3.

MASURARI IN DOMENIUL TIMP -

MASURARI IN DOMENIUL FRECVENTA
5

Campurile electromagnetice pot avea o prezenta continua in timp (campuri

permanente) sau o aparitie singulara, de scurta durata (campuri tranzitorii).
Instrumentafia §i metodele de masurare difera mult in cazul celor doua tipuri
de semnale. Se fac in general masurari in domeniul frecvenfa pentru primul caz §i
masurari in domeniul timp pentru al doilea.
Daca pentru campurile (semnalele) cu prezenta continua, pe langa masurarile
in domeniul frecventa se pot face §i masurari in domeniul timp, pentru campurile cu
aparitie singulara este posibila doar inregistrarea formei variatiei lor in timp.
O reprezentare in domeniul timp si in domeniul frecventa a unui semnal este
data in fig. 3.1. In aceasta figura se arata doar caracteristica de amplitudine U(f),
caracteristica de faza q>(f) este sugerata prin timpii ti = (PITI/2TU, t ,...tn, care sunt diferiti
2

de la o sinusoida la alta.

f
u(t)
Fig.
3.1.
Analiza
in
Domeniul
frecventa

Domeniul
timp

domeniul timp - analiza in domeniul frecventa.

In tabelul 3.1 se face o comparatie intre cele doua moduri de masurare, notand
cu (+) avantajele si cu (-) dezavantajele.
Masurari in domeniul frecventa Masurarii in domeniul timp

Se reprezinta spectrul semnalelor Se reprezinta amplitudinea semnalului funcfie de

permanente. Spectrul semnalului are doua
componente (amplitudinea si faza) (-) Domeniul
de aplicatie restrans (semnale periodice)
(+) Aparatura necesara este disponibila in
multe labor
atoare
- receptoare de perturbatii
electromagnetice (Hz - zeci de GHz)
- analizoare de spectru (Hz - peste 100GHz)
timp.
(+) Domeniul de aplicafie mult mai mare
(price fel de semnale)
(-) Aparatura necesara este mai complex! - -
osciloscoape
(cu banda de trecere in timp real - cafiva GHz) - -
-inregistratoare numerice de forma de unda

(+) Standardele, normele §i modul de (-) Experienfa in domeniul acestui tip de masurari
utilizare al rezultatului sunt bine puse la este mai redusa.
punct (datorita "vechimii" acestui mod de
masurare).

(-) Nu este totdeauna posibila efectuarea (+) Furnizeaza rapid o informatie globala, exista
masurarilor de faza §i deci nu se poate trece din posibilitatea de a trece prin calcul in domeniul
domeniul frecventa in domeniul timp. frecvenja si posibilitatea deducerii raspunsului la
alte tipuri de excitajie.

(+) Utilizarea unor filtre foarte selective permite:
- raport semnal - zgomot mare - domeniu dinamic
mare 80 - 120 dB
(-) Masurarile sunt foarte sensibile la
reflexiile datorate peretilor conductori sau
absorbantilor imperfecti (la masurari de
semnale radiate).
Au aplicabilitate in domeniul cercetarii
studiului si modelarii.
(-) Datorita largimii man de banda, zgomotul
termic, zgomotul de e§antionare §i numerizare
limiteaza domeniul dinamic
la 40-60 dB.
De aceea nu se pot calcula, de exemplu,
amplitudinile frecventelor inalte din
spectru, care sunt adesea inecate in
zgomot.
(+) Se poate uneori scapa de reflexiile parazite
daca masurarea se face rapid, inainte ca impulsul
reflectat sa ajunga la sistemul de masurare.
MASURARI IN DOMENIUL TIMP - MASURARI IN DOMENIUL FRECVENjA 3-3

Trecerea dintr-un domeniu in altul se poate face utilizand transformata Fourier

direcla :

∞
F¿ )= ∫ f (t)e - J e−iωt d t
−∞

In ultima perioada, masurarile in domeniul timp cunosc o continua extindere.

Schema bloc simplificata a unui sistem de masurare se reprezinta in fig. 3.2 [Miller86].

Fig 3.2. Sistem de masurare in domeniul timp al campului electromagnetic.

Cu toate ca sunt mai greu de realizat (mai complexe), masurarile in domeniul

timp au avantajul trecerii in domeniul frecventa §i deci a prelucrarii suplimentare in acest
domeniu (obtinerea informatiilor §i din domeniul frecventa).
Uneori se efectueaza ambele tipuri de masurari pentru verificare sau pentru
efectuarea unor corectii (fig.3.3 ):

Receptor G

I de masura EMI PIB

Pi
Mas. in dom. frecvenfa as. in Sistem de
calcul
dom. timp
Senzori de Filtru trece jos G
camp; Preamplificator (antialiasing) PIB
Osciloscop
Antene

Fig 3.3. Masurari comparative in domeniul frecvenja - domeniul timp.

referinta de 1 MHz §i 64 MHz in vederea corectarii rezultatelor masurarilor.
Valoarea latimii benzii de selecfie trebuie s& fie determinate cu precizie §i se
memoreaza un factor de corecfie pentru la ^imile de banda ale filtrelor. De asemenea,
sa
filtrele de selecjie trebuie aiba oscilafii amortizate reduse.
Pentru a evita probleme legate de suprasarcina, se utilizeazi detectoare de varf
rapide in toate etajele susceptibile §i, printr-un proces automat controlat de microprocesor,
se elimina efectele suprasarcinii (actionand asupra atenuatoarelor §i amplificatoarelor).

6.2. ANALIZORUL DE SPECTRU

Analizoarele de spectru permit masurarea continutului in armonici al unui semnal
electric sau, altfel spus, puterea fiecareia din componentele spectrale. Ele afi§eaza
amplitudinea semnalelor in func^ie de frecventa (masurari in domeniul frecventa), fiind
complementare osciloscoapelor, care afi§eaza amplitudinea semnalelor in fimctie de timp
(masurari in domeniul timp).
In ceea ce privejte masurarea campurilor electromagnetice perturbatoare, de§i
aceasta constituie doar un domeniu de aplicatie al lor, ele s-au impus datorita afi§arii
rapide §i complete a spectrului semnalului, chiar daca performantele sunt, in multe
privinte, mai scazute decat ale receptoarelor de masurare (acestea fiind aparate
specializate in masurarea EMI).
Exista trei principale tipuri de analizoare de spectru:
1. Analizor superheterodina cu baleiere in frecventa;
2. Analizor cu filtre in paralel (permite analiza spectrala in timp real pentru
semnale nerepetitive);
3. Analizor cu captare numerica a semnalului §i calculul transformatei Fourier sau
calculul func|iei de autocorelatie a semnalului (utilizate, in general, pentru
frecvente mai mici decat catva zeci de MHz).
In fig. 6.9 este reprezentata schema bloc a unui analizor superheterodina cu
baleiere in frecventa.
Analizorul de spectru este o alternativa la receptorul de masurare, in special la
diagnosticare (identificarea surselor de camp) §i teste de preconformitate in
compatibilitatea electromagnetica. Intrucat aceste instrumente au functionari
asemanatoare, in cele ce urmeaza se va face o descriere comparativa.
APAliA TE PENTRUMASURAREA CAMPULUI ELECTROS^ QNFTIC
6

SursadeNivelde Latime banda

calibrarereferinta rezolutie Filtru video rJb
Latime
KV/ ^banda
/r

OscilatorGenerator video ^-f-i

0*pvS«

Fig. 6.9 Schema bloc a analizorului de spectru

Intrarea analizorului de spectru poate fi comutata intre senzori si sursele

interne folosite la calibrarea in frecvenfa si amplitudine. In mod obisnuit la
analizorul de spectru senzorii de camp electromagnetic sunt livrati separat, avand
propriile lor curbe de calibrare. In acest fel eroarea lan|ului de masurare poate fi mai
mare decat la analizorul de perturba|ii unde senzorii sunt livraji sj deci calibrati
impreuna cu instrumentul.
Fata de receptorul de masurare, la analizorul de spectru nu exista
preselectoare sau amplificatoare acordate de radiofrecventa incorporate. Acest lucru
da principalele dezavantaje ale analizorului de spectru si anume: lipsa selectivitatii
§i deci supraincarcarea mixerului cu semnale cu nivel de amplitudine redus; factor
de zgomot mare, ce detennina slaba sensibilitate.
Datorita latimii de banda de la intrare mare, analizorul de spectru este mai
expus la compresie si suprasarcina.
Atenuatorul reglabil de la intrare cre§te domeniul dinamic §i poate fi utilizat
la verificarea compresiei.
Scara orizontala a instrumentului (axa X a afisajului) este comandata de un
generator de baleiaj, care de asemenea ataca oscilatorul local comandat in tensiune
(OL) producand o excursie liniara a frecvenfei.
Generatorul de baleiaj determina viteza de baleiaj §i alegerea lapmfior
(domeniilor) de frecventa.
Pragul de sensibilitate este definit ca si la receptorul de perrurbatii (§6.1.2 -
figura 6.4 sj figura 6.5), dar factorul de zgomot la analizorul de spectru este mai
mare (tipic 20 -5- 30 dB) fata de receptor (ripic 6 -r 12 dB).
6-6 MASURAEA INTENSITAjTICAMPULUIELECTROMAGNETIC
TEORIE§1APLICAJU

De pe panoul frontal al analizorului de spectru se pot controla: domeniul de

frecventa {Frequency span); timpul de explorare (Sweep time); Ififimea benzii de
rezolutie (Resolution bandwidth); latimea de banda video (Video bandwidth), nivele
de referinj.fi (Reference levels).
Lafimea benzii de rezolutie, denumita §i lajime de banda FI, poate determina
raportul semnal/zgomot (cu cat este mai ingusta banda de rezolutie cu atat mai scizut
nivelul de zgomot), selectivitatea §i timpul de explorare.
Latimea de banda a instrumentului de masurare este folosita pentru definirea
§i discernerea intre emisiunile de banda larga §i banda ingusta.
• Daca latimea de banda a mstrumentului (receptor EMI, analizor de spectru), Bbl,
este mai mica decat cea a emisiunilor considerate in figura 6.10, atunci semnalele
perturbatoare (emisiunile) vor fi de banda larga.
• Daca latimea de banda a instrumentului B bi este mai larga decat cea a emisiunilor
considerate in figura 6.10, atunci aceste semnale vor fi de banda ingusta.
u(t) (impuls dreptunghiular ^ ( lsPunsul, domeniul • , , ,
r

L 3 x frecventa - sinx/x)
Qinonlnr in nnmpnni timni ~ 7

Radiofrecventa (fp - frecventa purtatoarei)

Fig. 6.10 Compararea lajimilor de banda ale instrumentului la spectrul
impulsului de radiofrecventa

Astfel banda de rezolutiei determina dac§ o perturbatie de tip impuls este

afisatd ca un semnal de banda ingusta sau banda larga.
in figura 6.10 s-a reprezentat atat in domeniul timp, cit §i in domeniul
frecventa, un impuls dreptunghiular singular care moduleaza o purtatoare (semnal
sinusoidal de frecven|a fp). Se observa ca purtatoarea decaleaza spectrul pe axa
frecventa din curent continuu (cand exista numai impulsul dreptunghiular singular)
 Sunt patru metode de baza pentru a se discerne intre emisiunile de banda
ingusta §i cele de banda larga:
• Metoda schimharii latimii de handa. Se schimba lSjaaea benzii de rezolufie, de
1
exemplu, de la B0 la Bi 10B0 §i se compara indicatiile corespunzatoare U0

• Metoda decalajidui de acord. Se acorda mstrurnentul pentru raspuns maxim si apoi

se dezacorda prin modificarea frecventei cu de doua ori lajimea benzii de impuls §i
se compara cele doua citiri.
• Metoda schimbarii modului de detectie. Se compara citirile pentru detector de varf
sj detector de valoare medie.
• Testid PRF presupune compararea frecventei de repetitie a impulsului semnalului
cu banda de impuls a mstrumentului de masurare. Conform figurii 6.11, daca
frecventa de repetitie a impulsului - PRF depaseste lajimea de banda de impuls a
instrumentului, atunci perturbatia este de banda ingusta. Cand PRF este mai mic
decat lajimea de banda de impuls a instrumentului atunci perturbatia este de banda
larga.
Domeniul de frecventa deterrnina spatiul intre liniile spectrale ale emisiunii.
Liniile spectrale ale emisiunilor pot fi atat semnale de banda ingusta (sursa de semnal
sinusoidal) sau zgomot (perturbatie) de tip impuls afisat ca semnale de banda ingusta.
De exemplu, impulsuri dreptunghiulare periodice cu frecventa de repetitie a
impulsului (Pulse Repetition Frequency-PRF) mai mare decat latimea de banda de
rezohuie a instrumentului, cum se arata in figura 6.11 [WestonOl]. In acest caz
domeniul de frecventa selectat este extins pe intreg ecranul (coordonata x) §i deci
frecventa emisiunii se poate citi direct pe aceasta coordonata (in functie de numarul
de diviziuni).
Spatiul dintre liniile spectrale se modifica odata cu schimbarea domeniului
de frecventa (Frequency span), dar este independent de timpul de explorare (Sweep
time), adica se face o afi§are in domeniul frecventa.
Frecventa de repetitie a pulsului (PRF) este egala cu spatiul dintre doua
linii afi§ate consecutiv (figura 6.11). in figura 6.11 este afisat o parte din spectrul
impulsului dreptunghiular periodic. Spectrul nu mai este continuu ca in figura 6.10,
funcjia sinx/x (pentru impuls dreptunghiular singular), ci este format din linii
spectrale decalate in frecventa cu o valoare egala cu PRF. Functia sin x/x de forma
celei din figura 6.10 (acelasj x), desenata punctat cu linie groasa in figura 6.11 este
anvelopa liniilor spectrale in cazul impulsului dreptunghiular repetitiv. Se poate
imagina ca atunci cand T ->oo, impulsul dreptunghiular periodic devine
dreptunghiular singular, iar liniile spectrale se apropie (distanta dintre ele,
PRF~>0), deci spectrul devine din nou sinx/x (ca in figura 6.10), adica anvelopa din
figura 6.11.
Daca frecventa de repetitie a impulsului semnalului perrurbafiei este mult
mai mica si banda de rezolutte se creste pentru a cuprinde mai multe linii spectrale,
semnalul va fi afisat ca semnal de banda larga. Amplitudinea afisata este
proporfionala cu amplitudinea anvelopei spectrului la frecventa la care
instrumentul de m&surare (analizorul) este acordat. In acest caz, spatiul dintre
linii este schimbat prin modificarea timpului de explorare §i nu prin modificarea
domeniului de frecventa. Astfel PRF este determinat de inversul timpului de
explorare dintre liniile individuale [WestonOl].

Impuls dreptunghiular periodic in 0 portiune din spectrul de amplitudine a

domeniul timp impulsului repetitiv pentru BR < PRF

\
Banda de
rezolujie
(BR)

Anvelopa
spectrului (sinx/x)
 Radiofrecv
enta
Fig. 6.11. Afi§area in banda ingusta a
6-8 unui MASURAEAINTENSITAJIICAMPULUIELECTROMAGNETIC
impuls repetitiv
TEORIE$1APLICAJll

In figura 6.12 se da schema bloc a unui analizor de spectru de RF modern

[Webster99]. Domeniul de frecventa la intrare este 9 kHz * 40 GHz, §i poate fi
extins pana la sute de GHz prin utilizarea unor mixere externe.
Pentru a permite explorarea peste mai multe octave ale domeniului de
frecventa se utilizeaza trei etaje de conversie a frecvenfei.
Parametrii de calitate ai oscilatorului local OL (stabilitatea si precizia
frecvenfei, zgomot redus, fina rezolutie a afi§ajului) sunt imbunatatiti prin utilizarea
unui sintetizor de frecventa comandat de un oscilator cu cuart foarte stabil. Pentru a-i
creste performance in testele de compatibilitate electromagnetic^, analizorul de
spectru confine preselectoare, un domeniu larg de Mfimi de banda FI, nmcfii de
detectie specifice.
Cootrolul prin microprocesor este foarte important pentru simplitatea
operarii §i a inregistrdrii. El este de asemenea necesar pentru includerea analizorului
intr-un sistem de masurare automat (teste automate de ernisiuni
 26.8 + 40
GHz 9kHz
+ 40 GHz

Fig. 6.12 Schema bloc a unui analizor

de spectru modern
Analizorul de spectru este foarte util in masurarile din compatibilitatea
electromagnetica pe timpul testelor de conformitate cu normele prescrise sau chiar
in productie, pentru identificarea surselor de camp. Avantajele analizorului de
spectru sunt date de:
• domeniul frecvenfei de intrare extrem de larg (tipic de la 10 kHz la 1.3 GHz, dar
poate fi si de la 100 Hz la sute de GHz), cu un cost mult mai mic pe octava acoperitl
faj& de receptorul de masurare;
• modul de afisare (afisajul pe tub catodic - CRT este adesea superior celui folosit de
receptoarele EMI);
• posibilitatea de afisare a unei mari parfi din spectru intr-o scurta durata de
explorare, deci vizualizare aproape in timp real (schimbarile rapide ale ampiitudinii
sunt mai usor sesizabile);
• adaptabilitate la o garni larga de aplicafii;
 6.3. OSCILOSCOPUL
Sunt multe situatii in care trebuie ficute masurari in domeniul timp a
campurilor electromagnetice:
• Vizualizarea unor semnale tranzitorii naturale sau artificiale cum ar fi cele
generate de descarcarile atmosferice ('lightning"), descarcarile electrostatice
(electrostatic discharges - ESD), impulsul electromagnetic nuclear (nuclear
electromagnetic puis - NEMP).
• Testele de emisie si imunitate din domeniul compatibilitatii electromagnetice.
Principalele echipamente folosite in acest scop sunt osciloscoapele §i
inregistratoarele de forma de unda.

Osciloscopul afi§eaza forma de unda a tensiunii, fiind unul dintre cele mai
versatile §i rapide instrumente de masurare.
De§i foarte complex, osciloscopul confine urmatoarele blocuri principale:
• un canal de prelucrare a semnalului §i deflexie pe verticala (axa amplitudine);
• un canal pentru sincronizare §i deflexie pe orizontala (axa timp);
• un afi§aj.
Semnalul de vizualizat se aplica la intrarea primului canal. Pentru a afisa cu
inalta fidelitate semnale foarte rapide, sistemul de acfuzrpe trebuie sa aiba o latime de
banda larga si o intarziere de grup constanta.
Celalalt canal, con$inand un circuit de declan§are (trigger) si o baza de
timp, determina afi§area semnalului func|ie de timp. Constantele de baleiaj sunt
reglabile de la 1 ns/diviziune la s/diviziune.
Afi§ajul poate fi un tub catodic (direct-view vector cathode-ray tube -
DWCRT sau prescurtat CRT), ori un afisaj de tipul celui utilizat la computere.
Exista doua tipuri de osciloscoape: analogice §i numerice.

6.3.1. OSCILOSCOPUL ANALOGIC

Fiind primele osciloscoape realizate, ele au un mod de operare simplu si
bine cunoscut.
Afi§area se face pe tub catodic (CRT) §i determina urmatoarele avantaje:
functionare in timp real, timpul mort scurt, rezolu|ie orizontala inalta, multiple
nuante pentru curbele afi§ate.
Banda de frecventa in timp real a osciloscoapelor poate atinge 1 GHz §i in
mod exceptional mai mulji GHz (de exemplu, osciloscoape ce utilizeaza placi de
deflexie distribuite, conectate prin linii de intarziere). De asemenea, viteza de
baleiaj este foarte mare (10 div/ns).
Toate acestea recomanda osciloscoapele analogice pentru prelucrarea
semnalelor foarte rapid sau rapid variabile in timp. Daca semnalele sunt repetitive
afi§area in timp real reprezinta un avantaj. Daca semnalele nu sunt repetitive,
 retinerea formei de unda in vederea achizitiei, se face prin fotografiere sau echiparea
osciloscoapelor cu memorie analogic! Dezavantajele osciloscoapelor analogice sunt:
• dependenta de un afi§aj bazat pe tubul catodic care trebuie continuu
reimprospatat §i astfel nu este posibila memorarea formei de unda;
• dificultaji in declan§area pe - $i vizualizarea unui - semnal perturbator cu aparitie §i
parametri aleatori, in raport cu o frecventa principal!!;
• lipsa posibilita^ii de pre declan§are §i post declan§are (imposibilitatea de a afi§a
variajia semnalului de dinaintea declan§arii bazei de timp);
• imposibilitatea includerii osciloscopului analogic intr-un sistem de masurare automat
controlat de computer.

6.3.2. OSCILOSCOPUL NUMERIC

Principala diferenta a osciloscopului numeric fata de osciloscopul analogic este ca
semnalul de la intrare este convertit analog numeric §i in consecinta poate fi controlat de un
microprocesor incorporat si/sau inclus intr-un sistem de masura numeric cu toate avantajele
ce deriva de aici.

6.3.2.1. SCHEMA BLOC §1PERFORMANTE

Schema de principiu a unui osciloscop numeric este data in fig. 6.13.

Conversie
analog - numerica
u(t) Esa
Bloc ntionare Memorare CNA
atenuare - retinere numerica
amplificare
C
AN
V Tub
Registru de
deplasare analogic

1 F IEEE 488
\1
catodic

Circuit de Parte rapida Parte lenta

Calculator
declansare <r-------- - ->
Ext. Logica de control

V
CNA
Fig. 6.13. Osciloscop numeric.
 .
6 12 MASURAEAINTENSITAJI1CAMPULU1 ELECTROMAGNETIC.
TEORIEffAPUCATJJ

Sistemul de deflexie pe verticals (axa Y)

confine un bloc de achizifie (amplificator, conversie
analog numerica), o memorie $i o interfata cu
afisajul. Aceste trei operapi pot fi facute in timpi
diferiti.
Sistemul de deflexie pe orizontala (axa X) este constituit din circuit de
declan§are §i baza de timp. Baza de timp este controlata de un oscilator cu cuarf
care are, de asemenea, §i rolul de generare a impulsurilor de comanda a procesului
de esantionare §i conversie.
In fig. 6.13 afi§ajul este un tub catodic (direct-view vector cathode-ray
tube-DWCRT sau CRT).
Performantele osciloscopului in afi§area semnalelor sunt date de: modul de
operare (operating mode); rezolutia in timp (timing resolution); lafimea de banda a
osciloscopului (the scope bandwidth).

a) Sunt doua moduri principale de achizifie:

• esantionare in timp echivalent (equivalent time sampling), la care achizitia unei
imagini se face in mai multe cicluri sincro §i este posibila numai pentru semnale
repetitive (periodice);
• esantionare in timp real (real time sampling), la care achizitia unei imagini se face
intr-un singur ciclu sincro.
In modul de esantionare in timp echivalent, osciloscopul poate afisa evenimente mai
scurte decat durata de esantionare bineinteles in cazul semnalelor repetitive.
Prin aceasta metoda de esantionare osciloscopul poate atinge o latime de banda de
50 GHz (numai pentru lungi secven|e de pulsuri identice sau semnale periodice).
Cateodata periodicitatea este obtinuta datorita repetifiei fenomenului (de exemplu pentru
un stimulator de descarcari electrostatice care are posibilitatea de a genera o serie de
descarcari identice).
a2) In cazul unor semnale singulare (semnale tranzitorii), avand componente de
inalta frecventa, captarea §i deci e^antionarea trebuie facuta in timp real. Frecventa de
esantionare trebuie sa fie foarte inalta, deci osciloscopul sa aiba o latime de banda (in
timp real) foarte mare. Asadar cresterea vitezei de conversie analog numerica este
principala dificultate la osciloscoapele numerice.
In mod obi§nuit conversia directa analog niunerica a semnalului nu permite o
banda de trecere in timp real prea mare (peste 100 MHz), din cauza vitezei de
conversie.
a2i) O metoda de crestere a lafimii de banda analogice si deci a posibihtatii
inregistrarii unor fenomene rapide §i nerepetitive (fenomene tranzitorii singulare)
este cea bazata pe modul bucla continua sau bucia fara sfar§it ("endless loop"). La
acest tip de inregistrare e§antionarea se face in mod continuu iar inscrierea datelor in
memorie se face de la inceputul memoriei pana la sfarsit §i din nou la
 mm iKU M4.ST/iMRE,4 CAMPUW1 ELECTROMAGNETIC 6-25

6.3.2.2. AVANTAJE §1DEZAV ANT AJE

Avantajele osciloscoapelor numerice fata de osciloscoapele analogice
sunt:
1) Existenta posibilitatii de predeclan§are (inregistrarea secventei de
dinaintea
declan§arii) §i postdeclan^are (inregistrare §i a unei portiuni % - reglabile,
de dupa
declan§are).

Impuls de
declan§are
Fig. 6.15. Fereastra de
vizualizare.
In acest scop, inregistrarea se face in modul bucla continua (esantioanele sunt luate in
mod continuu §i sunt inscrise in memorie intr-un mod ciclic), pana ce un impuls de
declan§are opre§te inregistrarea sau o mai permite o perioada bine determinata x,%
6.15.
Predeclan§area §i postdeclan§area permit:
a) sa se vizualizeze ceea ce s-a intamplat inaintea unui eveniment (de
exemplu inaintea defectarii unui sistem electric, sau variafia in timp a campului
electromagnetic inaintea unei descarcari atmosferice);
b) sa se vizualizeze, in mijlocul ecranului, un fenomen tranzitoriu (in acest
fel se observa ce se intampla inainte §i dupa fenomen);
2) U§urinta in declan§area osciloscopului numeric pe un semnal de interferenta
(semnal perturbator) a carui amplitudine §i pozijie in raport cu frecventa retelei sunt
variabile, fig.6.16.

A"(t Semnal de
Nivel de ) interferenta
declansare

■►
t

Frecvenja
retelei
Fig. 6.16. Semnal de interferon^ cu
apariue aleatorie.
 6. APARATE PENTRU MASURAREA
CAMPULUI ELECTROMAGNETIC
La masurarea campului electromagnetic se pot utiliza atat aparate compacte,
cat §i echipamente ce au o destinatie mai larga, a§a cum se sugereaza in §1.3, fig. 1.1
§i fig. 1.2.
In prima categorie intra mijloacele de masurare de camp independente,
proiectate unitar, de la antena (senzor de camp), la sistemul de afi§are. Acestea pot fi
specializate pentru o anumita aplicatie. De exemplu, senzorul activ de camp magnetic
din fig.4.6, daca este urmat de un detector (de varf, de valoare efectiva sau de valoare
medie) §i un aparat indicator (de receptie a informatiei) poate fi utilizat la masurarea
derivatei inductiei magnetice. Intercaland intre senzorul activ amintit §i detector, un
circuit integrator, se poate masura inductia magnetica B. In acest fel se poate masura
campul magnetic generat de reteaua de alimentare cu energie electrica (50 Hz §i
armonici).
Tot in aceast£ categorie, de§i mult mai complex, intra §i analizorul de interferente
electromagnetice (analizorul de EMI - Electromagnetic Interference) sau receptorul de
masurare.
Dintre aparatele care pot fi utilizate la masurarea campului electromagnetic se
mentioneaza voltmetrul selectiv, analizorul de spectru, osciloscopul catodic §i, in
general, sistemele de achizitii de date.
In cele ce urmeaza, se vor prezenta analizorul de interferente electromagnetice,
analizorul de spectru §i osciloscopul numeric.

6.1. ANALIZORUL DE PERTURBATII

ELECTROMAGNETICE (RECEPTORUL DE
MASURARE EMI)
Un analizor sau receptor de interferente electromagnetice (Electromagnetic
Interference - EMI) este un voltmetru selectiv acordabil in domeniul audiofrecventa -
AF, radiofrecventa - RF, microunde - MU (fractiuni de Hz-sute de GHz), ce este
proiectat corespunzator (mare sensibilitate, mare domeniu dinamic, buna rejectie a
semnalelor parazite), pentru a masura si caracteriza interferentele electromagnetice
(semnale complexe §i necunoscute).
Analizorul de EMI are la baza un receptor superheterodina cu mai multe
conversii de frecvenfa si permite o selecjie:
• a l&Jimii de banda, pentru frecventa intermediara - FI (1 kHz + 10 MHz);
• a latimii de banda dupS detectie (1 Hz 4- sute de kHz);
• a funcpilor de detecfie;
• a modului de prezentare a rezultatelor.
6-15 MASURAEA INTENSITAjllCAMPULUJ AJLEIJ AUTO/I^T*.^. ,^MUC 9i ATULAIU

In plus, analizorul este prevazut cu surse de calibrare (generatoare de frecvenfa

sinusoidale §i/sau generatoare de impulsuri).

6.1.1. DESCRIERE FUNCTIONALA

In fig. 6.1. se da schema bloc simplificata a unui receptor sau analizor de
perturbatii electromagnetice, iar in figura 6.2 o schema bloc detaliata.

Banda Latime de Selectie banda detectoare Iesire video

1 i
SenzordeRF
Iesire
,K Atenuator 2
Etaje
de
Mixer Amplificato
r
audio
U Detectoare

4
M de intrare RF FI
C
Oscilator
Surse de Voltmetru
local
calibrare 0
Frecventa

Fig. 6.1. Schema bloc simplificata a analizorului de perturbajii electromagnetice.

Senzorii care se conecteaza la intrarea receptorului de perturbafii sunt antene sau al|i
senzori de camp electromagnetic §i, bineinteles, probe de curent sau de tensiune pentru
masurarea perturbatiilor electromagnetice conduse (de exemplu in domeniul compatibilitatii
electromagnetice la masurarea perturbatiilor radiate §i/sau conduse). Trebuie specificat ca
ace§ti senzori se livreaza, de obicei, cu analizorul (receptorul de masurare), fiind proprii
aparatului respectiv.
Ca surse de calibrare se utilizeaza atat generatoare sinusoidale cat si generatoare de
impulsuri. Generatorul de impulsuri da o serie de pulsuri de foarte scurta durata (sute de
picosecunde) §i cu frecvenfa de repetitie variabila (tipic 50 Hz 4- 10 kHz).
Domeniul de frecvenfa acoperit de generatorul de impulsuri este de la sute de Hz pan a la 1
GHz, cu o variafie a densitatii spectrale a tensiunii mai mica de 1 dB.
Se mentioneaza ca generatoarele de semnal pot fi folosite §i la masurari prin
substitute (precizie mare, viteza redusa) [Antoniu99], astfel:
Se "memoreaza" ie§irea aparatului de masurare cand intrarea este conectata la senzorul
de camp (comutatorul K in pozitia M), apoi se comuta intrarea pe generator (comutatorul K
in pozifia C) §i se regleaza generatorul pana cand se obtine aceeasj indicate ca in primul
caz.
-> Cunoscand parametrii semnalului dat de generator §i sensibilitatea senzorului
(factorul de antena) se poate determina intensitatea campului.
Semnalul de intrare ajunge la un atenuator de RF, care are zgomot redus,
este de precizie mare §i de banda largft de frecven|a. Atenuatorul are rolul de a creste
domeniul dinamic al analizorul de perturba^ii, putand fi folosit §i la
verificarea compresiei aparatului.
Etajele de radiofrecven^a sunt:
• filtre trece jos sau trece banda ce au rolul de a elimina semnalele din afara
benzii care pot da nastere la r&spunsuri parazite.
• preselectoare §i/sau amplificatoare, care elimin& semnalele din afara benzii de
imediat interes, reducSnd astfel vulnerabilitatea la intermodulatii §i r&spunsuri
parazite.
Preselectoarele sunt un grup de filtre fixe trece banda comutate manual sau
automat, situate inaintea primului preamplificator sau etaj de mixaj §i imbunatatesc
(determine) dou& performam;e ale mstrumentului:
• domeniul dinamic;
• vulnerabilitatea la raspunsuri parazite.
Dezavantajele acestora constau in cresterea factorului de zgomot datorita
componentelor introduse (zgomotului lor) §i cresterea atenuarii semnalelor in banda de
trecere.
Preselectoarele sunt pSrfi componente ale unui receptor de EMI sau pot echipa
analizoarele de spectru, transformindu-le pe acestea in niste receptoare de EMI de
banda larga 20 Hz -s- 2 GHz.
Mixerul §i oscilatorul local formeaza primul etaj al conversiei de frecven^ Dupa
aceasta prima conversie se extrage frecventa inferioara. F j = F 0 - F L
unde,
F0 este frecventa de la intrarea analizorului; FL
este frecventa generate de oscilatorul local; Fi este
frecventa intermediara.
Lafrecvenfejoase, deoarece Fq < F l , seiafrecvenfasuperioara( F j = F 0 + F L ) .
Oscilatorul local este acordat manual prin intermediul unei capacitafi variabile
sau cu ajutorul unei tensiuni reglabile de la un potemiometru de panou. De asemenea,
tensiunea analogica de acord poate fi generata intern sau extern ca o tensiune in ramp a
ce se utilizeaza simultan si la comanda axei X a unui plotter sau tub catodic pentru
afi§are in domeniul frecventa. Oscilatorul local cu sinteza de frecvenfa mbunatafeste
cateva caracteristici ale instrumentului §i anume: creste stabilitatea frecvenfei §i
precizia de determinare a ei, reduce zgomotul, creste rezohrjia afi§ajului. Totu§i
principalul avantaj al oscilatorului cu sinteza de frecven{a este C& permite controlul
direct al frecvenfei de la un computer §i astfel includerea receptorului EMI intr-un
sistem de masura computerizat (de exemplu masurari automate in compatibilitatea
electromagnetica).
6-17 MASURAEA INTENSITAWCAMPULUIELECTROMAGNETIC. TEORIE ?
IAPLICAJTI

Actionare manual^ Oscilator BFO

a ie§irii sau local
Comand electronic^
a

Sensor de Ie§ire
camp liniara
Filtre Circuite FI
Atenuator trece Iesire
de radio- jos Amplificator logarit
frecven^a sau de frecventa mica FI
trece Etaj de intermediara
banda mixaj + (FI), control
" Generator Preselectoare de
Detector
de supra-
latime de
banda,
ade impuls urmarire sau
trece banda
sarcina atenuator FI
pentru
calibrare

Prezentar Amplificatoare Detectoare

e rezultat selectabile
de ie§ire
difuzor de
indicator ponderar
afisaj e a Retea
video semnalul de
inregistr ui
ator
control
plotter automa
X-Y ta
castigu
Fig. 6.2. Schema bloc a analizorului de perturbatii electromagnetice. lui
Ie§irea mixerului se aplica etajelor de frecventa
intermediara (amplificator, atenuator, filtre trece banda).
Atenuatorul de frecventa intermediara, spre
deosebire de eel de radio frecventa, are avantajul ca reduce
nivelul de zgomot al mstrumentului, dar §i dezavantajul
reducerii domeniului dinamic.
Filtrul de frecventa intermediara specific pentru
receptorul EMI este eel rectangular datorita marii lui
selectivitati. Filtrul cu forma Gaussiana are o mai slaba
selectivitate, dar gratie rapidita^ii lui este specific
analizorului de spectru. De exemplu, comparand latimea de
banda la 3 dB cu cea la 60 dB pentru un receptor EMI (cu
filtru rectangular) §i un analizor de spectru (cu filtru
Gaussian) se obtine [WestonOl]:

[BnJz 2 { B e o ) ^ 14 Astfel,
presupunand #3=100iYz rezulta B60 = 200 Hz pentru
receptor, si #60 = 1400 Hz pentru analizorul de spectru.