CHISTUL HIDATIC PULMONAR

Definiție: boală datorată localizării și dezvoltării în plămâni a embrionului de Taenia echinococcus (un vierme parazit).
EPIDEMIOLOGIE STRUCTURA CHISTULUI HIDATIC SIMPTOME
 gazdele definitive ale parazitului sunt  membrana externă chitinoasă, în contact  debut insidios, la început fără simptome;
câinele, pisica, lupul și vulpea; cu țesutul pulmonar;  pot exista fenomene alergice însoțite de
 gazdele elimină prin fecale ouăle  membrana proligeră – căptușește la prurit și eozinofile crescute în sânge, tuse
parazitului; interior membrana externă; uscată;
 omul se infectează înghițind aceste ouă  vezicule formate din membrana proligeră  chistul crește în dimensiuni și se poate
odată cu alimentele contaminate dacă nu înspre interiorul chistului ce conțin rupe, deschizându-se într-o bronhie prin
respectă regulile elementare de igienă; capetele paraziților; care se va elimina prin vomică lichidul
 embrionii ies din ouăle înghițite,  lichidul hidatic situat în interiorul clar, eventual și cu membrane. Vomica
traversează peretele intestinal și ajung în chistului, incolor, clar ca ”apa de stâncă”. este însoțită de un acces de tuse, dispnee,
ficat pe calea venei porte, apoi prin vena durere toracică și uneori hemoptizie.
cavă inferioară ajung în inima dreaptă și  ulterior ruperii, chistul se poate infecta
de aici în plămâni; ducând la abces pulmonar manifestat prin
 în plămâni embrionul formează o febră și tuse cu expectorație purulentă.
veziculă numită chist hidatic.
Investigații: teste imagistice – radiografie toraco-pulmonară, computer-tomograf de torace.
Tratament: chirurgical – extirparea chistului.
Profilaxie: evitarea contactului cu câinii, spălarea mâinilor înainte de masă, spălarea fructelor și legumelor.