Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 25 A.C. Uter Si Anexe

    Încărcat de

    bbddd
    75 vizualizări29 pagini

    Titlu original

    25 a.c. uter si anexe

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    75 vizualizări29 pagini

    25 A.C. Uter Si Anexe

    Încărcat de

    bbddd

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 29
    ALS 300 » ORGANELE GENITALE FEMININE OVARELE (Ovarium, Oophoron) Ovarele sint glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. In ovare se produc ovulele, Inafard de acest rol, ovarele- mai indeplinese un important rol de glande endocrine, prin secrefia hormonilor sexuali. Ovarele impreuna cu tubele gi ligamentele largi sint numite de clinicieni anexele uterului. Forma. Ovarul a fost comparat cu o mig- dala verde; el are forma unui ovoid putin tur- tit, Este dispus cu axul mare vertical si i se descriu: doud fete (mediala si laterala), dowd 6 ” is 6 ie iifllt #, remo os tes Ape tron =, Zofia’ es margini (liber si mezovariana), dou’ extremi- 134i (tubard si uterind). Culoarea, aspectul, consistenta si dimensiu- nile ovarelor se modified in raport cu virsta si perioadele fiziologice ale femeii Culoare. Ovarul este albicios la nou-nascuta; roz palid la fetifd; la femeia adulté are o cu- loare rosiatic’ ce se accentueazi in timpul menstruatiei, Dupi menopauza devine albicios- cenusiu. Aspectul ovarului este neted si regulat pind la pubertate. De la aceasti epocé capata un sean aS = 5, Urb, = 6. A. ovata. — 7. V. ict ex: "iesmetal propia a oval. 12. Tagmental atom i SPiGe acsvafa selon. — 17, Rectal 78. Pe OVARELE @ 301 64D Fig. 296. Payvisal 1a femele. Sectinne medio-sagitald aspect neregulat, suprafata sa fiind presdratd cu ni juni, cicatrici, unele H- neare, altele neregulate. Cicatricile rezulté din involut i Numérul ovarelor. In mod normal sint dowd. Pot exista ovare supranumerare, dupa cum poate lipsi un ovar. Dimensiunile ovarului crese cu virsta pind la maturitate. La femeia adulta, are aproxi mativ urmitoarele dimensiuni: 4 cm»lungime, 8-cm latime, Ivem grosime. Dup’ menopauz- el se atrofiaz’ progresiv. Greutatea ovarului la femeia adult este de aproximati _La fetita ovarul are dimensiunile si greu- tatea pe jumatate ca la adulta. tn perioada preovulatorie, ovarul care va elibera ovulul isi mareste volumul, devenind de doua sau chiar trei ori mai mare ca inainte, Si in timpul graviditafii, ovarul purtator al corpului galben are un volum marit. Situafie. Ovarul se gseste in cavumul re- in, adic& in compartimentul cavit&tii pel- viene aflat inapoia ligamentelor largi. El este 302 © ORGANELE GENITALE FEMININE alipit de peretele lateral al excavatiei, sub bi- furcatia arterei iliace comune. In urma naste- rilor repetate, ovarul se deplaseazi in jos si inapoi, spre fundul pelvisului. Ovarul_se dezvolt4 in regiurea lombard a em- brionulu, De aici, in luna a 3-a a dezvoltarii intra uterine, se deplaseazé in sens caudal, astfel ca la nou-nasoutd se giseste in dreptul strimtorii superioare a pelvisului si abia spre virsta de zece ani isi va Tua local de la femeia adult. Din diferite motive ovarul se poate opri din coborirea sa (In regiunea lombara, in fosa iliacd), sau poate descinde mai jos Gn canalul inghinal, in ‘labiile mari) — vorbim de un ovar ectopic congenital. Inafara acestor deplaséri congenitale, ovarele fsi pot modifica situatia in decursul vietii femeli. Astfel fn sarcind ele ured impreund cu uterul gravid pind fn regiunea lombard. Dupa sarcini multiple, datorita relaxarii Ligamentelor, ovarele cad spre fundul pel- visului sau se pot chiar angaja intr-o hernie inghi- nal sau femuralé. In urma unor procese inflama- tori, ovarele pot fi fixate inafara loeulul lor obi nuit! Directie. Axul mare al ovarelor e aproape. vertical, fiind orientate usor oblic-de sus. in jos, dinapoi inainte gi dinafard induntru, ‘Marginea lui libera este indreptatd. medial si posterior; marginea mezovariand e orientatd 1294 Fig. 297. Organele genitale interne 1a femele viaute posterior. 3, Iatmut wteral, — 1 Pomdel utero, — 2 Compl trou feta intetioi ina a ais pateoara ~ 19. Calo anteicars cee iy? ase psterioath a cola. ~ 18 Fate medial Bf Merosipincle. — "orbisnen vaginla a coll ala Infundioaiel tues — 28. Armoula tube Dar ovarul este foarte mobil, de aceea e greu sd se vorbeasea de o situatie unicd a sa. Situafia si directia lui pot varia, in mod fizio- logic, intre limite destul de largi. Faptul se datoreste pe de o parte laxitatii mijloacelor sale de fixare, pe de alta parte starii organelor invecinate, in special al intestinelor (replefiune, vacuitate). Mijloacele de fixare. Ovarul e suspendat de ligamentul larg. El e fixat — relativ — prin liculul su vasculo-nervos gi prin patru li- cron Lig 2. ligamentul propriu al ovaruluf; 3. ligamentul tuboovarian si 4. mezovariule 1. Ligamentul suspensor (Liga- mentum suspensorium ovarii) numit si infun- dibulopelvie este cel mai puternie dintre mij- loacele de fixare. Este 0 formatiune fibro-musculard, aldturi de care coboard si pediculul vasculo-nervos su- perior al ovarului, Ligamentul pleacd din fosa iliac (de pe mezoapendice in dreapta, de sub mezocolonul sigmoidian in stinga), coboard peste vasele iliace externe gi strimtoarea superioara a pelvisului, patrunde in unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeazd pe extremi- tatea tubard a ovarului si pe mezovarium. ypu e erigncasupravaginals a cool tein "yoni Grate S10. Samentel ine aa. Joe min ‘ithe cael strine— 20 Oat sbdom pat 5, ‘Sotmci bet wera OVARELE © 303 Fig. 298, Organcle genitale interne la femeie. Tubs, uterul sf vagina siut sectionate tx plan frontal (vdzute anterior) nal abdominal al tie! sli, ~ 2 Pile abel — at ehtominy th tated Gaacn ers 2, Ligamentul propriu al ova rului (Ligamentum ovarii proprium sau Chorda uteroovarica) numit si ligamentul utero- ovarian — este un cordon fibro-muscular-situat in aripioara posterioara a ligamentului larg. Se intinde intre extremitatea uterina a ovarului $i unghiul uterului, 3. Ligamentul tuboovariam (ne- omologat in N. A.) leagd extremitatea~ tubara a ovaruluj de infundibilul tubei si asigura con- tactul dintre aceste doud organe. Peel se fixea- zi unimportant ciucure tubar: fimbria ova~ rica. Este format tot din fibre conjunctive si musculare netede. 4. Mezovarwl (Mesovarium) este o pli- a c& a foifei.posterioare care ovarul este suspendat de : Prin marginea anterioard se desprinde de pe ligamentul larg, iar prin mar- . ee ; + prin a. Este 0 ginea~posterioars ‘e& — hilul ovarului, Iotenball tubs hl, “it cate cl ole, aimee, 74, Oat es 4, Ampula tube ea 5, Pll longline ale macose — ‘2 Posdel lero 10. Carpal wert = 17 foal steric, — Datorita acestor formatiuni in general laxe, ‘ovarul are o mare mobilitate, El se deplaseaza, impreuna cu uterul, inainte si tnapoi; fat de ligamentul larg poate oscila in sens medial — lateral. RAPORTURI Inainte de prezentarea raporturilor ovarului, necesar s& ardtém ca peritoneul nu il acope- pera in intregime, ca pe alte organe abdomi- no-pelviene, ci se opreste in aproprierea mar- ginii sale mezovariene, la nivelul unei linii si nuoase (linia Farre-Waldeyer). Ovarul pare cai perforeaz lama posterioara a ligamentului larg, in asa fel incit butoniera rezultata se insera pe marginea lui, Ovarul e prins astfel intr-o des- picdtura a peritoneului ca ghinda fn capsula ei. ‘Am vazut c& ovarul prezinta dowd fete (lateral si mediala); doua margini (liberd 304 @ ORGANELE GENITALE FEMININE cs & 2 ig. ferupe). var gf tubs ‘ea sat deplete i fs paral plvian tection rink debt als vd Kemal etal ptnea “a md" Ar ave tech caterake ~ A. inch Interns — 8 Hise ister. — 7."urcerd dpe, A Ombihaie 90K ct asi "povcot Until tg "Ye alent «We ‘ate. =. Atmpala tabard, ~ 13. tnfundtbuld ral dept — Sibel = 14 Ova. ANU Gbturntor 70, ous overland in mallpare, loudextremitapi (tu- ‘Fata laterala/(Facies lateralis) priveste spre peretele excavatiei pelviene (faj4 parietala) gi raspunde fosei ovariene. Aceasta este o depre- siune a peritoneului situatéla nivelul mugchiu- lui obturator intern, sub bifureatia arteret ilia- ce comune, Deoarece in urma sarcinilor, mijloacele de fixare ale ovarului se relaxeazi gi el alunecd spre fundul pelvisului, delimitarea fosei ova- iene e diferita la nulipare fai de multipare. (Xa nulipare, fosa ovariand (Krause) este mér- 1. posterior {ey 4 ontorior “de livamentel lanes tn cus de vasele iliace externe; 4. in-jos — de arterele uterina si ombilicala, In aria fosei, inafara peritoneului, tre- ce mAnunchiul vasculo-fiervos obturator (iritarea ner- vului in procesele inflamatorii si tumorale tuboova- Hene explicd iradierea durerilor in partea supero- mediali a coapsel!) La multipare, fosa (Claudius) ¢ delimitata: 1.anterior — de ureter si artera uterind; 2. posterior — de marginea sacrului. Aria ej e strabituta de ma- ‘unchiul vasculo-nervos gluteal inferior. Fafa medialé (Facies medialis) sau fata t bard e acoperitd de tuba uterina si mezosalpin- ge, care cad peste ea. In mod obignuit aceasta fata vine in raport cu ansele ileonului; apoi cu colonul sigmoidian in stinga, cu cecul gi apendicele vermiform in dreapta (de aici posibilitatea coexistentei unei apendicite cu o anexita). ‘Marginea mezovarian’ (Margo mesovaricus), indreptata anterior, este legatd prin mezovar de foita posterioard-a ligamentului larg. Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeazé o- varul — pe aceasté margine se gaseste deci hi- lul ovarului (Hilus ovarii). Inaintea marginii mezovariene se gaseste portiunea ascendenté a tubei uterine. Marginea liber (Margo liber) sau posterioa- ra vine in raport cu ansele intestinului subfire. Extremitatea tubara (Extremitas tubaria) sau superioaré e rotunjita si da insertie liga~ mentelor suspensor al ovarului si tuboovarian. Extremitatea uterind (Extremitas uterina) sau inferioaré e mai ascufita; pe ea se prinde ligamentul propriu. al ovarului. Vom vedea — la tuba utering — ca ovarul se gaseste situat intr-o pungé, numita bursa o- variana formata de tuba si de mezosalpinge. STRUCTURA OVARULUL Ovarele sint organele principale ale apara- tului genital al femeii. Pe de o parte la nivelul lor se dezvolta si se maturizeaza celulele sexua- le feminine (gametii) care dupa fecundare dau nastere zigotului determinind gestatia; pe de Fig. 300, Structura ovarului, Sec{iane longitudinal’, 1 olla ovarian vests; ta paren superiart tear ta sedation, este acta porfanen ‘ape Zoli oistratient "reac folic roles "70 Vae snogulve dit cdr ovata alta parte ovarele seretd hormonii sexuali, ca- re pregatesc organele genitale in vederea gra- viditafii, protejeazd evolutia sarcinii si dezvol- 18 caracterele sexuale secundare feminine. De- oarece cele doua procese se desfasoard intr-o strinsd corelatie, studiul lor se face impreund. Pe sectiune, la o marire redusa, ovarul a- constituit in felul urmator: la suprafafa- este acoperit-de-un epiteliu, sub care se gases te un-fnvelis-conjunctiv. Sub aceste inveliguri se gasesc cele dowd zone caracteristice ale ova- rului: una-centralé, medulara, si alta periferica corticala, Separatia dintre aceste zone este ne- precisa. ‘Epiteliul este simplu, cubic sau turtit si se ivelul hilului; de aici se con- tinud cu mezoteliul-mezovarului, Linia de se- paratie dintre epiteliu si mezoteliu e foarte ne- t4 @inia lui Farre). Dedesubtul epiteliului se gaseste o paturé subtire, albicioasd, rezistent’, format din fibre conjunctive — albuginea ova- rului, care se continud far delimitare net cu stroma corticalei. Substanja medular& (Substantia medullaris, Zona vasculosa) are 0 culoare rosiatic’ gi e ca- racterizata printr-o structura intens vasculari- zata. Este formata din fesut conjunctiv lax, ca~ re inspre hil cuprinde si fibre musculare nete- de provenite din parametru, Intre aceste ele- mente se gésesc numeroase vase sanguine si limfatice. Dintre aceste vase, venele mai ales sint largi, adesea dilatate gi pline cu singe, ast- fel incit pot fi cu usurinfd confundate cu niste focare hemoragice. Se mai afla fibre nervoase, precum si mici grupuri de celule nervoase sim- patice dispuse in regiunea hilului, In vecinata- tea mezovaruliti se giseste o rudimentara rejea ovariand (Rete ovarii). Substanfa cortical’ (Substantia corticalis) sau corticala ovarului are o culoare galbeni- cenusie si confine elementele cele mai carac- teristice si mai importante ca valoare functio- nala ale glandei: foliculii ovarieni in diferite faze de evolufie sau de involutie. Cea mai mare parte a corticalei este forma- ta dintr-un fesut conjunctiv, extrem de bogat in celule, cu unele caractere embrionare gi care are semnificatia de stroma. Ovocitele, a cdror prezenta e obligatorie, vor induce in decursul intregii viefi sexuale active a femeii, diferen- tierea elementelor stromale in celule tecale cu funefii endocrine. ‘Stroma corticalei confine foliculii ova- meet (Folfcui ovarit) in diferite faze de e- volutie. Forma inifialé o reprezinta foliculii. ‘primordiali, care au aspectul unor corpusculi sferoidaliplini. Urmeazé o Iunga gama de for- me evolutive: foliculii primari, _asemanatori, ins ceva mai mari decit cei primordiali; folicu- 20 — Anatsia 0 OVARELE @ 305 lit secundari plini.si care devin apoi cavitari si in fine, folioulii tertiari maturi de Graaf. Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de transforméri succesive pe care le suferd ovogoniile (celulele sexuale) 51 celulele foliculare (celule satelite), pind la eli- berarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei. Multiplicarea ovogoniilor in ovarul fetijei se ter- mina pe la sfirgitul Iunil a Vil-a a perioadel fetale, cind marea majoritate a celulelor sexuale se gisese sub forma de ovoelte primare sau de ordinul I. (ele- mente diploide). Ele sint inconjurate de citeva celule epiteliale turtite, dispuse intr-un singur strat, impreu- né cu care formeaza foliculii ovarieni primordiall. La nagterea fetifei, numérul acestor foliculi este de 700.000—400,000' in ambele ovare. Urmeazi o. Iungé perioada de jliniste*, care dureaz& pind la pubertate (12-14 ani), "cind va incepe maturarea succesiva a lunora dintre foliculli primordiali. Din numarul inifial, foarte mare asa cum am vazut, al acestor folicull, in decursul intregii vieli sexuale ‘active a femeit, de la pubertate pind la menopauzé (la 42—45—50 ani) —nu- mai 300—400 de foliculi vor atinge stadiul final, ma- tur, de dezvoltare expulzind un ovul. Restul involuia- 24,"1asind, uneori, cicatrict in locul lor. Dupa ovulafie, evolutia foliculului ovarian este incheiata. In cavitatea foliculara se va or- ganiza o noua structura numité corpul gal- ben (Corpus luteum). Atit foliculul ovarian cavitar cit si corpul galen au io important functie endocrina. in timp ce foliculul ovarian cavitar are 0 du- bla funcfie: la nivelul sdu se desfasoara proce- sele ovogenezel, dar unele structuri ale sale e- laboreaza si hormonii sexuali feminini sau es- trogenii, corpul galben are numai functie endo- crina: el produce progesteronul. Decvoltarea si maturarea foliculilor ovat. eni si apoi constituirea in locul lor a corpilor galbeni, sint procese ritmice, periodice, care in mod normal se desfagoaré intr-un interval de 28 zile gi constituie in totalitatea lor ciclul ova- rian. Raportate la un ciclu menstrual (care vom vedea ce dureazi tot 28 zile), succesiunea apro- ximativa a fenomenelor este urmatoarea: dez- voltarea si maturarea foliculului ovarian se pe- trece intre zilele 1-a si a 13-a; ovulatia se pro- duce in ziua a 14-a; constituirea si evoluia corpului galben au loc intre zilele 15—25; iar intre zilele 26—28 se produce degenerarea cor- pului galben, care apoi va fi inlocuit cu un fe- sut cicatricial — corpul albicans. Fenomenele care caracterizeaz ciclul ova~ rian (cregterea si maturarea foliculilor, forma rea si evolutia corpilor galbeni) se gases sub control hipotalamo-hipofizar, La nivelul hipo- talamusului sint elabora{i factorii eliberatori (releasing factors). Acestia sint transportafi la hipofiza anterioaré (adenohipofiza) gi aici re- gleaz4 producerea hormonilor gonadotropi. Nu- cleii neuro-secretori ai hipotalamusului sint in- fluentati de concentratia sanguind a hormonilor ovarieni (conexiune inversa, feédback), dar se gasese gi sub influenfa nervoasa centralé, 906 © ORGANELE GENITALE, FEMINI Fig. 801. Diferite stadii de maturare a foliculilor ‘Seciune perpendiculard prin cortieala ovaru ‘4 Hpltelul ovaran; 6, stroma. 1, Rates ovarian primar. — 1. Ovoct de orn 1, — 2. Rpt folate Aobtrtiets =H Folcal secondat pln, 1 Ovaittaconjurt. de Seam pllscuia— 2 pte facaineexltitati Ffesen fleaatel Tue Folet scundas cay furat de tone pelvcidt, — 2 Cavllatea fll ee Ted tei Tale at, et it ‘ ‘esieson de Greats 7, Chath aopharis. 2, Ovasta tu aon peli: Sia "3 Gavtaen folate ok cv icld feta, ~ "de Stel fran. ~—5."Teacafaieall V Ovulaf, Yolcu ovatan Tape, [Erovect de oratat I toconjurat de" clue coronal mudlte ete ‘xpolent npreual ccd flier. Vi. Corl pubes In ovarele femeli adulte, se gdseste 0 populatie foliculard variatd, heterogend, In care predomind fo- cull Inactivi, reprezentali.prin folieulil primordial Inafard de tolicuill inactivi, se afl& sf un numar o3- recare de folteull in evolufie. In mod obisnult, wi tre acesti folicull evolutivi doar unul singur va'ajun- gee Ia dezvoltarea sa completa, va clibera un ovul $i fn locul suse va constitul corpul galben, Foarte rar Pot fi maturati simultan dot (sau mai multi) folleuli = din acelast ovar, sau din ambele ovare, Aga so ex- plied sarcinile gemelare, monovitetine, in primul eng, si biviteline, tn cel de al doilea, Restul folteulilor evo: Jutivi vor involua treptat. Am vazut eh 1a pubertate, in ovarele feted, se aisese nproximatiy 400.000 foliculi primordiali, Accstia sint constituiti dintr-un ovocit primar, inconjurat de © coroanfi — uncori incomplets — de celule epiteliale turtit, Incepind din pubertate, in tot decursul vietil se- xuale active a femeil are loc sub influenta hormonu- lui antehipofizar foliculostimulan: (FSH), activarea fo- lculilor primordiali. Cu toate c& in decursul unui ci elu ovarian sint activati mai mulfi folicult primor- diali din ambele ovare, in mod obisnuit numa unul intre ei va ajunge le maturarea completd si deci la ovulatie. Stadiul initial at procesului evotutiv de maturare il constituie foliculit primari (Follieul ovariet primarti. Acestia sint ceva mai mari deeit cei primor- Galt (diametral de 30-80 ym), Ovocital lor central (ou tum diametru de 20-80 umn) este inconjurat deo co- roand completa de celule epiteliale eubice, unistrati fieate ‘Unii_dintre acesti folie primari incep s4 creas- , ovocitul Tor devine mai mare si se ineonjoara cu © membrana mucopolizaharidica numita zona pellucida far apol epiteliul folicalar prolifereaza, devine pauci- stratifcat i este dispus pe o membrana bazala — Sint folieulli seeundari. Acestia continud si creased in volum (diametrul de_ 10 mim), far ovoettul lor atinge 100 ym. In acelasi timp epiteliul folicular continua s& prolifereze qi devine pluristratificat con Stituindstraful sau membrana. granuloasd (Stratum Sranulosum). Inive celulele granuloasei se formenzi © favitate (Cavum folliculi sau Antrum) care reste pro- fresiv si se umple cu lichid clar — Wchidul folicular (Ciquor faltcul). Ovocitul ineonjurat de zona. pellu- cida, o membrana groasa, rezistent&, cu rol trofic, es- te situat excentric, 1a petiferie, find atasat de mem- brana_granuioasé. Similtan, 1a periteria folieululus secundar plin, apoi cavitar, inafara membranel bazale foliculare, se’ constitule pe seama strome!corticalei cele dovd tunlel caracteristice ale tect! folicululut (Theca folliculi). Tunica interna (Tunica interna) bo- gat celularizata si bine vascularizata, are functie en- ocrind, Se considera cA celtiele sale secretd estroge- nil, sub influenfahormonulul Tuteinizant antehipot zar (LH) Sau hormonul stimulator al celulelor inter- stitiale (QCSH), {Tunica externa) este 0 structuré conjuctiva, reprezentata prin celule si nu meroase fibre. Lichidul joicular este viscos si contine hhormonii ovarient activi — estrogenil — produgi, de celulele teett interne. Dintre foliculii ovarieni cavitarl, majoritatea is volujazd gi in.mod obignult unul ajunge in stadiu fi nal de folieul matur. Foliculul matur, tertiar, sau foliculul ov. rian veziculos (Folliculus ovaricus vesiculosus), foliculul de Graaf, constituie stadiul de dezvoltare com: pleté a foliculului secundar cavitar, De obi folieulut veziculos ocupa intreaga cortieald si proemi- nA la suprafaja ovarulul sub forma unet” vezicule mari, sferoidale, cu un diametru de 20—25 mm. Pere- tele fotieulului ‘veziculos este format din patra stra- turi concentrice eare de la interior spre exterior sint: 1) membrana granuloas4, formata din eelule follculare dispuge pe 2—3 rinduri; 2) membrana bazal& folleu- lara; 3) tunica interna 1 4) tunica extern. Foliculul cuprinde in interiorul sau, delimitaté de membrana granuloasé, cavitatea folictlara sau antrul care con- fine lichidu folicular, Ovocitul, localizat periferic, este ajezat intr-o gramajoara de celule foliculare care constituie 0 portiune Ingrosaté a membranej granti- loase si se numeste Cumulus oophorus (cumulus=erd- madi, oophorus = purtétor al ovoeitulul). Celulele fo- liculate din imediata apropiere a ovoeitului (2 zonei pellucide) devin prismatice, inalte, se dispua radiar si constituie coroana radiata, Ovulatia consti in ruperea folicululul ovarian ‘matur eu expulzaren ovocitului de ordinul II st repre- zint& fenomenul esential al ciclului ovarian. Ovulatia este un fenomen complex, indus cum am vazut de edtre hormonul luteinizant’ antebipotizar. Pe lingi a cesta, mai intervin si alti factori: peretele foliculului inclusiv albuginea suprajacenta a ovarulul, se sub- fiazi.progresiv, concomitent cu eresteres. presiunil liz ehidulut folicular; celutele foliculare ale cumulusului fophor se relaxeazA: mai intervine §1 0 enzima proteo- filled. Ruperea instantanes a peretelul folicululut du ce la eliminarea lichidului folicular si la sedderea bruseé a presiunii intrafoliculare. Prin aceasta este antrenal sf ovocitul Ineonjurat de coroana radiata. st de celule foliculare din cumulusul oophor. Sub aceasta forma, ovocitul va ff eaptat de infundibulut tube uterine. ‘Am vazut ¢& celulele sexuale feminine se gasese in folieulil ovarient primordiali #1 in cel in decurs de malurare, sub forma de ovocite de ordinul 1) ele- tente diploide, In. preajma ovulatiel, putin inaintea sau In urma acestela — are loe prima diviziune de maturare, diviziune “reducfionala, consecutiv. edrela Se formeaza ovocitul de ordinvl i, element haploid $i primul globul polar. A doua divizivne de maturati Giviziune ecuationalé,” are lor dupa ovulafie in tubs plerind si se petrece numai in cazul elnd s-a produs Impregnatia ovocitulul printr-un spermatozoid. Tn. 2- gest caz ovocltul de ordinul It (Pracovum) se divide in ovul (Ovum) — celula sexuala matura, al cérel nucleu se uneste et: cel al spermstezoidulul’ dind na tere zigotului — 31 al doilea globul polar. Dupa ovulatie, in ovar rnin fragmente ale foli- culului-matur rupt, reprezentate. prin epiteli folleu- lar (membrana grdnuloasé) si prin teaca folicululul, Din ele se va dezvoltao gland endocrind ct, exis: tent temporara, de forma sferoidala si eu un diame- tru de 1520 mm, numiti eorpur gatben (Corpus tute). In cavitatea follculuui dehiscent — In urma seé- decit bruste @ presiunit interfoare sl a raperil tect! fo- Iiculare — se produce 0 hemoragie urmaté de con- stituirea unui cheag sanguin, Pere(ii foliculului eola- tear’, far membrana granuloasé se ingroase si se cu- teaza. Chiagul sanguin este invadat de celulele epi- teliale foliculare si de fesutul conjunctivo-vascular te- al. Hormonul Iutelnizant al ‘antehipotizel (LH) de- termina transformarea celulelor foliculare si a. celor ale tecll interne in elemente caracteristce, numite ce- Iule Iuteiniee: celulele se marese, devin’ poliedrice, far citoplasma lor se incarea abindent cu” granule dintr-un pigment galten — lipocromul — care da cu- foarea caracteristice ecesiui organ endocrin care este corpul galben. El consiitule locul de producere a ce- Tui de al doilea hormon al ovarulut — progesteronul. ‘Activitatea corpulul galben este stimulata si contro- até de hormonul luteotrop antehipotizar (LTH). Dubla origine a celulelor luteinice explica atit deosebirile ‘itologice eit si cele functionale ale aces- tor elemente, Celulele luteinice granuloase (sau lute hige foliculare) sint mari, cu un nueleu clar si eu ci- foplasma vactolard, Ele’ produe progesteronul, Celu- lele uteinice ‘ecale sint mai mil, gu nucle! mic Iiipercrom, jar citoplasma lor © incdrcata cu lipide Se considérd eA ele continua si secrete estrogen. In acest fel, corpul galben este in realilate o glanda en- doerind ‘ct Gublasecrefie estrogeno-progesteronicé. Constituirea corpului galben se desfé- soar de obicei in trei zile. Aproximativ la ze- ce zile dup’ ovulatie incepe involufia lui, far la 14 zile activitatea sa endocrina inceteaza bruse. Involufia corpului galben este determinata de scaderea concentrafiei sanguine a hormonilor uteinizant gi luteotrop, consecutiva cresterii concentrafiel progesteronului. Celulele luteinice suferd o degenerescent grasi si apoi se dezin- tegreazd, Se constituie in locul lor un fesut de granulatie, prin a cdrui organizare ia nastere © cicatrice dantelaté. Aceasta la rindul ei se OVARELE © 307 hialinizeaza, devine albicioasa si ia numele de eorpul albicans (Corpus albicans). Aceastd evolutie scurté a corpului galben survine in imprejurérile obignuite, in care fe- cundatia nu a avut loc si deci nu s-a insialat 0 sarcina. Este corpul galben mens- trual (Corpus luteum menstruationis). In cazul cind ovulul este fecundat se for- meazd corpul galben desarcima (Corpus luteum graviditatis) care ia o mare dezvoltare. Structuralizarea lui este completé. in luna a Ill-a, iar involatia lui incepe din luna a IV-a, cind’ funcfiile lui sint preluate de placenta Diametrul lui atinge 40—30 mm in stadiul de dezvoltare maxima. Constituirea i involutia corpului galben de sareina decurg in mod simi- lar cu a celui menstrual. Atrezia* foliculilor ovarient, Yn decursul perioa- dei active a ovarulut, care dureazé aproximativ 30 de ani (de la 15—45 ani), se gisese in permanent ‘mai multi folicult ovarieni in diferite faze evolutive. La eei mai multi dintre acestia, procesele de matura- fie se oprese in etapa de folicull prisvari sau secun- dari plint si chiar cavitari, care nu au ajuns insi in stadiul de follcull veziculosi maturi. Atrezia const in dezintegrarea ovocitului si a celuleior foliculare, con- comitent cu proliferarea eelulelor tunieil interne} ulte- rior acestea sint inlocuite eu elemente conjunclive pro- venite din tunica extern, ceeace duce 1a constituirea tunel cleateiei (Corpus albicans), In acest fel, din nu~ mirul de 300.000—400,000 de foliculi primordiali afiati Ja nagtere in ovarul fetijei, doar 200—400 ajung la completa maturare 1 pun in libertate un ovocit II Restul — unil ohiar in stadiul de folieuli cavitari — involuiazd, Sensul biologie al atreziei foliculare con sti In capacitatea ovarului de a produce in mod con- tinuu hormoni estrogeni, independent de periodicita- tea ovulafiel, Acest rol revine celulelor tunicit inter- Funefia éndocrin’ a ovarului se instaleaz’ la pubertate si dureazd pina la climacteriu. A- ceasti functie se desfigoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH, LH sau ICSH si LTH), acestia la rindul lor fi- ind controlati prin factorii eliberatori hipotala- mici. Hormonii secretati de ovar sint estrogeni si progesteronul. Fstrogenii sint elaborafi de tuniea interna a tecit foliculilor; nu este exclus ca si eplteliul follicular s& participe ia acest fenomen, Se gasese sub forma de di- hhidrofoliculina sau estradiol; prin metabolizare dau estrona gi estriolul. Estrogenil au multiple actiual: 1) determina apa- rijfa si mentinerea caracterelor sexuale secundare; 2) aclioneazA asupra sferei genito-mamare producind in special modifieari ciclice ale uterului (hipertrofia si hhiperplazia endometrulul) sl ale epiteliului vaginal; 3) erotizarea sistemulul nervos central si comporta- mentul psihic al-femeii; 4) efecte metabolice. Estrogenii sint produsi in mod continuy, ins ni- velul coneentrafiel lor sanguine este variabil in de- eursul clelulul ovarian, atingind nivelul minim 1a Sfirgitul acestut clelu (eeeace coincide cu menstruatia). ‘Progesteronul este sceretat de corpul galben. Ei nu are efecte generale asupra organismului, asa cum fut estrogenll, ci predominant sexwale. Va = prefix privativ + tresis = orificiu, cavitate, 308 @ ORGANELE GENITALE FEMININE Progesteronul are urmatoarele acfiuni mai impor- tante: 1) regleaza ciclul menstrual — acfionind intr-o sinergie armonioasé cu estrogenii; 2) pregateste ™mu- coasa uterind pentru nidarea oului si are rol impor- tant in mentinerea sarcinil; 3) determina modificari lelice ale epiteliului vaginal; 4) cantitatlle mari de progesteron inhiba producerea Lif-ului antehipofizar, Impiedecind ovulatia, Producerea progesteronulul este intermitenta, 1i- mitat& la perioada de existen{é a corpului galben. Ovarul mai secret in mod continuu si cantitati tmiel de hormoni androgeni, necesari pentru echilibrul ‘hormonal. Btapele de virst& ale femeii: 1, Coplltiria pind ta 12 ani, 2, Pubertatea — inceputul ei este marcat de me- narhi ; prezinté mari variaiil individuale, gi se insta- Jeaza in jurul virstel de 12—14 ani. Pubertatea constitule etapa in care reproducerea devine posiblla sie caracterizata prin accelerarea dezvoltaril fizice, sexuale i psihice a fetifei. Menar- ha, adied prima ‘menstruatie marcheazd instalorea ci- clurilor uterine si e determinaté de maturatia priml- Jor foliculi ovarieni 3. Perioada activa, de fertilitate dureazi de 1a 14 a 42—45 ani, 4, Climacteriul — incetarea fiziologica a functici genitale Impreund cu toate modificarile morfologice gi funefionale care o insolese. Prezinta mari variatii Individuale si se situiazd intre 45—85 ant. Climacteriul este o perioadé lung, intercalata tre perioada activa si senium, care desemneaza sfi situl viefii genitale. Climacteriul este un fenomen fi- Ziologie general, complex. El nu este doar un episod de declin al funcfiilor ovariene, ci un fenomen plus glandular legat de modificéri ‘multiple endocrine $i nervoase. Modificdrile morfologice si functionale nu sint date numaj de diminuarea activitafii_glandelor sexuale, cl constituie gi preludiul imbatrinicii propriu- ise, In’ cortegiul de fenomene ale climacteriului, mo- mentul suprimérit ciclurilor menstruale constituie menopauza (latineste: mensis = lund + pausi cetare), 5, Senilitateq (Senium) — complet. faza de repaus sexual : TUBELE UTERINE (Tuba uterina) Tubele sau trompele uterine sint doud con- ducte- musculo-membranoase care se-intind de la coarnele uterine pind Ja ovare. De mula vreme s-a comparat tuba cu_o trom- pet, de unde si numele de tuba (tuba lui Fallopio), In clinicd se utilizeazé adesea termenul de salpinge (de la grecescul salpinx = tub’); de aici — salpin- itd, adicd inflamatia tubel ‘Tubele au un rol-important in-captarea.o- ‘vulului, apoi in vehicularea acestuia si a sper- miilor. In treimea sa lateralé se petrece fe- cundatia. Ea oferé apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigo- tului si migrarea acestuia spre cavitatea uterind (in vederea implantarit). Se injelege lesne, im- portanta deosebiti a tubelor uterine pentru fertilitatea femeii. Forma — porfiunile tubei. Tuba are ‘gime de 10=12'cm; ea prezint parr 1, infundibulul, 2." porfiunea empulara, 3. ist- mul si 4. porfiunea uterina. LInfundibulul tubei (Infundibu- lum tubae uteringe) sau pavilionul, este segmen- tul incipient al ei. Are forma unei pilnii cu baza-evazaté, foarte festonaté (Morsus diaboli al vechilor anatomisti), formatd dintr-un.bu- chet de 10—15 ciucuri sau fimbrii (Fimbriae tubae). Un. ciucure- mésoara In medie 10—15, milimetri, Intre ei se aflé unul mai lung — ciucurele sau fimbria ovariand (Fimbria ova- masurind pind la 20 mm; si care, plecat rica) — de Ja infundibul are acelasi traiect cu ligamentul ‘tuboovarian, de care aderd, Fafa liberd a aces- tui ciucure prezinté un san}. Fimbria ovariand poate ajunge pind la ovar; cind ea ramine dis- tanjata de acesta prin citiva milimetri, atunci sanful se continua de pe ciucure pe ligament. Se descriu infundibululul: a) 0 suprafapa. exte- ‘rioard, acoperita de peritoneu; 6) 0 suprafafa inte rioard, tapetatd de mucoasd; ¢) virful — pe care se afl Ostiul abdominal; d) basa, prevézuté cu fim- briile tubare, Aceste fimbrii au forme foarte variate: ‘triunghiulare, lanceolate etc. Ele sint dispuse pe mai multe rinduri concentrice, fapt care a determinat pe unii autori. sa compare infundibulul cu corola unei flori cu mai multe rinduri de petale. 2,Porfiunea ampulara sauampu- la tubei (Ampulla tubae uterinae) e seg- ‘mentul cel mai lung al ei. Masoara 7—9 cm si reprezinté aproape doua treimi din lungimea totala a tubei. Mai larga in vecinatatea infun- dibulului (6—10 mm), ea se ingusteazd pro- gresiv pe masura ce se apropie de istm. Descrie un traiect ansiform in jurul ovarului, E moale si depresibila. 3. Istmul (Isthmus tubae uterinae) este 0 porfiune mai ingustd a tubei, de consistenta mai ferma, dur la palpare. Este rectiliniu sau descrie o ugoara curbura posterioara, Patrunde in cornul uterului, intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului. Masoaré 3—4-cm lungime si are 3—4 mm. diametra. 4, Portiunea uterina (Pars uterina) sau interstitial, strabate peretele uterulul. Este scurt (1-cm) si ingusté (1mm). O teacd de esut conjunctiv o separa de peretele uterin, Orificiilestubare sh : ostiul ab= dominal (Ostium abdominale) se giseste incen-— teul infundibulului si are 2—3-mm_diametru. La nivelul lui cavitatea seroasd peritoneal se continud cu canalul tubei (pe aici o inflamatie a tubei — salpingita — se poate propaga la peritoneu — pelviperitonita). Ostiul uterin (Os- tium uterinum) are 1mm diametru si se des- chide in unghiul superior al cavitatil uterine. Consistenja tubei este redusi; la palpare moale. Directia tubei este sinuoasi ; ea explicd im- portantele raporturi cu ovarul. Pentru ca si infelegem directia si raportu- rile tubei, a necesar si arétim dispozitia liga- mentelor largi ale uterului. Daca tragem in sus marginea superioara a ligamentului si astfel {1 intindem, putem deosebi dou portiuni acestei formatiuni peritoneale; una inferioard mai groa- si, mezometriumul; alta superioara, mult mai subti le. Acesta din urm& e cu- prins intre tuba i ovar. In aceasta pozitie, ob- finuta in mod artificial ovarul este orientat orizontal iar tuba are o directie. transversala. Dar pozitia obignuita a ligamentului larg si a celor dowd organe nu este aceasta. In stare normal mezosalpingele impreund cu infundi- bulul tubar cad inapot in cavumul retrouterin si acoperd ovarul. Acesta isi ia pozifia sa ver- tical in fosa ovarian’, far tuba traiectul ei ansiform in jurul lui In acest fel, in raport cu traiectul pe care fl urmeazd, i se descriu tubei doud-segmente: — © portiune.transversala, mediala, si — 0 porfiune ansiforma, lateralé. Portiunea transversal& se intin~ de dela uter pind la extremitatea inferioard a ovarului. Ea e format de catre istmul tubel si e situatd in marginea superioard a ligamentului larg. Portiunea ansiformdé e formata de catre ampula-tubara si inconjoard-ovarul in felul urmator: porneste de la extremitatea lui Inferfoar&, ured pe marginea mezovaricd, ti o- colegte extremitatea superioara si descinde pe marginea lui libera. Infundibulul se agazi pe faja medial a ovarului, iar fimbriile lui cu- prind glanda genital, asa cum ar prinde de- getele departate ale unei mini, mina cealalta strinsa pumn. Dupa cum vedem, ovarul este acoperit ina- inte, in sus, napoi si medial de tuba si mezo- salpinge, Ovarul se géseste ascuns intre aceste formafiuni ca intr-o pungé, numita bursa ova- ‘riandi. In felul acesta este asigurata patrunderea ovululuj fn tub&. Bursa ovariané comunica in TUBELE UTERINE @ 309 partea antero-mediala. si postero-laterala, prin cite o fisura, cu cavitatea peritoneald. Situatie, Mijloace de fixare. Tubele uterine sint in continuitate cu uterul. Ele sint situate in marginea superioara a ligamentelor largi, in mezosalpinge. Situafia lor depinde deci de cea a uterului si a ligamentelor largi. Cum acestea sint susceptibile de mari deplasari, tubele vor avea si ele pozitii foarte variate. ‘Tuba, impreund cu mezosalpingele in care este cuprinsi, e mai fix in portiunea medialé, decit in porfiunea laterala. Aceasta din urma cade in cavumul retrouterin si uneori chiar in excavatia rectoutering. La fixarea tubei parti- eipa si ligamentul suspensor al ovarului st liga mentul tuboovarian. Mobilitatea tubei scade in urma aderentelor inflamatorii (salpingite) atit de frecvente la femei. Salpingitele se pot propaga la peritoneul pelvian (pelviperitonite); ele se insoles de a- cuze rectale sl vezicale. Conformatie interioar’. La interior, tuba e strabatuta de un canal ingust de 1-2 mm in porjiunea uterind; el se lirgeste pind la 5 mm Ja-nivelul ampulei. In tot lungul sdu_canalul prezinti oseriede plice longitudinale (Plicae tubariae), orientate de la ostiumul ute- rin. spre ostiumul abdominal. Aceste plice fa- vorizeazd progresiunea spermatozoizilor. Plicele longitudinale, pufin dezvoltate la ni- velul istmului, devin numeroase, inalte si ra- mificate la nivelul ampulel (labirintul tubei). Prezenta plicelor permite formarea unor co- lectii patologice inchistate, uneori foarte volu- minoase (hidrosalpinx, lichid seros; piosalpinx. purol). STRUCTURA Peretele tubel este format din trei tunici: seroast, musculartt $1 mucoasi. Tunica seroasi (Tunica serosa) — provine din ligamentul larg; este deci o dependinta a peritoneului. Inveleste suprafata exterioari a tubel inclusiv a infundibulului, oprindu-se 1a nivelul marginii Hbere, sau a bazei acestuia De aici se va continua cu mucoasa care ciptu- seste suprafata interfoari a infundibulului. Exista sf aict ca si la ovar, o linie Farre. Invelitoarea peritoneald permite trompei, mai cu seamé infundibulului, s& alunece cu u- surinta in raport cu organele invecinate, Sub peritoneu se giseste pitura subseroast {Tela subserosa), un strat subtire de tesut con- junctiv lax, in care cAlatorese principalele ra- mificatit vasculare si nervoase. Stratul de fesut Jax permite deslipirea seroasei de tunica mus- culard subjacent’. Particularitatea aceasta este folosit’ de chirurg in unele imprejurari (sal- pingectomie subseroasa, decorticare tubara). 310 © ORGANELE GENITALE FEMININE Tunica muscular: (Tunica muscularis) este formaté dintr-un sistem spiralat de fibre mus- calare netede. Pe sectiune transversal se deo- sebese trei pituri musculare: exterioara, longi- tudinala; mijlocie, circulara; interioard, longi- tudinala, In realitate cele trei pituri se conti- ‘nua intre ele realizind un sistem unitar. Mus- culatura proprie a tubej se impleteste cu ma- nunchiurile de fibre musculare netede care vin din ligamentul larg, pe traiectul vaselor tubare. Tunica musculard e subire la nivelul ampulei; ea se ingroage mult in porfiunea istmicd. Aparatul muscular al trompei_are un rol_esen- {ial in motilitatea (dinamica) tubard, care serveste 1a Hindul ef la vehicularea lichidului tubar, a ovulului, fa spermei sia zigotulul. Prin contractia musculaturii propril se execut migcdrl peristaltice (indreptate spre luter, transport lichtdul tubar sl ovulul) gf antipe~ ristaltice (favorizeazh ascensiunea spermatozoizilor), Aceste miscérl_ ar predomina in portiunea istmica, Contractia fasciculelor provenite din ligamentul larg determina compartimentarea tubel intr-o serie de c&- mérute. Ble ar predomina in segmentul ampular. In ‘problema morfologiel aparatulul muscular st a dinamicii tubei uterine s-a emis o serie de ipoteze Si persist numeroase incertitudinl, privind: existenja lunor sfinctere functionale, reglarea nervoasa (simpa- fied sau parasimpatics), mediatorli chimici care ar inlervenl (noradrenalina sau acetileolina). Foliculina are s& mircased activitatea contractild, In timp ce prdgesteronul ar inhiba-o. Toate aceste tenomene au leosebit de mare Importanta in. destigurarea nor- mala a captérii ovululuia fecundafiel, a migrarii zi- gotulul. Tulburarea lor poate duce la’ sterilitatea fe- meii sau Ia instalarea nor sarcini ectopice (in atara ccavitatit uterine), ‘Tunica mucoas’ (Tunica mucosa) e format: din lamina proprie (corion) st dintr-un epiteliu unistratificat cilindrie (prismatic). Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule secretorii. Celulele ciliate sint mai numeroase in jumata~ tea lateral. (inspre-ovar), decit In jumatatea mediala (Inspre_uter). Celulele secretorii ela~ boreazi un produs de aspect mucos, care im- preund cu lichidul absorbit din cavitatea pe- ritoneal’, formeazd secrefia sau lichidul tubar’ Acesta umezeste suprafafa_mucoasei_ trompei si serveste le nutrifla zigotului sia blastocis- tului tn decursul migrarii sale ‘prin oviduct. El contine un factor cut rol in denudarea oului — adicd in eliminarea celulelor granuloasei care au mai rimas in jurul lui, Kinocilii celulelor ciliate bat inspre uter si mobilizeazd in aceiasi direcfie si lichidul tubar. Curentul lichidian fa- vorizeazi_ascensiunea spermatozoizilor, care sint inzestrafi cu. un reotactism pozitiv. Epiteliul mucoasei tubare este hormonodependent, find influentat de activitatea ovarian’. In. prima ju: matate a ciclului, tn fazp foliculinied, predomind ce- lulele ciliate; th ‘a doua jumatate, fn faza_ progeste- ronica cele secretoare. La sfirsitul ‘ciclului se eliming unele celule secretorii. Totusi o menstrafie tubard nu e un fenomen normal, Captarea ovulului, feeundatia si transportul Rotului, Aceste fenomene au putut fi observate la fe- mela vie fn decursul Japarotomiilor, prin examen ra- Atotone duphinjectarca uno subatange de contrast fn ieee, Sa prin laparoscope ‘plates ovulll se Fealsaue prin misctileco- orden ale ovat gi ale tbe, Bator museule Gani netee din ‘igahmeteeeuepener prop ‘Moot se sdsucste fy jurul xu sau Tones eeeutted See influnoufa feb retunea eur eePamtete Molcaal caviar tun, presi pene lates MAM vazut apok ck portunen ansforms, a tubel inconjnrh ovals it infunionia oe arena cb St Moin Soterark, Dog plcatue:ay peste evar rte arian ange in ent dehitentet fale Haine ch he omentl ovate capteathovull Fh tdletincelir a pam apiraia rete de reeaiciperstalice ale tubes, oval este condus me rind ia rfiul abdominal (in 2--5_sate) Tari Pint anata ab ale, coal ete clit HAtel Maosdiecat ‘cu sperma inate. ae petrece Fit ae teenen letra romp, Gul re ferret ey seta fenomen ese apot condus fh rene me iy nd fy cr unde ae va implant esata tan be Ia orate VASCULARIZATIA $I INERVATIA OVARULUI $I A TUBEI UTERINE Artere: Artera primar’ a ovarului este ar- tera ovarian, iar a tubei artera uterind. In de- cursul ontogenezei intre cele dowd artere se stabilese anastomoze, care fac ca cele doud or- gane sa fie si din acest punct de vedere, so- Tidare intre ele. Chirurgia conservatoare tubo- ovariané trebuie si fina seama in cel mai inalt grad de acest dispozitiv vascular si si-l mena- jeze. Artera ovariana (A. ovarica) ia nas- tere din aorta» abdominal, coboara in bazin- in ligamentul suspensor al ovarului si patrunde in ligamentul larg. Aici se imparte in dowd ramuri: tubaré’ si ovarianas Artera uterina (A. uterina) este ra~ murda arterei iliace interne. La nivelul un- ghiului uterului se divide si ea in doud ra~ muri terminale, similare celor precedente: tu- bard-si ovariana: Ramurile omonime se anastomozeazA in plin canal si formeaz4 doud arcade: arcada patao= variané situati in mezovar si arcada subtubard in mezosalpinge. Din arcadia paraovariant se desprind 10—12= artere spiralate (sau helicine) care pitrund prin hil in profunzimea-ovarului, La limita dintre medulara si corticald ele se anastomozeazd in arcade; din acestea se desprind ramuri radiare care pitrund in cortical formind reteaua peri- foliculara si cea din teaca foliculului. Vascularizatia arterial’ a ovarului poate realiza © serfe de variante, dup’ modul fn care cele doud ramuti ovariene — din artera uterind si din cea ova- riand — participa la irigarea ovarului. Astfel cele doud ramuri pot participa in mod egal, atunci cind anastomoza paraovariani este bine reprezentatd; sau tuna din cle sa aibi un rol preponderent. Se fnfelege 8 Ugatura acesiei ramuri principale in timpul unei Din arcada.subtubard\ pleacé ramuri para- lele, perpendiculare la tub’, avind un caracter terminal. Dispozitivul arterial al tubei este deo- sebit de bogat la nivelul portiunii istmice (rup- tura sa In sarcina tubaré da ,,inundatia perito- neala®), ‘Weneleurmeaza in general dispozitia artere- lor. Venelevovarulus plecate din retelele capilare descrise anterior, formeazi o refea in porfiunea medulars; de alc, prin vene-flexu- -oase, cu aspect varicos, ajung in hilul orga- nului, Dupé ce primesc o serie de vene pro- venite de la uter, venele ovarului primes refeaua venoasd subtubard, apoi ured aldturi de artera ovariané spre abdomen schimbind intre ele numeroase anastomoze (ple- zul pampiniform) In fosa iliac se unese in- tr-un trunchi unfe, vena ovariantt (V. ovarica), care se varsd in stinga in vena renalé, iar in dreapta direct in vena cava inferioara. Deschiderea acestel_vene sub un unghi_ aproape rept fn vena renald stinga, ar determina formarea preferential a varicelor pelviene fn aceasta parte. Venele tube! merg paralel cu arterele, for- mind o refea subtubaré. Medjal, aceastd retea comunicé cu venele uterulul, iar lateral se uneste cu venele ovarului, Limfaticele® ovarului iu nastere dintr-o refea capilari perifoliculara, ajung in portiumea Iuf medularé unde formeazd un plex; din acesta TUBELE UTERINE @ 311 pleacd 6—8: vase: care pardsese ovarul la ni- velul hilul De la nivelul tubei, limfaticele coboara in mezosalpinge si apoi, la marginea anterioara a ovarului, se intilnesc cu vasele limfatice ale a- cestuia gi cu cele ale corpului uterin In felul acesta iau nastere niste colectoare Iimfatice, care urc amestecate printre elemen- tele pediculului vasculo-nervos ovarian si se vars in limfonodurile lombare (pre- si latero- aortice) pind la nivelul vaselor renale. Nerviir sint de naturd organo-vegetativa. Pentru ovar, provin in cea mai mare parte din plexul ovarian si in cea mai mica masura din plexul uterin. La nivelul ovarului, firisoarele terminale sint: vasomotorii, pentru vasele san- ghine; motorii, pentru fasciculele musculare; senzitive, pentru foliculi In medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar aleatui un ganglion difuz sim- patie (Winterhalter), Nervii_tubei provin din plexul ovarian ff din plexul uterinj ef ‘urmeard tralectul va~ selor. Anatomie aplicats. Tnflamatille tubei (salpingite) si ale ovarului (ovarite) sint foarte freevente siecle ‘mai adeseori ele sint coneomitente. Ablatia ehirure lcalé a tubel se numeste salpinaectomie, In mod curent, in elinicd, tuba utering, ovarul si Mgamentul terg ‘at uteruini sint cnpringe sub ter- menul eomun de ,anexele utcrultl*, Cind tnflamatia tubel si ovarilui "se extinde si la’ lgamentul. lara, vorbimde 0 anexitd, Calea de propagare a infeciiel este deobicei ascendent’: Intil este interesata tuba, pot ovarul. Cele mai. frecvente inflamatii.sint de natura gondcocied sau streptococied (dupa avorturi), De a anexe, infectia se ponte extinde si la perito- neul "pelvian, dind peritonita, © complicajie foarte Brava, fy 312 © ORGANELE GENITAL: FEMININE Cit timp tuba e permeabila, secretille se pot eve prin uter. Dacd insi trompa se obstrulazd fa ambele extremitdj! — atunel ea se transformé it {0 eavitate inchisi, 0 punga, pling cu serozitate (hi- drosatpinz) sau cu puro (piosalpinz). Aceste pungi {nflamatoril se pot sparge, far continutul lor se vars {in egvitatea peritonealé, dind pelviperitonite. In pelviperitonite se produc colectil purulente in pelvis. De cele mai deseor! aceste colecfii nu se ex- Hind Ia marea cavitate peritoneala, cl rimin locali- zate In pelvis, de oblcel In excavalia rectoutering Douglas. ‘De aici pot fi evacuate prin vagina (prin colpotorale posterioard, ‘La nivelul ovarelor se pot dezvolta tumori solide sau lichide. Cele din urmé — chistele ove pot ajunge uneor! pind la o dezvoltare impres (G—10—20 trl, Inelt s& ocupe si cavitatea abdomi- ald, Se pot dezvolta si tumori paraovariene, Plecate de la resturile embrionare anexate ovarului 1 tubel Sarcina ectopicd tubard. In mod normal, zigotul frece din tub& fn uter, unde se implanteazé gi isi continua dezvoltarea. Uneorl implantarea oului se face inafara cavitatii uterine, la nivelul tubei — este sarcina ectopicd tubari. Aceasta poate fi infun- dibulard, ampularé, istmlc& sau interstifiald, dupa seg- mentul trompel unde s-a nidat oul. Gravitatea sar- cinil tubare const in faptul c& dupé un anumit timp se Produce ruptura trompel, insotitd de 0 hemoragie Intern grav. Uncorl colectia sanguind se inchisteaza in fundul de sac Douglas (este hematocelul pelvian) Explorare si eli de acces. Explorarea ovarului si a tubel uterine se face prin tuseul Tndexul $i mediusul miinii drepte sint introduse in fundul de Sac lateral al vaginel; degetele miinii stingi deprima abdomentl, eAutind si se intilneascd cu cea dreapta, Astfelanexele sint cuprinse intre cele doud miini ‘Anexele uterului, impreund cu celelalte organe pelviene, pot fi explorate vizual, pe viu, prin laparo- eopie. Permeabilitatea trompelor se poate explora prin insuflafia tubari (persuflatie). Pentru aceasta se in- troduee ‘aer cu ajutorul unei seringi, prin cavitatea lterind, Aerul strabate trompele, cind se atinge pre- siunea de 50-100 mm mercur. Caile de acces sint dovd: abdominala si vaginalé. Calea obignuita este cea abdominald, adic& prin 1a- parotomie transversalé suprapubland sau median sub- ‘ombilicala. Accesul pe cale vaginalé consta in incizia Tomixulul Vaginei, urmata de deschiderea peritoneulut excavatie! rectouterine, UTERUL (Uterus, Hysteron) Uterul este un organ musculos, cavitar, in care se dezvolta oul; Ia sfirgitul sarcinii el 'ex- pulzeaza fatul si anexele lui. Este un organ me- dian nepereche. Forma, dimensiunile, raportu- rile lui variazd in funcie de virsta femeli, di- ferite stari functionale, graviditate, ‘Vom studia uterul negravid, la femeia in perioada de activitate genitala. Vom da gi ci- teva nofiuni sumare asupra uterulu! gravid, in diferite perioade de virsta si in decursul menstruatiel. CONFORMATIA EXTERIOARA Formar Uterul are forma unui trunchi de con turtit in sens antero-posterior, avind baza orientata in. susisi virful trunchiat in jos. A~ proximativ fn partea sa mijlocie, uterul pre- zint& o ingustare aproape circulard numita istm, care il. imparte fn dowd porfiuni-diferite ca for- ma si dimensiuni: una superioard, mai volumi. ‘eas, numitd corp, 31 alta inferioaré; numita Istmul uterulwi (Isthmus uteri) este reprezentat printr-un gan} semicircular, ade- sea putin adine, vizibit numai pe fata anterioara si pe fefele laterale. Pe fata posterioard a ute- rului sanful nu exist, Corpul uterului (Corpus uteri) are ‘un aspect conoid, turtit antero-posterior, caruia it deseriem: dowinfefe (vezicala i initestinala); out margini (dreapta si sting); fundul, si dowd unghiuri tubare, Fata vezicala (Facies vesicalis) sau fata an- terioara este pland sau usor bombatd. Fafain- testinal (Facies intestinalis) sau fata posteri- oara este mult mai bombata decit cea vezicala; pe ea se-giseste uneori o creastd vertical. r (Margo uteri dex- ter, Margo uteri sinister) sint ugor concave la nulipare si convexe la multipare. Fundul (Fun- dus uteri) este rectiliniu la fetife si la adoles- ite; convex, bombat in sus la femeia-adulta, Tnghiurte sat coarnele uterine se continua cu tubele. Colul uterin (Cervix uteri) are forma cilindrie’, usor bombat la mijloc; el e comparat ‘cu un butoias. Extremitateasuperioard. a. va- ginei se inser pe col de-a lungul unei lini. cireulare, foarte oblice de sus in jos si inapoi ‘inainte. In felul acesta vagina urcé mai mult. pe fafa posterioard a colului (pind la treimea mijlocie), decit pe fata lui anterioara (numai pind Ja treimea inferioara). Insertia vaginei pe colul uterin, il imparte pe acesta in dou parti: ‘portiunea.supravaginald (Portio supravaginalis) este aproape cilindricd; porfiunea vaginala (Por- tio vagigalis) are o form& tronconica; virful este perforat de un orificiu, ostiul uterin, care conduce in cavitatea uterind, La virgine si la nulipare colul uterin este mai subjire, are su- prafata neteda si regulatd, iar la palpare pre~ inti o consisten}a ferma dar elastica, asema- UTERUL ¢ 313 Fig; 008, Colul wferin (porfiunea vaginal) evidentiatt pria introducsrea valvelor gi indepirtarea peretilor vagiael, rica uterine muipark; se obaernt spetal poacirse, 2: onto a dc el ener le (Oni ‘eris fa'o ‘supers; eet Gavel tants tame ndtoare cu cea a cartilajului virfului nasului. La multipare colul devine tot mai voluminos, cilindric, sau chiar in forma de méaciucé (dop de sampanie); consistenta sa diminuiazé in mod obisnuit, iar suprafata e neregulata. ‘Ostiul uterin (Ostium uteri) numit de clinicieni orificiul extern al colului are for- me diferite la virgine, nulipare sau multipare. La-virgine, si chiar la ele numai uneori, are un aspect rotunjit;punctiform. De obicei el are forma unei depresiuni transversale ,lata de 6 mm» Dupa inceperea viefii sexuale el tinde sl-gi accentueze dispozitia transversalé, La multipare ostitl uterin apare ca o despicéturé transversala, latéde 10—15 mm, care imparte colul in doud=buze, una anterioara: (Labium anterius) si alta posterioard(Labium posterius), unite prin+doua comi: . Cu cresterea numérului de nasteri, ostiul uterin tinde tot mai mult sa ramind intredeschis, Buza anterioar’ e mai scurti, mal groasé, mai rotunjit& si mai, proeminenté; buza’posterioard é mai subjire, mai lungé, dar mai putin proeminenté. La uterul ‘normal situat (in anteversiune), degetul ex- plorator intfineste inti’ buza anterioard. La uterul retrodeviat, degetul explorator intilneste intli buza posterioara. Un alt caracter al ostlulul uterin la multipare 4 marginile sale sint neregulate, prezentind un nu- m&r de ganfuri cieatriciale, provenite fn urma micilor upturi ale colului in decursul nasterilor, Pe buzele o}call Uat de o bord crs pronase ‘sitet deo bur antes 9s osteroarh. areal fare tat fe oan ace prominent dcx cash mal ee colului se gisese adeseori_mici proeminenfe hemi- sterice, cu aspect perlat (ouile tui Naboth). Unil autori denumese ostiul uterin si orifictut ex- tern al uterului (Orificium externum uteri) sau orific ciul extern al canalulul cervical (Orifictum externtim canalis cervicis uteri), _Gatiatile de form ale uterulu in raport eu irgine si adolescente, tetele corpului sint mai Putin bombate, fundul este reetiliniu sau putin, cone Wex, ereasta de pe fata posterloard este mai marcatd; colull proemind si este rotunjit sau chiar ascufit, ostial uterin e punetiform; istmul e bine marcat, La multipare, fejele sint bombate, marginile 1a- terale convexe, “fundul boltit, ereasta posterioaré stears&; colul e mai putin proeminent, ostiul uterin are formA de despicatura transversala, intredeschiss, marginit& de cele doud buze; istmul e'slab delimitat sau chlar slers, Dupdmenopauzi se atrotiaz’ progresiv intreg ur terul, diferenta dintre corp si col tinde si dispar, iar ostiul redevine punctiform, Dimensiunile uteruluf Ja femeia adult’, nu- lipard, sint urmétoarele: lungimea de .6 em; Vijimea la nivelul fundului, de 4 em grosimea. de-2em: La-multipare aceste dimensiuni crese cu aproximativ 1 cm: lungimea 7 cm, latimea” “Bie, grosimea 3 cm: La nou nascuta gi la fetidngalul papa mare decit corpul (aproximativ 3/5’ din lungimea to- tal a uterului). La nulipare cele doud segmente sint aproape egale (corpul e cl ceva mai mare). 314 © ORGANELE GENITALE FEMININE La multipare corpul are dimensiuni si mai mari (doug treimi din lungimea totali a ute- rului). In graviditate dimenstuntle uterului erese cu pro- gresarea sareinii, Medicul stabilegte cu aproximatic Tuna in care se gdseste fatul, dupa nivelul la care a ajuns fendul uterull. Uterul depigeste marginea su perioard a slmfizel pubiene la tret luni si ajunge la ombilic 1a cine! luni. La opt luni se gaseste Ia. fu- mitatea distantet dintre ombilic si procesul ‘xifoidian, far fn luna a nova a ureat pind la xifoid. Catre ter- ‘menul nasterii, fundul uterulut eoboard prin, deoarece eapul fétului's-a angajat in stimtoarea superioara a pelvisulul, Consistenta uterului este fermi, dar elastic’, ugor de perceput la examenul ginecologic (tu- seul vaginal combinat cu palparea abdominal). Datorita acestor particularitati, la care se adau- g& mobilitatea organului, el ‘tinde in timpul examinarii sa seape dintre degete, ca un sim- bure de cireasa. In sarcina, uterul devine mai moale, pastos. Consistenta_uterului este suficient de, mare ca s& permit curdjarea, evacuarea continutului siu (chiuretajul uterin), cu ajutorul unel linguri ascutite (chlureta). Consistenta uterului este mai redus 1a unghiuel; deasemenea in unele boli (tuberculozi, stiri casec- tice, cancer) sau dup& nastere. In aceste Imprejurari trebuiese luate toate precautiile 1a efectuarea unui chiuretaj, pentru a nu perfora peretele uterin. Greutatea uterului'este in medie de 50— “10 gr, find mai-usor la nulipare (5060. gr) decit la multipare (60—70 gr). Numar. In mod: obisnuit, uterul este un or- ‘gan -nepereche, unic-¢i median, Se pot fain ins diferite variante de forma si dedublare a sa, care se explici prin modul de formare a uterului, Impreund eu cele dou treimi superioare ale vaginel, el se dezvolt& din ductele_paramezonefrice .’ Acestea se aldturd pe linia mediand, se fu- zioneaz’ si apol peretele lor desparfitor se rezoarbe. fm felul acesta se formeaz uterul unic si vagina nlc, Dupl gradu lent de fusonare sf de rezrbe a. peretelul tor, vor intilni feluritele variante: peretiteral duble, vagina dubla (Uterus didelphys: Uterus duplex; Vagina duplex), prin lipsa totala de fuzionare a ductelor paramezonetrice; t (Uterus septus) complet sau in- complet — ductele s-au alipit dar septul s-a re- zorbit mai putin sau mai mult: ‘— uterul: bleorn (Uterus bicornis), uterul arcuat (Uterus arcuatus): cele dou’ ducte s-au alipit, au fu- zionat in partea distald, unde si septul dintre ele s-a rezorbit, dar au rimas separate fn partea proxi- mali, SITUATIA SI DIRECTIA UTERULUT Uterul se giseste situat in centrul cavitatii pelviene: inapoia vezicii urinare, fnaintea rec- tului, deasupra vaginei; fundul siu se afl sub planul. strimtorii. superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decit in sarcind sau in unele procese tumorale (ex.: fibroame mari). Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile lui laterale se continua cu li- gamentele largi. Directia pe care o arc uterul prezinti o mare important pentru infelegerea staticti si dinamicii organelor pelviene in general si a sa in mod special. Aceasta directie variazd in raport cu pozifia pe care o are femeia si cu starea de plenitudine sau de vacuitate a orga- nelor cavitare din jur — vezied, rect, sigma, anse intestinale, Pentru descrierea directiei uterului — dupa evacuarea’veziciiurinare si a rectului — vom lua trei elemente de referinta: rapottul dintre corpul gi colul uterin; raportul dintre uter si vagina; raportul dintre uter si excavatia pel- vian’, Raportul dintre corpul si colut uterulué. In mod obignult axele longitudinale ale acestor doua portiuni nu sint situate in linie dreapta Ele formeaz un unghi cu virful la nivelul istmului numit unghiul de fleciune. In cazurile normale unghiul este deschis inainte spre sim- fiza pubiand $l m&soara aproximativ 140°—170";, se spune ci uterul se aflé in anteflexiune. Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale formeazi intre ele unghiul de versiune. Ca si precedentul si acesta este deschis in mod normal tot inainte si masoaré aproximativ 90110" — anteversiune. Deci in mod normal, uterul se giseste in anteflexiune si anteversiune. Datorita acestei duble antecurburi, el ia o directie aproape o1 zontalé si se gaseste inapoia simfizei pubiene, sub planul strimtorit superioare a pelvisului Raportul dintre uter si excavatia pelviand. Axul uterului, inclinat de sus-in jos si dinainte inapoi, corespunde cu axul excavatiel, care este curb, cu concavitatea orientatd anterior. Uterul si vagina descriu impreund 0 curburd, care in Tinie general corespunde axului excavatiel. In acest ax descinde fatul in decursul nasterii, t Fig, 804, Direcfia uterull. Schifd dup o secfiune medio- aagitall. 1. corp stems, = 2, Cob sttin, — 3, Vagion tere nla daaeiwiage Sate Spe cil ero a, pre ‘+ seth gh anteverne dine el uteri aad Ce i ale dicectie!_ uterulul. Schem dup’ o “eefiume medioseagitalé prin bazin. ‘tert entering ~ enone 2, UL tnt de ps SSE cote" Gia Sepa Gupt een ie i ta Saar ise 3 ig, 908. Vs Istmmol se gAseste fn. centrul excavatiei pelviene. ‘Acest punet e situat inaintea unul plan frontal care {rece prin spinele Ischladice, pe verticala ce cade putin Snapofa mijlgeulul eorpulut perineu ‘Variafii fiziologice. Uterul e un organ-mo-~ bil-Corpul se poate migca ‘in raport cu colul Ja nivelul istmului, ca intr-o articulatie (bala~ ma). El poate fi insd deplasat si in totalitate: inapoi de vezica plind; inainte de rectul plin. Ansele intestinale destinse fl pot deplasa dea- semenea — fie inainte, fie inapol — dupé fata pe care apasi, Caracteristic pentru deplasdrile fiziologice este faptul cé ele sint pasagere, ute- ral revenind la pozitia sa normala indaté ce cauza care le-a determinat a trecut. p sint acelea In care mo- dificarile directiei sau pozitiel uterulul sint de- finitive. Procesele inflamatorii, prin aderenfele pe care le determind, fixeazi cele mai adeseori uterul in aceste pozifil. ‘Aceste modificdri intereseazd in primul rind unghiurile de flexiune si de versiune. In mo- dificdrile unghiului de flexiune, colul isi pis- treazd pozifia normalé lar corpul se deplaseaza inapoi (retroflexiune) sau lateral (laterofle- iu). In. modificdrile unghiului de versiune se schimba raportul dintre colul uterin si vagina, dar nu se schimba raportul dintre corp si col. ‘Vom avea retroversiune (deplasarea inapoi) si lateroversiune (deplasarea laterala). De obicei retroversiunea se asociazé cu retroflexiunea (retroversiune-flexiune). Ginecologit_ mat folosese termenn) de ,pozifies pentea'a indiea 0 deplasare In dotlitate a "ated at Gantero-"retzo~ sa lateroporitie. Blevafa Inseranesaa Fdicarea"uterutl. Torstuneawterulst const in To- {area uteralul tn. aval loneltudinal (Gexisotersiune) sau spre singa (nis! rola uiein se Injelese detcinderen rsa prin UTERUL © 315 STATICA $I MIJLOACELE DE FIXARE ALE UTERULUI ‘Am vizut ci uterul are 0 mobilitate destul de mare. Cu toate acestea, el revine mereu la situafia lui obisnuita, normal, de indata ce fac- toril care au intervenit in deplasarea lui gi-au incetat actiunea ‘Acest echilibru dinamic al uterului este asi gurat printr-o serie de mijloace pe care le cla- sificdm in: — il auspendé, {il ancoreaza de peretii excavatiei pelviene — si ‘mijloace de sustinere — il sprijinesc de jos in Sus, Comparatia adesea folosita aseamdnd ute- ral in primul caz cu o lampa agi{ata, suspendaté de tavan, iar in al doilea caz ct lampa care este fagezati, deci sustinuta de asta data, pe tablia unei mese MIJLOACELE DE SUSPENSIE sint: peri~ toneul cu ligamentele largi: si ligamentele ro- unde. Peritoneul “acoperi cea mai mare parte a uterului. Plecat de pe fata posterioaré a vezicii, peritoneul se reflect la nivelul istmului pe Tata anterioaré a corpului uterin, formind ex- (Excavatio vesicouterina). fn continuare, peritoneul. inveleste fundul ute- ‘rului, fafa intestinal. a corpului, fata posteri- oarda portiunii supravaginale a colului $1 coboara ginel. La a- cest nivel se reflect din now.si trece pe fata anterioara a ampulei rectale, formind 0 adinca depresiune, numité exeavatia rectouterinti (Ex- cavatio rectouterina) sau fundul de sac Dou- glas. Acesta constituie punctul cel_maj. decliv al cavit&fii peritoneale; aici se string diferite colectil (singe, serozitate, puroi). Peritoneul nor- mal are un rol redus in fixarea uterului., In anumite imprejuréri, fn urma inflamatiilor pe- Titoneului uterin, se pot produce aderente care fixeazd uterul in pozifii vicioase. Ligamentele largi (Lig. latum uteri) sint” doud cute peritoneale de forma patrulaterd, in- tinse intre marginile uterului si peretii laterali ai excavafiel pelviene. Fiecare ligament larg este format din dowd foite peritoneale, una an- terioard, alta posterioard, care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare a uterului. Cele doud foite se continua una cu cealaltd la mar- ginea superioard a ligamentului larg. In aceasta margine se gisesle tuba uterina. Tn partea in— ferioard cele doua foite diverg. Foita anterioara trece pe vezica gi pe peretele anterior al pel- visului, formind excavatia vezicouterind. Foita: posterioard coboara mai. jos. pind pe vagina, apot se reflect pe ampula rectalé si pe peretele- pelvian posterior, formind aici excavatia recto- ltering.- Direcfia tigamentelor largi urmeaz& directia uterului, fiind ca si acesta inclinate in mod obishuit oblic-de sus in jos si dinainte inapoi 316 » ORGANELE GENITALE FEMININE 4234 6 ig, 906, Raposturle uterulul cn ligamentul larg. si ex : {esutul conjunetiv al parametrul Amindoua ligamentele impreuna cu uterul, for- meaza o desparfitoare transversal, care impar- te cavitatea pelviana intr-un cavum preuterin, anterior, gi altul retrouterin, posterior. (la clelataedcnadiesclumdrusepor fiuni, istincte: 0 porfiune superioara, sub- fire, flaceida si o portiune iferioara, mai groa- In portiunea superioard, cele doua foite ale ligamentulu larg, dupa ce’au invelit tuba ute- ring, se°alipese dedesubtul acesteia constituind -mezosalpingele’ (Mesosalpinx: — mezoul tubel), © formafiune triunghiulars. I se mai spune gi aripioara superioaré a ligamentului.larg. Intre Jamele: mezosalpingelut se giseste 0 piturd foarte subjire de fesut conjunctiv lax, in care célatorese vasele tubei. Por{iunea lateral’, Ii ber, a mezosalpingelul, are Impreuni cu in- fundibulul tubar 0 mare mobilitate. Ambele formaffuni cad de obicel in cavumul retrou- terin, acoperind ovarul. Foita posterioard a me- zosalpingeluise continud cu mezovariul sau aripioara posterioard a ligamentuluislarg. Am vazut la ovar, c& mezovariul este 0 plicé scurté si subfire, formaté de foita posterioara a liga- mentului larg, core confine vasele si nervii des- tinafi glandei sexuale, In partea infetioard ligamentul larg este mai gros. Grosimea lui creste pe misurd ce se apropie de fundul pelvisului, datorit’ fap- tulul c& cele dowd foife se indeparteazd una de cealalta, cuprinzind intre ele 0 masa abun- dent de fesut conjunctiv celulo-grisos si nu- meroase fibre musculare netede. Acest fesut — dependingé a esutului pelvisubperitoneal — este destul de dens sf confine numeroase vase sanguine si limfatice precum si formatiuni ner Voase.

    S-ar putea să vă placă și