1

Allan Pease, Limbajul trupului

Editura POLIMARK, Bucureşti, 1997

Fişa 1 – Braţul ca barieră de protecţie

Ideile autorului Ideile personale

Acest gest este involuntar şi traduce stările interne

ale persoanei care le produce sau poate fi voluntar şi
Un lucru este sigur: când cineva are o poate fi folosit ca mijloc de îndepărtare, de
atitudine de nervozitate, negativă sau defensivă, întrerupere sau de stâjenire a unui interlocutor. În
îşi va încrucişa strâns braţele pe piept, semnal orice situaţie acest gest semnifică instinctul de
puternic că se simte ameninţat. apărare faţă de personaa cu care ne aflăm în dialog,
iar realizarea lui poate că ar trebui să determine
persoana să se retragă din situaţie pănă la limita de
confort a ambilor parteneri.

Cunoaşterea gesturilor de închidere a auditoriului

Aceste teste dezvăluie faptul că atunci
sunt deosebit de importante în şcoală, iar profesorii
când ascultătorul îşi încrucişează braţele, nu
ar trebui să cunoască toate aceste comportamente de
numai că îşi formează o opinie mai critică
comunicare ale elevilor. La şcoală scopul
despre conferenţiar, dar acordă mai puţină
comunicării este unul informativ şi formativ pentru
atenţie şi spuselor acestuia. Din acest motiv,
cei care receptează, iar manipularea acestor
centrele de învăţământ ar trebui înzestrate cu
comportamente reprezintă unelte de bază ale
scaune cu braţ, pentru ca cei din sală să nu stea cu
succesului educaţional. Din păcate foarte puţine
braţele încrucişate.
şcoli primare sau din meidul universitar românesc
dispun de asemenea scaune u braţ pentru a permite
deschiderea levilor. Încă, băncile din clase
blochează cu totul mesajul profesor-elev, fiind
impunătoare în faţa elevilor şi ascunzându-i din
calea mesajului educaţional.

Dacă ne pasă de ceea ce spunem şi de

Să nu uităm însă faptul că în comunicarea
interlocutorul nostru atunci avem grijă la modul în
non-verbală sensul mesajului este valabil nu
care exprimăm verbal şi nonverbal mesajul.
numai pentru expeditor, ci şi pentru primitor.
Este foarte nepotrivit să transmitem un mesaj
Noi ne putem simţi "confortabil" cu braţele
pozitiv având braţele încrucişate şi să ne şi aşteptăm
noastre încrucişate sau cu gâtul si spatele
ca persoana căruia i-am transmis mesajul să fie de
rigide, dar din studiile efectuate rezultă că
acord cu noi, să îi placă mesajul transmis şi chiar de
receptarea acestor gesturi este negativă.
noi înşine.

Poate că ar fi potrivit ca la fiecare prezentare să fim

Oratorii experimentaţi ştiu că acest gest
atenţi dacă ascultătorii noştri au braţele încrucişate,
(încrucişarea braţelor) demonstrează necesitatea
sau dacă în faţa lor se află obstacole de tip masă,
folosirii unui "spărgător de gheaţă" eficient, care
scaune, trepte, calculatoare, etc. În ambele situaţii
să-i determine pe cei prezenţi Ia o poziţie mai
considerăm utilă folosirea metodei „spargerea
receptivă şi să schimbe astfel şi atitudinea lor
gheţei” la începutul comunicării, tocmai pentru a
faţade vorbitor.
failita transmiterea mesajului şi pentru a ne asigura
de atingerea scopului acestuia.

Allan Pease, Limbajul trupului
Editura POLIMARK, Bucureşti, 1997
Fişa 2 – Gesturi şi semnale de curtenie
Ideile autorului
La oameni, succesele obţinute în relaţiile
sexuale cu membrii sexului opus depind în
mod nemijlocit de priceperea transmiterii
semnalelor de atracţie fizică şi de recunoaştere
a celor retrimise lor. Femeile recunosc
imediat gesturile de curtenire, tot aşa cum
recunosc şi multe alte gesturi ale trupului,
bărbaţii în schimb sesizează mult mai puţin
aceste gesturi, iar de multe ori sunt total orbi în
faţa lor.
Femeile dispun de o gamă mai largă de
semnale pentru exprimarea atracţiei trupeşti.
In timp ce unele semnale ale curtenirii sunt
studiate şi deliberat utilizate, altele sunt complet
inconştiente. Cum ne însuşim aceste semnale
este greu de explicat, potrivit unei teorii larg
răspândite ele ar fi înnăscute.
Dr. Scheflen arată că, în timp ce un individ se
pregăteşte pentru o întâlnire sexuală, în el se
produce o puternică tensiune musculară,
"pungile" de pe faţă şi de sub ochi se
micşorează, moleşeala trupului dispare, pieptul
iese în afară, stomacul se retrage automat,
trupul ia o ţinută dreaptă, iar persoana pare
mult mai tânără.
Asemenea celor mai multe specii animale, şi
masculul uman începe prin etalarea unor gesturi
de împăunare Ia apropierea femeii.
Completând reacţiile fiziologice automate
amintite deja, îşi duce mâna la gât pentru a-şi
aranja cravata. Dacă nu poartă cravată, îşi
aranjează gulerul sau îndepărtează un firicel de
praf inexistent de pe umeri, îşi aranjează buto-
nii, cămaşa, sacoul sau un alt obiect
vestimentar, poate îşi netezeşte părul pentru a
avea un aspect exterior cât mai atractiv.
2
Ideile personale
Diferenţele de percepţie a semnalelor trupului între
femei şi bărbaţi ni se par foarte interesante. Însă este
cunoscut faptul că femeile a o înclinaţie spre
comunicare, au o deschidere mult mai mare spre
această latură, încă din copilărie observându-se că
fetiţele au vocabularul mai bine dezvoltat şi învaţă
mai uşor să vorbească decât băieţii. Poate că acesta
este motivul pentru care şi gesturile de natură
sexuală sunt mai uşor percepute de femei decât de
bărbaţi.
Din cercetările realizate asupra comportamentului
animalelor şi al corespondenţelor în conduita umană
au fost demonstrate puternice legături între gesturile
de curtenie al animalelor şi cele umane. Iar
caracterul înnăscut al unor conduite umane este
demonstrat, pe de altă parte de copiii-lup, crescuţi de
animale. Totuşi prin socializare şi prin apartenenţa
la o anumită cultură gesturile se rafinează şi ajung la
performanţa „bunelor maniere astăzi”, devenind
adevărate arme în lupta pentru succes social.
În această descriere observăm cum întregul
organism uman participă la actul comunicării.
Mesajul de transmis sau starea de receptare a unui
mesaj de natură sexuală sunt pregătite intensiv de
întreg trupul. Şi aici ne gândim dacă tocmai aceste
pregătiri organice pentru o comunicare d etip sexual
nu ne aduc dezamăgirea mai mare sau mai puternică
atunci când mesajul nu capătă natură sexuală,
intimă, aşa cum ne-am fi aşteptat.
Aspectul exterior atractiv şi aranjarea vestimentaţiei
sunt gesturi similare şi la bărbaţi şi la femei în cazul
gesturilor de curtenie, însă adesea un bărbat nu şi le
arată făţiş.
În cultura noastră însă, un bărbat care îşi etalează
aceste gesturi de periere şi galanteriile prelungite în
gesturile de curtenie, chiar şi părul geluit prea
puternic sau pieptul dezvelit aparent sexy este
adesea văzut neplăcut d emajoritatea femeilor. Nici
în cazul femeilor regulile nu sunt mai permisive.
Discreţea aduce succesul mesajului în aceste cazuri.
 3
Allan Pease, Limbajul trupului
Editura POLIMARK, Bucureşti, 1997

Fişa 3 – Gesturi teritoriale şi ale posedării

Ideile autorului Ideile personale

Spaţiul şi teritorialitatea sunt adesea apanaje ale
Oamenii se reazemă de alţii sau de diferite masculinităţii, însă în societatea modernă şi femeia a
obiecte pentru a-şi arăta drepturile teritoriale preluat destul de multe gesturi şi instincte masculine
asupra acestora. Gestul poale fi, de asemenea, care o aduc în competiţii egale cu bărbaţii sau cu
utilizat ca o metodă de dominare sau alte femei. Astfel, dominanţa devine un mesaj
intimidare, dacă obiectul de care ne universal, drepturile teritoriale sunt puternic
rezemăm este al altcuiva. revendicate şi de femei şi de bărbaţi, iar conflictele
care apar pe aceste principii devin din ce în ce mai
frecvente.

Pe lângă abuzurile evidente comise

Deşi aparent un gest inofensiv, chiar prietenesc,
împotriva teritoriului sau proprietăţii unei alte
aşezarea în scaunul altei persoane pare a fi un gest
persoane, cum ar fi şederea pe masa sa de lucru
de intimidare şi de dominare. Deci este important să
sau împrumutarea maşinii sale fără să-i
ne revizuim gesturile în funcţie de adevăratul lor
spunem o vorbă, există şi alte metode mult
impact asupra celelilate persoane şi de confortul
mai subtile de intimidare. Una din ele ar fi să
acesteia şi nu de impulsurile personale şi mai ales de
stăm rezemaţi de uşa biroului unei alte persoane,
credinţele personale pe care le avem în legătură cu
iar a doua, aşezarea nechibzuită în scaunul său.
un gest anume.

Sunt persoane, care se reazemă tot timpul de
uşi şi îşi petrec viaţa intimidând, chiar din
prima clipă, majoritatea celor cu care vin în
contact.
90% din opinia oamenilor cu privire la
persoana noastră se formează în primele
nouăzeci de secunde după ce facem cunoştinţă,
şi, să nu uităm, prima impresie se formează
doar o singură dată!
Dacă prima impresie pe care o facem unei
persoane este aceea a dominării şi a intimidării,
respectiva persoană nu se va simţi în largul său iar
scopurile comunicării noastre şi al interacţiunii cu
acea persoană ajung zadarnice. Mai ales că prima
impresie despre un individ se schimbă foarte greu.
De aceea inclusiv codul bunelor maniere subliniază
importanţa posturii, a gesturilor şi mimicii odată cu
prima interacţiune cu o persoană necunoscută.

Tinerii îndrăgostiţi se ţin de mână sau de

Nevoia de a semnala apartenenţa la un cuplu se
braţ, atât în locuri publice, cât şi la petreceri,
manifestă puternic la toate vârstele şi chiar
ca să demonstreze în faţa altora drepturile pe
îndrăznim să spunem că femeile simt mai mult
care Ie au unul asupra celuilalt.
această nevoie. Ţinerea de mănă se poate transforma
Administratorul unei firme pune piciorul pe
în ţinerea braţului bărbatului pe umerii femeii (gest
masa de lucru sau pe sertarele ei, se reazemă de
intim) sau în postura braţ la braţ, mult mai oficială.
uşa biroului său, semnalând astfel drepturile
Ne putem întreba dacă între manifestarea
sale asupra încăperii şi mobilierului.
apartenenţei la cuplu prin gesturile respective şi
Putem, cu uşurinţă, intimida pe cineva,
intimidarea unor eventuali competitori la procesul
rezernându-ne, aşezându-ne sau folosindu-ne
curteniei există legătură directă.
de lucrurile sale
 4
Allan Pease, Limbajul trupului
Editura POLIMARK, Bucureşti, 1997

Fişa 4 – Statura şi statutul social

Ideile autorului Ideile personale
De-a lungul istoriei, alinierea după înălţime
Din nou subliniem importanţa gesticii în relaţiile
a oamenilor urmărea şi stabilirea unei relaţii de
sociale. Gesturile pot fi mijloace de facilitare a
superior/subordonat între ei.
relaţiilor sociale sau mijloace de blocare a acestora.
Maniera de azi de a saluta a oamenilor este o
Adesea exagerareaîn manifestarea unor gesturi de
rămăşiţă a gestului de micşorare a trupului. Cu
tip pozitiv este în anumite culturi văzută ca gest
cât mai umil sau mai subordonat se simte
negativ, de aceea echilibrarea comunicării verbale şi
cineva faţă de altcineva, cu atât mai adânc se
nonverbale este o necesitate în orice situaţie de
pleacă în faţa lui. In lumea afacerilor, cei care
viaţă. În mediul afacerilor şi în întâlnirile oficiale
fac "plecăciuni" lot timpul în faţa şefilor sunt
gesturile au căpătat rang de protocol şi au o
etichetaţi ca "lingăi" sau "linge-blide".
importanţă „naţională”.
Din păcate, oamenii nu-şi pot modifica
Astfel ne putem da seama de importanţa
statura dar şi-o pot utiliza în mod eficient.
cunoaşterii şi a utilizării cu măsură a conduitei
nonverbale în comunicare.

Dominarea prin înălţime şi postură a fost subiect de

dezbatere şi în relaţiile părinţi-copii. Studiile au
Este interesant de ştiut că sunt şi situaţii
demonstrat că de la vârsta de 3 ani copilul este uşor
când micşorarea înălţimii trupului poate fi
îndepărtat de părinţi, considerându-l deja mare şi
semnalul unei atitudini de dominare. Acesta
modul de comunicare cu acesta se schimbă: de la
este cazul atunci când ne aşezăm comod într-un
aplecarea obişnuită şi chiar îngenuncherea lângă
fotoliu în casa unei alte persoane, în timp ce ea
copil şi privirea în ochii săi de la aceeaşi înălţime,
rămâne în picioare. Manifestarea unei
părinţii încep să vorbească de la propia înălţime,
relaxări totale pe teritoriul unei alte persoane
fără a mai face eforturi de a-şi privi copilul în ochi.
denotă o atitudine dominantă sau agresivă.
În aceste momente copilul resimte puternic
Este, de asemenea, important să nu uităm că
dominarea sau dorinţa de dominare din partea
pe propriul său teritoriu, şi îndeosebi în propria
părinţilor. Însă părinţii nu trebuie să uite că propriul
sa locuinţă, individul este întotdeauna în
copil are în continuare nevoie de egaliatte în
superioritate, dar prin gesturi şi comportări
comunicare şi că pentru a ţine pasul cu ideile
umile îl putem aduce de partea noastră.
acestuia şi cu ritmul său d ecreştere trebuie să se
aplece în comunicare la nivelul său, atât prin
conţinut cât şi prin gestică şi mimică.

Este interesant cum autorul este de părere că un

Figura 138 "Vă rog. nu mă amendaţi"
şofer care adoptă poziţia „umilă” în faţa unui agent
de poliţie, îndoindu-şi spatele pentru a reduce
înălţimea corporală, prezentând „dezarmat” feţele
palmelor într-o poziţie deschisă, va avea o
probabilitate de 50% în a nu fi amendat de acesta
tocmai datorită mesajului pe care îl transmite prin
gesturi: nu reprezint un pericol pentru tine.
Ar fi interesant de încercat totuşi...