POLlZU - M ICŞUNEŞTI

NICULAE FILIPESCU
INSEMNARI
1914-1916

L
--=- i. ~
.'~,~

cuibal şoimilor .. ·

UNIVERSUL "
"
www.dacoromanica.ro
1 937
 N. POLIZU - MICSUNESTI

NICULAE
FILIPESCU
INSEMNARI
1914 -1916

e
BUCUREgTI
Tipogratia ziarului IINIVERSUL" Str. Brezoianu No. 23-25
1936

www.dacoromanica.ro
... dar iubireo de mode e un aid .....
EMINESCU. Sere:oat-ea III.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CUVANT INAINTE

Mari le personalit6fi oricdt de impetuoase ar

fi temperamentele lor pastreaza totuli in mani-
fest6rile lor publice, o anumita finuta, care da a-
cestor manifestari un aspect in totdeauna con-
ventional.
Din aceasta cauz5, asemenea manifest6ri nu pot
constitui in cele mai multe cazuri decdt ma-
teriale inadequate pentru fixarea trd's6turilor carac-
teristice reale, ale personalitdlilor de seams.
Subiectivismul spontan care singur poate track
in toatA goliciunea lui sufletul- nu apare sincer,
elemental., decdt in manifestarile intime, zilnice,
desgradite acestea de orice conventionalism.
Deaceia li maniera istorica a lui Emil Ludwig,
a statornicit in aceasta privinfa o norms, in afara
de orice critics.
Am crezut ca, din acest punct de vedere, pu-
blicarea insemn8rilor ce urmeaz6, pot constitui un
material documentar prefios pentru fixarea perso-
nalitalei lui Niculae Filipescu 9.
z) Unele din aceste insemniiri, vor parea poste lipsite de interes dad
totu0 nu le-am suprimat, am ficut-o numai pentru a da posibilitatea unui con-
trol chronologic al evenimentelor la cari acele insemnari ce referi.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII - ..,.....

Dar de ce nu am intreprins eu insumi, cu ajutorul

6

acestui material documentar, intocmirea unei bio-

grafii complecte a lui Niculae Filipescu?
In scris ca si in plasticd, modelarea obiectiva a
unei figuri, nu poate li decdt rezullanta unui joc
de timbre si lumini...
Eu ins nu am putul vedea in Niculae Filipescu,
decdt lumina
De aceea si, nu m'am simfit destul de liberat
sufleteste, pentru a-i face o biografie obiectivd.
Mai am de dat o Idmurire.
De ce am dat publicitalii aceste insemndri, numai
dupd trecerea a mai bine de doud decenii?
Un scrupul de constiinfd m'a indemnat la aceasta.
Cea mai mare pane din aceste insemndri, cu-
prind confide* fdcute mie de Niculae Filipescu
sau confide* !Acute lui de alp si pe cari
dansul mi le-a impdrtasit.
Am crezut ca e corect, inainte ca aceste confi-
denfe sa- fie aruncate in domeniul public, ca timpul
sd-si WA opera lui de destindere, fie prin disparilia
celor vizafi in aceste insemndri, fie prin domolirea
patimilor... Evenimentele ()data devenite inactuale,
pierd intotdeauna ceva dtn caracterul lor iritant.
Dar si o altd considerafie a determinat intdrzi-
erea publicdrei acestor insemndri.
Niculae Filipescu, datorild temperamentuiui lui
vijelios", a lost desigur nedrept cu unii din con-
timporanii sdi.
Aprecierile si judecdfile lui, nu porneau ins
niciodatd, nici din urd, nici din invidie sau ori-
care alt sentiment inferior.

www.dacoromanica.ro
 7 ---- CIIVANT INAINTE

Motorul tuturor pornirilor Iui, era numai nein-

frdnatul lui patriotism.
i atunci, am crezut iar.))i, ca e bine ca Cu
scurgerea timpului, o judecata obiectiva chiar asupra
pornirilor lui Niculae Filipescu, sa fie posibila ju-
decata care frecdnd dincolo de om sa nu alba
in vedere decal pe marele patriot ce a lost Ni-
culae Filipescu.

www.dacoromanica.ro
 SCHIJA BIOGRAFICA

In puternica personalitate a lui Niculae Filipescu, se pot deslusi

trei caracteristici proeminente : aceia a cugetatorului a omului po-
litic si a patriotului.

Inclinarile intelectuale ale lui Filipescu isi gisesc o explicatie atavici,

in existenta printre stramosii sai a mai multor carturari, dintre cari
cel mai de seams a fost C. Filipescu Capitanul.
Con s'a adaptat Filipescu spiritualitatei dominance, a epocei in
care a trait ?
Generacia lui Filipescu si mai ales acei din aceasta generatie cari,
ca si dansul, s'au adapat la admirabilele izvoare ale culturei franceze
erea framantata de doui covirsitoare influence doctrinare : acea
a lui Renan si acea a lui Taine.
Renan si Taine, se poate spune cu drept cuvint ca erau cei doui
adevarati (directori intelectuali) ai generatiei lui Filipescu (s'ar putea
chiar spune edictatorip data aceasta nociune nu ar implica in zilele
noastre o acceptiune pejorative) si aceasta, se stie, ca o reactiune
impotriva eclectismului cusinian, ce, cu caracterul lui transactional si
oportunist, dominase in trecut Universitatile.
Dar oricat Filipescu ar fi fost dominat si dinsul de influentele
culturale ale ganditorilor timpului lui firea sa independenta si spi-
ritul lui critic, nu se puteau acomoda in prim rand, cu un ortodoxism
doctrinar prea rigid.
In afara de asta, Filipescu, oricat, obiectiv, ar fi fost pries in

www.dacoromanica.ro
NICULAE F ILIPESCII 10

mrejele unora sau altora din doctrinele filosofice si sociale in curs

subiectiv, el respingea tot ce, in aceste doctrine ar fi contrastat cu
esenta substratului lui sufletesc, sau cu climatul social al tarei lui.
De pilda, cum putea Filipescu profund religios cum era, sa im-
partiseasca apostasia lui Renan, care demonstra ca Universul nu e o
opera a Dumnezeirei ci acea a unei aspontaneitiiii inconftientes?
Demonstratiei lui Renan, Filipescu ii opunea sgomotosul manifest
al lui Brunetiere, care se tie ti in concluzia sa glasuia :
tInima omeneasca hranita cu preceptele Eyangheliei, a fost
amagita de neputinta Itiinfei de a ne Inzestra cu o morals
nu va mai cere ci religiunii formula fericireief
Tot asemenea cum putea Filipescu sa se acomodeze naturalismului
panteist, dogmatismului rigid si acelei analize stiintifice severe apli-
cata fenomenelor sociale, zavorate intr'un determinism mecanic a
lui Taine ?
Filipescu reactioneaza cu revolta, in contra unor asemenea con-
structii.
c/n adevar scrie Filipescu de indata ce ai mutat numai
punctul de privire fi ai lepadat ochianul perfectionat dar paienjenit
al sayantului, ochiul sanatos se rasfata peste o lume nu posomo-
riihi fj intunecata ci scaldata intr'o lumina incantatoare.
In aceasta lume se mifcci nu numai ccarnasierul superior, al
filosofului, ci omul inteligent fi fiber. In libertatea lui, el are pu.
tinfa de a lua cunoftinta de lumea exterioara intregita fi de a -Fl
ca'rmui paiii pe acest pamant. Inzestrat cu destula agerime de
minte, el are putinfa de a patrunde legatura dintre inima sa fi
inima acestui univers, in care predomnefte ideia de ordine fi dr-
monie isvorand dintr'o directiune superioara, din un gad carmui-
tor, care e insufi principiul lumii.
Afa privind lucrurile, impostura f tiin (ilia": se da pe fata, in
toata goliciunea sa. Amagire e, in adevar, de a infatifa lumea
schilodita, fi redusa la partea sa experimentala ; deasupra lumei

www.dacoromanica.ro
 11 SCHITA BIOGRAFICA

pipaite, e lumea credintelor. Minciumi de asemenea, a omul e

numai un agregat de molecule. Acest om ar fi un scopit : omul
intreg are p-o inima. In fine, e o cutezanta afirmarea ca natu-
ralistul va dovedi cu scalpelul toate tainele vietei : niciun microscop
nu va arata vreodata incotro sboara sufletul, and candela vietei
d stins ly.
Dar mai erea o doctrina filosofici §i socials care incerca si sub.
juge spiritele generatiei lui Filipescu : erea doctrina lui Gabriel Tarde
care, se §tie, intelegea si aFze la baza desvoltirei societitilor legile
imitaliunei Si ale inventiunii de la superior la inferior.
Aceasti doctrina e inliturati de Filipescu pe doui consideratii :
una de ordin general §i principial fiind dat ca, daci formele la
rigoare, se pot transmuta sufletele insi nu ; alta de ordin spe-
cific tirei noastre, tari in care, prin imitatiunea la un moment dat
a unor forme politice streine de sufletul poporului, nu s'a ajuns le
o experienta tocmai fericiti.
Ambele aceste idei, Filipescu le desvolti cu multi profunzime.
cNici nu s'a luat in seamaspunea Filipescu aceasta eat
de fireasca intSmpinare: ca pe cat e de tifor de a imprumuta
forme streine, pe ata e de greu de a intrupa inima unui popor
intr'un alt popor.
$i Rah de aceasta transfusiune sufleteasai, altoiul e lipsit de
sera care singurii poate sit inverzeascci ramurile cele nuoi*.
$i apoi mai departe :
tCand ne-am emancipat de sub domnia strains, cand am efit
din stared de amortealii in care ne ackincise civilizatia orientala,
toate aspiratiunile acestei piri au mers, cum era firesc sa fie, spre
apusul Europei, fi toti erau insufletiti de (lard de a ne occiden-
taliza. Acest curent era general. El s'a desvoltat la noi ca fi in
farile vecine ; la noi in tan; el era imbriitifat de toate treptele
societatei ; liberalii fi conservatorii ii sprilineau deopotrivci.
Acest curent s'a manifestat in viata noastrii public& ca fi in

www.dacoromanica.ro
NICTJLAE FILIPESCU 12

viata noastra privata. Precum ne-am grabit sa ne lepadam de an.

teriu, aya exam zoriti sa dam deoparte legile cele yechi; 0 este
probabil ca cel dintaiu frac 0 cel dintdiu joben, au lost In
aceea0 ladd care ne-a adus primul text a I constlfuliunel
belgiene.
Cu acest miraj am lost Maki amar de vreme Intelaji ".
In fine mai erea un curent dominant in generatia lui Filipescu
era acela at unui pesimism si scepticism distrugator curent
care la noi erea cu atat mai ingrijorator, cu cat i,i gasise expresie,
intr'o oare care masura, in gandirea acelui gigant al poesiei noastre,
in Eminescu.
De sigur ca pesimismul nu ar fi putut nici °data contamina na-
tura robusta si bine echilibrata a lui Filipescu pe care nici odati
,Ia gentilezza del morir" a poetului, nu l'ar fi putut seduce...
Dar Filipescu erea ingrijorat de acest curent Ia noi, tocmai din
pricina influentii eminesciane desi avea pentru Eminescu un ade-
varat cult, cad stria dansul Eminescu a intios peste credintele
noastre straele de purpura yi de our ale poesiei sale".
Contra pesimismului eminescian Filipescu reactiona viguros.
Principial, el nu credea ca pesimismul putea prinde temeinic la noi.
sNarcoticul pesimismuluiscria dansul poate intoxica po-
pulatiunile budiste ce vietuesc in piroteala pe malurile Gangelui ;
el nu va amorti insufirile inimoase ale Ronanuluia.
Apoi analizand problemul mai adinc si referindu-se la firea ro-
manului, la structura lui sufleteasca, Filipescuajunge la aceeasi
conclusie :

cMai rar neam scrie el pe lumea asta care sa fi indurat

atatea rele ate a sufer:t poporul nostru. totuyi descurajarea
nu i-a indoit sufletul. Cand it napidesc necazurile, el cauta sa
uite cantand :

www.dacoromanica.ro
 13 - SCHITA BIOGRAFICA

Doing zic, doina suspin

Tot cu doina ma mai tin.
Doing, cant, doina soptesc,
Tot cu doina vietuesc.
(In cantecele lui de dor fi de vitejie, in totdeauna el a fost
optimists.
Tot asemenea Filipescu scrie :
( Poezia populara ne va lauda taria 11 increderea Romanului.
Cad, cu Coate nevoile ce-I coplejesc--nevoi nepotrivit mai marl ca
micile necazuri ale proletarilor intelectuali, el nu se lath a fi bi-
ruit de destthdajduire,
Carta i Cara ospefiei,
Tara dulce a veseliei
zice poezia populara. Aceasta credinta nestramutata a sustinut
neamul nostrus.
In fine :
elifelancolia sa scrie Filipescu nu e pesimism. El a faurit
chiar un cuwint mai duke pentru a exprtma o nuangi a melan-
coliei, cdoruls.
Dorul nu cuprinde desnadajduirea. Inteinsul strabate totdeauna
o raza de speranta.s.
$i de cite ori, intimii lui Filipescu, nu I'au auzit spunand cu
aceea emovie care totdeauna la clansul traducea un freamat sufletesc,
pentru a distinge pe un roman de un strain, e suficient sa cauti
cum reactioneaza un ins la fiorii dorului" ;i al doinii"...
Pentru a atenua influenta poesimismului eminescian, Filipescu ii
opunea optimismul sanatos p teluric a lui Cosbuc.
(Din acest mediu siinatos scrie Filipescu at poeziei popu-
lace anonime, lath a se inalta fi un poet cu cu get de autor.
Poezia lui Colbuc, incoltita in acest piimant manos, fecundata de
acest izvor !impede, invietuita de roua intaritoare a diminetelor
campiei nasaudcne, e ca o emanafiune nemeftefugita a solului nostrus,

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII ..... 14

Din toate manifestirile intelectuale ale lui Filipescu, se poate deci

usor desprinde, ci dansul erea un idealist §i ci idealismul lui
avea doui suporturi sufletesti : tin ideal moral atilt pentru in-
divid cat si pentru societate si un ideal religios.
tYiata unui popor mai stria Filipescu fi toate manifestatiu-
nile civilizafiunei sale sunt numai oglindirea sufletului shit. Nu
atilt instituriunile politice cat caracterul determine soarta unui
PoPcff
Numai anume imprejurari istorice izbutesc a incuiba intl.'o
naliune aspiratiuni comune, interese comune, credinte comune fi
numai cand aceasta potrivire de credinta se manifesto, izbutefte
cu adevarat, acel popor, sa capete o inima colectiva 11 sit inte-
meieze o rasa.
Dobtindirea unei conliiinle colective pulernic inchie-
gate li desfa)urarea d'asupra-i a unui ideal sirAlucit in-
semneaz3 apogeul mArirei unui popor. Ora decadenfei suns
ciind aced conttiintii incepe a se despicas.
Tot asemenea :
(Pentru aceste cuvinte, singura politica care ne poate conveni
e aceea care, cautand sa Indeplineasca imbunatatired starii mate-
riale a tutoror claselor societatii, nu crede, cum s'a zis de un
barbat politic, ca finks civilizatiunilor se rezuma numai in sporirea
avuliei generale, ci inca fi mai ales, in cultura intelectuala fi in
ridicarea month!: a cetatenilorD.
In fine,. privitor la religie, el afirma hotarat, primatul ei :
eAstfel, on incotro ai apuca, fie pe taramul filozofiei, fie pe
acela al ftiintei sociale on al artelor, to indrumezi tot spre acelaf
punct central, unde se incrucifeaza toate cararile : spre religie
isvorul nesecat al credinfelor nefovaitoare, al faptelor eroice, al in-
spiratiunei artisticea.
Cu aceste criterii normative, Filipescu a strabitut in viata.

www.dacoromanica.ro
 15 SCHITA BIOGRAFICA

Din punct de vedere al credintelor politice, Filipescu a fost un

conservator.
El s'a nascut conservator, a trait conservator si a murit conservator.
Conservatismul lui Filipescu insa, avea o caracteristica specifics
la o egala distanta de obscurantism si reactionarism, de o parte
si de demagogia turbulenta de alta, el se mentinea pe linia
evolutiunii prin ordine, a respectului unei erarhii a valorilor in on
ce directie de sus in jos fi de jos in sus fi a respectului
traditiilor sanatoase.
El se situa deci la extrema stanga a conservatismului si in defi-
nitiv erea un democrat on cat aceasta imperechere ar parea
paradoxala acelora cari cred ca notiunile nu pot avea de cat con-
tinuturi absolute.
Dovada cea mai evidenta este ca, cu toata eticheta de conserva-
torism cu care Filipescu toata viata lui s'a presentat in arena lup-
telor politice, dansul totusi a fost in tot-de-una un rasfatat al ma.,
selor, pentru cari, C. C. Nicu" cum it desemnau ele familiar, a fost
un adevarat tribun, mai popular de cat toti tribunii stangei sau ex-
tremei stangi, din timpul sau, cum de pilda erau Fleva, Paladi si altii,
Filipescu era deci un conservator democrat, de un democratism
traditionalist.
eDa spunea Filipescu vrem ii noi modernizarea institu-
tiilor noastre. Insa succesul transformarii sta in inteleapta ii in-
ceata evolutie, care ne va permite sa facem totodata educa;ia tarii.
Da, vrem ii noi forme politice noui. Ne trebue insa ii forte
morale, cari sa le sustina. Da, vrem sa dam ii noi drepturi, dar
ele trebue sa alba drept corelativ ii datoriix..
$1 cu alta ocazie spunea si mai pregnant :
timi pun intrebarea : pentru ce suntem conservatori ? In doua
cuvinte raspund : suntem conservatori, pentruca socotim ca fiber-
'aide nu au aceiaii limita la noi ca in alte lari fi ca in aceasta
limits partidele nu au acelaii drept la licenta la noi, ca aiurea.

www.dacoromanica.ro
 NICULAE FILIPESCII 16

Sunt popoare, poate mai fericite, cari pot justifica menirea for
prin serviciile ce aduc, experimentiind, cu paguba tor, de pilda,
institurii mai mutt sau mai pufin inaintate.
Legea noastra insa nu poate sa fie decjt un patriotism indci-
ratnic, un lovinism necesar, o educajie virilii ,fi militara, o eon-
ceprie a viefei noastre publice, care, ingiiduind neaparat energia
luptelor de partid, at ;tie sa be statorniceasca in hotarele unui
patriotism neclintit. Inainea noastrii spunea Filipescu in anul
1903 se pune aces dilema, pe care unui dintre antemergatorii
ideei unitajii germane o punea contimporanilor sa; : sau vom fi
shirlitul unei rase disprejuite, a carei stingere o va pomeni istoria
cu nejnisare, sau vom fi objrjia unor timpuri noui, a caror stra-
lucire va depali inchipuirile chiar ale celor mai multi dintre noiv.
Cat de profetice erau aceste cuvinte, spuse de Filipescu cu cinci-
sprezece ani inaintea realizarii unitatii neamului nimeni nu o mai
poate contesta astizi.
$i data ar fi sa cautim printre figurile politice cele mai repre-
zentative ale altor state, o figura asemanatoare cu aceea a lui Niculae
Filipescu, apoi desigur, analogia cea mai apropiati, am gasi-o in per-
soana Lordului Randolph Churchill, seful rpartidului tory-democrat
din Englitera, pe timpuri.
Churchill ca ;i Filipescu, era niscut aristocrat, din vestita casa a
Marlboroughi-lor ; temperament vehement ca Filipescu, devenise un
adevarat tribun popular ca ;i Filipescu ; emul al lui Disraeli, el pro -
povaduia principiile unui conservatism evolutionist ca fi Filipescu
de §i nu intelegea sa se micloreze intru nimic ca 0i Filipescu
predominanta instituriilor tradirionaliste din Cara sa, cum de pada
landlorzii, leaderschup-ul aristocratic, etc.
Deaceea se poate spune ;i de Filipescu, cum s'a spus pe drept
cuvant ;i de Curchill ca era un *aristocrat al democratieis.
De altfel orizonturile democratice la Filipescu, in conceptia sa po-
litica ;i socials isi aveau o dubli explicatie ; contactul in copilarie

www.dacoromanica.ro
 17 . SCHITA BIOGRAFICA

cu democratia sanatoasa a republicei Elveciene si apoi in adolescence,

contactul cu republicanismul suferind de demagogia dinainte de 1870.
0 verificare de altfel in fapt a sinceritatii democratismului lui
Filipescu, se poate usor face, cercetand in decursul timpului, care a
Post punctul lui de vedere privitor Ia cele doua probleme esentiale,
cad intotdeauna si mai ales Ia noi, au constituit piatra de incercare
a realului democratism: reforma agrard It reforma electorald.
Filipescu, dela inceputul manifestarilor sale in viata publics, s'a
interesat intotdeauna de soarta taranimii de aci si explicacia pa-
pularitatii lui in mase.
Iata in aceasta privinta citeva cuvinte ale sale, care sunt cu totul
semnificative :
cDa spunea Filipescu inainte de anul 1900 deci acum aproape
40 de ani vain face fi opera practice, cautand fi gasind rea-
ximul nostru in elementele sanatoase ale Societatii noastre fi opu-
nandu-le inraurirei elementelor parazite.
Si fiindca grijile noastre sunt indreptate, azi, spre intremarea
situafiei noastre materiale, cats cu atat mai mult sii ne gandim
nu numai la mijloacele de indreptarea finantelor Statului, ci fi la
trnbundtdlirea stares clasei celei mai numeroase, de at
arei bun traiu este legate i buna stare a finanjelor
MM. Aceasta class este claw] tardneascd. Aceasta este
clasa cu adevarat conservatoare, care a apdrat legea,
limba ;i najionalitatea noastre. In acea comoard, inca
virgin& a pdturei f -rdnelli vom gdsi, la nevoe li ele-
mente de regenerare, data Mul este mai addnc de cat
II credem not".
$i cu alta ocazie intarea astfel aceeag Ondire :
4 Este o dogma pentru partidul conservator, de-a fi adversarul
luptelor de clasa. De aceea, data s'ar fi atacat once alta clasa,
de pilda clasa taraneasca, i-am fi luat apararea cu aceeal cal-
dura, cu care aparam clasa dirigenta de altadata in contra acu-
2

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII --- 18
zatiilor nedrepte. Daa s'ar fi facia procesul clasei tardneiti, am fi
adus ad protestarea noastra. Am fi reamintil cat:i recunoOmid
datorim acestei pallid, care a pastrat neatins acest lezaur
de nalionalitate, fedi de orice amestec. Tardnimei suntem
datori recunoltinia, ca ne-a aparat najionalitatea noastrd
in trecut, precum o apdrd azi, acolo unde este ame-
ninlatd.
eTreceti muntii fi vett vedea cu cats agerime ea sfideaza toate
colonizdrile hicute de secui. Mergeti in Para Bdrsei fi veil vedea
cu ce succes tardnimea romans se ridicii in fata safilor, sporind
ca numdr ca avere, cucerind terenul economic ; crepe
inima, and vezi cum Romdnii iau in stapanire casele sasefti, peste
cart pun, ca semn al cucerirei, crucea ortodoxap.
Dar Filipescu nu se marginea numai la declaratii de principii
cu acea sinceritate in convingeri care-i era caracteristica, dansul pro-
punea §i reformele can trebuiau sa traduca in fapt, vederile sale.
Daca urmarim tot ce-a scris §i-a grait Filipescu, asupra ches-
tiunei agrare, constatam ca el a fost un adevarat precursor al unor
reforme cart, data s'ar fi aplicat de atunci, nu numai ca ele ar fi
u§urat intr'o larga masura starea materiala §i morala a caranimii,
dar ar fi facut po3ible ulterior reforme, can s'ar fi putut realLa
mai spornic §i mai chibzuit, in interesul insu§i al caranimii.
Filipescu cerea pentru taranime :
a) Vanzarea thIuror moplor Sialului;
b) Readucerea proprietarulut dela club Id Omani;
c) Credit elfin pentru sateni ;
d) Zorirea progresului agricol, pentru sporirea veni-
tului pdmdntului ;
e) Inflinlarea in Ora noastrd a institujiunei Banctlor
populare 0 a cooperalivelor. De relinut co aceasta ma-
nifeltare democrallcd a lui Filipescu se produce in anul

www.dacoromanica.ro
 19 SCHITA BIOGRAFICA

1891 atunci cand in Ora' noastrii nu exists decal o

singUrA Banc populard in lalomila (Lirziceni).
Iata desigur solutii can pot satisface si astazi, intr'o oare-
care masura pe cel mai exigent democrat. $i sa nu se uite ca
aceste vederi, Filipescu le exprima atunci cand vechiul regim era la
apogeul sau si aid ded asemenea pared, constituiau adevarate
temeritati !
Dovada, ca chiar mult mai tarziu, atunci cand o alts minte
clarvazatoare a tarei Tache Ionescu se arata partasiu al expro-
prierii latifundiilor dinsul era anatemizat cu invectiva de 'so-
cialists, (pe atunci nu se cunostea Inca comunismul)...
Nu trebue deasemenea uitat ca Filipescu intru cat it privea
pentru a pune in acord fapta cu vorba a arendat intotdeauna
mosiile sale satenilor.
Cand in fine mai tarziu evolutia timpurilor a adus la ordinea
zilei, in toata amploarea ei, reforma agrara si cea electorala Fi-
lipescu a ramas acelas democrat convins dusman insa hotarit, a
altoirii oricarei demagogii pe asemenea reforme.
In aceasta privinta Filipescu ne spunea in Ianuarie 1914, cand
discutia reformei agrare era in toiul ei :
taxa se crede ca prin expropriere se poate rezolva numai un
pauperism agrar, dandu-se sateanului un lot, cum se d a saracu-
lui o paine pentru ca apoi sa fie inhamat la carul vreunui
partid, ca un fhimiind recunoscator ne infelam amarnic Is.
Filipescu credea, in esenta, 6 doua sunt punctele de vedere
calauzitoare, privitor la reforma agrara : un punct de vedere na-
tional pentru intarirea taranimii, rezervorul rezistentei noastre
nationale si un punct de vedere rational, economic prin e-
fectuarea unei reforme care sa sporeasca, tar nu sa micsoreze avutia
nationali.
In acest sens, Filipescu spunea tot in Ianuarie 19r4 :
cNimeni, cu scaun la cap, nu poate contesta astazi ca, in ma-

www.dacoromanica.ro
NIC1TLAE FILIPESC1T 20

terie agrard, o ref orma este necesara; ata cum este repartizata
astazi proprietatea la noi, este o anomatie. Pentru numcirul re-
strdns de marl proprietari, 3 milioane de hectare este excesiv.
Apoi nu v'a izbit ca astazi, sute de hectare se pot cumpara,
dar 4-5ro nu se gasesc. Asa ca mica proprietate, la care at
putea nazui taranul putin instarit, este ca fi scoasa din cornett I
Aceasta nu mai poate dainui, trebuefte gasita solutia. Dar o so
Lucie economics i socials, nu una politica si mai ales demago-.
gica. Aceasta ar of arri prin a nemultumi pe insati satenii fi ar
deschide o rang care vefnic ar sangeray.
Privitor la reforma electorate $i votul universal, Filipescu ra-
mine acelas democrat cinstitcare credea ca o asemenea ref orma este
necesara, dar numai in interesul real al maselor, iar nu in acela al
profitorilor, caci in altfel s'ar fi sporit numai libertinajul de partid.
cLa noi conservatorii spunea Filipescu in Martie 1914
timorismul pornefte dintr'un fel de fudulie rau inteleasii, care
neglijeaza actiunea dela om la om.
De pitch; am auzit astazi pe multi temandu-se de acordarea
dreptului de rot preotilor fi invatatorilor, sub cuvant ca sunt so.
cialitti, Haretitti fi ata mai departe.
Or fi fost la origins fi poate mai sunt multi fi astazi, dar
de ce aceasta prezumtie absoluta, ca once propaganda a noastra,
bazata pe principii sanatoase nu le-ar schimba mentalitatea, o-
data ce li se vor acorda drepturile electorate ?
De si ur ca daca vom trimite ca propaganda ti numai buda-
lalele de periferie, ca nimic nu se va clinti din credinta lot
findca eu am convingerea ca invatiitorii no tri sunt tot aid
de buni ca cei din alte rani fi un prost nu-i va putea nicio-
data converti.
Vor trebui desigur, schimbate metodele de lupta electorala,
atata tot. Eu spun ca sunt fi pentru activitatea extra icolara fi
ca admit fi pe Haret. Chestia nu e aici.

www.dacoromanica.ro
 21 SCHITA SIOGRAFICA

Dupa mine, daca li se acorda drepturile de vot, trebuie men-

tinuti in colegiul taranesc, un colegiu al treilea taraesc, nu in
colegiul intaiu. In alt fel ii politicianisam. Trebue ca taranul sa
fie reprezentat prin oamenii lui, rasariti, chiaburi yi cu bun
sins, iar nu prin coconayi" yi muyterii,s .. .
Este evident, ca evolutia marcat democrats a socialitatii romane§ti
de dupa rizboiu, ar fi gasit in Niculae Filipescu, un intelept §i
hotarat sustinator.

Patriotismul lui Filipescu domina intreaga sa personalitate.

De aceia 0 toti acei cari prin graiu sau scris, au descris
personalitatea lu Filipescu, nu au privit-o de cat numai prin prisma
acestui sentiment, covar0tor la dansul.
Mateiu Cantacuzino 0 Delavrancea au faurit in aceasta privinta
pagini de adevarata antologie, la cari nimic nu se mai poate a-
dauga, fiind-ca nimic mai veridic 0 frumos, nu se mai poate spune.
(Roman de baytina spunea Cantacuzino in toata
puterea cuvantului, care nu are nici o fudulie personals, dar are
Coate fuduliile neamului sau ; care a pastrat adanci rada'cini in
pamantul stramoyesc yi legaturi sufleteiti intime yi blande cu
muncitorii acestui inimeint ; roman din partite aceste de yes, ca-
ruia nu-i place sa priveasca tara yi oamenii din inaltimea cam
abstracts yi egoista a unui varf de munte ; caruia ii place sa
vada Tara mai aproape de om, fi de munca lui fi cu dragostea
omului inainte de toate...
Para' vad and vine sci'li is inspiratiunite sale in coltul
sau de tara.
in zori de zi se uita cu privirea lui vecinic nemultumita,
cautand tot mai departe ; se uita spre nemiirginitut orizont yi
afteapta un rasarit de soare pentru neamul sau. .Si din vapaia
trandafirie a diminetei, in care se topesc yi amintirile trecutului
yi durerile presentului yi nadejdiile viitorului, se ridica un glas

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII .----. ....-....---...........-- 22

care spune : Nu semanati ura, caci ura e distrugatoare : in-

dreptati relele timpurilor, dar lasate ca primenirea vremurilor
sa se Pica fara ca firea romanului sa fie atinsii, ii in pace fi
cu fratie, pentru ca atunci cand va veni furtuna, toil fiii a-
cestei tari sa stea brat langa brat pentru a apara ogorul mun-
cit de parintii tor...
i atunci acest roman se inching la pamantul stramoiesc
spunand : Tie scumpii tarn, puterea mea de munch ii puterea
mea de iubires ! ...
Tot asemenea Delavrancea, care avea si mai multa afinitate
sufleteasca cu Filipescu, scria despre dinsul :
(Data yeti face o sectiune ideala in lung sau in curmezilul
tarii... nu puteti Celia nimic in cuprinsul neamului romanesc, filth
sa se produca o comocie erculeanci in cel mai bine zidit dintre top
Romanii vremurilor noastre Niculae Filipescu.
Daca printr'un cataclism ar dispare de pe pcimant tot nea-
mul romanesc ii ar ramane numai Niculae Filipescu, el, prin
personalitatea lui, ar da o idee de ce au fost romiiniib.
Dar nu numai acei can au urmarit la not desfasurarea intregi vieci
publice a lui Filipescu, au fost patrunsi de impetuositatea patriotis-
mului lui chiar strainii can numai intimplator si vremelnic au
cunoscut pe Filipescu, si dinsii au fost izbiti de acest sentiment co-
varsitor al personalitatei lui caci Filipescu pentru on -tine res-
pira patriotismul"...
Astfel marele sciitor si academician francez Robert de Flers, care
numai in anul 1914 pentru un scurt timp a cunoscut pe Fi-
lipescu, scria despre patriotismul lui :
(Filipescu nu'fi iubefte numai patria el este nebun dupe
dansas (il en est fou).
De fapt, nu au fost clipe in desfasurarea viecii noastre publice,
in cari, in on eat de mica masura, anumite evenimente sa fi pus
in joc chestia nationala si a romanismului de pretutindeni, lira ca

www.dacoromanica.ro
 23 SCHITA BIOGRAFICA

patriotismul lui Filipescu, sa nu fi reactionat spontan si vehement.

Cand in 1894, cati-va incercari patrioti ardeleni inainteaza Im-
paratului la Viena ca si in veacul al XVIII-leao noui suplex
libellus Valachorum", revendicand pentru poporul roman din Un-
garia unele drepturi cetatenesti elementare scrisoarea for nedes-
chisa, este trimisa de drigutul ( ! ) de Imparat" direct la Pesta,
iar redactorii scrisorii sunt dati in judecatasi cu ocazia faimosului
proces al Memorandului, condamnati in total la 31 ani de temnita.
Desi la acea epoca Romania era legata de Austro-Ungaria prin
faimosul tratat de alianta desi toate partidele pe aceasta consi-
cleratie aveau o linie de conduits oportunista, intarita in plus, cat
privea chestia Memorandului si de argumentul ca, in definitiv, in
aceasta chestiune era vorba numai de o problems interns" a Un-
gariei argument pe cat de subred pe atat de lag totusi, Fili-
pescu trecand si peste on -ce consideratii de ordin international si
peste once compromisuri de partid is pozitie hotarata pentru a-
pararea romanilor de dincolo si tuturora de aci din pia le arunca
in fata, aceste cuvinte inimoase :
eDar nu vedeti cc aci nu e vorba de procesul unei persoane
ci ca e vorba de procesul unei natii ? De ce sa ne ascundem
dupe degete ? Pentru ca sii ne blasfeme urmasii urmafilor
nottri ?...)
Tot asemenea and mai tarziu 1898 chestia subventiilor
trimise de aci din tars scolilor romane din Brasov, ajunge in dis-
cutie publica Filipescu is o pozirie curajoasa, in fronds cu toate
consideratiile de ordin oportunist, de on unde veneau ele.
Se stie cum, printr'o trista scadere a moravurilor partidelor noastre
politice, si chestiunea subventiilor scolilor romane din Ardeal fusese
politicianizata si cum, printr'o culpabila delatiune pornita de aci
din tam, guvernul ungar fusese informat in cele mai mici amanunte
si de sumele ce se trimeteau si chiar prin tine se facea plata
acestor subventii.

www.dacoromanica.ro
 NICIILAE FILIPESCIF . 24

Un alt mare patriot, ce deja de pe atunci se profila pe ecranu

vietii noastre politice, Tache Ionescu, aduce la cunoftinta Parlamen-
tului, infierand'o cu toati vehementa formidabilului lui talent, in-
treaga delatitme. In acelasi timp, un curajos Preot din Ardeal,
Preotul Voinea din Brasov, Prqedintele Eforiei $coalelor, des-
tainue4te printr'o scrisoare publica, toate firile delatiunii.
Filipescu a revendicat atunci cinstea ca aceasti scrisoare pentru
prima oars sa apari in Epoca" iar dinsul spunea :
tNu cunosc crima mai neagra...
Acei oameni lupta intr'o tan' uncle nu au drepturi, uncle nu
au legi, unde au un singur lucru ca sunt trei milioane de
romdni li ca sunt uniti ; atilt au!
$i acest lucru se incearca a li se smulge ! Se incearca sa'i
desbine, incdt doui oameni sa nu se mai inteleaga ; sii'i irate
acuma a nu sunt persecutati, fiindca acolo unde este des-
binare nu poate fi persecutie.
Ei bine, pentru acest lucru, once vina, once pedeapsa, nu
este prea grew.
Cu acela4i curagiu fi in pofida oricarui transactionalism, patrio-
tismul lui Filipescu reactioneazi in 1914, cu ocazia omorurilor in
Macedonia, a Balamacilor.
$i attnici, la noi, partidele pe consideratii de oportunitate, (ci-
sitoria cu Diadocul etc.) intelegeau sa nu is o atitudine fermi.
Aceasta nu impiedici insi ca patriotismul lui Filipescu sa se ma-
nifeste hotarit, pentru apararea neamului.
4Eu flit4 un lucru spunea Filipescu ca acolo s'au o-
mordt de ai nottri ! Casatoria cu Diadocul, Itiu cu ce va in-
semna pentru noi, prims la urtnii ? &I* ne desinteresiim de Ma-
cedonia? Cdnd acolo, dupa frumoasa vorba a lui Delavrancea
fierbe cazanul in care se fauresc nationalitatile?
Asta flu! Nu ma impac In sulIetul meu cu nici o trans-

www.dacoromanica.ro
 25 - St..Eu BIOGRAFICA

cede* politica, atunci cdnd e vorba sd fiu de partea

omordtorilor de romdni'.
Dar declansarea rizboiului mondial 1914 si lunga noastra
neutralitate pana la 1916 a fost epoca in care patriotismul lui
Filipescu, a inscris cele mai frumoase pagini in cartea ce va eterniza
epopeea unirii tuturor romanilor.
Se stie ca izbucnirea rizboiului mondial, a surprins pe Filipescu
in streinatate, asa di dansul nu a putut lua parte la primul Con-
siliu de Coroana dela Sinaia.
°data insa reintors in rara, dansul clandu-$i seama de perspec-
tivele ce se deschideau card si neamului, prin problemele ce fatal
urmau sa se rezolve la capatul sangerosului conflict ce invrijbise
toate neamurile Filipescu porneste o lupta dirza pentru a deter-
mina eat mai grabnic si intrarea noastra in acriune alaturi de An-
tanta lupti care in scurt timp, polarizeaza in jurul lui, aproape
unanimitatea opiniei publice.
Lupta insa cc a dus in aceasra epoca a neutralitarei, a fost
pentru Filipescu, un adevarat calvar care nu puffin a contribuit
la sdruncinarea sanatirei sale si asa destul de ati.nsa.
In timpul acestui calvar al neutralitarei, patriotismul exasperat at
lui Filipescu, a atins culmile inspirariei, in cuvintele rostite la in-
trunirea dela Dada din 15 Februarie 5915, rand ,,coarele romanesc
ce stralucea in sufletul lui" dupa fericita expresie a lui Mateiu
Cantacuzino a avut lumini de apoteoza !...
eCronicarul Lice cd trdsnete ji fulgere erau in cer cdnd in
Scaun s'a urcat Serban Vodd Cantacuzino.
Era o prevestire.
Cand pe tron s'a urcat Regele Ferdinand, Europa era sgu-
duitd de cel mai infricofat rdzboiu, din cite sunt pomenite
de istorie.
E Fi aceasta o proorocire de ce va fi Domnia de azi.
In vremurile furtunoase in care traim, nu cerem dela a.

www.dacoromanica.ro
NICTJLAE FILIPESCU 26

ceasta Domnie nici bogatie ri inflorirea din timpul lui Petru

Rarer, nici iscusinta diplomatica a lui Constantin Bilincoveanu.
N'arteptam dela Regele nostru sa dea la lumina pravile in-
telepte on sa fie ctitor de biserici, ca Matei Basarab.
Ursita lui e sa ne dea vitejia !
Se vede ca ara a fost scris sa fie ri de aceia ii zicem :
Era trimisul lui Dumnezeu ca sa implinerti visul unui neam.
Vei fi cel mai mare Voevod a! Tarii, impodobindu-te cu
titlurile lui Mihai Viteazu Domn al intreg Ardealul, al Tarii
Romanerti ri al Moldovei, adaogand pe deasupra stralucirea
purpurei Regale ; sau rapus in cel mai suprem avant de vitejie
al neamului, vei fi toturi sfintit ca erou national.
De nu va fi nici una, nici alta, grozav ma tern ca nici
prof nu se va alege de terra II de dinastie !
De aceia morirea ce li-o urdm, Sire, este: Sd le in-
coronczi in Albd-lulia, sau sa mori pe cdmpia dela
Turda.... 1).
Toate clipele calvarului lui Niculae Filipescu din timpul neutra-
litatii car 0 acelea referitoare la primele noastre dezastre dupa
intrarea in actiune se gasesc cuprinse in insemnarile ce urtneaza.

Filipescu si-a dat obstescul sfirsit in noaptea de 3o Septembre

1916 deci nici doua luni dupa intrarea noastra in actiune.
S'a spus cu drept cuvant, ca sufletul lui Niculae Filipescu s'a
inaltat in slavi, investmantat in tricolorul national !...
Ceeace se cade insa a mai fi spus este ca, toti acei cari au fost
stapaniti de vraja si dinamismul neinfranatului lui patriotism in-
treaga romanime simt Inca, 0 astazi, cum de acolo din slavile

r) Vezi in original anexa No. r.

www.dacoromanica.ro
 27 SCHITA BIOGRAFICA

unde salislue§te acum sufletul lui Niculae Filipescu Inca vegheaza

asupra tarei lui iubite !... $i ca glasul lui de dincolo de morminte,
striga f i azi poruncitor, celor ce pe parnant strajuesc in jurul ho-
tarelor intregite :

Inimile sus ! " ...

Pe lespedea wzata deasupra mormantului lui Filipescu, se cade

a fi sapat un singur cuvant:
PATRIOTLJL..."

www.dacoromanica.ro
 INTRO DUCERE

Decembrie 1916
Am transcris, aproape zi de zi, cu Incepere din anul
1914 §i piing la stingerea din viata a lui Niculae Fi-
lipescu (30 Septembre 1916) toate convorbirile ce
le-am avut cu dansul, precum f i toate convorbirile ce
dansul le-a soul cu prietenii lui polilici, eu fiind de
fafa.
Nu banuiam, atunci tend, in 1914, am inceput alcalui-
rea acestor insemnari, ca §irul for va fi atat de repede
curmat...
Niculae Filipescu ',area in 1914, ca are inca o consti-
tufie fizica, alai de viguroasil !
S'a spus ca Nicolae Filipescu a fost in mod perf id asa-
sinat prin intoxicarc, de o conjurafie a agenfilor puteri-
tor Centrale, cari incercasera deja, fare succes, in timpul
neutralitatei noastre, atentate cu bombe inpotriva acelo-
ra din oamenii noftri politic', cari erau partizani ai unez
intervenfiuni alaturi de Antanta ; s'a mai spus ca dansul
s'a stins atal de timpuriu (n'avea de cat 54 ani), din
cauza primelor infrangeri ale armatelor noastre.
Din insemnarile ce urmeaza se va vedea ca prima ver-

www.dacoromanica.ro
NICDLAEFILIPESCU ......---........--,......-...-_,-............-. 30

siune este o neiscocire; in cat privepte pe a doua dansa

e numai in parte adevarata.
Filipescu s'a stins atat de timpuriu datorita faptului ca
timp de 30 ani cat a slat pe primul plan al luptelor vie-
fei noastre publice, dansul a dat in aceste lupte fare nici
o precupefire, intreaga lui vlaga trupeasca pi sufleteasca.
Totdeauna in primele randuri §i in locul de prime jdie,
dansul a jertf it toate resorturile sale fizice i intelectu-
ale, pane in sleire.
Temperamentul lui, cu adeoarat, cum s'a zis vulca-
nic" nu cuno,Flea frana ternperarei efortului 0
data prin actiunile lui vijelioase, de mulle ori, de sigur,
dobora oameni pi situafiuni tot atilt de adevarat insa
este ca in fiece lupta dobora 0 ceva din sinea lui, mis-
tuindu-0 cepa din propria-i fapturg...
In aceasta sill explicafiunea cauzei directe, a morfei
lui premature.
Aceasta nu exclude insa ca, atilt intensitatea lupte-
lor sale din timpul celor doui ani de neutralitate --
dind patriolismul sau exasperat a impus un maximum
de efort puterilor sale fizice cat pi amarul ce i-au
viirsat in suflet primele infrangeri ale armatelor noas-
tre sa nu fi contribuit pi ele la precipitarea clipei dis-
parifiei lui.
Fost-a aceasta precipitare a desnothimantului, un
bine pentru Niculae Filipescu ?...
Noi cari am asistat in sbuciumul acestui mare suflet
de roman, pans la ultimele sale treseiriri not cari am
cules depe buzele lui de multe ori istovite, toate cutele
suferinfelor lui morale putem afirma cu certitudine,
ca o prelungire a existenfei lui papa la marile noastre
infrangeri ocuparea Bucureftilor pia o parte din te-

www.dacoromanica.ro
 '31 INTRODUCERE

ritoriul farei ar fi insemnat pentru Niculae Filipescu

un adeoiirat cataclism sufletesc I
Amara asa cum dansul s'a stins, a pastrat totusi,
pane in ultimele clipe, suprema speranfa a infaptuirei
Mara Idei" si sufletul lui s'a inaltat in slapi, cu su-
blima oiziune a acestei mar* apoteoze
De ce-am scris aceste insemnari zilnice ?
Singurul mobil al acestor insemnari, atunci tend
le-am inceput, era ca, fixand printr' ansele anumite situ-
afiuni si anumite atitudini ale oamenilor politici, sä
poata insasi Niculae Filipescu aoea la indamana un
memento, de care dansul sa se fi putut calauzi, in des-
f lisurarea ulterioara a vietei noastre publice 1).
Soarta insa a facut ca aceste insemnari sa nu mai co-
respunda acestei meniri
In aceste clipe de cumplita restriste, tend slam ani-
z) Insemnarile acestea, incepute in anul 1914 se sfarsesc in 1916 preziva
mortii lui Niculae Filipescu. Ele au fost raticite cu ocazia plecarii in Moldova,
Inainte de caderea Bucurestilor.
Regasite pe peronul garii Vaslui, dupe o c5utare de doua saptimani, con-
tinutul for a fost in parte deteriorat, din cauza ploilor, si a urrezelii ce pa-
trunsese in valiza: Caetul referitor la anul '916 era aproape intact, cel insa
referitor la anii 1914-1915 era complect patruns de umezeala. cu literele in
mare parte gterse. ilizibile. Am reconstituit continutul acestor caiete cu cat mai
mare acrupulozitate, calauzindu -ma de partile ramase intacte si de crampeele de
(raze neatinse de umezeali. Am facut aceasta reconstituire, indata ce m'am sta.
bilit aci in Moldova, in lunile Noiembrie-Decembrie 1916 pentru ca, cu tinte-
d era vorba de evenimente petrecute numai cu doui ani in urma, totusi me_
moria sa ma poata ajuta cat mai fidel.
Au fost totusi uncle insemnari, foarte interesante, cari nu au putut fi re
constituite cum de pilda: reintoarcerea lui Filipescu din Germania in August
1914; convorbirile sale cu Zimmerman ssi Beldiman la Berlin; audienca la
regele Ferdinand dupe dezastrele frontului de sud ; intrevederea sa cu Generalul
Averescu dupe aceleasi dezastre.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FIIXPESCII .. 32

nati numai de un colt de tare farg a fi siguri ca pi

acesta ne va ramiine I simt o mare mangaiere suite-
teascii recitind unele din aceste insemnari, cari, tradu-
cand nebiruitul patriotism a lui Niculae Filipescu, aunt

-
ca un balsam alina tor pentru riinile astrizi incii deschise
pi un sprijin puternic pentru mentinerea nestreimu-
tatei credinte intr'un viitor de izb 'andel I...

www.dacoromanica.ro
 1914

www.dacoromanica.ro
 REFORMELE
AGRARA si ELECTORALA

www.dacoromanica.ro
 lanuarie.
In convorbirile din ultimul timp, oeeace ingrijora $i
preocupa mai mult pe Filipescu, erau disensiunilesi si-
tuatia din partid, create de ultimele evenimente.
Ruptura dintre Carp si Maioreseu, l'a afectat pro-
fund, mai mult chiar de cat l'a ing-rijorat din punot de
N ed ere de partid.
La un moment dat. sculandu-se precipitait depe foto-
liul lyiroultti, a spits cu un ton de revolta si desgust :
Data' nici o asemenea prielenie, ziimislit5 din afi-
nitafi intelectuale fi lupte comune de ani, nu dil ga-
ranfia triliniciei, apoi nu mai pofi crede in nimic
frumos in vigil".
Apoi dupii o pauza :
Este o adevilrata durere sufleteasca spectacolul
acestei desparfiri. C5ci ceia ce face frumusefea legii-
turilor politice este ca. la Liam for nu e nici o dirt al-
catuire decal cuvantul dat sau comunitatea de sen-
timente fi ca sancfiunea acestei legiituri, nu este
alta de cat scaderea moralli ce lovede pe acela ce nu
le respects ".
Admiratia ce o aNea pentru acesti dour oameru, avea
(Iona aspecte deosebite : la Maiorescu M seducea cultu-
ra, finetea inteligentei, puterea de convingere a verhu-
lui: la Carp, caracterul. cunajul panic la temeritate
a convingerilor.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCTJ 36

M'a rugat sa continui a &luta sa uiu informez, despre

cele cc se petrec in comitetele consultative st executive
ale partidului, la can dansul nu mai lua parte.
I-am spus ca comitetul consultativ dupa cute
spus Misu Cantacuzino in o sedinta tinuta Qa Maio-
rescu acasli, a hotitrit ea in urma intrunirei comitetului
executiv, stt se aprobe noul program si ape.' sit se intre-
prinda o campanne de intruniri publice in tarn; ell la
§edinta oomitetului executiv sit se convoace si parla-
mentarii.
M'a intrerupt bruse :
Dar asupra scrisorii ce ti-am citii, acum cateva
zile ce s'a hotiirit ?"
I-am rlispuns : tocmai vrotam sli va spui ea, dupa
cate am aflat dela Ion Lahovary, comitetul a botarat
Ca, conform dorintei d-tale, sit nu i se mai trill-1Ra con -
vocari pentru comitet.
S'a uitat lung la mine, fara caa su pot deslusi sensul
acestei priviri.
Ce reflectiuni i-au sugerat spuscle mete ?
0 pauza indelungatii a intrerupt aci convorbirea noa-
strii, in care timp dansul s'a preumblat linistit prin biu-
rou, aruncanduli de multe on privirile pc fereastrit
unde insrt, desigur, nimic nu'l atragea. Am avut impre-
sia ca aceleasi gaud care'l frilmanta atunci cand mi-a
pus intrebarea acelasi gand continua sa-1 preocupe.
Dar care era acest gand ?
Pe noi, toti priete-nii lui, ne-a ingrijorat in totdeauna,
atitudinea ce el e. luat fatii de conducerea partidului.
Reflectand tacuma cand scriu aceste randuri, asu-
pra atitudinei sale din timpul aoestei conversatii, am
impresia pe care n'am putut-o deslusi in timpul con-

www.dacoromanica.ro
 37 REFORMELE ACrRA.RA. $1 ELECTORALA

vorbirei ca aeeasta atitudine inseamneaza ca nu e

vorba de nici un ireparabil.
I-am mai comunicat, ca s'a inceput in comitetul con-
sultativ discutia programului.
Mi-a respuns foarte evasiv : ,. foarte bine fac".
Si apoi en acel surds ironic. ce ii era caracteristic :
Cc zici, n'ar sta mai bine comitetelor, data n'ar
tot face la programe ?"
N'am apucat decal sa suraz, $i. mi-a spas precipitat :
la hai sa respiram putin aer curat..."
ram mai dat amanuntele Ca in comitetul executiv au
fost cooptati : Ion Mitilineu, Meisner, Argetoianu §i Pe-
tre Negulescu.
Tot din convorbirile avute in zilele ce an precedat
inceperea acestor insemnari notez inch :
Fiilipescu ne-a istorisit cele petrecute in §edinta coral-
tetului executiv al partidului primul dela ungerea
lui Maiorescu ca ,ef §i pe cari i le relatase Barbu De-
lavrancea : ca Maiorescu a presentat intr'o inlantuire
/ogica, alegerea sa; dupa ce a fricut istoricul organizatiei
partidului, pans la retragereta Jul. P. Carp, care a fost
inlocuit printr'un comitet contra caruia Mari s'au pro-
dus nemultumiri protestari Comitetua a ales in
ziva de 14 Noembrie pe Maiorescu.
Aceasta alegere a fost ratificata de parlamentari $i de
comitetele judetene (afara de Dambovita *i R. Sarat)
astfel ea si Maiorescu s'a convins spunea Maiorescu
fatil de toate aceste manifestatiuni, ea poate sa pri-
measea cinstea ce i se facea.
A mai aratat apoi Maiorescu ea s'au alcatuit noui sta-
tute ale partidului.

www.dacoromanica.ro
NICIJLAE FILIPESCU :8

A adus osanalet. Regelui, care zicea Maioreseu

dad partidului conservator, respunderea gra\ elor eve-
nimente cari au dus h incheerea pticei din Bueuresti
(2S Julie 1913), a facia un act de reparatiune, pentru
faptul cii sefii acestui partid fusesera dati judecatii, de
catre liberali in 'limpid rasboballui din 1877.
A mai aratat Maiorescu spunea Filipescu in le-
gatura cu aceasta, cat sunt de exasperati liberalii de
gloria ce s'a resfrant asupra partidului nostru. din cauza
gestului Regal $i Ca pentru a face .,un coup credal",
au aruncat in arena publicu, chestiunea expropricrei ssi
a cote:milli unic Maiorescu lasand sa se inteleaga ca
aceasta an fi parerea Regeasca. A ariitat in fine Ma-
iores a ca la programul liberal, trebue opus un pro-
gram at partidului conservator.
Toate acestea Filipescu le relatia, Cara nici-un fel de
ammositate, cu mult calm.
Mi s'a parut semnifieativ.
Intr'una din con %orbiri i-am comunicat 5i eu cc afla-
sem despre discutiunile din comitetele executhe, prin
C. Plesnilii .i Desliu. Ele concord iu, cu mici deosebiri,
de acele aflate prin altii, de Filipescu.
Alexandru Margbiloman a facut expunerea de mo-
tive, a programului, faurit de comitetul consultatiu.
In discutiunile mute parerile diNersilor membri s'an
manifestat cam astfel :
Nolica Antonescu, a fort pentru irr,criorea unci sane-
tiuni, in materie de expropriere, in cazul cand nu s'ar
realiza rezultatul dorit; Pangrati, &a se inscrie in pro-
gram, ca se va urmari intronarea cinstei in administra-
tie; Costica Anion a declarat cu, fiindca sacrificii trebu-
esc facute. cuvtintul de expropriere, sa nu sperie pe ni-

www.dacoromanica.ro
 39 REFORMELE AGRARA gI ELECTORALA

men' Si deci crede cu sanctiunea sa figureze chiar in

program, -nu numai in expunerea de motive; Saba *-
fa:nese'', a fost de asemenea pentru sanctiune .i a sus-
finut, cu multi caldura, reprezentarea taranilor in par-
lament, ameliorarea regimului sanitar, organizarea in-
viltilintintului. Au mai fost voci cari au cerut desvolta-
rea invatamantullui primer, a cooperatiunei si bancilor
populare, largirea votului direct si chiar obligativitatea.
Filipesou a intrerupt spunandu-mi :
Dar D-ta ftli ca cel mai intelept Si in acela?i, limp
practic, a °orbit, dupii cafe mi s'a relatat, Teodor Ro-
setti. Acest om de altfel f i in alte ocazii, m'a izbit cu
vederile lui juste. Dansul a aratat, ca defectul refor-
mei liberale este ca clansa este aprioristica, nu por-
nqte dela sateni, dela nevoile ,si posibilitatile fie -ca-
ruin din ei; consider:4 pe Wan ca o abstractiune pi-I
aplicii o formula, ca un doctor, care ar face un diag-
nostic ,si ar aplica un tratament, dela distanta.
A ici o selecfionare. De aceea formula simplista a
liberalilor, a spus Rosetti, on duce statul in ruing fi
on Vasa un germene de framantiiri perpetue, care in-
tro Ora agricola, pot fi catastrofale.
El a spus cu drept cuvant. ca repartitia proprieta-
tei la noi in 'aril, este rea fi ca deci nu trebue sa fim
reactionari riirngnimd totwi conseroatori si sa
proclamam dorinfa noastra de a o ameliora. Dar sit-
nu facem din chestiune o plaformil demagogica, ci o
reforms economics ,si socials, realg.
Sa ne dam seama, spunea Rosetti, ca satenii, ca Pt
noi suet foarte deosebiti Entre ei, nevoile for se deose-
besc dela om la om, dela localitate in localitate. Tre-
buqte prin urmare ca o reforms serioasa sa imbrati-

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FILIPESCU 40

§eze toate aceste elemente si mai ales a conchis

Rosetti ea ar trebui s5 fie resullatul unui consens
al parlidelor, filed -oil daiisa este o chestiune na-
tionalr.
Am observat in sinea mea, cu toatii aceasta repetire a
spuselor lui T. Rosetti, era facuta de Filipescu, cu multa
caldura cu unele precizari atat de fenicite, in eat nth
indoiam &A T. Rosetti sa fi vorbit tocmai asa !
Am crezut deci momentul prielnic sa strecor : Ce pa-
cat cu circumstantele fac sit nu puteti aduuga i D -\ oas-
frit, in comitet, la spusele lui 1'. Rosetta, ceea ce cugetati
si simtiti in aceasta playa problemil.
Nu stiu data a ghicit gandul meu, am obsersat insa
ca in primal moment, a schitat un surds si apoi, amba-
lat, a spus :
Dac5 cred D-nii liberali, ca prin expropriere au sea
rezoloe numai un pauperism agrar, de ndu-se siitea
nului un lot, cum se da sgracului o paine pentru
ca apoi sa inhame la carul for triumfal, multimea
flarnanzilor recunosciltori se infealti amarrtic 1 De
aceasta iluzie au pierit lode demagogiile fi sa nu
cite d-nii liberali cu mai ionic reoolujiile au lintit,
mai ales in capetele demagogilor isteft".
Mai afland, prin Misu Cantacuzino yi alte date, asu-
pra celor discutate in comitetul executiv, i-am spus lui
Filipescu: Alex. Marghiloman a declarat ca e contra lati-
fundiilor, dar e pentru marea proprietate; aceasta tre-
bue su faca sacrificiti si numai data rcfuzu, se a aplica
o sanctiune insa mai tarziu; crede ca proprie4ati de
vanzare suet suficiente, lipse.ste numai un puternic in-
strument de credit; crede cu trebue data educatia agri-
cola sateanului. pentru a'l pune in situatia de a concura
pe arendas.

www.dacoromanica.ro
 41 RE1'ORMELE AGRARA ELECTORALA

In cat prive§te pe Maiorescu, am spus ca el s'a menfi-

nut ferm pe punctul de vedere all programului; inviola.-
bilitatea proprietafei deci nu se adm.ite revizuirea
constitufiei pentru principiul exproprierei.
Strainatatea a spus Marioreseu este ingrijorata
deja de cele ce se pun la cale. Partidul Conservator
trebue sa ramae rezerva tarei, ca WI dig hi contra unel-
tirilor primejdioase.
Am observat ca Filipescu era prey putin interesat
de aceste din 'Irma relatari.

14 lanuarte.
Acfiunea prietenilor politic', pentru a readuce pe Fi-
lipescu 1a activitatea efectiva a direcfiunei partidului,
pare a'si fi ajuns Pinta. Unele indemnari sau aluzii, ce
imam faeut in ultimele timpuri, erau in w fel primite.
in cat nu ahem nici o indoiala asupra resultatului. Re-
acfiunile sufleteti la Filipescu, sunt de o simplitate de
copil fiindca sufletul lui n'are aseunzi§uri.
Am insa credinfa, ca mai mult de cat orice actiune a
prietenilor, ceeace it via. determina sa iasa din pasivitate.
este propriul sau indenin sufletesc, care nu-i da astam-
par ca, in clipele acestea. tend probleme de o covar0-
toare importanta se pun, nu numai pentru partid, dar
pentru Para, sa nu aduca si &Amul contributia sa de
lupta.
Nu cred sa ma inwl, dar am impresia neta ca, data
nu ar fi fost aceasta considerafie de ordin patriotic, Fi-
lipescu nu ar fi desarmat niciodara.
Fste cert insa ca intrevederile din ultimul timp cu
Varghiloman. tie lui Filipescu acasii, in vederea revem-

www.dacoromanica.ro
NICULAE YILIPESCIT 42

rei lui Filipescu, fie la Marghiloman, n'a avut nici o

influenta asupra hotaririlor lui.
Din tot ce-am putut auzi $i dela unul §i dela celalalt,
teese neindoios, ca structura sufleteasca atat de deose-
bita a amandurora face ca niciodata, acel proces intim
at conoingerei reciproce, sa nu poata opera la ei. A or
putea fi uneori alaturi, din vreun comandament tactic.
pe acelasi plan politic vor ramanea insa totdeauna
niste streini unul de altul, sufleteste.
Fusesem informat ca in sedinta primului comitet exe-
cutiv se va cere, oa directia partidului, sa faca orice
sfortari, pentru readucerea lui Filipescu in sanul ei.
Cum aceasta interventie s'a facut in sedinta de alal-
taeri: cum pe de alta parte presimtiam starea sufle-
teasca a lui Filipescu, l'am intrebat data mai tie cesa
asupra celor discutate la ultimul comitet executiv...
Ali-a raspuns ca s'a reluat discutiunea asupra re-
formelor dupa elite i-a relatat Enibace : ca lon
Lahovary isi mentine punctul de vedere, ca ma-
rele pericol e reforma electorala, care Na. fi instrumentul
cu care se vor servi apoi liberalii pentru a distruge pro-
prietatea, prin reforma agrara; ca Lahovary a recunos-
cut ca e anormal sistemul electoral de astazi, ca 40 de-
putati sa represinte satele $i 150 orasele mai ales cand
acestea sunt in mare parte izraelite dar nu admite
nici sistemul opus, extrem, propus de liberali. colegiul
unit care \a avea drept rezultat ca parlamentul va fi
compus din 155 deputati din oolegiul taranesc si 30 al
lui Frimu si Racovsky. Cu un asemenea parlament
spunea Lahovary usor se poate intelege, care va ft
viitorul chestiei agrare in Romania; framantari perio-
dice, pans la anihilarea complecta a proprietatii. De

www.dacoromanica.ro
 43 REFORIZELE AGRARA 174 M..EOTORALA

aceea Lahovary a cerut, ca ss intervie o transactie intre

partide, pentru ca reformele sii nu fie fileute in mod
violent.
Filipescu a spus apoi :
Bine, transactiune, transactiune. dar isi poate in-
chipui cineva ca macar o transactie, se poate obtine
dela liberali, f lupta ? VorIZ discutiuni ji paradis-
cutiuni teoretice, dar nu viiz organizarea luptei ?
Oare crede cineoa ca Brgtianu va face concesii de
dragul discutiilor noastre teoretice ?
Pentru Bratianu, o concesie insemneaza o diminu-
are a prestigiului partidului 0 mai ales o infran-
gere a atotputerniciei lui. nu un folos pentru tarii; gi
la asemenea diminugri el nu se va preta de buns voie
nici in ruptul capului".
Eu i-am spus cu in acelali comitet executiv
dupa sate mi-a spus Mitica Greceanu s'au prom's
mijloa -e de organizarea luptei, de eatre Misu Cantaou-
zino Alex. Marghiloman; ea Mitica Greceanu a aratart
ca, in organizatia dela Iasi, nu mai exists(' nici o diver-
genii. Coi dela Cuvantul" primind furs rezerve, sefia
lui Maiorescu, fixandu-se chiar o mare intrunire pu-
blica cu deleopti din toafta Moldova, pentru ziva de 26
Ianuarie.
Apoi am gilsit momentul prielnic pentru a-a reaminti
ca in acelasi comitet executiv, Soimescu, a facut apel la
Ion Lahovary si Alex. Marghiloman, on ss readuca la
lupta pe Filipescu, de care partidul nu se poate lipsi;
iar ca Marghiloman to raspuns ca toti trebue sa doreasca
sa se facii acest demers, din moment ce nu este vorba
de nici o neintelegere de principii.
Filipescu care cunostea interventia lui $aimeseu, a
aseultat foarte distrat ultimele mele cuvinte

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 44

M'a intrebat la plecare :

Data ofli de data viilorului comilet consultatio,
sa ma incunwliintezi din limp fi pe mine".
Era semnifica.tiv.

18 lanuarie.
Din convorbirea avuta astazi, am convingerea ca la
viitoarea sedinta a comitetului consultativ, Filipescu
va lua parte. Simt o mare multumire sufleteasca. Ceea
ce banuiam s'a realizat.
Filipescu este in curent cu tribulatTiile lui Pangrati,
cari vor lua o forma conereta cat de curand si cum
Pangrati cauta sa grupeze cat mai multi aderenti in ju-
rul actiunei lui.
Filipescu nu mi-a spus insa tine anume il tine in cu-
rent, pana in cele mai mici deiia.lii, asupra actiunei lui
Pangrati.
Trebue sa fie deja un Iuda in grupare !
Filipescu de altfel crede ca actiunea lui Pangrati, nu
porneste dintr'o convingere sinters in ce priveste ex-
proprierea, ci din oportunism.
Cu ironic aceea eare-i este caracteristica, Filipescu
mi-a spus :
Pe cat iu, pang in prezent, din Coate discufiile
cari au avut loc in comiletele partidului, asupra
exproprierei §i la cari Coate Pangrati a lust parte
rezulta ca dansul a cerut numai... cinstea in admini-
stratie I".
A avut si cateva esiri ironice contra acelora cari se
lass a fi greu inharnati la actiunea lui Pangrati.
Era in general bine dispus, caci de obiceiu, atunci

www.dacoromanica.ro
 45 REFORMELE AGRARA 143I EIJECTORALA

cand era vorba de o lipsa de caracter $i hotarare la un

om, avea mai de grabs e$iri violente.

25 lanuarte.
;;tiam din njun, ca. Filipescu va lua parte la sedinta
comitetului consultativ, care a avut loc astazi la Alex.
Marghiloman.
De aceea in convorbirea ce-em avut astiiseara, I'am
intrebat pur si simplu ce s'a discutat in acel comitet.
Mi-a spus de asemenea, foarte natural, ca in afara de
fixarea unei ca,ndid.aturi s'a brat act de scrisoarea lui
Pangrati, prin care declare ca actiunea partidului con-
servator, fiind in oontradictie cu programul, dans-ul
nu ,mai poate lupta alaturi cu partidui
Convorbire intrerupta de venirea unui ziarist, care
avea de comunicat ceva confidential". sa nu fie acesta
Enda. grupiirei Pangrati ?

28 lanuarre.
Discutie destul de ammata asupra reformelor, mij-
loacelor de lupta, etc.
Nimeni, cu scaun la cap, nu poate contests astiizt
a spus Filipescu ca in materie agrarii, o reforms
este necesara. Lahooary are dreptate cand spune ca
apa cum e repartizatii asrazi proprietatea la noi, este
o arzomalie. Pentru rzumarul restrans de maxi pro-
prietari, trei milioane de hectare este excesio.
Apoi, nu te-a izbit si pe d-ta ca astlizi, sute de hec-
tare se pot cumpara dar 4 - 5 -10 nu se gasesc. Apa
ca mica proprietate, la care ar putea nazui faranul
putin instarit, este ca pi scoasii din comer(! ?" ...

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU .111111 46

Aceasta nu mat poate dainui. Trebue#e geisita so-

lutia; dar o solutie economics Si socia15, nu una poll-
tied isi mai ales denzagogica.Aceasta ar sfaqi prin a
nemultumi pe ins4i satenii 0 ar deschide o rand, care
°epic ar sangera.
De aceea este foarte inteleapta dorinta Regelui
de care sunt pozitiv informal ca vrea o intelegere,
o transactie Intre partide, asupra reformelor.
De altfel aceasta dorintrz a Regelui e o consecinta
logics a punctului Lui de vedere initial, alunci et-1'nd
s'a lansat boba reformelor; El era de pgrere ca ac-
tuala constitufie nu f i-a epuizat intreaga ei materie
,si ca mai poate dainui inch zece - cincisprezece ani;
numai argumentul lui Bratianu ca modificarea tre-
bue4e facuta sub domnia Regelui Carol, fiindca nu-
mai prestigiul Lui poate asigura o modificare lipsita
de sguduiri L'a incluplecat; i sunt convins ca.
Bratianu f era semblant de faire le geste" fiindca
nu are incotro.
Dar nu o sa ai cu tine sa le intelegi, f iindca atunci
cand iti va ceda ceva asupra exproprierei, Bratianu
iti va strange urupul asupra ref ornzei electorale f 1
ei a mai departe.
De aceia trebuqte sh impunem punctul nostru de
vedere prin lupla ,si sh dezarmam pe Bratianu, arh-
land ca not intelegem sa dam tot atat pamiint ca f i
dansul insa ch ne deosebin numai prin meloca
fiindca vroim sit* facem o reforms trainic5, nu o iro-
seala de parnant, de care sa aiba a se jelui mai tarziu,
ins50 taranimea
L'am inirebat ce piirere are asupra propunerei gu-
vernului despre care -mt vorbise zilele trecute crt este

www.dacoromanica.ro
 47 REFORMELE AGRARA IILECTORALA.

informat de a se oferi partidului conservator 15 lo-

curi in paJament. Mi-a raspuns ca e de parere ca sa
se scrie lui Maiorescu pentru a-1 consulta; in orice caz,
dansul, faro o intelegere principialii prealabila, este
contra.

2 Februarie.
Filipesou imi spune ca se ventileaza ideia oa la comi-
tetole partidului, sii fie convooat .i Carp. L'am intrebat
care e parerea lui : sa faca ce or pofti"... mi-a easpuns
dansul.
Nu am insistat.
Era putin cam enervat asupra actiunei a. a zisa
a universitamilor" declan,9ata de Pangrati. Mi-a
spus ca scrisoarea lui Pangrati de demisie din paTtid
(de oarece nu se solidarizeaza cu actiunea politica a
partidului cu privire la reformele propuse de partidul
liberal) a fost trimisii prin Onciul, in dublu exem-
plar, lui Marghiloman §i Ion Lahovary; ca in aeeiasi zi
in care a. fost trinuisa, a fost publioata si in ziarul Uni-
versul" si ca pe strazi s-a si afipi Ruptura din par-
tidul conservator !"
Un detaliu picant spune Filipescu e ca :
Mehedinfi a iscalit in clipa in care Pangrati en-
recta scrisoarea In Universul.
Sa ma erte acqti domni, dar asemenea procedeuri,
nu au ca mobil, manifestarea unei convingeri cin-
stile asupra chestiilor in discufie ! Este pur °porta-
nism politic !
Daeti mai adaugi, ca cu catva limp inainte se pro-
pusese lui Pangrati, de Marghiloman, un loc in parla-

www.dacoromanica.ro
NICTJLAE FILIPEZCII --........... 48

ment, fi el ref uzase sub cuviint ca intentioneaza a

candida la Universitate apoi totul apare cusut cu
afil alba".
Din toate detaliile ce le cunostea Filipescu, din Campul
Universitarilor" mi-.am dat si mai mult seamii Cii existii
in acel camp un Iuda.
Filipescu a mai spus :
,.Este descurajant, sii vezi asemenea procedee opor-
tuniste tocmai la un intelectual I Gino poate contesta
ca nu sunt elemente de mare valoare printre ei? Gino
poate chiar tagildui ca problemele ce se pun in discu-
tie prin ref ormele anunfate, pot fi trebue chiar
sä cornporte pareri divergente ? .Si ca chiar chestia
ridicata de universitari, este importanta ?
Dar nu aci sta. chestia. Partea trista este ca prin
metoda itztrebuinfata, transpire oportunismul egoist.
Pusilanimitatea la unii a mers pima acolo in cat, des-
aproband f i ei manevra o f tiu pozitiv 1°1110 au
iscalit scrisoarea de demisie. In asemenea condif ii nu
se poate ca partidul sa nu is masuri contra ini-
fiatorilor cel put in".
Toate acestea le-a spus pe ;tin ton din ce in ce mai ri-
diaat si plin de mlinie concentrate.
Mi-a mai spus ea nici ministri liberali nu sunt toti de
acord cu Briitianu.
Totufi stau smirna" a spus Filipescu cu un fel
de dispref.
6 Februarte.
Filipescu int-a spus punctul de vedere al lui Labo-
S ary ,in urma unei conversatiruni avute cu acesta.
I ahoviary are impresia eii. Bratianu crede CA cu efec-

www.dacoromanica.ro
 49 REFORMF1LE AGRARA El ELECTORALA

tuarea exproprierei acuma, se lichideaza chestia agrara,

pentru cel putin 30 ani la noi, evident data se face run
saorificiu important din partea marii proprietati; Caen
Bratianu inteflege si el pericolul oa sit famaie in per-
manents o iusa deschisa" pe aceasta chestie.
Lahovary insa crede ca Bratianu se inseala, caci cu
colegiul unit, care va da 70-75% reprezenhanti ai sate-
nilor, chestia va eimane permanent deschisa.
Recunoaste ca in bung logics, ar trebui deci ea lupta
nortstra sa fie mai ales contra colegiului unit: din punt
de vedeere al reformei agrare, trebue ss ne fixam cat,
unde gi cand dam ? Dar cum riimane cu punctul din
program, care mentine intangibilitatea proprietatei, eli-
minand principiul exproprierei ?
Lahovary crede ca luptand contra. principiuluri ex-
proprierei, sa se admits totusi sub forma de conoesie,
excluderea dela expropriere, numai pe aoei proprietari
oari culth a rational si intensiv; cari cultiNa in regie; sa
fie mai aspru tratati absenteisti...
14 Februarie
Filipescu crede ca Marghiloman st-a dat seamy ca pe
chestia exproprierei, intra-nsigenta partidului e foarte
scitzutil: totusi dansul crede ca deli trebueste ajuns la o
transactie pe aceastrt chestie cu liberalii, totusi trebueste
mentinuta rezistenta, pentru a obtine concesii pe chestia
clectorala. De altfel Marghiloman crede ca nici Bratianu
nu stie Inca ce suprafata trebueste expropriata Si are
aceeasi informatie, ca exists dezacord asupra acostei
chestii, intre Bratianu si rninistri.
Daca nu slim ce ni se cere acum. cum putem sti, ce
trebue sa dam ?
4

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU - 50

La un moment dat, Filipesou a spus :

Adevarul este ca nici infro parte, nici in alta,
ideile fi solutiile, nu sunt prea fixate I Nu este trist
pentru o chestie asa de mare ?"
L'am intrebat cum vede dansal situatia ?
Mi-ia raspuns :
Trebuefte o infelegeredar numai dupa un studiu
documental al cliestiunei. apoi, numai data i de-o
parte Si de alta, se duce discufiii pe un teren inalt
patriotic. La aces! respect al chestiunei, nu se va pu-
tea insii ajunge cu liberalii, decal numai dupg ce nom
rezista, in lupta electorala pentru a le arata ca
dan0i, nu pot confisca ref ormele" ca un apanaj al
for ! °data alefi cat mai multi, prin voinfa farei, Ti-
ber exprimata, Dom putea sta de vorbli si discu-
tiunea °a putea fi in adernir conciliantiz, ca de la egal
la egal.
De aceia eu cred cä prima noastra grija este sa ne
afirmiim forfa. Sa protesram la Rege, pentru sama-
oolniciile din alegeri; in Bucure#i sa ducem o lupta
apriga la alegerile comunale, aduciind lume din pro-
vincie, pentru a impune respectul legei; intruniri pu-
blice impuniitoare; sa protestarn la Camera 0 Senat.
Vorba lui Lahovary, nu se polite revizui consti-
tufza cu sergenfi deghizati ! Regele a jurat pe Con.sti-
tufie e rolul Lui, ca cel dintui, sa o apere".
In toata expunerea lui, Filipesou a fort foarte s iolent.
20 Februarte.
Convorbire asupra celor petrec-ute astazi in comitetul
oonsultativ, dela Nfarghiloman.
Mi-a spin ea. Marghiloman a comunicat, cu primise

www.dacoromanica.ro
 51 REFORM:5;LE AGRARA $1 ELECTORALA

rlispunsul lui Maiorescu, privitor la oferta celor 15 locuri

in parlament si cu p'arerea lui Maiorescu era ca, oferta
sa fie refuzatii.
De altfel donada s'a Mut a spus Filipescu
cu toate ignominiile ce s'au comis, noi am smuts mai
mulle locuri, de cat cele oferite: faptesprezece".
Marghiloman a ridicat chestia .4universitariloe si a
declarat ca decline direcfiunea partidului, dacii. se Lace
act de sliibiciune pe iacaastil chestie.
Eu spune Filipescu dupri cum tii, am fort
pentru excluderea semnatarilor scrisorii eel putin
a initiatorilor si am spus-o riispicat. S'a hotiirit a se
scrie lui Maiorescu, pentru rezoloirea chestiunei".
Incolo discutiuni asupra reformelor, cari au reflec-
tat diversele puncte de vedere asupra ciirora ti-am
mai ()orbit" a spus Filipescu.

24 Februarie.
Filipescu imi spune ca in sedinta de N inert a comae-
tului consultativ, dela Marghiloman, s'a hotilrit a nu se
da lupta cu ocazia al id;:iriqor, privitor la saznavolni-
able din alegeri; la tialidari s'Zi se face numai simple de-

Cu ocazia ;ma a mesagiului, se Nor pune in lumina

cuvenita, toate nelegiuirile electorate
Trebue un cadru mai solemna spus Filipescu
pacalweniilor liberate, cu cari au otriioit plata pu-
blics la noi, dela Radu dlihai, .Slioeanu i alti sbiri ai
libertatilor cetateneti. incoace".
Foarte iritat si de precipitarea au care s'a filcut astAzi
citirile pentru revizuire

www.dacoromanica.ro
NICIILAE FILIPESCIT 52

Cu asemenea irnbulzeli spune Filipesoupe o

chestiune cooarfiloare, nu o sii-i iasg bine lui Bra-
tianu. Nu-fi poti bate joc necontenit de opinia pu-
blicg".
1 Martie.
Filipescu foarte iritat de misterele cu can Bratianu
inv6lue mcxlalltatile reformei agrare. Nimic precisat
pans acuma.
Aceasta de alftel spune Filipescu este §i ceeace
lilsat sa se inteleagii Regele in audienfa lui Marghi-
loman. I-am obiectat ca daces este adelarat ca, nici in
campul liberal, nu este un acord perfect esupra moda-
litatilor reformei se explicit de ce Bratianu nu poate
da formula liberalii, definitive.
Crezi D-ta a spus Filipescu cg Bratianu se
sinchisefte de parerile partizanilor sgi?
Dar bine, lumea se mai poate indoi, ca omul acesta
cede in fiecare partizan un rob ? 0 pilda tipicg.
fi-aduci aminte am aout-o anul trecut in Julie,
cand Maiorescu, a propus lui Costinescu sit figureze
ca delegat in conferinfa pgcii de la Bucure§ti; acesta
a primit sub rezeroa de a consulta pe Brgtianu. Ace-
sta insg, fiindca facea pe bosumf latul, de oarece ex-
pedilia in Bulgaria cu consecinfele ei teritoriale si di-
plomatice fericite, trecuse peste capul situ, a declinat
orice slat, declarand cii donsul este demisionat din
fefia partidului alts isterica si a indreptat pe
Costinescu la sahendrinul partidului, pentru a primi
deslegare.
Costinescu a cerut slat lui Ferechide, care a dat
rgspunsul tipic : .,Ceeace ref uza Bratianu on care

www.dacoromanica.ro
 53 RIEFORMELE AGRARA. 41 ELEOTORALA

ar fi situata lui in partid nici un liberal nu o

poate accepta"...
.& data Bratianu ar putea intinda o sclaoie
pe toate partidele din Cara, ar fi visul lui cel mai
frumos"...
Mi-a. spus apoi ca, din informatiile ce le-a putut ca-
pita, Bratianu intentioneaza sa indice numai articole
din constitutie ce urmeaza a fi modifioate, fara ea sa
arate nici una din modalitatile reformei.
)5'i acesta este un tertip liberal" a spus Filipe-
scu, caci cum o plata in bani e imposibila, se teme
a anunta o plata in renal, care ar fi o adevarata spo-
liere, din cauza deprecierii fatale a imensului stoc de
titluri.
De aceia a conchis Filipescu trebuqte presat
Bratianu, ca sa comunice modalitatile reformei".
Atot puternicie fara curaj, nu se poate" a in-
cheiat Filipesou, plin de manic.
5 Martte.
Diseutii asupra reformei agrare.
In afara de punctele de vedere emise papa acum,
Filipescu e hotarat sa aduca in discutie publics, chestia
Bartell Nationale, din moment ce se constitutionalcizeaza
principiul exproprierei proprietatii.
Capihalurile publice, acaparate de institutii private
cu scopuri politice, trebuesc cu mai math' dreptate ex-
propriate.
Ion Lahovary spun Filipescu e alaturi de d,
pc aceasta chestiune si intelege chiar sa o estinda $i a-
supra tramvaelor eomunale $i a altar soeietati cointe-
resate

www.dacoromanica.ro
NICULAE ILIPESCII 54

Ptirea indoit asupra sincerittitei lui C. Anion, pe che-

stia reformei agrare. E scruptil de jurist ? E prevedexe
de viitor ? E oportunism ?
Afi-a mai spus cu demersurile 9tti Bratianu, devin din
ce in ce mai staruitoare prin diversi emisari, in vede-
rea unui acord. Aceste demersuri insti, nu sunt sincere.
Ele au de stop numiai ca sa-1 aoopere rata de Rege,
care-i impune un acord; incolo Brtitianu intelege al tot
el sit faca reNiziuirea stngur.
9 Martie.
Esire foarte violenta. contra felului cum s'au facut
alegerile.
,.Ce dovadii mai mult a spus Filipescu cu
Bratianu nu infelege ca reformele srt iasa dintr'o for
mulct transac(ionalei dintre parade?
Dacii alegerile erau libere, tine poafe contesta cu
un acord intre partide era mai realizabil?"
Filipescu nu intelegea cum Regele se mai increde in
Briltianu, in privinta sincerittitii lui asupra acordului
dintre partide pe chestia reformelor ! ?
Ali-a spus ea la viitorul comitet, Na anunta ca va tri-
mite Regelui un memoriu, cu toate datele asupra modu-
lui, cum s'au facut alegerile, chiar atunci cand a fost
vorba de un moment asa de gray pentru lard, ceriind
Regelui sti is dispozitiile ce `a erode de cuviintZi.
14 llartze.
Ne-am intretinut asupra celor petreoute in comitetul
consultativ de -astazi.
Ion Lahovary a reprosat lui C. Anion, de a se fi abti-

www.dacoromanica.ro
 55, REFORIVIELE AGRAB,A QI ELECTORALA

nut de tal vot la Camera, asupra eererei de revizuire.

Anion a declarat ca nu a facrut-o din animozitate fats
de partid. La urma a declarat ea impreuna cu totii, va
vota contra de aci incolo.
Marghiloman a comunicat ca Maiorescu. in chestia U-
niversitarilor, e de parere sa se dea un exempla" de disci-
pline si cum Pangrati a spus Marghiloman
are in aceasta chestie o situatie mai gravy si plina de
perfidie, s'a hotarit primirea numai a demisiei lui; s'a
respins demisia lui S. Afehedinti.
De altfel a spus Filipescu chestia e acum
moarta; efectul ce acepti domni scomptau, nu s'a rea-
lizat. Ramane numai scopul oportunist urmarit de
Pangrati; acesta nu ma intereseaza. Viitorul va arlita
data nu fi-acolo s'a inplat".
Ali-a mai spus ca sia pus in discutie, intentiile lui
Carp de a tine intrunini publice la Craiova §i aiurea in
Cara si data membrii partidului trebue sa participe; si
ca s'a hotarit ca participarea poste sa aiba loc. insii Cara
ca frunta§ii partidului sa ia euvantul, de oarece Carp
nu face parte din organizarea conservatoare si are un
punct intransigent, cu totul altul deck acela al parti-
dului.
18 31artie.
Filipescu mi-a citit proectul unui manifest adresait ta-
ranimei. Plin de miez si de .avant; 1-am rugat sa-mi dea
o copie; mi-a fagaduit, lust' numai dupe ce -1 va intregi
cu proectul lui Delavrancea 5i supune aprolAirei comite-
tului partidului.
Mi-a mai spus ca Regele doreste neapariat o intreve-
dere intre Marghiloman si Bratianu, pentru o intelegere

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 56

pe chestia reformelor $i ca M. Pherekyde face pe

bunul mijlocitor".

20 Margie.
Ne-am intretinut asupra modificarilor legii electorate,
ce se vor propune in Camera.
Articolele izate sunt mai tales : art. 35-37 al. ultim;
33 al. i; 37. Am emis unele pareri.
Am orbit si despre chestia exproprierci Bancei Na-
tionale; rilipescu ar dori, pentru a interesa opinia pu-
blicii in aceasta chestiune, ca fondul ce s'ar roaliza prin
expropriere, sa fie destinat favorizarei micului comert.
Astazi fondul Bancei Nationale pe valoarea actuala
s'ar urea la 2 milioane lei.
Micul oomerciant se imprumuta asta7i cu 18% de 11
banci, cari si ele se imprumuta (le la alte banci mai marl
cu 9%.
Putem face o Casa Centralu a acestor banci, careia
dam fondul rezultat din exproprierea &mai Natio-
nale, cu obligatiune,a de a procura credite micului co-
mert cu 5%. Democratizand astfel creditul, ne alatu-
ram comerciul, actiunei noastre.
Ion Lahovary ar avea o a4ta formula.
Sa se propue in Constituanta exproprierea Bancei
Nationale, cu o justa si o prealabila indemnizare.
Masura se justifies pe consideratia Ca, atunci cand s'a
prelungit privilegiul, Statul a facia o afacere nu se poste
mai rea, prelungirea fiind acordatu pe nimic. Astazi
Statul nu flee de cat sa-si reea avutul sau, deci o
simply restitutie, instreinat in mod nedrept. Sa se re-
fad' o noun Banca cu un capital de 30 milioane in toe

www.dacoromanica.ro
 57 REFORLIAELE AGRARA ¢I ELEOTORALA

de 12, cu tantieme reduse de la 7% la 2% si cu o parti-

cipare de beneficii a Statului, dupa o scars progresiva.
Ori cu mar fi a incheiat Filipescu trebue
odalil terminat cu aceasai oasts escrocherie, cu care
se alinzenteazii loate samaoolniciile oiefii noastre pu-
blice l"

22 Marne.
La comitetul consu1tativ de astazi mi-a spus Fili-
pescu s'a propus de Ion Lahovary, ca sa se trimita
o delegatie la Rege, pentru A-i arata ca art. 128 din
Constitutia pe care El a jurat, Ii du 0 raspundere di-
recta prilitor la chestia revizuirei Constitutiei. Filipe-
scu era incantat de aceasta idee !

27 Martte.
Convorbire la care a luat parte si Mated Greceanu.
Acesta e de parere ca, la citirea a 3-a sa se declare
ablinerea dela discutie, data nu se dau precizari asupria
modalitatilor reformei; sa se tears de asemenea garantia
unor alegeri, absolut libere. In privinta precizarilor, Fi-
lipescu cerea cel putin sit se arate cat paman, se doreste
a se ()Wine, cat sa se dea la titrani ?
In privinta garantiei libertatei in alegeri, Filipescu
menttne necesitatea unei delegatii la Rege al carui
consimfimant e necesar pentru modificarea Constitu-
Vet, 51 a spits ca, asupra acestui punct, este de perfect
acord cu Marghiloman.
In definitio a exclamat Filipesou cu oarecare
manic Regele e factorul suprem pi hotaritor in a-

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII .11.MOMI... 58

ceasta chestie i El sa se lase la cheremul lui Bram-

nu, prefiicandu-se ca nu vede realitatea situatiei?"
In general Filipescu era enervat §i nemultumit cu ac-
tiunea politica nu era destul de energic si viguros orga-
nizata.

29 Martze
Mare forfoteala de fruntai din provincie, cari s'au
perindat la Filipescu, in vederea comitetului exeoutiv
de ratline.
Ion Miclesou dela. Botosani, foarte hotarit si darz pen-
tru o politica contra Regelui.
Vrea sa inceapa o campanie in press, in aceasta di-
rectie. El considers ca in Cara romaneasca se manifesto
din ce in ce mai mult, o exaltare primejdioasa a puterii
executive $i in special a efului ei suprem : ne furam
singuri eaciula" spunea el data credem cil cu mo-
tiuni, delegatii, etc. la Rege, vom schimba ceva in situa-
tia de astrizi. Vom ramline inainte partid cuminte gi totul
se va infirripa dupa un plan bine determinat, ce va tre-
ce peste capetele noastre. Trebuete atacatii atotputer-
nicia puterii executive §i readusa la simtul modera-
tiunii"...
In general, toti ceilalti, Mitica Greceanu, Barbu Dela-
vraneea, Pariano, Leon Bogdan gi altii aveau sentimentul
ca niassele, nu realizeaza., in toata valoarea lui peri-
colul reformelor Si ca trebueneaparat o friimantare mai
activa a masselor. Ble par mai con.tiente, de samavol-
niciile comise, cu ocazia alegerilor.
Seam, Filipescu mi-a spas ca punctul de vedere at lui
Miclescu, confine mull adevar.

www.dacoromanica.ro
 59 R.EFORMELE AGRARA ELECTORALA

Am observat la Filipesou ca", daca situattunea sa in

partid nu-1 obliga la oairecare rezervil, in aceasta direc-
jie, i-ar fi surds mult a se allitura lui Miclescu in
aceasta campanie.
Ce vrei a spus elctind guvernul a recunoscul
ca s'au comic ilegalitati in alegeri, cand sfetnicul tro-
nului, la cererea noastra de garantii pentru noile ale-
geri, ne raspunde ca, nu va face alegeri stupicle"
a;a cum s'a pronunfat Mortun, ce mai a§teapta Sef ul
suprem al puterei executive, pentru a lua masuri ?
Motiunile noastre ? Delegafia noastra ?"
Spunand aceastea, pe figura lui Filipescu. se desemna
an fel de desgust si descurajare.
Dupa o pau7,1, in care s'a plimbat nervos prin biurou,
a continuat :
De aceea prin intruniri, propaganda individuals,
in fine prin orice mijloace, trebueste aruncata groaza
in ace>li domni, cari incearca sa arunce afara din
Constitufie un partid ce t-a dat farei o provincie
pe cand ei n'au facut nimic".

30 Marne.
Filipeseu parea cam obosit Si, mai mult, preocupat. In
fra7e bcurte, cu intervale intre ele, a povestit ecle pe-
trecute in comitetul executiv.
Ion Miclescu foarte bine fah la Rege, neaparat
insa, dezaprobat de ilarghiloman, Ion Lahonary. S'a
hotarit intruniri publice in judefe in tot cursul lunei
Aprilie fi una impozanta la sfarsit la Bucuresti.
Plat forma ref orma electorala, Banca N afionala.
Lupta mai cu seams la alegerile de Senat. Nenitescuy

www.dacoromanica.ro
 NICULAE FILIPESCU 60

prioitor la ref orma agrarg, a propus o luptg a la Ul-

ster", nimeni in.su, on fi cum, nu a orut s5 se resent-
neze la un rol de Don Quichotte. S'a dat delegatie co-
mitetului restrains, a elabora, puncte programatice
prioitor la ref orma electorala, nesuficien,t fixata de
directia partidului dupes piirerea lui Argetoianu.
In fine memoriu la Rege pentru alegeri libere".
Cum era intins pe oanapea, incepuse sa atipeasea;
l'am parasit pe and somnola.

31 111 artie.

Discutie asupra reformei electorale.

Am intrebat pe Filipescu, cam ce orientari se desinea-
za, in fine in statul major al partidului, asupra acestei
chestiuni ? Si care e parerea lui personals ? La aceasta
mi -a raspuns.
Dar d-ta, ce parere ai ? Voi tinerii cum prioili
problemul ?"
I-am raspuns ea ne temem, in privinta orientarilor ce
va da directia partidului, de putin obscurantism cad
totdeauna partidele conservatoare, se mica greoi pe
planul evolutiunilar eel putin pentru a imprima o
mi scare.
Chiar in guile evoluate se constata acest fenomen
dovada necesitatea unei actiuni lory-democrats" pe
timpuri, in chiar partidul conservator englcz, declansatii
de Randolph Churchill.
Va trebui prin urmare sa fie cineva care sa dea o im-
pulsiune hotarata pentru ca problemul sa fie privit
cu curaj, in fate.
SA nu sa alba in vedere, numai deck, ce ar putea

www.dacoromanica.ro
 61 r REPORMELE AGRARA SI ELECTORALA

astiga sau pierde, partidul Conservator prin reforma

electorala dar in ce masura, aceasta reforma poate
eontribui la progresul nostru social si politic.
Aceasta nu insemneaza ca trebue numai de cat sa ne
avantam in solutia absoluta a unui colegiu unit, fara
temperamente $i adaptare la mediul social. Dar nu e
nici drept ca situatia de astazi sa mai dainuiasca, sand
dupli cum imu spunea chiar Ion Lahovary, intr'o
convorbire daunazi 80% din populatie nu are drept
de cat la 35 de reprezentanti.
Trebue prin urmare neaparat o largire a dreptului de
vot, capacitatea trebue sa aibrt aceiasi insem-natate ca
censul.
Evident ca in privinta detaliilor reformei, sunt destule
formule in literatura eleetoralitatei, pentru n o gasi. pe
cea mai iadequata mediului nostru social.
Filipescu mi -a raspuns :
Aveti dreptate voi, dintr'un punct de vedere. La
not conservatorii tinzorismul pornefle dintr'un fel de
fudulie rau inteleasa, care neglijeaza actiunea de hi
om la om. De pilda am auzit astazi pe multi in comi-
tet temandu-se de acordarea dreptului de vot preo-
tilor i invatatorilor, sub cuvant ca sunt
haretifti fi am mai departe.
Or fi fost la origina vi poate mai sunt multi fi
toilet, dar de ce aceasta pre.sumfie absoluta, ca orice
propaganda a noastra, bazata pe principii sanatoase,
nu le-ar schimba mentalitatea, ()data ce li se nor acor-
da drepturile electorale ? De sigur ca dac5 nom tri-
mite ca propagandicti. numai budalale de periferie,
ca nimic nu se va clinti din credinta for fiindca eu
am conoingerea ca invafatorii noftri sunt lot afa de

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FLLIPESCU 62

buni ca cei din alte tari, si un prod, nu -i va putea,

niciodata converti. ti-or trebui desigur, schirnbate me-
todele de lupta electoralrz atala lot.
Eu le -am spus aslazi, ca sunt pi pentru activitatea
extra-scolara si ca admir titii pe Hardt. Chestia nu
e aici.
Dupa mine, (lava li se va acorda dreplul de vot,
trebue mentinuti in colegiul faranesc, un colegiu al
3-lea faranesc, nu in colegiul I. In altfel ii politicia-
niziim. Trebue ca faranul sa fie reprezenlat prin oa-
menii lui, rasariti, chiaburi si cu bun simt iar nu
prin coconasi" si rnusterii".
Cred dcci cif trebue largirea colegiilor dupa
cum ai spus si d-ta prin admnilerea capacitatilor.
Colegiul III-lea sa ramaie cu directi si indirccti
invatatorii, preof ii, micii proprietari, sa voleze direct".
km reNtnit asupra formulei lui fericite de propa-
ganda ..de la om la OM" c ire lipsetste in general in me-
diul conservator 5i care e'plica reputatia de impopu-
laritate a partidului, conchizand ell in definitiv, nu doc-
Irina partidului e impopulard, ci maniera multorl din
adeptii ei; dovada cea mai N IC, am spus eu, este dansul,
care toatd Niata lui a lost un neclintit conservator, gi to-
tu5i, tot atat de popular. cn cel in ti popul ur tribun flibe-
ral, toemai din cauza ca nu avea fudulia consematoare
de a disprefui propaganda, de Ja om la om.
Cum probabil prin cusintele mete ii jicniscm modes-
tia, a schimbat firul diseutiunei spunandu-mi :
rasiim acestea: spune-i to rog lui Misu Cantacu-
zino, sa sludieze de aproape chestiunea si la viitoarea
intrunire a comitetului sa is cuvanlul si sä formuleze
propuneri".

www.dacoromanica.ro
 63 ----,........ REFORMELE AGRARA $1 ELEOTORALA

L'am intrebat, ce s'a mai discutat in comitetul de

astilzi, despre care-mi pomenise in cursul convorbtirei.
141i-a raspuns :
Pgreri impartite: Ion Lahovary se tome de inte-
lectuali, preoti, inotiteitori; intelege leirgirea colegiului
III-lea, admiterea marilor arenthqi, a comerciantilor,
patronilor mici si contopirea judetelor, pentru rea-
lizarea unor circumscriptii mai maxi. Vladescu cere
scaderea censului, pentru inglobarea micilor proprie-
iari rurali; GradOeanu din potrivg, pentru ridica-
rea censului, pentru ca micul proprietar on fi adevei-
rata zestre guoernamentala. Nenitesca contra preoti-
lor, pe cari ii considerg inferiori, caci in seminar se
duc numai copii cari oreau sa scape de armatei.
In definitio s'a stabilit principiul largirii colegiilor,
in deosebi colegiul 1 prin admiterea capacitglilor f i
a marilor patentari. Problemul mai trebue inset'
adz-ince.
2 Aprilie.
L'am giisit pe Ftilipescu putin cam enervat de situatia
din partid. Gaseste di se pune prea putin nerd in lupta
electorala. E nemultumit si de presii, care e cam Irtlae"
spunea el.
Apoi nu intelegea eelipsa totalii a sefului Maiorescu.
Nu poete pentru consideratii de ordin familiar sa vie ;
dar ar trebui sa se manifeste intfun fel, print frimiterea
unui manifest program.
Nu se conduce o batalie dela distanta : il faut etre
dans in melee pour oaincre" mai ales cand adver-
sarul are In conducere un ef, care pandqte, pentru a
prof ita, de orice inferioritate a noastra" a conchis
Filipescu.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU ....... 1" - 64

7 Aprilie.
Revoltat peste Masurii, astazi, de ingerintele electora-
le : nu se mai respectil nisi domiciliul alegnorilor.
E poate un noroc, Ca se face f i acea.sta ultinza ilus-
trare a moramtrilor noastre politice, cii chiar renizui-
rta Constitutiei, nu se poate realiza, de cat cu sbiri
si batalqi I Nu va fi om, din orice partid, de aci in-
colo, care sa nu'si zicii, mai bine sa cazi dela putere
prin ale,geri libere, de cat sa se perpetueze aserne-
nea rusinel .Si dacii liberalii nor voi sa se menlie,
intro asemenea hidoasii tradifie, nor fi patrioli de-
stul de hotariti in aceastii fara, cari le nor pune chiar
pumnul in guru, strigiindu-le : halte la".
Cativa agenti, can tocmai veniscra cu uncle infor-
matii asupra scenelor petrecute peste noapte, l'au iri-
tat 5i mai niult. Furios, ''a imbracat si a plecat in
Marghiloman.
9 Aprilie.
Omorurile dn Albania a Balamacilor l'au turburat
$i afectat profund. Mai ales atitudinea pasiva a parti-
dului, determinata de conjoncturi politice, l'a mahnit
,;i mai niult.
Poate ca nu gasea accste conjucturi (casatoria cu
Dtadochul, interesele noastre in Transilvania) cu to-
iul Dpsite de fundament. Fibra patrioticii la el insa
Nibra mai puternic ca once.
La un moment dat, cit un ton, care parea ca in-
seamna o mustrare cgtre sine insu5i, a exclamat re-
. oltat :
.,Fu stilt un lucru, ca acolo s'au omorii t de-ai nos-

www.dacoromanica.ro
 65 REFORMELE AGRARA *1 ELECIORALA

tril Casatoria cu Diadocul, tiu eu ce va insemna

pentru noi, piing la urma"?1
Si dupli o pauza :
Sa ne desinteresam de Macedonia? Grind acolo,
dupa frumoasa vorba a lui Delaorancea, fierbe ca-
zanul in care se fauresc nationalitatile ? Asia nu I
Nu ma impac in sufletul meu cu nici o &ascendent:4
politica, tend e vorba sa fiu de partea omoratorilor
(le romani".

13 Aprilie.
Foarte nemulfumit de uncle manifestari, din comite-
tul de Vineri, privitor la exproprierea Bancii Nationale,
propunere asupra careia s'a reluat discufiunea.
Teodor Rosetti s'a pronunfat hotarat in contra unei
asemenea masuri, caci nu trebue puss in discutie toata
organizarea de Stat. De ce, a spus Rosetti nu s'ar
expropria §i creditele si tranvaele si altele ? In fine a
declarat cal pe ace.asta tale, nu urmeaza partidul.
I-am comunicat la rkndul meu, ca din convorbirea
ce,am avut cu Lahovary, acum cateva zile, asupra a-
celeasi chestiuni, rezulta ca, dansul nu considers intr'u
nimic revolufionar, o expropriere a Bancei Nationale.
Din momentul ce se cere revizuirea art. 19 din Con -
stitufie, care prevede contractele cu Statul, creanfele
in contra Statului, de ce nu am cere revizuirea exploa-
tarei uzurare, a unui drept regalian ?
Filipescu mi-a spus ca acesta este .5i punctul de ve-
dere a lui Marghiloman.
Am revenit asupra modului cum concepe Lahovary,
modalitatea acestei exproprieri.
5

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 66

Se va da o juste si dreaptil despiigubire.

In loc de 12 milioane capital 30 anilioane.
Actiuni nominative ;i numai pentru najionali.
Limitarea emisiunei, rezervand Statului, pe langa
307 din beneficii, dacil ele tree de 10% jumiltate
Statului si jumatate actionarilor : dadi tree de 15%,
34 §i 1 4...
Deci o tarifare.
Statul Na destiny beneficiile, crearei unei opere sociale.
Mi-a spus cu cuno5tea N ederile lui Lahovary asupra
acestei chestiuni.

16 Aprilie.
A reNenit asupra ideiei sale, pe care nii-a mai impar-
tasifo, ca este absolut nccesara prezenta in Mara a lui
Maiorescu. Tocmai in aceste clipe partidul sa fie lipsit
de seful sau ? Toate luptele ce se dau de partid, ar a-
Nea altI greutate si alto eficacitate, data Maiorescu ar
fi a i. Si aureola ce si-a distigaro prin ultimele eveni-
mente la cari a presidat 5i influenta lui asupra RCAre-
lui, indica aceasta.
Inteleg considerafiile a continuat Filipescu
de ordin familiar, ce-1 rein king sofia sa sufe-
rinda: dar pentru ciiteva zile, ar putea totufi veni".
Erea foarte multumit de motiunea redactata de I.
Lahoi, ir), prin care partidul deolara ca nu va lua
parte Id a 3-a discu tie asupra propunerei de reNizuire.
20 Aprilie.
Desliu spune Filipescutine morf4 ca la Bu-
cureTti sa se fixeze candidature mea si a lui Marghi-

www.dacoromanica.ro
 67 REFOMELE AGRARA $1 ELECTORALA

loman, la colegiul I de Camera, iar nu a lui Anion,

care candideaza la Buzeu".
Consideratii diverse asupra fixarei candidaturilor.
Am aratat parerea mea, ca in adevar candidatura sa
in Bucureti, este de o importanta capitals.
Cu acea bung dispositie ironies, ce'l stapanea eate-
odata, nn-a spus :
Vad ca.' tot iti place, jocurile de cuointe".
Eu nici nu observasem calamburul.
Buna sa dispositie s'a schimbat insa imediat ce a vor-
bit de o eventuala oondidatura a lui Caton Teodorian
proaspat inscris in partid. Erea absolut contra atat
pentru ca era de prea recenta data in partid cat mai
ales ca erea catolic...
Ciind se oa pune cheslia in comitet, ooiu fi con-
tra, in mod hot:ire:II" a spus Filipescu.
25 Aprilie.
Eire contra politicianismului, privitor la framanta-
rile organizatiei din Galati, pentruca Plesnila sa cedeze
sefia lui Aslan, framantari in discordanta cu gravita-
tea momentelor. Crede totusi ca Plesnila va ceda, in
schimb 'sa fi cooptat in comitetul consultativ.
8 Maiu.
Filipescu foarte iritat, gase§te ca actiunea partidului
lancezete, in orice caz nu are tempo cerut de gravita-
tea momentului.
Trebue actiune, cat mai multa actiune parlamen-
tare' si extra parlamentara.
Nu are impresia in definitiv, ca se da o lupta.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 68

Cu toate acestea suntem spunea el in p1M

resboiu constitutional, cacti ceea ce se pregatqte,
este o adevarata lovitura de Stat. Cum nu-i dau
seama prietenii noflri a mai adaugat el ca in
definitio, Mara speran(a noastra este in o reac(iune
oarecare din partea Regelui f i di data Regele
are impresia ca not nu vom da lovituri in stil mare,
vom perde f i sprijinul Seu ?"
Mi-a spus ca n'ar fi ran sa taut sa mai vorbesc .i cu
Ion Lahovary.
15 Maiu.
Am comunicat lui Filipescu, intrevederea cu Ion La-
hovary. Si dansul e absolut de parere ca alegerile au
fost silnice si Ca ceea ce s'a facut constitue o adevarata
loNitura de Stat.
Nu crede insa, ca un partid conservator poate opune
la randul lui, mijloace revolutionare: afara de asta, con-
sidera ca asemenea mijloace n'ar fi nici eficace si pe-
riculoase.
Daca in 1888 ele au reusit si Lahovary atunci s'a
pus in capul miscarilor situatia era alta. Cu stares
sufleteasca a faranimei de astazi Si nu trebue uitat
anul 1907 nu se tie unde s'ar ajunge.
Lahovary inlatura de asemenea atacurile contra Co-
roanei, precum si agitafia in arm-tta.
In aceasta privinta clausal mi-a spus :
,tiu bine ca Filipescu, este prea patriot i leal ca
sa se angajeze pe calea pronunciamentelor; totu,q in
Epoca" baef ii lui prea zelo0 f i lipsi(i de virtufile
lui Filipescu, au facut nici mai mult nici mai pu(in.
apel la conspiratia militara 1"

www.dacoromanica.ro
 69 REFORMELE AGRARA $1 ELECTORALA

I-am aratat apoi lui Filipescu cum chiar dace ci-

neva n'ar fi de acord in totul cu vederile lui Lahovary,
ramane totu§i impresionat de logica §i sinceritatea aces-
tuia, servile de o culture clasicri exceptionalii.
Filipescu a spus :
Am o teams numai, ca temperamentul lui Laho-
vary ponderat, sa nu'l deserveasca in clipele de
lupta, unde e necesar5 ac(iunea... Oki in definitiv,
din cafe mi-ai spus, ce rezultii ? Sa ne marginim
la manifestari principiale f i teoretice ? Apoi aceste
arme s5 le opui i mai ales 85 nadlijduesti ca ele
vor intimida, pe Br5tianu ? 1 l"
Nervos a straba.tut in lung §i lat Mucroul, manifestand
o luptri launtrica intre argumentele lui Lahovary §i
impulsurile temperamentului seu.
Totusi o hotarare a reinceput dansul va
trebui luatii, asa nu mai merge.
Am 85 mai vorbesc si cu Marghiloman i Arion".
L'am lasat insa nelini§tit §i ganditor.

20 Mai.
Discutiune asupra tribulatiilor dela Curte, in cat
priveste proectele de ciisiitorii a Principesei Elisabeta
§i a Printului Carol §i in special a luptelor de culise
dintre Regina Elisabeta care vede casatoria nepoa-
tei sale numai prin prisma Albaniei (Printuil de Wied)
§i Principesa Maria care tine mortis ca ambele cgs&
torii sa aibe loc. In cat prive§te casatoria Printului Ca-
rol acklia§i luptri numai ca aci Regele Carol si
Printul Ferdinand, o privesc sub prismia susceptibili-
tritilor Germaniei.

www.dacoromanica.ro
NICITLELE FILIPESCII ....... ..--- 70
Ce putin interesante flecarii a spus Filipescu
toate acesteal Duca e vorba numai de orgolii, pen-
tru nifte aliante ilustre, treaba D-lor, dar dacii 4i
inchipue ca astazi soarta noroadelor se mai poste
hotiiri pe i prin aliante sunt cam in intarziere" pre-
opmen.til..." ar spune Caragiale"a incheiat amu-
zat, Filipescu.

25 Mai.

Filipescu era multumit de discutiile avute cu Anion.

Acesta considera ca lupta parlamentara nu poate
fi dusa in mod eficace, in lipsa freimii in parlament.
Dar este pentru lupta extraparlamentara darza.
Prin aceasta lupta se va evidenfia, in chestia refor-
mei agrare, ca prin sistemul partidului conservator, se
da tot atat pamant ca si prin sistemul liberal. In ches-
tia reformei electorale, se va arata hotarat, ca colegiul
unit va nimici viata politica §i va primejdui chiar Co-
roana §i ca de astfel de consecinle, partidul conser-
vator, nu-§i poate lega raspunderea; §1 ca trebue sa
lupte pima la ultima extremitate pentru a le inlatura.
Filipescu pe masura ce expunea parerile lui Anion se
animase.
Ce crezi D-la, ciind zilnic vor sui dealul M itropo-
liei mii de cetliteni fi vor sta fi inaintea Senatului
caci regularnenlul le dii dreplul sa se adreseze sec-
fiilor cand intruniri publice rasunatoare ne or
trezi din amorfeala de astazi? Crezi D-ta ca lucru-
rile se vor deplina tot dupg tipicul hoar& de Bril-
tianu ?1"
Dupa aceasta wire ram %sat mai invtiorat.

www.dacoromanica.ro
 71 REFORMELE AGRARA SI ELEOTORALA

30 Mai.
Convorbire relativ la Comitetul partidului care a
avut be astazi.
Jean Lahovary a spus Filipescu trebue sa
fie multumit, m'am raliat punctului sau de vedere
transactional in cat prim* metodele de lupta. Ce-
rusent lupta violenta la validari, intruniri publice,
znanifestatii de cetateni la Camera i Senat, manifest
catre tars...
Lahovary f i-a aratat punctul de vedere cam w
cum mi l'ai comunzcat, cu o nota ceva mai domoala
chiar, care putea sa lipseasca. Dar in fine am cedat,
numai ca punct de plecare insa, ?i m'am raliat lui
Lahovary; protest energic in Senat contra alegeri-
rilor, cerandu-se votul cu bile; manifest dare tars,
intruniri publice fara caracter violent".
L'am intrebat, dar Marghiloman ce parere a avut ?
Mi-a raspuns :
Marghiloman a lost bine. A remas la punctul seu
de vedere di, asupra chestii electorale nu e nici o
concesie de facut i ca retragerea din parlament nu
e abila, nici oportuna. A cerut sa se redacteze un
manifest catre tars. Cu toate ca s'a pronuntat pen-
tru o lupta f i in parlament i in afara, care ar exclude
orice caracter revolutionar sau violente, a declarat
totufi categoric ca, data plaza la toamna Regele nu
se convinge de dreptatea punctului nostru de vedere
el insu0 se scoboara in strada; caci data colegiul
unit s'ar infaptui f i Marghiloman este pentru re-
volufie".
Aceste ultime ouvinte, Filipescu, le-a pronunfat
foarte calm, privindu-ma ostentativ in fata ca si

www.dacoromanica.ro
NTCULAE FTLIPESCII 72

cum am avut aceastil inpresie vrea sa surprinzii

la mine o manifestare de convingere, asupra sincerita-
tei spuselor lui Marghiloman. Si am avut aceastri im-
presie, fiindcti on de elite oth Filipescu imi transmitea
parerile vre-unui fruntas, piireri cari cadrau cu tem-
peramentul seu activant, intreaga lui Itiptura se anima
gi manifesta o adevrtrata multumire sufleteascri.
Calmul lui de astri datii, mu face sa cred, cu nu era
el insusi convins de sinceritatea esirei lui Marghiloman
1i ca astepta dela mine o manifestare care sa'i indite
ca gi eu sunt de aceiasi piirere. Se poate insa sa ma
Svonurile cari de mai mult timp circulau printre
partizani, asupra demiterei lui Maiorescu din sefia
partidului, provocasera diverse reactiuni, printre ace-
sti partizani. In general aceste reactiuni nu porneau
dintr'o privire de ansamblu a problemului care ar fi
deschis o vacanta la sefia partidului ci erau mai a-
les consecintele unor porniri subjective, dupa cum u-
nul sau altul din partizani, era legat politicete de
vre-unul sau altul din cei trei fruntai ai partidu-
lui, al caror nume s'ar fi impus, cu ocazia unei even-
tuale candidaturi la sefie: Filipescu, Marghiloman, Ion
Lab ovary.
Aceastii situatie enerva mult pe Filipescu lucru
ce'l manifestase in mai multe din convorbirile noastre.
Organizatiile din Braila $i cea din T.-Severin, facu-
sera tocmai asfazi ceva sondagii" prin fruntasii locali.
De aceea l'am intrebat pe Filipescu, cum evoluiazil
chestia demisiei lui Maiorescu si a alegerii eventuate a
noului sef spunlindu-i ca am fost pus in curent de
unii partizani din Severin asupra intrevederilor de
astrtzi.

www.dacoromanica.ro
 73 REFORMELE AGRARA fg ELEOTORALA

Maiorescu demisioneaza, a spus Filipescu

e lucru cert".
Si apoi, a continuat cu oare care iritare:
Pricepi D-ta ca domnii acqtia, nu se gandesc nici
unul, la toata grozania sbuciumului sufletesc, al ori-
carui fruntaf, care s'ar incumeta sa primeasca a-
ceasla sefie, Carp 3, i Maiorescu fiind inca in
aiata ?"
Si apoi cu o adanCii miihnire, a trecut la subiectul ce
de atatea on i1 desvoltase, asupra ruperei legaurilor
de prictenie dintre Maiorescu $i Carp, ce ramtinea pen-
tru dtinsul neexplicabil...
Pricepi D-ta--a spus intre alteledoi oameni cari
au trait decenii intro absolutes comuniune sufle-
teascii i de idei, doui oameni cari erau facuti. sa re--
mate nedespartiti, de n'ar fi de cat prin dominatiu-
nea for necontestata asupra pigmeilor din jurul lor,
dominafiune datorita superioritatei for culturale i
morale acqti oameni sa sfii,,sie o asemenea lega-
tura?! E o adevarata apostasie in credinta prieteniei ".
In aceste revolte ale lui Filipescu, se invedera in-
treaga loialitate a firei lui.
Fares a voi sa-1 tulbur mai mult, i-am spus totusi ca
faptul s'a petrecut §i ca poate singurul lucru ce-ar fi
interesant, pentru acei cari au trebuit sset constate cu
durere aceasta apostasie este a descoperi, dela eari
din doui a pornit gestul...
Dupa o pa-uzg, Filipescu a spus :
Aceasta ar Insemna sa descoperi ,si sa afirmi in
unul sau altul, o micime sufleteasca I Mintea mea se
ref uza in aceasta... suntem de altfel prea aproape

www.dacoromanica.ro
 Niel:MAE FILIPESCU 74

de &ma, pentru a vedea just... sii 'imam istoriei a-

ceastii trista sarcing".
Am inteles cg a evitat chestiunea.
1 lunie.
Filipescu iritat de tribulatiile, sforgrm, etc. in jurul
eventualii alegeri a Sefului.
ram argtat cateva impresii culese printre diferiti
partizani.
Pg.'rea concentrat si in postura sufleteasca oe i-o cu-
noastem: aceiia care danota cg ceva mocnea intr'insul...
Pentru a'l descreti putin, am inceput sg tratez su-
biectul, pe un ton glumet arritand imaginele intrebu-
intate de fie -Dare tabard pentru sustinerea candidatu-
lui respectiv... Marghiloman omul abil, diplomat, cu
pondere pi avere" Filipescu caoalerul farrt Erica"
i prihang" Ion Lahovary biltriinul Nestor al par-
tidului"; un surds i-a fluturat pe fatg...
Apoi, brusc, ca si cum ar fi regretat, ca s'a indepar-
tat de ceea ce-1 framanta si ii stapanea pima atunci
gandurile a spus hotgrat :
Sit' se tie insti un lucru... ca ptingce Carp nu'O
pa spune cuviintul. o solutie nu pa interoeni".
N'am mai insistat fiindcg am priceput.
3 lunie.
Forfotealrt mare in ultimele doug zile : fruntasi ai
partidului, membrii Comitetelor consultativ si execu-
tiv, parlamentari, etc. in vederea comitetului executiv
de main, pentru alegerea efului in locul lui Malo-
rescu.
Doug tabere bine definite una pentru Filipescu,

www.dacoromanica.ro
 75 - REPORMELE AGRARA SI ELEOPORALA

alta pentru Marghiloman, a treia transactional6, mai

estompatil, pentru Ion Lahovary.
In general, toti, pentru o solutie care sa men tie unita-
tea si prestigiul partidului, in momentele asa de grele
prin care trecea Para, din cauza reformelor liberale.
rarziu seam, dup6 plecarea tuturor, a remas numai
Delavrancea.
Convorbirea Pancezea ca ii cum tot tumultul ce
precedase aceast'd clips, era strein de sentimentele ce
ne stapttneau.
Dela. rancea surtizand spune, la um moment dat, a-
dresandu-se mie :
,,Ei tinere. pareca to vad cu Incepere de maine, ca
o sä porti ghetre albe, dungy la pantaloni gi carare
la spate !"
ram respuns si eu Ttattnd :
Ce cucoane Barbule, ti-am dat ore-o data impre-
sia ca'mi investmint sufletul in uniforme, dupa
slapan !!?..."
Nu f iret copile mi-a ripostat Delavran-
cea slit bine ca adresandu-ma tie, eu am vrut sa
inteleaga ceva Nicu..."
Filipescu, care isi daduse seama pe ce teren pro -
babil a aluneca convorbirea a intervenit.
In definifio, Carp a ales pe Marghiloman *Fe/. ,57
data ooiu striga maine triitaseii Marghiloman-
le voiu spune ca o fac, pentru ca Carp a declarat ca
odata Marghiloman ales, dansul ramiine soldat cre-
dincios al partidului. Atunci trebue sa facenz toti
la fel".
Delavrancea, a incheiat semnificattv : Amin !-
Apoi, s'a sculat si-a indesat praria ostentativ in cap,

www.dacoromanica.ro
NICULAE FU. LPESCU 76

a lovit cu un baston destul de miinisor in parchet

gest, iariisi care traducea o enervare continutii si a
spus adresandu-se mie :
Hai tinere sa plecam, e titrziu, sa rasam pe Nicu
sä se odihneasca duprz atatea ispraoi 1"
Filipescu, care prinsese toate ironiile lui Delavran-
cea, i-a man spus malitios, cu un suras care-i flutura pe
fatii, cand acesta dadea sr ese.
Barbule o sa iei pi to cuvantul maine, nu e am?"
$i Delavrancea trios si scurt a riispuns:
Ba sa ma slabqti... Ai pe Mi§u Desliu, destul ma-
estru de ceremonii 1"
Filipescu a ras.
Afars, eram tentat sal fac pe Conu Barbu, sa'si dea
drumu framantririi ce simtrisem cr clocotea
Dans-ul insa mi-a taiat'o scurt, caci nici n'apucasem
sr deschid vorba si el imi spun, pare cr inspirat de far-
mecul unei nopti plina de lumina lunei...
/a zi-mi, copile, cum a grait Eminescu, in scri-
soarea I-a ?
Luna to stapana marii, pe a lumei bolts luneci,
.57 gandirilor dand Diata, suferintele intuneci..."
La sfarsitul acestui vers asupra ciiruia a aprisat sem-
nificativ mi-a strans mana si a plecat, continuand a
recita...
Scriind aceste randuri, sunt Inca obsedat de impre-
sia ce mi-a rasat atitudinea lui Delavrancea suflet ge-
neros de poet, riltricit in politicii; un gigant, silit sa se
mute intr'o armurii prea stramta...

www.dacoromanica.ro
 _REPORMELE AGRARA SI ELECTORALA

4 lunie.
Convorbire tarziu seara, asupra sedintei Comitetului
executiv cu proclamarea lui Marghiloman oa Sef.
De fatil numai Barbu Delavrancea si Miticii Gre-
ceanu. Filipescu singur foarte vorbiiret. In. definitiv
parea multumit de felul cum s'a desfiisurat si incheiat
chestiunea.
Ceilalti mai tricuti.
Intrebat de Filipescu, cum a gsasit pe Marghiloman,
Greceanu a respuns ca a fost bine.
Dclevrancea, pe canapeaua din fata biuroului la care
stritea Filipescu, privea distrat inspre tavan... pares ca
subiectul nu'l intereseazii...
La un moment dat Filipescu it intreabii si pe dansul,
cam malitios
Dar tu ce zici Barbule, cum a lost Marghiloman?"
Daca tu zici a rilspuns Delavrancea ca a
lost bine, apoi i eu trebue sa zic tot am; numai
ingadui sa precizei, ca ceea ce, mi-a placut mai
mult la clansul, a lost rostirea cu care a incheiat cu-
vintarea paremi-se a zis ca pentru a rasa locul
altuia, nu va aftepta ceasul odihnei, ci clipa tend
va fi nevoie de unul mai alter...
Da, a incheiat apasat Delavrancea, aci mi-a pia-
cut... a fost bine 1"
Am schimbat o privire cu Greceanu, care insemna
ca am prins ambii, aluzia lui Delavrancea...
Filipescu a indreptat imediat convorbirea in alts di-
rectie: asupra vocrbirei bataioase a D-rului Ramniceartru,
impotriva liberalilor; a lui Argetoianu in numelle ti-
neretului...

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCIT 78

S lunie.
Filipescu a spus ca ceeace fra.manta actualmente fo-
rurile partidului, este, data trebue sau nu sa se ia parte
la comisiunile parla_mentare, in vederea discutiunii re-
formelor.
Unii sunt de parere ca data se formeaza dour' comi-
siuni, sa nu se ia parte de cat la cea privitoare la che-
stia agrara, iar nu §i la lacea privind reforma electorala.
Altii intransigenti, sa nu se ia parte la nici o comisie.
Sa se lase ca liberalii sa" faca propunerile reforme-
lor; pe chestia ag-rarii, tagaduind principiul expro-
proprierei, SA se facii totu§i cele mai largi concesii sti
modalitati, pentru a se aiunge la trecerea in mina fa-
ranilor a unui numar de hectare, can sa satisfacii ne-
Noile imediate si in orice caz o cat mai mare apro-
piere de numarul de hectare cerut de liberal'.
Pe chestia electorala insa, o intransigenta absoluta.
L'am intrebat pe Filipescu cum ramane cu chestia
sanctiunii in materie de expropriere ? El a raspuns :
Este evident ca ar fi de dorit ca tot pamantul ne-
cesar, sa se obfie de bung voie, caci s'ar salva prin-
cipiul propriellifei... De altfel a adaugat el
Regele in audienfa pe care a avueo alaltileri Mar-
ghiloman, a recomandat o formula Iransacfionala,
pe care s'o gaseasca, Bratianu, Tache i lfarghi-
loman".
12 lunie.
Filipescu are impresia ca nu se actioneaza in deajuns
in mase, nu se intimideaza in deajuns guvernul.
Corpul electoral, cu Coate presiunile nemai pome-

www.dacoromanica.ro
 79 REPOR2OELE AGRARA ySI ELECTORALA

nite, a fost mai presus de a#eptarile noastre... Acuma

dam impresia ca l'am abandonat 9i ed facem vor-
barie prin comitete...
E necesar o actiune extraparlamentara, care va
da roade mult mai marl, de cat toate celelalte discu-
tiuni dintre not i cari nu pot de cat sa lase la lar-
gul lui pe Bra tianu" a incheiat Filipescu.
14 lunie.
Filipescu spline ca s'a hofarat in comitetul consul-
tativ, sa nu se is parte la comisfuni, dar Ca se vor face
declarafii La mesa j.
§i pentru o ac-
Piirea multumit Col s' au luat dispozitii
'lune extrapa.rlamentar'a, fixandu-se intruniri publice
cu resunet, etc.

www.dacoromanica.ro
NEL1TRALITATEA

www.dacoromanica.ro
 15 August.
Convorbire asupra deosebitelor versiuni, in cat pri-
veste discutiile din Consiliul de Coroana dela 21 Julie
e drept ca numai deosebiri de nuance, dar iotufi
neadmisibile pentru un eveniment am de capital, care
fixeazei atitudini hotiiritoare" spunea Filipescu.
Dacg eram de Agfa a spus Filipescu nu ma
jenam sa iau, discret, insemngri, pe cari le-a§i fi
transcris imediat dupii consiliu, pentru a nu rasa loc,
nici unei nedumeriri, oricare ar fi lost supilrarea Re
gelui".
La conversafie a luat parte. Lahovary. Ionas Grgclis-
teanu, Mitica Greceanu, C. Olanescu.
S'au amintit si precizat in cursul convorbirei, urma-
toarele asupra celor petrecute in acest consiliu de co-
roana :
Memoriul pe care l'a citit Rege le Carol si pe care l'a
comunicat .i la Berlin dupa afirmatia lui I. Laho-
vary continea concluzia ca trebuia sa intram imediat
in actiune, alaturi de Germano-Austriaci, fiindca se
afirma in memoriu: a) ca suntem legati din punct de ve-
dere al onoarei prin tratat. b) Ca este in afara de orice
indoiala (hors de doute") ca Germania va fi invin-
gatoare. c) Ca cooperarea noastra ne va aduce o
sporire teritoriala (agrandissements)".

www.dacoromanica.ro
 83 NEUTRALITATEA

Nu se poste deci sustine a§a cum pretinde azi Mar-

ghiloman ca Regele a propus numai o deliberare §i
cy numai Carp, a cerut intrarea in actiune.
In afara de aceasta, dupa o reflexiune f5cuta de La-
hovary §i care a nemultumit vadit pe Rege:dacii
suntem vasali Germaniei?"precum §i dupa observafia
tot a lui I. Lahovary, cg Fran(a de azi nu este din punct
de vedere al pregairei militare, ceia ce era Fran(a din
1870", observatie la care Regele a raspuns enervat §i ta-
ios ca Lahovary, nu e in curent cu chestiuni de o cuno§-
tinta elementary astazi, Regele a expus ipotezele ce
se puteau pune: neutralitatea, pe care o considera oa
pe cea mai rea; cooperarea cu Rusia, pe care o exclu-
des ca necorespunzand sentimentului public; nu ra-
manea deci de cat cooperarea cu austro-Germanii.
De altfel la sfaritul §edintei, Rege le a intrebat: cei
doui Impariti cer intervenirea imediata, ce pot sa le
raspund ?".
Tot Regele a spus lui Carp :
Te felicit pentruca. ai vorbit ca un om de inima fl
ca om de Stat" adaogand :
N'importe, cela sera publie un jour, ce sera mon
testament politique".
La care Carp a ra'spuns :
Et l'on saura que le Roi a ete abandonne par son
peuple".
Tot dupa consiliu, Ion Lahovary a spus Regelui, eu-
vantul din Evanghelie, pe care Regina Victoria, l -a gra-
vat pe mormantul lui Beaconsfield :
Regii trebue sa iubeasca pe cei ce le spun ade-
vgrul..."
Este cert ca' Marghiloman a cerut neutralitatea, la

www.dacoromanica.ro
sTICULAE FILIPESCU ---.., .........--...... 84

care s'a raliat si Take Ionescu. Hotarttrea s'a luat cu 17

voturi contra 1.
Lahovary $i Geiidisteanu au spus ca in nici un caz nu
vom merge cu Austria: Costinescu si T. Rosetti, ca in
nici un caz, nu vom merge cu Rusia.
In definitiv s'a hotrirat expectativa si luarea de ins&
suri de siguranta.
S'a mai precizat in cursul convorbirii si despre efec-
tul produs cu lovitura de teatru, a telegramei sosita in
plin consiliu si care anunta, neutralitatca Italiei: Re-
gele viidit demontat pe cand Carp imperturbabil,
piistrand aceiaa darzenie, poate chiar mai accentuate.

21 August.

Filipescu foarte turburat de starea opiniei publice

care marcheaza tot mai accentuat un de7acord, intre
tars, Rege si guvern. Ceeace il. framiinta in deosebi este
curentul chiar printre ofiterime in acelasi sens, lucru
ce-1 recunoaste si Marghiloman. Tara si armata cred
cum spune LahoNary ca Regele a rams tot un Ho-
henzollern.
E desigur a continuat Filipescu teribila dra
ma sufleteasca in care se sbate Regele; f i data con-
ftiinfa Lui vs trebui candva sii evolueze in sensul as-
pirafiunilor opiniei publice, apoi aceasta evolufie nu
s'ar putea produce de cat mult mai lent, ca o infran-
gene a unei credinfe.
Lucru e omenesc sa fie Eva I
Dar ma intreb, data in acest proces, evolufia sen-
timentului public in mersul ei accelerat, deplifefie la
un moment dat pe a Regelui ?

www.dacoromanica.ro
 .10111=1 NEUTRALITATEA

Mai ales ca am ferma convingere, din informatiile

ce posed, ca o mare victorie pe frontul rusesc, va
schimba in curand situatia pe esichierul luptelor ?
Ion Lahovary ne spunea eri, in comitet, ca data Ita-
lia ar intra in lupta gi Regele ar ramane la primele
sale vederi, Dansul ar irebui sa abdice in favoarea
Prinful Ferdinand fl lotul s'ar aranja.
Dar cum ar putea lua Regelespunea Filipescu
aceastii horarire tend El este convins gs I cred sin-
ter convins ca Germania va fi invingatoare, iii
riuda on caror conjoncluri fl greutafi, ce i s'ar pune
in tale.
Aci intervine deci la Dansul chestiunea unui inte-
res bine chibzuit al farei. Nu mai e vorba de ches-
tia ca e un Hohenzollern I
Pentru un moment, dupe cum sunt informat, Re-
gele e mulfumit de neulralitatea hotarata in consi-
liul de coroana, dupe ce a trecut prin maxi griji
(angoisses" a spus El); cum insa Imparatii i-au ras-
puns ca primesc aceasta hotarare, dansul, e acuma
mulfumit.
Trebue sa fim insa naivi dace am crede ca. la Dan-
sul aceasta stare sufleteasca, exclude credinta, ca
odata odata, tot vom fi alaturi in lupta, cu Germa-
nii, atunci tend victoria for va fi de nediscutat asa
cum crede El. Aci dezacordul, intre El i tara gi not
tot i, poste sa'i fie fatal I..."
Am obsercat la Filipescu, in report cu starea lui su-
fleteascii, din primele momente ale intorcerei sale in
taxa, starea sufleteasca atunci plinii de reculegere §i
prudenta o evolutie marcatii; asifizi punotul lui de
vedere este acesta :

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FILIPESCU . 86

Asigurarea existentei noastre, ne iinpune neutralita-

tea, pentru moment : apararea existentci noastre este
necesara tocmai in vederea unei realizari a uniaitei
neamului. Trebue sa jucam rolul Piemontului, care a
hotitrit de unitatea italiana.
Noi stam astazi pe taramul Pacei dela Bucuresti
ctici echilibrul in Balcani e chezasia viitorului nostril.
Austria incearca sa rupa aceasta pace caci (si aceas-
ta e si parerea lui LahoNary) este neindoios cu razbo-
iul a fost provocat de Berchtold, pentru a strica echili-
brul in Balcani, stabilit prin pacea dela Bucuresti, ca sa
permita Austriei sa ajunga la Salonic, prin Balcani. Si
not sa ajutam Austria ?
A fost o mare greala comisa de guvern, atunci cand
a declarat ca atacarea Serbiei de catre Bulgari, nu ar in-
semna sdruncinarea pacei dela Bucureti !
Daca considerafia hotaritoare pentru care neutrali-
tatea noastra, nu poate fi de cat provizorie, este ca idea-
lul nostru trebue set' lie in conjuctura actuala. numai
Tra nsilvania.
Nu putem deci intra in actiune contra Rusiei, chiar
data ni se ofera Basarabia. De altfel este exclus ca
pana la urma. Tripla intelegere sa nu fie victorioasa.
In afara de alte evenimente, totdealina posibile, fiind
dat fluxul $i refluxul unor lupte de anvergura celor de
astazi este neindoios crede I'ilipescu - ca intra-
rea in acfiune a Italiei, va constitui punctul absolut ter-
minal al neutralitafei noastre. Nimic nu ne va mai opri
atunci, pentru a intra in acfiune.
Este cert ca starea de spirit a lui Filipescu, este astazi
cu totul alta, de cat aceea din olipa convorbirei sale cu
Zimmerman la Berlin.

www.dacoromanica.ro
 87 NEUTRALITATEA

L'am intrebat pe Filipescu, care e punctul de vedere

al lui Marghiloman; mi-a raspuns ca Marghiloman con-
siders neutralitatea ca o expectativa, care sa ne permi-
ts la un moment dat. sa intervenim ..intr'un sons sau
alful"; Marghiloman isi aminfeste de serviciile ce ne-a
adus Berlinul; motiveaza esirea sa contra lui Pichon si
Blondel, pe consideratia ca streinil nu au dreptul sa se
amestece in politica noastra, dandu-ne indicatiuni...

26 August.
Intrarea Ru§ilor in Lemberg are o repercursiune ho-
taratoare in starea sufleteasea a lui Filipescu. Cu o bo-
gatie de argumente de ordin militar, diplomatic si senti-
mental isi intareste credinfa ca a sosit momentul priel-
nic pentru interventia Romaniei.
E on atat mai febril cu cat isi da seama ca punctul
eau de vedere nu va fi impartasit nici de Marghiloman
si mai putin inca de Rege, care, evident, acuma
ca evenimentele an luat o intorsatura defavorabila
A ustro-Germanilor, se multumeste cu neutralitatea.
,.Eu tend m'am inters din strainatate, via foarte
bine, ca eram inch' foarte framantat in cat prioqte
atitudinea noastra I De sigur clocotea in mine senti-
mentul ca nu trebue,Fte scapata clipa pentru realiza-
rea unitafii noasfre si aceasta nu se putea realiza in
actuala conjuctura, de cat in direcliunea Ardealului.
Dar era vorba la inceput de o campanie fulgera-
toare din partea Germaniei; uazusem in Germania o
foria military cu adeparat impresionanta Intreaga
Germanie iti &idea impresia unei paste cetafi mi-
litare.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FTLIPESCU ---..........- 88

Zimmerman imi vorbea de Basarabia f i chiar 0-

desa... Nu mai vorbesc de Beldiman. care doar nu-mi
cadea in genunchi, pentru a scapa viitorul Romaniei.
Cine putea in acel moment arunca cu uprinfa
Romania, intr'un rasboiu in contra Germaniei, cand
un elenientar simf de prevedere, impunea oricarui ro-
man, chiar unui impulsiv am cum le place unora
sa ma categoriseasca in prim loc salvarea existen-
fei noastre.
Da, la inceput am crezut ca neutralitatea, este o
atitudine infeleapta...
Dar aceasta numai ca o faza transactionala...
Astazi cand iluziile Germane s'au risipit, cand de-
parte de o cucerire fulgertitoare, se desinea/a din
contra o lupta lungs a Germaniei in contra unei coa-
lifii europene, coalifie careia nici un Napoleon nu a
putut rezista... Cine se mai poate indoi de infrange-
rea finala a Germaniei ?
A ne mulfumi numai cu ideea unei neutralitafi, ar
fi o adevarata crime.

1 Septembrie.
Am fost chemat la telefon la ora 9 dimineata de Cos-
tinescu. M'a rugat ca imediat sa iau contact cu Filipes-
cu. pentru a-i transmite rugamintea sa amae sosirea lui
diseara din Sinaia, pentru a evita ca manifestatia popu-
larli ce i se preglitea la gara de Nord, sa aiba loc, de oa-
rece din informatiile guvernului, spiritele sunt foarte
agitate, manifestatia va avea proportii maxi $i lucrul
poate casuna guvernului mari incurcaturi.
I-am raspuns lui Costinescu, ca prin telefon nu-i pot

www.dacoromanica.ro
 89 NETJTRALITATEA

face o asemenea comunicare lui Filipescu la Sinaia

care de altfel n'ar putea avea nici un efect si ca in
orice caz, ar trebui sa fiu in posesiunea unor date mai
precise, de natura a putea determina pe Filipescu la o
amanare.
Costinescu m'a rugat sil tree lairii intarzieie pela el.
L'am giisit in biroul lui, iesea Ferekyde, cand am in-
trat eu. Imediat Costinescu mi-a spus :
.,Trebue sii vezi neaparat pe Filipescu, cunocti sen-
timentele mele din zilele de astazi, f t ii cat de apro-
piate sunt de ale lui I
Dacii 11.si fi conoins, cat de cat ca manifestafia de as-
tral, ar putea sä ne serveasca finta comuna nu i -api
cere sit' o curiae.
Lucrurile slau Ins altfel, nu putem face gesturi
precipitate, mai sunt Inca multe chestiuni, ce trebu-
esc puse la punct.
Rapoartele Siguranfei sunt neliniftitoare in cat
privqte manifestatia de diseara; dacil ins4i Filipes-
cu nu o va putea domina ? Ifi dai seama de consecin-
tele unor eventuale excese ?
Te rog deci, nu mai perde vreme, Ili pui in dispozi-
tie un automobil, dute in Sinaia, vezi-1 pe Filipescu
ci pune le rog toatil dibiicia pi inima in joc..."
I-am raspuns lui Costinescu ca nu pot priori s'a ma de-
plasez cu un automobil oficial, o indiscretie, ar putea sii
fie fals interpretatil... Dar mai ales nu pot incerca a con-
vinge pe Filipescu, de a'si amlina venirea, frifa a-i da o
asigurare, ca politica guvernului se va indruma pe ca-
lea reclamata de opinia publicii. Dansul nu poate de-
zerta dela increderea ce aceasta opinie publicil pune
astrizi intitInsul; aceasta nu o poate dori nici dansul,

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII 90

Costinescu, din momentul ce simte la fel cu Filipescu

ciici amandoi s'ar putea ca, la un moment dat, sit alba
nevoie tocmai de sprijinul aceleasi opinii publice...
Costinescu mi-a respuns :
..Poate ai dreptate, dar ce asigurare pot da alts, de
cat cuoantul unui batran care fi-a iubit totdeauna
tiara cu aceiavi dragoste ca si Filipescu... iata, spu-
ne-i lui Filipescu, ca are cuoantul meu, ca, data cat
de pu(in mi-asi da seama, ca actiunea guoernului din
care fac parte, nu s'ar indruma pe calea care sa ne
duca la acela$ tel urmarit $i de Filipescu eu demi-
sionez $i din guvern i din partid $i mitt fi alaturi
de Filipescu.
De altf el a mai aciliogat Costinescu nei gasi
poate terenul deja pregatit, de oarece Bratianu a ru-
gat pe Ion Lahopary sa facei demersuri pe lungs Fi-
lipescu".
La plecare Costinescu mi-a spus : sa to lumineze
Dumnezeu" cees ce im_i denota ca era foarte ingrijo-
rat, de oarece de obiceiu nu avea expansiuni sentimen-
tale; era totdeauna foarte calm, precis si concis in ex-
presiuni.
Am plecat imediat cu automobilul la Sinaia; nu am
vrut sa vestesc prin telefon pe Filipescu de sosirea mea,
pentruca vroiam sa-mi dau seama in convorbirea ce
voiu avea cu dansul, de starea lui sufleteasca si de san-
sele de reusit'a a demersului meu.
Eram gra'bit de asemenea, sa fiu intors la ora la care
Filipescu trebuia sa -vie cu trenul, pentru a hut parte la
ma-nifestatie cu arnica politici, asa cum lucrurile emu
hotilrate din ajun.
L'am eisit pe Filipescu in vita lui.

www.dacoromanica.ro
 91 NEITIRALITATEA

Sosirea mea intempestiva, i -a produs de sigur o oare-

care mirarepe care insa nu a manifestat-o s'a uitat
drept in ochii mei, cu privirrea aceea a lvi care to invii-
luia, tend vroia sa te scruteze in adancul gandului §i
simfirei tale §i mi-a spus :
Ai venit ca sa ne intoarcem impreung dupli amia-
za trenul... sunt informat ca o sä fie frumos la
Bucurqti..."
Mi-am dat seama ca partida va fi dificila §i ca infor-
matia lui Costinescu, de vre'o intervenire a lui Lahovary
nu s'a realizat.
Kam hotarat sa merg drept la Pinta; orice abilitati nu
puteau de cat sa'mi scaza ansele.
Am raspuns lui Filipescu, ca eu in orice caz ma in-
tore cu automobilul, pentru a fi printre acei ce'l vor pri-
mi la gara. Dar ca asupra intoarcerei lui, am o misiune
din partea lui Costinescu.
S'a oprit brusc, din mersul lui pufin agitat prin ca-
mera §i m'a privit drept in fair'.
L'am pus in curent cu tot ce se petrecruse dimineafa,
nu am otitis nici un detaliu, nici o nuanta din intreaga
mea convorhire cu Costinescu.
Primele lui cuvinte an fost de protestare: Asta nu
se poste, domnii aceflia cred a din momeala in mo-
mealii vor putea sä ne abatii dela calea pe care un in-
treg neam o simte ca singura miintuitoare... Se tern
de ceeace svacnefte in inimele celor ce manifesteaza
la Bucurqti? Dar in curand asemenea manifestari
se vor ridica cu o adeviiratei vijelie in intreaga
$7 eu sa parasesc locul de cinste la care inimile ace-
stea ma chiarna... asta nu se poate... ar fi o crime!..."
Devenise cat se poste de agitat...

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 92

Totusi am avut impresia ea in constiinta lui se &idea

o lupta; nu putea cu desavarsire, sa Baca abstractie Ca,
indemnal ii venea din partea unui om, care simtea ca
si el $i care prin situatia lui in guvern, ii va fi de mare
folos, tocmai in realizarea scopului urmarit.
Am crezut cii aceasta este singura curare prin care
pot strecura un inceput de persuasiune...
ram aratat ca Costinescu, dela inceputul conflictului,
nu s'a desmintit o clipa, prin atitudinea sa...
Filipescu a aruncat atunci, manios aceste cuvinte :
De sigur, dadi nu era acest biltran, inirnos, 13riitia-
nu ne arunca in bratele nernfilor; am dooezi, pe cari
le ooiu destainui °data".
Am prins aceasta clipa, pentru a insista; i-am aratat
ca, n'ar fi prudent, ca tocmai dansul, sa dezarmeze pe
Costinescu fatii. de Bratianu, in lupta pe care cel dintai
o duce cu cel de-al doilea si de care a avut atatea alte
dovezi in afaril de acelea la care se referea Filipescu
in acel moment ; ca mie mi s'a parut Costinescu a*a
de sinter in formularea rugamintei ce m'a insiircinat s'o
transmit, in cat imi da de gandit data nu ar fi o gre-
sale,sa nu se tie socoteala de dansa.
S'ar putea ca Costinescu sa posedri uncle elemente ale
problemului pe care de sigur, nu putea sa mi le oomu-
nice nici mie i cari sal determine sa ceara cu since-
ritate, hag nici o influents a lui Bratianu, amanarea
unei ma.nifestatii ce, prin consecintele ei, puteau mai
mult deservi o caurtt asupra careia avea vederi comune
cu Filipescu...
De sigur, a spus la un moment dat, Filipescu, cg
nu mil pot indoi de sinceritatea lui Costinescu; dar
data ai di D-ta de ce abilitsti dispune Bratianu, pen-

www.dacoromanica.ro
 93 - NEUTRALITATEA

tru a -si infiltra o convingere, pentru a'ti acapara

voinja, punfindu-fi inainte rfispunderi, arfitandu-fi
abisuri...
SSi jocul lui Bratianu este desigur foarte uvor, in-

tro conjucturfi in care atfitea posibilitfifi vi pericole

se pot enunfa inarmat mai ales cum e el, prin si-
tuafia lui, cu at atm documente diplomatice si mili-
tare pe can sunt sigur di nu le comunich nici celor
mai intimi colaboratori ai
Am simtit ca Filipescu nu mai era intransigent...
Am mai aruncat, in cursul discutiunei un argument:
dacri nu cumva insasi legatiile autro-germane, in per-
fidia lor, de care ne-au dat atatea dovezi, au aranjat ca,
prin anumiti instigatori, sa dea un caracter violent ma-
nifestarei, prin devastari etc. $i aceasta pentru a le ser-
vi anumite scopuri, potrivnice tocmai cauzei noastre, in
acest moment ?...
I-am reamintit cata valve a fricut, parerea pe care
arum cateva zile Filipescu a exprimat-o in part la Si-
naia, ca ar fi sosit momentul oa sa interim in actiune
§i cum aceasta a fost exploatata de agentii german.o-fili,
pentru ca plenipotentiarii Austriei si Germaniei sa face
demersuri arogante; &a mai ales cum Bratianu lasa sa
se inteleaga ca in situatia de azi, asemenea atitudini, ii
complica actiunea diplomatice, mai ales in privinta tra-
tdrilor cu Rusia gi ca toata respunderea va cadea pe
cei ce'I impedica sa duce tratativele in conditide cele
mai prielnice pentru noi...
A urmat o pauza in care imi dadeam seama de fra-
mantarea launtrica a lui Filipescu...
L'am rugat sa-mi dea voie sa plat ou o clipa mai de-
vreme convorbirea noastra durase mai bine de o

www.dacoromanica.ro
Niel:MAE FILIPESCU 94

or de oarece, eu vreau sa fiu cu prietenii nostri la

ora hotarata, in mijloc-ul manifestantilor.
La plecare mi-a spus :
Sii nu viu, ar fi o felonie fata de toti acei cari
simt in fel cu mine; dar data viu i menfinand ireaz
sentimentul ysi entusiasmul lor, le spui sä aiba incre-

sii-
dere in guvern, care va pasi pe tales cerutli de dein-
apoi sä ,stiff, ca acest angajament it iau numai
pe cuviintul lui Costinescu fi mar durea, ca ulte-
rior sii ma cliiesc de ceea ce am facut ".
Spunand aceste cuvinte, am avut impresia ca Filipes-
cu este nemultumit de sine insusi.
Ratiunea invinsese in el sentimentul...
Ajuns la Bucuresti am mers direct spre gara.
Pe toate drumurile ce rasbiau spre gara, lume multa:
pe jos, calari, in carute, oameni de toate categoriile, sa-
teni, oraeni, comercianti. In carute familii intregi: fe-
mei, copii. La toti mare voiosie, cantece nationale, pa-
triotice.
Cu mult inainte de gara de Nord, circulatia imposi-
bag, m'am scoborat din automobil.
Toata piata garei gi strada Grivitei, in ambele directii
cat razbeai cu ochii, lume intesata.
Aci 'i pe peron, mai ales intelectuali, profesori, avo-
cati, medioi etc. Masurile de ordine foarte prudente: nu
s'a contrariat nici bruscat nimeni. Se ajuta numai, la in-
lesnirea circulatiei fara armata, ci numai prin politie.
Mi-am dat seama, fats de amploarea manifestatiei 5i
de sentimentele ce stateau la temelia ei, ca temerea lui
Costinescu era indreptatita gi ca informatiile siguran-
tei statului nu erau gresite.
Eram necontenit framantat de gandul : ce va face
Filipescu ?

www.dacoromanica.ro
 95 NETJTRALITNTEA

In fine se apropie ora sosirei pTimului tren dela

Sinaia.
Cand se aude sueratul trenului, imense urale pornesc
depe peron, se raspandesc in piata garei si cuprind in-
treaga multime amestecate cu strigate de :
Traiasca Ardealul, Traiascii Nicu Filipescu"
printre cari se distingeau gi cantece patriotice...
Sensatie !...
Din vagon descinde numai D-na Filipescu, care
anunta ca sotul sau, vine cu trenul urmator...
Eu am priceput, a fost de sigur o tactics, pentru tem-
perarea entusiasmului manifestatiei.
Stirea s'a raspandit cu iuteala fulgerului...
Pe cat am putut constata, in primul moment, a pro-
dus o desamagire.
Nu e exclus ca printre manifestanti, sa fi fost si multi
agouti filo-germani, cari au exploatat de sigur simu-
land un nationalism integral intr'un anumit sens, ne,-
venirea lui Filipescu.
Nimeni insa, sau aproape nimeni, nu s'a miscat din
loc, ca si cum un cuvant de ordine, ar fi coniandat
tuturor : stam pe loc" $i de fapt la sosirea celui de
al doilea tren. cu foarte putine defectiuni, eu toate ea
ora era tarzie, aceiasi multime a asteptat pe Filipescu.
Nedumerirea mea asupra atitudinei lui Filipescu,
disparuse : neNenirea lui cu primul tren, i_i daduse
certitudinea ca se hotarase a lua in consideratie suges-
tiunile lui Costinesou.
Si lucrurile s'au petrecut chiar asa.
La entuziasmul cu care el a fost pnimit de multime,
pe langa sentimentele patriotice ce a exprimat, dansul
u dat asigurarea Ca guvernul iii N a face toata datoria si
ca trebue sa se alba intreaga incredere in govern...

www.dacoromanica.ro
NICTJLAE FILIPESCU -....., 96

2 Septembrie.
Manifestafia de eri a produs viilvii.
Biiitianu nemultumit, pretinzlind ca &Ansa ii silica
in actiunea diplomaticri intreprinsii eu Rusia. Laho-
vary a fost soliaitat de Briltianu, sa intervie pe laugh'
Nicu Filipescu, ariitandu-i pericolele in situatia de azi a
unei agitatiuni in opinia publicil.
In conversatia cu Briitianu, Lahovary i-a arlitat di si
dansul e de pilrere, cu tot succesul rusesc, di momentul
intiiirei noastre in actiune nu a sosit, de oarece o victo-
rie decisife nu a intervenit si riisboiul va fi de foarte
lungs duratil.
Braltia.nu de aceiasi pgrere, adauglind ca Regele as-
tilzi sta ferm, pe terenul neutralitatei. Lahovary a mai
precisat lui BiAtianu. Ca in tratativele cu Rusia trebu-
este obtinut neapiirat ca Rusia sa ne garanteze cii nu
vom fi atacati de Bulgari, de asemenea Ca trebueste ob-
tinutil garantia Angliei si Frantei pentru ocuparea Tran-
silvaniei.
Odata aceste discutate Filipescu a spus :
Se tableazil pe enervarea opiniei publice...
Dar oare se poste presupune, ca in aceste momen-
te atat de grave, opinia publics nu are intuitia exacta
a situatiei ?
Nu 3, tie lumea &a Bratianu inclinii spre centrali f i
ca are contra lui unanimitatea consiliului de Minif-
tri ? Sii ni se spue clar ca actiunea guvernului f i ho-
tararea Regelui sunt pentru realizarea idealului nos-
tru national $i opinia publics se va calma I
Eu voi spune thee acestea in comitet.
Evident nu cer sit' se balsa toba pentru cunoacterea

www.dacoromanica.ro
 97 NEUTRALITATEA

acestei orientari. Dar sa se duce ?eful nostru la Rege

fi la Bratianu, sa obtie dela ei aceste asigurari 0
nom f ti noi sa calmam opinia publics, pentru ca Bra-
tianu sa'0 poata aranja actiunea diplomatica f i cea
military in tiling.
Dar in atmosfera de nesiguranta de astazi, nu se
poale cere calm f i resemnare opiniei publice".

6 Septembrie.
Disculii asupra comitetului de alalliieri Greceann.
Iona Gradisteanu.
S'a cerut in acest comitet de Nenitescu, C. Anion, un
govern national.
.,Eu m'am opus, a spus Filipescu, de oarece s'ar pu-
tea intampla ca, Bratianu, cazand, sa se formeze un
gupern Conservator".
Anion a declarat ca prefers obdicarea Regelui, de cat
o neutnalitate definitivii.
Nenitescu ingrijorat de ipoteza abdiairei; dacil s'ar
solidariza §i Printul ? 0 Regentii ? Ar fi un mare
pericol I
La toti ingrijorare ca Rusia sa nu ocupe Transilva-
nia ,,$i Bucovina, inainte ca noi sa fi limit pozitie in
conflict.
Marghiloman a recunoscut ca in situatia de azi, pri-
virile trebuesc indreptate spre Transilvania cu toate
ca ipoteza Basarabiei s'ar fi putut sustine, in cazul unui
e.ec rusesc.
Totu,i momentul hotararei noastre nu a sosit, a sus-
tinut el, neavand certitudinea unei victorii decisive, de
o parte sou de alta. 0 actiune diplomaticii cere mai
7

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU . 98
mate preciziIri, nu se tie nimic de intentille Italiei?
Daca in urma unei hot'ziriri a noastre, Austria ar face
concesii Italiei pentru a o atrage in actiunea ei ? Dar cu
Bulgaria ? De alifel a mai adaugat Marghiloman
azi o hotarare a noastra ar giisi un veto categoric la
Rege si Prinful mostenitor.
E de Oreree insa ca ' trebue ca parLidul, prin seful
salt, su se adreseze Regelui pentru a-i arata care este
starea sentimentului public. Guvernul national sa fie
insa cerut, sau de Bratianu sau de Rege forlarfi de
evenimente.
Filipescu ne-a spus :
,.De sigur cu Marghiloman trebue sii vaza pe Rege;
dar depinde mull de ce manierii ii va vorbi. De pilda
nu -ini explic de ce llarghiloman ne-a vorbit cii Ru-
sia in tratativele cu noi, va pune condifia Marei Ne-
gre lac rusesc ?
De ce a afirmat ca dela 1 Seplembrie nu s'a mai
tratat din partea Rusiei ? Ciind eu am cu totul tate
mformatii, chiar de la Poklevsky l ?..."
7 Seplembrie.
Filipescu in curent cu audienta lui Marghiloman la
Rege. Asupra intelegerei cu Rusia, Regele tie numai
ceeace a strecurat Bratianu, ca rusii nu trimit harta
pentru precizarea intelegereiceeace,spunea Filipe-
scu denote perfidia lui Bratianu, fiindca el tie dela
Poklevsky contrariul. In privinta Italiei, Regele are cre-
(Jinja ca dansa va ramane neutra, iar in cat priveste
Bulgaria, crede cu, indiata ce ne vom misca ne va ataca.
In fine Regele foarte sceptic, asupra posibilitutei unor
garantii din partea Engliterei, care nu poate dori des-
,membrarea Austriei.

www.dacoromanica.ro
 99 NELITIIALrfATEA

Pricepi d-ta in aceasta situalie a spus Filipes-

cu 9i cu aceasta mentalitate, cat de deparle sun-
tem Inca, in felurile noastre ! ?"
9 Septembrie.
l'ilipescu raaniat din cauza versiunei rrispandite de
Bratianu .i intio masurd, impurtil itu .i de Alarghilo-
man, ca ingreunarea trartativelor cu Rusia, provine din
caum agitatiunilor opiniei publice.
Adevarul este cu totul altul a spus Filipescu
Rusin crezandu-ne leg.afi de Centrali, ne-a pro pus, in
scris, in schimbul neutralitafei noastre, parfile locuite
de roznani, din Austria. A revenit chiar asupra pro-
punerilor, in prea jma lui 1 August. Propunerile an
lost facute in scris, precise.
Bratianu msg. in loc sa be prinzeasca imediat, a 16-
raganit raspun.sul Ssi nici astazi chestiunea nu este
nidata Poklevsky se Mange i el ca Bratianu nu
area sa discute serios propunerile di nu este exact
cu Bratianu ar fi cerut vre-o harta, ce nu s'a trimis
ca aceasta ar fi cauza
Este neindoios ca adevarul e altul : Bratianu nu
tit ea sa se lege in alta direcfie, de cat aceea a faimoa-
selor tratate.
.51 se prea poate ca Rusia, dandu-i seama de acea-
sta, indata ce situafia pe campul de lupta, s'ar
schimba, sa nu mai urea dEinsa . sa mai trateze eu
not pe acelea,Fi baze.
Trebue sa fie cineva copil sa creada di rush ar
prini cu inima upara, o Romanie-Mare cu o pozi-
f ie puternica rezemata pe munfi Romanie care in
viitor sa ravneasca la Basarabia !

www.dacoromanica.ro
NICULAE FIIJ:PESCII ...............-..........., .-- 100

Sä ma slabeasca deci Domnul Bratianu cu pre-

textul agitatiunei opiniei publice.
Este cert ca propunerile au pornit din partea Ru-
siei pi nici nu putea fi altfel caci nu era Roma-
nia sa faca dansa pro puneri, cari ar fi fost un mur-
dar faniaj : sau imi acorzi ceoa in schimbul neutra-
litatei, sau intru in razboi in contra ta.
De ce Bratianu nu a acceptat imediat aceste pro-
puneri facute mult inaintea oriairor agitatiuni de
la not ? Opinia publics nu s'ar mai fi mipcat I
Dar propunerilor Franteidin 12 August (stilul no-
stru), ca in schimbul concursului nostru, sa ni se asi-
gure integritatea teritoriului i ocupatiunea teritorii-
lor ocupate de romani acestor propuneri nu s'a
raspuns tot din cauza agitatiunilor opiniei publice ?...
Nu, nu, a spus Filipescu apiisartadeogrul este
altul, este acela pe care-1 simte opinia publics pi care
o asata..
Bratianu sta cu ochii atintiti asupra tratatelor I
Cad se Da scri istoria adevarata asupra momentelor
de azi, se va vedea, ca daca nu era rezistenta colegi-
lor lui din minister Si in deosebi a lui Costinescu
Bratianu ne tara in lupta aliituri de Unguri pi astazi
intreaga Moldova era ocupala fi depastata de rupi 1...
Mai domol deci cu gogoapt miscarilor de strada,
care-I impiedica in actiunea lui diplomatical..."
11 Septembrie.
Pe eand intraxa la Athenee Palace, pentru a lua de-
j-unul, ma and chemat de Filipescu, care era la o mash
cu De,z1fiu. Imi spune :

www.dacoromanica.ro
 101 NEuTRALITATEA

Cun,opti tot ce s'a petrecut panel acum precum

pi sentimentele mele, treci dincolo pi redacteazei un
proect de motiune, pe care inteleg sä o citesc in co-
miter.
Am trecut in biblioteca §i pe o hartie cu enteta hote-
lului, am formulat urmataarea raotiune :
Partidul Conservator crede di in imprejurarile ac-
tuale ai fafii cu desfeipurarea evenimentelor la granila
noastra, neutralitatea nu mai corespunde intereselor
farei pi ale neamului.
Drept urmare el este de parere ca o examinare
a situafiunei, din acest punct de vedere de catre fac-
torii Constitufionali se impune rani' intarziere".
Filipescu dupe ce si-a terminal dejunul a vent in bi-
blioteca yi i-am supus motiunea. A ci{it -o §i i-a dal for-
ma definitive scriind-o cu mana lui; pe ma'surrt ce die -
taim, a modificat -o pastrand intact .numai primul ali-
niat, iar ultimului adaug'andu-i urmiitoarea redactiune :
El socotepte ca a sosit momentul unei acliuni efec-
five pentru apararea acestor interese pi iniplinirea
nazuinfelor farei 1..."')
14 Septembrie.
Ultimele dotal* comitete de partid marcheazii o eferves
tenth de netagiiduit. Din ultimele convorbiri, la can au
luat parte Delavrancea, I. Gradisteanu, M. Cantacuzi-
no, resultii. ca Filipescu e multumit ca a putut pune la
punot in comitet chestiunea agitatiunilocr opiniei publi-
ce invooatii de Brritianu si in lialrevederea ce acesta
a avut-o cu Margbiloman.
1) A se vedea in original, anexa No. 2

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FILIPESCO 102

Tot asemenea incantat ca a putut fixa Ca, in actualele

clipe istorice, not nu puteam alerga dupe chilipiruri"
si Ca chiar de ar fi sa fim invinsi, dar singe tot trebue
sa varsam.
Mu ltumit de asemenea ca a putut face butada, cu el
este cu opinia publica cea cumparata cu ruble ru-
sesti".
Cum dansul parasise ostentativ comitetul de Vineri
(12 Septembrie), atunci cand Lahovary dadea semne de
enervare la citirea de catre Dela\ rancea, a motiunei
redactata de Filipescu Misu Cantacuzino a cautat
sit'i demonstreze ca a gresit, pentruca a lasat campul
liber lui Marghiloman.
Filipescu a spus hotarit : nu ma tern de aceasta;
ce trebue sii fie, tot va fi".
Delavrancea a spus ca, in eoncluzie, Marghiloman
s'a aratat foarte ingrijorat de o eventuala participare
a lui Filipescu la intrunirea studenteasea de Vineri
Filipescu a spus enerNat :
Dar numai acolo poi resimji un recon fort moral !
Nu de sigur in comitetele noastre unde ne in-
ofirtim ca dervi0i... E o adeoarata sczirba".
In intrevederea dintre Marghiloman :,,i Bratianu,
acesta a mai afirmat : ca a insarcinat pe Diamandi,
sa trateze pe ba7a ultimelor propuneri rusesti (parti-
ciparea noastra military si dincolo de Trarnsilvania'
si ca va comunica ulterior si Italici rezultatul acestor
trai iiiNe ; ca Blondel a fagaduit garantia Frantei si 1
Engliterei; ca Bulgaria se fereste de un angajament
precis ; ca Rusia, in privinta Dardanelelor. nu a fa-
cut nici o rezerva. Asa ca problema marei Negre lac

www.dacoromanica.ro
 103 NEUTRALITATEA

rusesc" n'a aparut la orizont, precum nisei chestiunea

,.gurilor Dunarei".
Marghiloman a vazut pe Rege, crania i-a comunicat,
conform celor hotarite de comitetul partidului, ca a
sosit momentul sa se is dispozifiuni, pentru a cores-
punde sentimentului public, care este potrivnic Aus-
triei la care Regele a raspuns, cu mult calm, ca tre-
bue sa se alba 1ncredere in El". Acest calm al Regelui
spunea M. Cantacuzino e considerat ca foarte
semnificativ, de Marghiloman !
Eh! de n'ar fi lost Lembergul" a spus Filipescu
malitios...
Cum Filipescu parasise maniat comitetul, fatal de
atitudinea lui Lahosary, atunci cand Delavrancea a
citit motiunea redactata de Filipescu, acesta a vrut sa
cupoasca care a fost. dupe plecarea sa, atitudinea lui
Nlarghiloman.
I s a spus ca Marghiloman a cautat sa faca un re-
7umat al situatiunei : in privinta Bulgariei, dansul a
aratat ca, din convorbirea cu Radef nu a putut trage
nici o condluzie, eel mult ca, intre Romania ii Bulgaria,
este un echh oc ; ca exista in Bulgaria un partid care
urea sa atace Rusiasi alte asemenea generalitati; din
contra, din corn orbirea cu Derusi, acesta are impre-
sia certa ca bulgarii cat timp stam neutri, ne considera
ca jandarmul for indata insa ce ne -viom mica, ei
ne vor ataca.
In cat priveste ltalia, atitudinea lui F.ascioti pare
schimbata.
De alminteri 'strati si Diamandy, nu au putut ob-
tine o audientil tii intervent-ia. for a fost comunicata de
guNernul italian celorlailte state.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCLI 104

Nota pesimista, a mai accentuat-o Marghiloman, aril-

hand ea licitatiile din Septembrie ale ministerului de
rasboiu, nu au gasit concurenfi... A vorbit de asemenea
de starea sufleteasca a Regelui, care crede Inca in suc-
cesul Germaniei.
In rezumat, Marghiloman a conchis ca, nu e de pa-
rere sa se admita motiunea lui Filipescu, dar ca par-
tidul sa se mentie la hotarirea anterioara $i anume :
s'a se prepare esirea din neutralitate, dar ca momentul
trebue ales cand va fi oportun. De asemenea ca dan-
sul sa m,ai mearga la Rege, ea sa mai accentueze punc-
tul de vedere al partidului $i sii'i sugereze Regelui,
ideia unui guvern national.
Marghiloman nu era insa de parere ca in numele
partidului sa se ceara un guvern national, asa cum
vrea Arion si altii; ideia trebue sa porneasca de la Rege,
caci altfel Bratianu poate zadarnici aceasta solutie.
La aceasta fraza, Filipescu s'a sculat enervat depe
scaun sri batand cu pumnul in masa a spus :
,.Dar trebue sa se siiirwasai odatii cu aceasta ti-
rani e 1 Cum, astazi diinsul poste zadarnici un gu-
vern national, cand sunt in joc probleme nationale,
de o 'Fifa de coo iiuitoare importanfii? .57 in 1913
inainte de a trece in Bulgaria, Briitianu propunea
un guvern national, sub Prefedintia lui Kalenderu,
numai fiindca ftia ca atunci nimeni nu se giindea
la Briitianu 1".
16 Septembrie.
L-unga convorbire privitor la drama sufleteasca a
Regelui Carol.
Am desprins $i La Filipescu, o mare framantare S11-

www.dacoromanica.ro
 105 NEUTRALITATlia

fleteascli, pe aceastii chestiune. Patriotismul lui infra"-

carat, nu pu'tea erta ¢ovaielile Regelui de altil
parte insil cawdeatismul lui, I1 impedeca sa loveasca
intr'un om care in definitiv trebuia sa lupte §i dansul,
cu un sentiment national... $i era pus in alternativa de
a alege Intre Patrie §i datorie...
Dupe cum ftii, eu unul nu l-am cru(at nici odata.
In ultima mea audienta la Dansul, cred ca i-am
vorbit mai respicat, decal i-a vorbit once om politic
din WI Fiindca once s'ar spune, e un Rege care
impune prin vista, caracterul fi austeritatea Sa fi
nu e ufor a-i spune cum am facut eu, ca data
cum-va, vreodata aspiratiile neamului s'ar gasi in
conflict cu vointa Regale, m'a§i pune rat4 in contra
Acesteia, mergand chiar pans a manifesta sub fe-
restrele palatului Regal ; dar n'a0 fi nici odata un
conspirator tenebros... Totufi cum sa nu'l compati-
mese ? I se cere sa infranga intr'insul ce ? Pe-
triolismul I..."
Apoi dupe o pauza :
In asemenea clipe tragice, data ar (tom cel pu-
(in in jurul Sau tovar4i, cari sa'l ajute Regina
Elisabeta insa, e din contra, marea vinovatil, aceia
care'l tortureaza $i mai mult, cad Dansa ii exal-
teaza pima la paroxism, sentimentul national, ce-
rand sa paraseasca tars cu toti printii pentru-ca Ro-
mania sa se descurce singura. In cat privefte prin-
ful Ferdinand, prin firea lucrurilor nu poste simfi
allfel de cat ca §i unchiul sail, de al carui ascen-
dent, e am normal sa fie dominat I
Singur Prigul Carol. mi s'a spus si aci fi-
gura lui Filipescu s'a inseninat nu area sa auda

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 106

de plecare in ruptul capului i ca chiar dacii ar ple-

ca intreaga dinastie, El riimiine simplu of ifer in ar-
mata romiinii. Dar ce influenfit poste lama acest
sentiment al lui".
Apoi dupa o pauzil :
Tottqi imi reamintesc cu cuts hotiirire in 1913,
atunci ciind machiaoerlicurile Austriei vroiau sa
impiedice o alianfli a noastra cu Serbia, pentru a
liisa mans libera acfiunei lui Ferdinand al Bulga-
riei Regele Carol nu a pregetat sä spue lui
1Valdhausen dupii cute ne-a comunicat Maiores-
cu ca on cat 1-ar afecta o desprirtire de Autro-
Ungaria, tote. i El este aci pentru a apiira interesele
Romriniei..."
E drept a continuat Filipescu ca atunci se
punea pi o chestiune de preponderenfii intre Diinsul
i Ferdinand al Bulgariei, pe care nu'l putea sufe-
ri... dar in fine, se prirea ca atunci, acehqi rege Ca-
rol 4i &idea seams ca blestemata noastra de alianfii,
cu Austro-Ungaria,poate punepentruDansul alterna-
tion intre datoria Sa, catre Para de adopfiune fci
sentimentele Lui personale...
Dar oare cand trupele noastre treceau in Bulga-
ria, nu a auzit regele Carol strigrindu-se : vrem
Ardealul... triiiasca Ardealul ? ".
Se poste crede cii in perspicacitatea Lui politica
§i aceasta nu I se poale tagridui sa nu fi des-
prins El de pe atunci ce clocotqte in sufletul roma-
nismului? ySi c.5 atunci crind problema se on pune
in plin, alta cale de cat aceia a Ardealului", e im-
posibila? Banuesc ca chiar iscusitul Czernin, dupa
informafiile lui Maiorescu, fi-a primit porfia dela
Tiede. in prioinfa Ardealului, cam tot ca Wald-

www.dacoromanica.ro
 107 - NEITTRALITATEA

hausen; pi nu se poate sa nu fi inteles Czernin care

e situatia, caci fare indoialii, e cu mult superior lui
Waldhausen. E de mirare chiar cum astazi Czernin
se mai poate indoi de calea pe care ne nom indruma
pang la urma urmelor..."
Apoi dupe o pauzZi
In fine on cat de inconsecoentli chiar ar parea
atitudinea de astazi a Regelui, on cat de tragica ar
fi drama Lui sufleteascii, un lucru ar trebui sa ?tie
pi El pi ai Lui, ca data Romania scapil ceasul acesta
diaasiia e pierdutli; in altfel, identificandu-se cu
aspiratiile tarei, dinastia va impartapi soarta tarei
bung sau rea dar va riimane dinastia Orel,
blagoslovitit de tare.
18 Septembrie.
Obsery la Filipescu o neincredere crescandii in sin-
-ceritatea lui Marghiloman. A to diferentia ea partizan,
de ederile sefului este destul de serios, intr'o ches-
tiune de care depinde viitorul neamului tau ; dar a
bilnui in o asemenea coniucturil buna credintil a *efu-
lui, este gray mai ales cand aceastli banuiala anima
un temperament ca acela al lui Filipescu.
Cum orei d-ta spunea Filipescu sa -1 mai
intelegi pe Marghiloman, cand pe deoparte de
acord cu Lahovary recunoapte ca tratatele cu
Centralii. ne leagii numai defensio tsi numai in ipo-
te7a tend Austria ar fi alacata in provincide li-
mitrofe cu noi, ceeace nu e cazul in conflictul ac-
tual, fiindcii insupi Austria declarii ca area se dis-
trugii Serbia, sii is Sandgeacul, iar pe de alai pane
lot10. acelat,i Marghiloman, scuza atitudinea Rege-

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 108

lui pe consideratiunea ca Germania ne-a ajutat cu.

bani, arme i mai fi'u eu ce ?... Dar pentru Dam-
nezeu nu un cogeamite jurist ca Marghiloman, dar
un ageamiu in ale dreptului, nu ar risca o aseme-
nea interpretare I Dar of aril de aceasta, ce mai ca-
lea-valea, nu a spus Marghiloman da'unazi rilos,
data in consiliul de coroang s'a holeirit expectativa,
aceasta nu inseamna ca s'a exclus posibilitatea de
a merge i cu Austria 1...
De sigur di pi aceasta se putea subinfelege de
unii, artunci, dar in situatia de astilzi, a pune ca ef
de partid in evidenfil aceasta ipotezil, este a desco-
peri manifest directia in care vrei sä antrenezi par-
tidul... Ei bine sä file Marghiloman, ca aceasta nu
va trece cu nici un pref.."
1-am comunicat ea mai multi membri ai comitetului
inclina pentru a se obtine un guvern national, care
singur, prin autoritatea lui, va putea rezolva gi ches-
tiunea Regelui gi aceia a esirei din neutralitate, cu
pregiitirea aliantelor gi alegerea momentului intrilrei in
actiune..."
Mi-a riispuns ca in intrevederea dintre Marghiloman
si Biatia-nu, acesta i-a spus, ca numai cand vom intra
in actiune, va fi indieat un guvern national ceeace
de altfel era $i prirerea lui Take Ionescu.
19 Septembrie.
Enervat, Filipescu a avut o wire violentii contra lui
Beatianu, fiind informat ca Radu Rosetti va face sä
apara o brosurii, inspiratg de Bratianu si care va con-
tribui la intensifiaarea curentului filo-german.
Cu asemenea sforarii ii duce de nas pe llarghi-

www.dacoromanica.ro
 109 NEUTRALITATEA

loman fi not sa nu credem ce simtim, ce jude-

cam fi ce judeca fi simte intreaga tara?... Asta orice
s'ar intampla, nu se mai poate..." spunea Filipescu,
plimbandu-se agitat prtin camera.
Nu cu tertipuri se rezoloa o problems a neamu-
lui I Trebue ca tarn sii sini-ta Regele f i Guvernul
stau alaturi de aspiratile ei... incolo n'au de cat sil
joace actiunea for diplomatica cum le-o place... iFi
acest lucre trebue sill spue deschis, hotiirit Mar ghi-
loman fi Regelui fi lui Bratianu. In altf el am tot
dreptul sal banuesc fi sa actionez in consecinta..."
Tonal si enervarea lui Filipescu imi indicau deslu-
sit ca nouri grosi spar pe orizontul partklului si ca in
curand in sttnul lui furtuna se va desllintai...
21 Septembrie.
Cantacuzino ne-a intretinut asupra audientei lui, la
Principesa Maria.
Foarte indurerata de sbuciumul sufletesc al fami-
liei Regale, 1-a sfatuit sa vazil pe Printul Ferdinand. In
fond, multumita de curentul opiniei publice in favoa-
rea Antantei multumire insrt tradusrt cu multa re-
tinere de sigur mai mull de ordin protocolar.
In schimb Printul Ferdinand pornit in contra politi-
cei protivnice Austriei ; aceleasi eterne argumente : fe-
lonie contra tratatelor, pericolul slavismului... Conclu-
zia insa: incredere in Rege".
Filipescu nu parea insa prea impresionat de aceasta
atitudine a Printului Ferdinand.
Este ingrijoratoare numai a spus Filipeescu
f iindca de sigur ref lecteaza starea sufleteasca a un-
chiului".

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII 110

S'a mai precizat in cursul convarbirei ca o intreve-

vedere a avut lac maitre Marghiloman, Bratianu si Take
Ionescu asupra opartunitiltei unui cansiliu de coming
dar S'a ajuns la o solulie negative.
S'a mai precizat si cele petrecute in u4tim.a audienta
a lui Marghiloman la Rege : Orientarea spre Rusia Re-
gele o considers ca o aventura si a declarat ca
dansul ar fi pus in acest fel chestiunea, data se Linea
un consiliu de coroanii; in cat priveste chestiunea ca
atacarea Serbiei constitue o atingere a tratatului din
Bucuresti, Regele a fost mai xnaleabil si a spus ca a-
ceasta este o chestiune a etre etudiee". Regele a mai
declarat ca nisi odata nu a vorbit de abdicaire
atunci nand Marghiloman a orbit de revolulie data
nu se maresc teritaride Regele a replicat eri este
foarte ciudat ca Dansul sa fie suspectat.
Odata toate acestea. precizate, Cantacuzino a spus
ca in mice caz, se pare ca Marghiloman I i indeplines-
te cu scrupulozitate mandatul ce are dela Comitet pe
langa Rege.
.,Bine, bine a replicat Filipescu nu e suf icient
sa nu denatureze hotgririle noastre atat ar mai
trebui chestia este insa cum le prezintg, cu ce
suflet le susfine, dacg se identificg cu sentimentele
noastre. Aceasta este important of numai aceasta
poste aoea elect asupra Regelui... despre aceasta
rna indoesc..."

23 Septembrie.
Dupa Filipescu, increderea Regelui in victoria Ger-
mano e Inca nesdruncinatii.

www.dacoromanica.ro
 111 0NEIITRALITATEA

Marghiloman dupil conferinta avutii. cu Bratianu yi

Take Ionescu asupra opartunitritei unui consiliu de
coroanti, a avut o audientii la Rege ssi Acesta i-a expri-
mat regretul CA nu s'a convocat un asemenea consiliu,
deoarece ar fi demonstrat pane la evidentii pericolul
unei eiri din neutralitate.
24 Septembrie.
Dezacordul dintre Bratianu §i multi din partizanii
sui asupra directivei ce trebuia urmat'a in conjuctura
actuali a razboiului, dezacord manifestat adesea §i in
consiliul de mini§tri §i in special cu Costinescu a
adus pe tapet eventualitatea unui guvern prezidat de
Costinescu.
Ideia prindea cu atat mai mutt in campul conser-
vator, cu cat atitudinea lui Marghiloman se apropia
mai mult de aceia a lui Bratianu.
Pentru mine spunea Filipescu numai faptul
ca Marghiloman considera aceastei solufie ca o intri-
gii de culise" in care el se refuzei a se preta este
suficient pentru a invedera distanfa care ne sepa-
ra... Infe leg ca Costinescu, oricare ar fi sentimentele
sale opuse atitudinei lui Bratianu, sä alba scrupule
dar ca Marghiloman, in calitatea sa de ef a unut
partid in care marea ma joritate e contra finutei lui
Briitianu, sä aiba diinsul asemenea accese de puri-
tanism politic... cu de aide astea sa ne slitbeasca..."

29 Septembrie.
Moartea Regelui Carol in actualele imprejurilri, a
de,teptat felurite sentimente...

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 112

Ceeace m'a isbit la Filipeseu, este latura profund

humane a firei lui, manifesbatii en oeazia, aoestui eve-
niment.
Oricat 1-am combgtut, a lost un mare Rege ne
spunea Filipeseu. Asia nu i-o poate lua nimenia 1
Mai ales noug romanilor, cam umrateci din fire, ca-
racterul Lui rectiliniu, trebue sg ne impue...
Totwi nu se poate spune a a fost un fericit... Se
prea poate ca dupg rgzboiul nostru, din 27, ss fi
avut clipe bune, mai ales and, prin rapirea Basa-
rabiei, curentul anti -slay, crease o situatie prielnicii
unei apropieri a noastre de germani i austriaci....
.57 dacg, in acel Limp, Dansul a putut fi multumit ca
ne poate transforma, cum s'a spus intr'un hin-
terland" german, aceasta multumire nu a lost de
lungg duratg... Cad indata ce instinctul de conser-
Dare al romanismului, i-a dat seamy de pericolul ce
insemna pentru neam aceasta imperechere, de sigur
ca Si framantarea sufleteascg a Regelui a fost tot
mai dureroasg...
Din acel moment i pang la moartea Lui, se poa-
te spune ca Dansul a fost un Crucificat 1...
De altf el, cum s'ar explica in altfel misterul cu
care Dansul incg din 84 a tinut sei invglue faimoa-
sele tratate ? Numai cativa initiati, Prqedinti de
Consiliu, sub cel mai strict secret, erau pufi in cu-
rent, cu continutul acestor tratate 1
Nu era aceasta o recuttoagere netedg a divergen-
tei tragice intre ceeace constituia fondul sufletesc al
Regelui pi opinia publics a tgrei in mijlocul careia
trgia i a carei destine ii erau incredintate ?
Nu, de sigur, nu a lost un fericit... i tot am de

www.dacoromanica.ro
 113 NEUTRALITATEA

cert este ca cu insupirele superioare ale firei Lui,

merita o alts soarta..."
2 Octombrie.
Moartea Regelui, pune in discutiune soarta regimu-
lui liberal propriu zis a lui Mitianu. C. °lanes-
eu, C. Arlon, I. Grildisteanu, Delavraneea, pentru un
guvern national.
Filipescu spune ca stie ca Take Ionescu e contra
unui guvern national.
De aceiasi plirere e It Marghiloman, care data va fi
consultat de Rege, va declara ca nu e cazul unei
schimkiiri de regim ceiace ar implica intaturarrea
unei Constituante act tinterzis unui non. Rege.
Oricare ar fi solutia interns a spus Filipescu
noi consecoenti sentimentelor noastre, astrizi mai
ales cä este cert ca o conyentie s'a iscalit cu Ru-
sia, trebue sa mergem cu hotarare pe calea noastra...
Marghiloman sa fie abil data area... eu n'am fost
nici odata... sa lucram pe compt propriu la rigoare,
pentru a nu angaja partidul, dar sa se ptie ca noi,
rodatii o iscalitura pusii in numele Wei, nu intele-
gem a mai primi nimic dela nemti gi sa se mai ptie
cii, soarta noastrei e hotiiralg: nu mai putem merge
de cat intro singura directie, aces in care suntem
legati prin iratatul iscillit".
Aceste cuvinte au fast spuse en un ton .i o holargire
impresionante.
10 Octombrie.
Moartea Regelui Carol, superavenita 2n miflocul unor
evenimente add de importante pentru tars si urcarea
pe tron a Regelui Ferdinand, continua sa pue multora
8

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 114

problemul data nu este locul unei schimbilri de gu-

vern ?
Ca guvernul trebuia sa demisioneze, ca uzanta
Constitutional 5, e cert, dar de re s'a respins aceasta
demisie ? In once caz, de ce, Lira a se consulta, in
clipe asa de exceptionale, m5car efii de partide ?
hit', tot atatea intrebari pe care le puneau lui Fili-
pescu, toti partizanii si prietenii ce se perindau pela
dansul.
Multi chiar banuiau ca Regele Ferdinand primise
indicatiuni dela unchiul sou, ca in once caz, Bratianu
s5 nu fie schimbat, papa la savor' irea razboiului! De
aci, palm a se conchide ca, aceasta este dovada cea
mai esiderrai, ca Bratianu va face numai politica Re-
gelui Carol nu era de cat un pas...
Nu am avut impresia ca Filipescu se preocup5 prea
mult de toate aceste presupuneri yi interpretari. La un
singur moment s'a manifestat mai nervos atunci
cand s'a pus ipoteza statorniciei politicei Regolui Carol:
Ba de loc a spus el violent vor face politica
Wei sau nu mai vor face politica l"
Ne-a relatat apoi, in aceasta privint5, audienta lui
Marghiloman la Rege. Acesta a motivat respingerea
demisiei lui Bratianu, pe consideratia c5, nimic esen-
tial nu e schimbat, in situatia generala, care sa moti-
veze formarea unui guvern national. La afirmatia lui
Marghiloman, facuta Regelui, ca Dansul este mai Ti-
ber in luarea unei hotarari, de cat era defunctul Rege
Carol Regale Ferdinand a respuns, ca nu impartii-
seste acest pullet de vedere.
La precizarea lui Marghiloman c5, totusi Regele este

www.dacoromanica.ro
 115 NE1Mt11.1.,rrATEA

mai fiber, cel putin, in forma, Regele a recunoscut ca

in forma da, adaugand:
In orice caz, nu Ma voiu calauzi de cat, de inte-
resele tarei".

12 Octombrie.
ConvorbiTea asupra nbiliteliloe si perfidiilor, cu cari
germanofilii cauta sa streeoare indoiala, in cele mai
hOtarate suflete.
.,De sigur a spus Filipesou din acest punct
de vedere, on cat de ticaloasa ar fi Pita for, trebue
recunoscuta abilitatea...
N'am avut bucurie sufleteasca mai desavarOta,
de cat atunci cand am °orbit cu delegatia ardele-
nilor in cap cu Vaida, venial la inmormantarea Re-
gelui Carol...
Tot ce se urzise aci, tot ce'mi spusese Istrati in-
tors din Italia ca ar fi aflat dela guvernul Sa lan-
dra, ma faced, nu sa cred ca ar fi putut vre-odata
fi vorba de o tra Tare de ream din partea poporului
ardelean, sau a frunta§ilor lui dar ca ar putea
sa exisle o slabiciune, lipsa aceea de darzenie in
apararea idealului, aparare care in trecut s'a ma-
nifestat cu aialea g/orii si sacrificii...
Pentru mine era suficient sa fi existat in aceasta
privinta, chiar numai un semn de intrebare, pentru
ca atunci ce nd am putut sta Ara in fata cu condu-
catorii de seama ai poporului ardelean, sa -mi mani-
fest, in primul moment, durerea si deceptia mea I
Li bine, cand am auzit cuointele lui Vaida, cari
nu faceau de cat sä transpue, ceea ce pe not aci, ne

www.dacoromanica.ro
NTCTTLA.E FLLIPESCU 116

fr5mant5 dela isbucnirea conflictului mondial; cand

am auzit cu cats hotarare, sufletul ardelean suspina
dup5 un singur hotar: Tisa... iti marturisesc ca
m'am simtit umilit 1 ,,Si lealitatea oamenilor aces-
bora, m'a obligat la recunoqterea grwlei mele...
De sigur ca le e u$or tuturor abililor de la Ziva
sii talmaceasca atitudinea ardelenilor, dictal5 de un
oportunism necesar de moment, ca o atitudine de
rnaghiarof ilie 1...
lath' m5 prind ell maine a apara la Pesta in
ziare, ca arclelenii veniti acum aci, aveau o misiune
pe liingii guvernul nostru, din parlea celui ungar,
ca. ioate budalalele dela Ziva ne vor arunca in fate
c5, ardelenii sunt tr5datori ai cauzei nationalel Dar
cum ifi inchipue acefti mizerabili di ungurii ar fi
lasat fruntafi ardeleni s5 treats granita, data deiwii
nu ar fi pus in joc tactica vre-unui compromis?1 $i
noi s5 le reprofem aceasta? Ar fi o curat5 infamie".
M'a intrebat apoi dacti am avut ocazie sti vad pe
Vaida; i-am respuns ca am regretat mutt, dar nu ram
cunoscut. I-am comunicat insti cti, dintr'o convorbire
ce-am avut cu Take Ionescu, acesta mi-a spus ca a
fost cu totul multumit de starea sufleteasca a delega-
Iiei ardelene de care de altfel, el nu s'a indoit nici
odatti...
Ce vrei sil facil oamenii aceftia a spus Take Io-
nescu sii mearga toti la spanzuraloare ? Asia e
interesul nostru? Eu i-am sratuit chiar ca, intor-
candu-se acasa, s5 spue acolo, unde trebue, ca f i
noi toti de-aci, suntem cu monarchia..."
Pacat c5 n'ai cunoscut pe Vaida mi-a spus Fi-

www.dacoromanica.ro
 117 NEIITRALITATEM

lipescu fire deschisa, leala, dar pi destule finete

pentru ca sat joace pe Unguri 1"

14 Octombrie.
Filipescu enervat de cele petrecute in Comitetele
consultative de la 11 §i 12 Octombrie.
Alargbiloman a afirmat pe cuvant de onoare, ca ni-
mic nu s'a isealit pana in acest moment, nici cu Ru-
sts nici on oelelailte abate
Or ipi bate joc Bratianu de el a spus Fili-
pescu on Ici bate el joc de noi".
Comitetul de aetiune nationals pare a'si gasi tot
mai mult justificarea.
Se simte din ce in ce mai mult necesitatea ft unei
actiuni in sanul partidului, prin convocarea comitetu-
lui executiv, precum $i a unor interpelari in Senart,
pentru intensificarea acfiunei inpotriva guvernului.
Motive : se acorda coneedii ofiferilor de rezerva
se dau pa.sapoarte mobilizatilors'a desconcentrat ele-
mentele armatei pana la regt. de ealarasi presa ofi-
cioasa liberals is atitudine filo-germana: in fine ofi-
ciosul partidului La Politique" urmeaza aceiasi cale,
prin articole reproduse din ziarul nemtofil Ziva"...
Decapitaii prin persuasiune nu vom fi a spus
Filipescufi on cat de abili ar fi acepti Domni, noi
nu vom face politica germano-fila, fara S ri °rem.
Sunt mandru de politica apa zisa personals" pe
care o facem, prin actiunea nafionalii... chiama-se
separatism, chiama-se spartura... Ce imports ? De
asta ne arde noua astazi?
Dar, piinti una, alta, bad ca casele noastre, ale...

www.dacoromanica.ro
 NICITLAE FILIPESCU 118

separatistilor sunt inoadate de inimi entusiaste cari

ne indeamng la luptg, pe cand casa lui Marghilo-
man, e pazita de politie I 1"
22 Octombrie.
Filipesou preocupat de organizarea Comitetului die
actiune n.afionalii.
Ca intotdeauna cand inigheba o actiune, faptura lui
nu'si gilsea astampilr, nici zi zmci noapte, pentru a
pune la punct toate resorturile nctiunei ce injghebta.
Inarmarea Turciei prin tiara noastra, trimiterea rui
Stere in Transilvania, propaganda desantata a ziare-
lor streine in Para, atitudinea presei patronata de Mar-
ghiloman fatisa in fa'oarea neutralitatei in opozi-
tie cu horararile forurilor partidului iata atatea 4i
atatea elemente cari it determinau sa actioneze cat
mai febril Si intens.
Avea convingerea ea Marghiloman e la remorca lui
Briltianu si se temea ca din cauza acestei atitudini
a lui Marghiloman, sa nu fim tarati, fara voia noastra,
inspre o actiune austrofila.
,$tiu spunea dansul cu se combate actiunea
noastra prin argumentele pripelii, al impulsioilgtei,
ca in totdeauna cand se cauta ca prin pert idii $i
abilitgti szi mi se tae calea unei actiuni hot grate.
De aceea le-o repet incontinuu: nu cer intrarea
imediat in razboiu, ci pregritirea imediatit, pen-
tru e?irea din neutralitate.
Va oeni pe urmg de la sine p1 clipa intrgrii in
razboiu".

www.dacoromanica.ro
 119 NEIT'rRALITATEA

25 Octombrte.
Manifestatia cetateneasca de alaltaeri, facuta a-
casa la Filipescu, a starnit, cum era de la§teptat, ne-
mnitumiri in randul partizanilor lui Marghiloman.
Nu cum-va ne-a intrebat Filipescu acegti
domni spun ca gi aceasta a fort organizata gi pla-
ta cu ruble rusegti?..."
i apoi cu un suras ironic :
In orice caz, trebue sa simta fi D-lor ca cei cu
ruble, au mai mull noroc de cat cei cu bani nem-
tegli... Fiindca rublele duc la manifestafii inalta-
toare ca cea de daunazi, pe cand banii nemtegti fac
ca Marghiloman, sa fie pazit de politic. L.
SSi un copil pricepe deosebirea dintre aceasta po-
litica comandata de un suprem interes national
- fi politica lui Marghiloman, care nu se sfiegte sa
spue categoric, ca trebue sa ne rezervam ca sii mer-
gem fie la dreapta, fie la stanga... Cu preful on
ciiror sacrificii, nu vom tolera ca Romania, in cli-
pele acestea supreme, in cari se discuta gi se ho-
taragte soarta neamurilor, Romania sa fie hiena
Europei 1 L."
28 Octombrie.
Amicii lui Marghiloman afecteaza uncle atitudini
can exaspereaza pe Filipescu. In special argumentul
ca nu prin strada" alusie la manifestatia populara
de daunlizi acasa la Filipescu §i la repercusiunile ac-
tiunel rationale, se pot rezolva probleme ca acelea
cari se framanta actualmente a determinat la Fili-
pescu o explozie de indignare

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILLPESCU 120

De sigur ca pe D-lor ii sperie strada did pliu

la ce sunt expuse atitudinele for dubioase pe o ch,es-
tie a§a de insemnatli I
Ei bine eu sunt i rliman cu strada, funded in a-
numite imprejurgri, strada e o putere I In 1888, in
1891, aceasta putere ne-a inscaunat. Pe avid in 1910
am reusit pe alts tale $i am vazut ce insemneaza
a veni pe cai clandestine
Clind vii pe asemenea cai, insemneazii ca intri la
stapan qi puterea ramtine un simplu eufemism I
Numai ctind te inscauneazii o putere te poti jaii
cg ai puterea I"...
Apoi pe un ton din ce is ce mai ridicat :
57 apoi ce insemneazil aceastii scadere, adeviirata
perversiune, a simtului national? Apoi acqii domni
aminteasca, cum sub Lascar Catargiu, fiind pri-
mar al Capitalei, am flipluit intens, pe chestia natio-
nimenea nu s'a gandit sa ma theme la ras-
pundere, cu toate ca oricine va recunoafte, ca si-
tuatia era cu total alta atunci; eram in piing epocii
a acelei spurcate impreuniiri a tratatului de aliantti
care slavii Domnului, asaizi cu tofu afara de
Carp l'am declarat mort...
E revoltator sa vezi pe 5'eful partidului de opozi-
tie, aviind asemenea scrupule fi atitudini pe card
acel admirabil batran, Costinescu. se lupta cu Bra-
liana pi cu ministrul German, clici trebue sa se $fie
ca numai Costinescu a impiedecat sit' nu mergem a-
allituri de Austro-Germani".
Delavrancea care era de fiats a contribuit gi el la elk,
giul lui Costinescu.
De sigur a continuat Filipescunumai ware

www.dacoromanica.ro
121 ..............-...w .......- NEITTRALITATEA

nu sunt piedicile ce trebue sa le invinei Costinescu...

mai intai e in guvern... apoi trebue sä fadi fats tu-
turor abilitafilor pi meptepugurilor unui Bratianu,
lucru, orice s'ar spune grew de realizat. Totu?i Hitra-
nul acesta, de sigur mult mai pufin inzestrat ca Bra-
tianu, dar cu bunul lui simt pi patriotismul lui, sparge
toate gogoapele lui Bratianu...
Pe cand Marghiloman vine f i ne indoapli cu toate
gogopile lui Bratianu : ba di Rusia ne cere gurile Du-
niirei dind not f Jim precis Ca aceasta este o min-
ciunii fiindca Rusia ne-a facut propuneri in scris, cu
totul de altii nature; ba ca Franfa f i Anglia nu ne
garanteaza iarapi minicuna, ele ne-au dat garanfii
in scris".
Delavrancea intervine :
Ai uitat Nicule, buclucul cu dinastia"...
Filipescu a ssiirit ca miscat de un resort :
Ei bine sä se ,,tie a spus el xastit ca intre
dinastie f i Transiloania, not nu nom povail I"
Delavrancea a conchis :
Amin! "...
Si aceasta note glumeata a desoretit putin pe Fili-
pescu.

4 Noembrie
Discutiuni, comentaxii, asupra comitetelor executive
de la 1 §i 2 Noembrie.
Marghiloman a tinut sa accentueze ca aceste comitete
au fost convocate pentru a se hotari asupra intrarei ime-
diate in actiune, conform celor puce la tale de catre Ac-
tiunea Nationale.

www.dacoromanica.ro
RICULAE FILIPESCU . 122

In aceasta ipostazil, dansul a cerut ca sa se declare de

comitete, cu o actiune separatil a unora din membrii, nu
angajeazrt raspunderea partidului.
Filipescu a aratat linia pe care evoluiaza Marghilo-
man : in vaditrt deosebire de Nederi cu comitetele parti-
dului; ca Actiunea Nationala nu cere intrarea imedia-
ta in razboiu ci pregiitirea imediata pentru a esi din
neutralitate; a mai aratat ca o deplina solidaritate ar
domni in partid ,daces toti ar avea sentimentuq, ca con-
ducerea partidului e in acord cu cele exprimate de fo-
rurile lui, ca adicii nu vom merge de cat intro singurit
directie ca cu toti nu mai ahem incredere in gu-
vern.
AIotiunea ce s'a votat, dadea aparent satisfactie lui
Marghiloman, fiindcrt se aproba polifica lui in acord
cu vederile partidului, aspiratiunile nationale gi cu in-
teresele statului 1"
Aceasta insa numai pentru a nu se slabi pozitia par-
tidului printr'un vot de neincredere.
Insasi Marghiloman a fost insa nevoit sa precizeze
cari au fost conaluziile la cari s'a ajuns, in urma discu-
tiilor din comitete : a) Nu se aproba o intrare imediatrt
in razboiu. b) S'a cerut o orientare hotarita pentru ei-
rea din neutralitate. c) S'a dechrat neincredere in ac-
tiunea g-uNernului.
In definitio a spus Delavrancea lui Filipescu
to trebue sa fii mulfumit Nicule I"
Cu o privire, in care nu era greu de ghicit sensul cu-
vintelor Filipescu i-a ritspuns :
Pentru un moment, da l"...

www.dacoromanica.ro
 123 NEUTRALITATEA

14 Noembrie.
Stirile rele asupra operatiunilor de pe frontal Sarbesc,
starnesc dupa cum era si de previlzurt mult opti-
mism in randurile germanofililor din pallid; ram pus
in curent, impreuna cu alti prieteni, pe Filipescu de-
spre alusiile perfide ale acestor germanofili.
De sigur a exclamat Filipescu astazi sun-
tern in defension ,pe ciind acum doun luni, &Ind Rusii
erau la Lemberg si Sarbii invingatori asupra Austria-
cilor, puteam fi intr'o °tension victorioasn, pentru a
sdrobi pe austriaci !
Cu politica D-lor, de sigur Dom ajunge a fi cu to-
tul incercuiti dar ii asigur ca nu vor aoea aceasta
sinistra satisfactie !...
Tocmai aceste consecinte ale greselilor for din tre-
cut, ne vont semi, atunci cand situatia military a An-
tantei se °a indrepta pe aceste fronturi ssi e nein-
doios ca se va indrepta pentruca sl-i plesnim pe-
ste bot asa ca sa amuteascii pentru toldeauna cu prog-
n )slicurile for de cucuvai sinistre, cari isi fac o fain
de a cobi peirea unui intreg neam ".
Ne-a declarat ca, de aide' ,va pune la punct, aceasfa
chestie, la apropiata intrunire de la Dacia, a Actiunei
Nationale.

19 Noembrie.
Lventuala cadere a Belgradului, care, dupa informa-
tiile lui I ilipescu prin Poklevski, pare de neinlaturat.
it framaneit afecteazil profund.
Aceasta cu atat mai mult. cu cat pentru dansul, ioate-

www.dacoromanica.ro
NrCULAE FILIPESOU 124

oe se intampla acuma, nu sunt de cat consecintele sca-

parei momentului dela Lemberg I
Isi du perfect de bine seama de consecintele cotropi-
rei Serbiei de &titre austriaci, pe oari ni le enumara: a)
-Comunicatiile noastre pe linia Moravia, taiate. b) Linia
SalonicNisch inchisa gi posibilita ile noastre de ravi-
taliare numai prin Rusia, ceea ce e departe de a fi sa-
tisfacator. c) Odata ce operatiile airmatelor austriace
Si-au atins telul in Serbia, pot fi intoarse impotriva noa-
,stra,pentru a ne ataca si pe la Sud. d) Discreditul nos-
tru fatal de tripla intelegere, care, cel putin acum,
cand razboiul isi jotter' cartea in Balcani. se astepta ca
noi sal ne spunem hotrtrit cuvantul.
Cum vreti ne spunea Filipescu sal nu piirem
ridicoli i demni de dispret... Acum un an, nu mai
tarziu, luam ifose de arbitri ai balcanilor, ba cepa
mai mull, am lust atunci filth' de aliatii nostri Sarbi
pi Greci, angajamente categorice, ca i'n viitor vom fi
aliituri de ei, f iindca alianta balcanicii se dovedise
asa de folositoare intereselor noastre fi in aceastii
aliantil noi intelegeam 35 jucam rolul de prim pion;
fi acum sal dim birul cu fugitii I"...
Totusi din disoutarea diferitelor ipoteze ¢i consecinte,
nu s'air putea afirma ca Filipescu era pentru o venire
imediatrt el neconditicmata, in ajutorul Sarbiei.
Atitudinea Bulgariei cu toate ea stia ca e lipsita de
muntii si eventualitatea unei ravitalieri a noastra,
numai prin Rusia, it puneau pe ganduri.
Nu admitea insrt, nisi ca Serbia sal fie sdrobita, frtra
a noi sal nu fi contribuit intr'un fel la salvarea ei.

www.dacoromanica.ro
 125 NEITTRALITATEA

24 Noembrie.
Caderea Belgradului 5i ocuparea iminenta a Nisu
cu tot eroismul sarbesc, a determinat o mare framan-
tare in partid si in special printre amicii lui Filipescu.
Cel mai hotarit este Iona Gradisteanu.
Ion Lahovary, este pentru o amanarre a atitudinei
noastre, pana la toamna, pentru a se vedea ce face Ita-
lia. Numai daca ne asiguram de Bulgari sau data
Bulgarii ataca pe Sarbi, s'ar putea justifica o interven-
tie a cnoastra acuma.
Filipescu ne arata, care este dupa Marghiloman rea-
libatea, in demersurile Greciei si a Trip lei Intelegeri, pe
Tanga noi, fiindca s'a afirmat de unii, ca Grecii, pentru
a ajurta pe Sarbi, nu asteaptii decat un cuvant dela noi,
ca vom fi allituri de dansii a spus Marghiloman.
Aclevarul este ca Bratianu a fost numai intrebat de
ministrii Triplei Intelegeri, ce ar face dacii Grecia ar
interveni ? Bratianu nu a dat nici un raspuns, dar a luat
contact cu Venizelos, care i -a comunicat, ca ar preferi o
conlucrare cu Bulgaria la rigoare ar interveni chiar
in Macedonia pentru a face disponibile trupe sarbesti,
insa aceasta numai daca are i garantia Romaniei.
Triplei Intelegeri au facut in urma alta pro -
punere: ca Romania sa sprijine la Sofia actiunea lor,
prin care se tinde a se °Mine dela Bulgari asigurarea
neutralitateic in .cazul cand Grecia ar interveni.
0 alta propunere a triplicei, a fost in fine, ca noi sa
inlesnim, facand oarecare sacrificii teritoriale, forma-
rea bloewlui balcanic : Bratianu a raspuns, ea adeziunea
sa, depinde de felul cum in prealabil se va wezolva che-
stia Macedoniei 1 !...

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCI3 126

Eforturile triplicei, ar fi deci, pentru Marghiloinnn.

evidente : tripla align a ar dori ca sa neurtralizcze pe
Bulgari. facandu-le posibila realizare i visului Icr Ma-
cedonia lard razboi; aceasta near degaja gi pe noi ci
pc Greci.
Se pare ci Filipescu precizat hotararea in the
stia Serbiei :
Trebue sa intrebuin(iim once mijloace, pentru a
salon Serbia. S5 actioirn in Sofia, araturi de Tripli-
cea, hotarit s i diirz; sa declarilm in Athena, catego
ric, c5 Baca Grecia intervene in faooarea Serbiei,
noi nom fi alaturi de Greci".
In timpul diseutiunei s'a rclesiit ca Maghdoman, a
a lus Ii cuno;tinta Comitetului consultatiN, cu Bratianu
a intrat Cu Rusia, in faza tratarii unei neutralitati
bine -\ oitoare.
llamas singer cu Filipescu. dupa o pauza mai lunoa.
in care am observat la dansul o stare sufleteisca mai
deprimata ca de obiceiu, cu framantari care-i torturau
mintea si can banuiam eu deriNau din situatia
momentan proast,si de pe fronturi... am rapt tacerea, pa-
nand chestiunea in plin : trebue recunoscut, fa din
punct de vedere militar, situatia .Antantei, trece astu7i
printr'o criza... Filipescu s'a sculat bruse de pe scaun =I
cu o hotarire in cut into care clesNaluia tot f mdul ran-
dirii si sufletubli sau, dansul a spas aproipe rastit :
Orice ar fi, inzecit mai rau ca astazi, s5 se *tie
de loti, dupa cum am mai spuio deunazi rasplcat
ca pentru noi, nu cunt de cat dove* alternative: sau
actiunea, sau sinuciderea"...

www.dacoromanica.ro
 127 NEUTRALITATEA

2? Noembrie.
Preg'atirea motiunei, pe care Iona5 GTildisteanu ur-
meaza sa o prezinte la Senat in chestia Serbiei, a pro -
'ocat iaroi enervare in sanul partidului.
Filipescu considera gaceastil motiune cu total anodins
0 ca un minimum de manifestare in sensul atitudinei
ce trebue sa avem in politica noastra nationald. Dansa,
de alt fel spunea el nu e in contrazicere nici cu di-
rectivele generale stabilite in comitetele partidului.
Marrghiloman se pretinde jignit, aceasta motiune, por-
nita dda o parte din parlamentari, filial a fi el consultat,
constituind o atingere adusa prestigiului lui de sef.
Motiunea are urmiltorul cuprins:
Conform art. 68 din Regulamentul Senatului,
subsemnatii invitam guvernul ca, in actiunea sa ex-
terna, sa se calauzeasca de grija integritatei Serbiei,
integritate indispensabilg azi, intereselor noastre".
Si este semnata de: Iona' GradiF,iteanu, Alex. Cain-
mache, C. Argetoianu, Constantin Pariano, N. Filipes-
cu. Gh. Mironescu, etc.
Filipescu ne-a spus :
Cum se poate serios crede, ca o asemenea motiune,
chiar puss la tale fgra consultarea fefului, poate
constitui ceva jignilor peniru prestigiul lui ? Adevg-
rul e insa allul: partidul nostru nu trebue nici cat
negru sub unghie, sa se manifeste altfel de cat este
politica lui Bratianu. la a anti remorca se dig Mar-
ghilomanl Ei bine. tocmai aceasta noi nu vrem, fiincg
,stint unde ne poate duce politica lui Bratianu. ,57 apoi
nu avem noi dreptul s5 avem initiative proprii in
sanul partidului, tend conducerea ne adoarme nu-

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 128

mai cu discutiile din diverse comitete, fara a activa in

sensul celor hotiirite de aceste comitete ?
Nu mai departe deciit acuma in urma, n'am hole-
rit noi in comitet sa activiim in Sofia, allituri de Tri-
plicea sa se den asigurgri in Athena di suntem gata
a sustine pe Sarbi, dace Grecii intervin f lira a mai
vorbi de repetata neincredere ce am manifestat in
contra politicei lui Bratianu... Ce s'a Meat din toate
astea ? Nimic I De aceea a rasarit Actiunea Nationa-
le, cu membrii ei din tate particle, de aceia i rostul
motiunei acqtia. dacii totu0 aceeafi metoda se
va urma de conducere ei bine, vor urma ¢i alte
manifestari de ale noastre. cu once rizicuri.
Caci ar fi pueril sa se creailt ca, in clipele aces-
tea uriafe, o sa ne impiedecam de prestigii jignite",
de ratiuni superioare de partid" fi alte asemenea
curate gogomanii in clipele de azi".
Vorbindu-se de succesele Sarbesti din ultimele zile,
dobandite cu pretul atator suferinte gi eroisme Fili-
pescu era emotionat para. la lacrimi.
cand to giinde0ia exclamat el la um moment
dat ca noi ne balacim aci numai in fatarnicii pt
turpitudini.
3farghiloman imi spune pentru a justifies pa-
sivitatea lui Briitianu fats de Serbia ca de fapt nu
exists un drum spre Salonic, caci alt fel Briitianu a
declarat ca 1-ar deschide cu armele... Pe czind mie
Bratianu imi spusese mai inainte, ca va face pe aces!
drum un depozit de munitiuni I
Dar ceva mai mull. Iona Grlidifteanu, care a di-
lgtorit pe acest drum, mi-a spus ca este chiar o tale
nalionalil de in Salonic in Ni4 iar de aci la Dung-

www.dacoromanica.ro
 129 NEUTR.ALITATEA

re, o osea in bung stare, pe care pot circula chiar

automobile... Cine poate in asemenea situatie cere sg
rgmai cu sgarda partidului de gat I ? Trebue sg in-
ceteze odala aceasta sinistra comedie".
29 Noembrie.
La intrunirea parlamentarilor de eri, Marghiloman a
cerut §i aprobat, convooarea unui nou comitet execu-
tiv, pentru liimurirea situajiei.
Impresia in campul amicilor lui Filipescu, mu e de loe
ce aceasta convocare e determinatil numai de chestia
moliunei de la Senat ci de marea tensiune ce se ma-
nifestii in partid, din cauza celor dousa curente: eirea
din neutralitate, sou mentinerea ei (cu tendinfe spre
Austro-Germania) tensiune care poate duce la con-
secinte extrem de grave pentru partid, mai ales ea
prin activitatea Actlunei Nationale, opinia publicil este
din ce in ce mai enervate.
Voe§te Marghiloman o rupturii simtindu-se destul
de inarmat pentru aceasta? Sau de aoord cu Briitianu,
intelege, prin aceasta nouii manifestare a forului su-
prem al partidului, so facii o diversiune cu abili-
tatea ce nu i se poste contesta pentru a domoli lu-
crurile ?
Toate discutiile y i piirerile se emiteau. Filipesou nu
piirea prea ingrijorat. La un moment dat, netezindu-§i
cu mina, fafa, cu un gest brusc §i familiar, ca §i cum
ar fi vrut sa isgoneascii o vedenie uratil el a spus:
Nu e idee mare, nu e actiune generoasii, care sit'
nu fi infalnit in calea for pehlivani; dar eu t iu un
lucru, cg din asemenea ciocniri, nu actiunile si
ideile generoase au sucombat 1"
9

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FILIPESCII 130

2 Decembrie.
Solemnitatea sfintirei drapelului Ligei Ardelene" a
emotionat adanc pe Filipescu. Cele cateva ouvinte ce
el a rostit, piline de un cald patriotism, an induiosiat
pe toll.
Sentimentele patriotice ale lui Filipescu, nu pot ins
fi prinse in adevarata for desrasurare dinamic5, de cat
in intimitate, atunci cand dansul rupand zilgazul ti-
nutei oratorice, du liber curs intregii niivale a iubirei
lui de neam...
Cu laciami in ochi si cuprins de un fior ce piI-
rea rriscoleste intreaga sa fliptur5, el ne-a spus
era de fat5. i D-rul Gian :
Amt trait numai cateva clipe, adunafi la olalta,
ardeleni Si noi, sub acelapi drape!, in credinfa sfanta
a unei Romanii-Mari.
$i tine n'a simfit atuncia ca inima ii soacnea in
piept pane la istovire... Da, da, vorbeau in noi pi su-
ferinfele for milenare i aspirafiunile noastre de
veacuri...
Cine nu cunoapte i prefuepte asemenea inalfari
sufletepti, de sigur nu merita sa fi trait clipele
de azi I
Vedefi, on cat am oroare de acei care nu simt
astazi la fel cu noi sunt momente in cari nu am
pentru dimpii de cat o nemarginita mild 1..."
I-am spus ce se sopteste in campul germano-austro-
fil: ca ardelenii nu ne vor, ca in taTdeal privirile se
indreapt5 tot mai mult spre Budapesta, de cat spre
Bucuresti, cu cei cativa ardeleni pripri,iti la noi, sunt
niste izolati, ca in definitiv cu asemenea insinuriri, se
eautil a se scuza o anumitil atitudine...

www.dacoromanica.ro
 ..MIIMI
131 NELJTRALITATEA

Astea nu sunt scuzea iaspuns rilstit Filipescu

ci calomnii pi perfidii... De sigur ca printre arde-
leni, or fi lost f i nor mai fi ,ca pretutindeni, trada-
tori de neam... Dar la noi n'au fost pi nu sunt ? Dar
de ce nu se gandesc acepti domni la loft martirii cari
au infundat pupcgriile ungurepti ?
Cred d-lor cg unirea cu ardelenii nu s'ar justifica
de cat dacg danpii ar fi to numai ni§te supraoameni?
Ce perfidie I ..'i tine se incumeta sg vorbeascg de
puritate absolute in materie de nationalism..."
*i dupit o pauza :
Dar mai e pi altceoa... Putem noi arunca piatra
unor frafi cari poate, sunt siliti la anumite atitudini,
dintr'un oportunism necesar insiipi cauzei celei mari...
Sg nu uitam cg tot poporul ardelean f i-a menfinut a-
nitatea numai grade unui mgnunchi de conducgtori...
Ce-ar deoeni acest popor, data toti acepti conducg-
tori, printr'o atitudine a lor, fillip °stag dominatoru-
lui, ar fi aruncali astgzi in temnite, sau ar popula
spiinzuratorile, tocmai azi tend rezistenta trebue sil
fie mai darza ? Ce ar insemna poporul ardelean azi
pi apoi maine fare un Maniu, Vaida, Vlad, Pop,
Lucaci, Goga f i atafia alfii?
Sg le aruncgm piatra pentru anumite atitudini ?
Dar aum trebue atunci sg ne judece ei pe noi ? Oare
zeci de ani, nu rsapundeam noi suferintelor lor, cu
cordiala alianfa a asupritorilor lor ? Nu am primit cu
alai pe Frant Josef pi ca un suprem omagiu, armata
romans in cap cu conducgtorul ei, n'a defilat ea ina-
intea Imparatului" ?
Nu trebuia sa ne strecurgrn noi cativa, travestiti ca
conspiratori, in Ardeal, alunri ciind vroiam sg le De-
nim ardelenilor materialicepte in ajutor ?

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU m- 132
Dar nu s'au gait pi guverne cari au fticut scuze
In Pesta, atunci tend unele manifesairi naliona-
lisle de aci, de pe propriul nosiru teritoriu, sbar-
leau puffin sprincenile ungurevti la Pesta?...
Vrea sa zica ceea ce in noi, intro Cara liberli, con-
stituia un oportunism scuzabil in ardeleni, cart
aveau in spate jandarmul ?i in fala temnila §i span-
zur5loarea, insemna o cr;m5 ?
Ce nerufinare I I
Dar acuma, acuma in urntii, cum ne-ar putea ju-
deca i ardelenii, data e vorba de judecatii ?
Cand noi lastim s5 treacii pe in noi munifiile cart
trebue sit' le secere vietile ? Cand facem manifestafii
in favoarea unei neutralitali definitive ? Cand pe
orizontul for brazdat de atatea mulling pi jertfe, noi
nu le trimetem dinspre Carpi*, afire cari ei ne-
contenit pironesc speranfele lor, de cat un singur
curcubeu : misiunea Stere"1...

3 Decembrie.
S'au pus mart sfortZiri, de o parte si de ialta, pentru a
se ajunge la o intelegere in partid. Deliu in special a
desfkurat o activitate febrilii, incercand se puie la con-
tributie toate resursele sale intelectuale §i diplomati-
ce"... spunea cu ironie Delavrancea ceea ce amuza
mult pe Filipescu.
Nu-i mai lipsefte de cat uniforma lui Metter-
nich" a spus iaregi Delavrancea.
Filipescu a ramas in tot timpul acestor tribulatii, calm
§-1 foarte hotarit.
Nu i-am cerut decal un singur lucru lui Mar-

www.dacoromanica.ro
 133 NEUTRALITATEA

ghiloman pi am credinta cg maine el se Da executa

sa declare categoric in fata partidului ca intelege
sa epim din neutralitate pi numai intr'o singurg di-
rectie, care sa nu fie cu Germania pi Austria.
Nu a holgril aceasta comiletele noastre ?
Nu cere aceasta intreaga opinie publics astazi ?...
Restul nu ma imports... Ca aceasta nu se poste
realiza de cat in acord cu guoernul i Coroana, tip
cum spune Marghiloman WO mai bine dar tre-
bue tie ySi acepti factori, cg fef ul nostru este term
hotarit, alaturi de intreg partidul fi de intreaga opi-
nie publics, sa realizcze aceasta politica, fie la rigoare
pi in contra altor tendinte sau ezitgri..
Chestia susceptibilitatei lui Marghiloman, atinsa
prin felul cum s'a pus la cale motiunea lui Gradiptea-
nu, e un fleac; de allf el astazi fata de partid el are
pe aceasta chestiune, o situatie frumoasg, din mo-
mental ce motiunea nu a apucat sa fie propusg la Se-
nat fie din int amplare, apa cum zice Marghilo-
man, fiindcg s'a ridicat edinfa fie di a fost la
mijloc o sforarie, asa cum zice Barbu, pusg la cale de
Marghiloman in intelegere cu Bratianu".
Misu Cantacuzino exprimii tiarerea ca discursul lui
Marghiloman la banchetul cercului de studiii a foss' in
definitiv un discurs patriotic.
In cursul convorbirii prietenilor prezenti, Filipescu a
aruncat observatia :
Nu o fi avand ore-o inraurire pi ocuparea Bel-
gradului de Sgrbi ?"
Cuvinte spuse pe un ton foarte bon enfant", cu acea
modestie ce totdeauna se putea constata la Filipescu,
atunci cand se referea la vre-un triumf al credinfelor
ce-i erau scumpe.

www.dacoromanica.ro
NICTJLAE FITAPESC1J 134

5 Decembrie.
Declaratiile categorice ale lui Marghiloman ,in sen-
sul celor dorite de Filipescu, in comitetul executiv de eri
a adus cel putin aparent, o normalizare a raportu-
rilor.
E drept ca imediat dupe ce ambii protagoniSi §i-au
fixat punotele de vedere, an urmat §i la unul §i la cela-
hilt explicatiile"...
Pentru caracterizarea situatiei, Delavrancea a avut o
ironie delicioasa. Intrebat de unul din convorbitori asu-
pra impresiei ce i-a lasat ziva festiva" de eri dan-
sul cu o privire semnifioativii, aruncatii spre Filipescu,
a spus :
..Pai dacii Dediu a incheiat $edinta declarand cu
astAzi nu mai exists nici o divergenta ce sii mai
spunem not M...
Dar de ce nu to referi, Barbule a spus Filipes-
cu fi la declaratia mea finalii din Comitet, ca
data, data ce mi s'a conf irmat of icial, nu Da fi punc-
tul terminal al neutralitAtei noastre eu ii zic fo-
vaiala atunci prin once mijloace nu voiu pregeta
sii deslantui eu razboiul ?"
Delavrancea s'a sculat §i imbratiAnd pe Filipescu
i-a spus :
,.Data to siirut acurna Nicule, e fiindcA in comitet
a fost unanimitate pe cele spuse de Marghiloman
Dorba lui Dediu I"
Am ras cu lofiii.
Observatorul obiectiv friu ar fi putut diagnostioa de
cat un simplu armistifiu in partid.

www.dacoromanica.ro
 135 NEUTRALITATEA

14 Decembrie.
Filipescu ceva mai optimist in urma intrevederei de
alaltaeri cu Regele.
Marturiseste ca, amintindu-si de reflectia Reginei
Maria ca cu Regele nu trebueste nimic bruscal, cad la
Dansul deciziunile yin lent dar pe urma devin ne-
stramutate a fost cat se poate de prudent, mentinand
flied ferm punctul sau de vedere.
E convins ca* Regele a spus cu un suras ironic Fi-
lipesou a ramas cu impresia ca in definitiv ie suis
un garcon sage"!...
Foarte multumit de atitudinea lui Costinescu care
singer se opune legii starii de asediu.
Vesel pana la culme, de bobarnacul" dat lui Busche
prin neparticiparea Regelui lea, vaniltoarea lui Carp, in-
vitatie ce Regele acceptase dar careia nu i-a mai
dat curs stiind ca va lua parte si Busche.
Filipescu foarte preocupat de a deslusi bine chestiu-
nea iscalirei unei conventiri intre 'baba $i noi, privitor la
vestirea reciproca in caz de antrare in acfiune. Filipe-
scu crede ca buna dispozitiune a Regelui pe care a ob-
servat-o in convorbirea avuta, atunci cand s'a vorbit de
atitudinea Italiea in conflictul mondial se detoreste
tocmai unei asemenea intelegeri.
Vezi to rog mi-a spus la plecarefi sondeaza
discret pe Costinescu in aceastii prioinfe.
29 Dccembrie.
Convorbirea lui Filipescu cu George Lorand deputa-
tul Belgian, 1-a intilrit 5i man mult in convingerea vic-
toriei finale a Antantei.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPBSOLT ..........-- 138

Eroismul Belgian a ifiscolit intr'lnsul simtiminte de

admiratie dar *i de amiiriiciune in raport cu starea
de spirit de la noi.
Vezi d-ta, and stai departe de manifestarile unor
virtufi sublime, nu le pofi Inca realiza in iota fru-
musefea lor...
Da and ai in faits to insapi exponenfii unor ase-
menea manifestari, and auzi din gura for cu cats
simplicitate considers ca foarte firepti orice sacrificii,
orice suferinfi, orice dureri, numai din iubirea for
nestramutata de fara pare ca to simfi micporat fafa
de ei 1... ,Si ce admirahil Rege 1... in mijlocul suferin-
felor poporului Lui, impartapind El insupi toate pri-
vafiile, toate durerile 1...
Ei da I ce fericita fara, care cel pufin in asemenea
clipe de obpteascii frafie intro Domn $i popor, poste
realiza cuvantul infelepciunei : 0 hums(' pi un
pastor..."
$i apoi cu un ton de dispret :
,orS'i and to gandepti ca in aceste clipe la noi se pe-
Irece... se cauta sa se strecoare cat mai multe vagoa-
ne de petrol pi cereale... Se caula tertipuri f i abilitafi,
cum ne-am putea strecura prin toate suferinfele ¢i e-
roismele acestui groaznic macel, pentru ca la urma
se ne pice pi noua cepa, firimituri de glorie, plarnadite
din sangele altora 1...
E desgustator 1...
Fie care vorba a lui Lorand spusii cu Willa
simplicitate, o simfiam ca o palms pe obrajii unei fart
amorfita in bizantinism f i mercantile'. 1"
Pentru a-1 descreti putin, i -am spur : am fotu§i cre.
dinta cii sunteti convins cel dintai ca dacii vorba lui

www.dacoromanica.ro
 137 NEUTRALITATEA

Caragiali avem §i not falitii no§tri vom avea fnsa §i

eroii no§tri...
Mi -a raspuns :
Apoi crezi d-ta ca dadi totu$i in sinea mea nu aft
aoea aceastii credinta, afi fi avut curajul sg-1 spur
lui Lorand ce i-am spus aseara in toastul meu de la
banchet ? 0 elementary probitate morals m'ar fi im-
piedecat s'o fac"...
Filipescu a accentuat din nou importanta declaratiu-
nilor lui Lorand, ca peste 3 luni cel mutt, Italia va intra
fn actiune allitturi de Antatallceeace va fi mai ales
confirmat, dace Fasciotti nu va da nici o desmintire de-
claratiilor lui Lorand.
Am o singurii mahnirea mai spus Filipescu
ca toastul meu dela banchet anuntand apropiata noa-
strii intrare in actiune, va turbura din nou seninata-
tea diplomatica a lui Alarghilomanl..."
Pares putin mai inviorat

www.dacoromanica.ro
 1915

www.dacoromanica.ro
NEUTRALITATEA

www.dacoromanica.ro
 7 lanuarie.
Am Post chemat de dimineata la telefon de Filipescu,
care m'a rugat sa tree numai de cat pe 1a, dansul. Am
simtit, dunii tonul convorbirei, ca era miiniat.
In adevar I'am gasit plimbandu-se agitat grin birou.
Ai cilit ziarul Ziva" imi spune el ex. abrupto?
Acqti domni merita sa fie plesniti pe strada ca cei
mai din urma ticalwi 1.. Nu le ajunge ca in campa-
nia for desmafata germanofila, intrebuinfeaza Coate
infamiile pentru a otravi con0iinfa nafionala a aces-
tei fari, acuma recurg i la cea mai ignobila arma
din arsenalul d-lor abject i cauta sa acrediteze, fal-
fificand fi sofisticiind cuvantarea mea de daunazi
la Cercul nostru de studii, ea gi eu am muiat-o"
pe chestia intrarei noastre in actiune alaturi de
Antanta I...
Ifi inchipui baefii lor" pornind acuma razna prin
mahalale cu lozinca gi Filipescu s'a dat pe braz-
Ei bine, nu, le voiu administra o corecfiune
85 be fie de pomina gi mai ales acelora cari sent in
capul acestor inf arnii..."
Am aratat lui Filipescu a carui exasperate ma in-
grijora ca dupii parerea mea, un conflict violent
cu mar,avii" dela Ziva, nu le putea de cat folosi
fiindea, cum dan,ii canal sa bata moneda din orice,
pentru a crea atmosfera in jurul acfiunei for mur-

www.dacoromanica.ro
MCI:MAE FILIPESCII 142

dare vor criutia, srt exploateze Si aceastii aorectiu-

ne" care li s'ar aplica...
Dar nu se poate a replicat Filipescu sä
las nesanctionarii o asemenea
Dupa mai multe ipoteze, me -am oprit la solulia de
a cere pe calea unei notificiiri, inserarea in eel mai
apropiat nurdEir al ziarului, o desmintire en urn:Liao-
rul cuprins :
Suntem autorizati de d. Filipescu a declara ca e
partizanul intrarei in acfiune, in contra Austro-
Ungariei ; ca singura frith ce-a exprimat cu ocazia
cununtarei inute la banchetul Cercului de studii
al particlului Conservator, e ca n'am intrat mai de
vreme in rilzboiu i ca sperg ca. cut mai curund yam
efi din neutrahlate" 1).
Desliu a fost de taceiasi prtrere.
18 lanuarte.
Mivilrile de trupe spre Chimes §i Valea Prahovei,
cum era si firesc, au fticut obiectul a felurite ipoteze,
printre prietenii lui Filipescu. Unii exagerand de si-
gur evenimentele, afirmau cu aceste mi§ciiri, sunt pre-
ludiul unei actiuni apropiate caci Bratianu s'a dat
in fine pe brazda" (Giani, Desliu); altii mai sceptici,
se multumeau a nu trage nici o consecintil, fiind dat
incoherenta politicei lui Briitianu. (D. Greceenu, M.
Cantacuzino).
Filipescu, totdoauna perfect infarmat de ceea ce se
petrece pe fronturile de luptrt, a spus :
Ceea ce e cert este ca, de Pre() zece zile, Germa-

1) A se vedea An xa No. 2.

www.dacoromanica.ro
 143 -- - -- - - ....--- - --- NEurrRALrrATEA
nii au inceput sa trimita trupe pe frontul austriac ;
s'ar putea ca aceasta sa fie explicatia mioarilor
noastre de trupe ca o minima fi tiMida masura de
prudenta. Nu este insa nici exclus ca masura sa fi
tintit fi la pololirea clocotului opiniei publice dela
noi numai ca cu asemenea tertipuri, nu se poate
amagi un sentiment apt. de prof and fi sigur, cum e
sentimentul national... In orice caz, aceste masuri,
luate in conditiile in cari s'au luat vi de omul care
le-a lust, nu se pot considers ca o atitudine er-
ma intro anumita directie. Nu trebuqte uitat ca
masura a lost luata fara ftirea Statului Major lu-
cru numai pomenit numai de ministrul de raz-
boiu recte maiorul Sarbu".

22 lanuarie.
In discutia asupra situatiei de astrizi si asupra pos-
ture' de neinteles in care se pune Brlitianu chiar fats
de striiithitate, nu numai de opinia publicU dominant5
din tars Filipescu a spus intre altele :
Eu mai inteleg ca Bralianu in grandomania lui
sa pi inchipui ca ne poate juca pe noi, mai ales ca
are la dispozitie, bunavointa pfului nostru / Dar
sirci inchipue ca acelasi joc poate avea sorti de iz-
bandit i asupra strainatatii aceasta ma face sa
ma indoesc de inteligenta lui... Apoi pentru Dum-
nezeu, acum cafe -va saptamfini trimite sol in Fran-
fa pe dr. Cantacuzino ca sa le spue trance-
zilor ca in Februarie intram in actiune... Va in-
treb, dam noi impresia unui popor ce peste cate-va
sliplamani intram in lupta? Orice francez n'ar
avea de cat sa face o simple raita dela Severin la

www.dacoromanica.ro
NICULIM FILIPESCLI 144

Bucuresti pi mai ales o plimbare prim Bucurepti

pentru 4'0 da seama de ce grosolang minciuna
le-a trimis pi poste hotare Braianu 1"
25 Ianuarze.
Delavrancea imprirtriOse lui Filipescu convorbirile
ce le-a avut cu Marghiloman, pentru a cliuta six apla-
ueze osperiaitile spunand lui Marghiloman crt lu-
erurile, in partid, s'ar netezi, dacii Marghiloman s'ar
mrirgini sa aetiveze in sensul celor hotiirite de forurile
partidului, Lira a se Lisa influentat de prirerile lui per-
sonale, on can ar fi ele ; sunt situatiuni in cari, e mai
prudent, mai abil, ca un Sef sa nu aibii nici o rairere
personalli.
Delavrancea a riimas inss cu impresia cs, cu Marghi-
loman nu mai e nimic de flicut de oarece dansul i-a
vorbit, de eventualitatea unui coup nul" la capatul
razboiului de posibilitatea pentru noi, atunci (pre -
Giza chior dupa 4-5 ani) ca impreunrt cu Italia &I
atacilm Austria, pentru a ne lua tot ce ne revine. Prin
urmare, intima convingere a lui Marghiloman spu-
nea Delavrancea este, nu numai ca Aliatii nu vor
fi invingaton, dar ca cel mult ei nu vor fi complect
invinsi ; ca Italia nu via intra deci atatea gi atatea
eventualitriti can sunt la antipodul credintelor noas-
tre. Cum s'ar mai putea avea incredere in un aseme-
nea sef conchidea Dolavrancea ?
De sigur a observat Filipescu cu un ase-
menea suflet, on cat de categorice declarafii ne-ar
face in Comitete, totul nu poate sa fie de cat o fg-
farnicie. La urma urmelor, nimeni nu'l poate acuza
di are o anumitii credinfa mai ales ciinci partida

www.dacoromanica.ro
 145 11.I NEUTRALITATEA

se joaca apa de stran.s, deoparte pi de alts, pe epi-

ehierul razboiului... Dar ceea ce constitue a adeva-
rata imposture, este de a incerca sa conduci credin-
tele alora, cu credinta to opusa, intrebuintand fel
de fel de tertipuri pi momeli Barbu are dreptate,
sufletul ef ului, fiind altul de cat al partidului, vor-
bele lui nu mai intereseaza el trebue sa cedeze
situia locul. Sa se multumeasca sa conduce pe cei
dela Moldova" pi alti nemtof ili din jurul presei lui ".

la Februarie.
Filipescu invionat, irainsfigurat, de prezenta genera-
lului Pau §i primirea entusiastri ce i s'a fa'cut.
Esentialul din declaratiile gen.eralului, estte cau ra*z-
boiul va fi de lunge durata.
15 Februane.
Zi festive, de mare reconfort, in urma intrunirii dela
Dacia a Ligei Culturale". Dupe cuvantarea lui Gaga
care ne mirase pans la lacriminu numai prin patrio-
tismul ei vibrant, dar mai ales Mulch' dansul aprirea
inaintea oehilor futuror ca o intruchipare vie a Ardes,
?dui am crezut cu totii, ca alte culmi ale exalta-
tiunii patriotice, nu se mai puteau atinge.
Cuvantarea insa a, lui Filipescu, 1-a depait... Cuvan-
tare de ,adeviirat profet al romanismului... Seara exam
eft tofu strami in jurul Jul.
Nicule a spus Delavrance,a lase -ma sä to
imbratipez... Ai lost dioin... ne-ai orbit de cronici...
Dar to ai grait" in cuointe neperitoare, cronies"

www.dacoromanica.ro
 NICULAE FELIPESCII . 146

timpurilor de astazi... Cuvintele tale nor sfida veacu-

rile pi copiii din copiii noptri nor pti ca to ai proo-
rocit hotarul de veci al neamului, atunci cand l'ai
afezat in alternatioa sau a unei Alba- Iuliei glo-
rioase, sau a unei Turde de sublimii jertfe1).
Iti spun clrept Nicule a intervenit Desliu
ca am simtit la un moment dat, cu sufoc de emolte..."
Dupa cuvintele intiltatoare ale tut Delavrancea,
aceasta reflexie banala, ne-a jenat pe toti Si a pri-
lejuit lui Delavrancea o privire indreptata titre Des-
liu, plinii de o mare $i semnificativil comiseratiune
Filipescu parea jenat de toate laudele ce 1 se adu-
ceau. Sincer, nu'si dadea de Ice seam, de culmile ce
atinsese prin cuvantarea sa.
Ce crede(i a spus el 1a un moment dat cu oa-
reoare ironie in privire di am sgandlirit putin vi-
tejia Regelui, evocand Campia Turdei ?"
La plecare, dupli ce se retriiseserri toll ceilalti prie-
teni, mi -a mai spus :
Cat to reconforleaza aildura priteniilor... In lup-
tele politice aceasta este cel mai prefios stout... Mi-a-
mintesc cum in timpuri de restripte, riimiineam in
jurul meu numai cu ca(i-va prieleni statornict :
Hiotu, Callimachi, Depliu, Pariano... i cat de mull
devotamentul lor, imi reconforta moralul..."
23 Februarte.
Deprimare pang la adevariata durere la Filipescu in
urma informa(iilor culese dela ardeleni (Lucas. Mi-
haly) si de desnridejdea acestora.
1) A sa ye lea psroratia cuvantirli in original la anexa No. 1.

www.dacoromanica.ro
 147 NEUTRALITATEA

Atitudinea soviiitoare a politicei romanesti, a avurt

ca conseeinta certil, distrugerea elementrului romanesc
din Ardeal ; cei in stare de a purta armele sunt trimisi
pe fronturile cele mai expuse, cei egmasi acasa sunt
infometafi ciici toatii bruma de hran'a ce mai este, se
dii Sasilor ! Deci numai peire pentru roman ! Exas-
perat, Filipescu a exclamat :
Traiasca cine-o Doi in asemenea posture crimi-
nail.. Eu calau de frati nu pot fi!... trebue curma-
ta odata aceasta abominatiune I !.."
5 Martie.
Cuvinte de revolt4' la Filipescu contra celor ce mai
pot astepta ceva dela o politics de neutralitate"...
Neutralitatea pentru noi in imprejurarile de azi,
e o curate neghiobie I Ce? Noi nu avem nimic de
piistrat, nimic de revendicat, pentru a ne multumi
cu neutralitatea?
Dar desnationalizarea fatale a arclelenilor ca ur-
mare a unei paci victorioase dictata de-Unguri, n'ar
fi un cataclism ce-ar ingropa acolo de veci romanis-
mul? .57 dela tine ne-ar putea veni scapare, data
noi ramanem neutri? Dela insafi Unguri, prin pro-
misiunea unei politici de !argil concesie fats de na-
tionalitati?...
Sä ne spue ins4i Marghiloman, ce s'a realizat
dela Berlin f i Viena, din concesiile fagaduite acum
cateva luni, fats de transilvaneni, de cat numai ca
s'a dat pe mina lui Tisza f i Burian soarta roma-
nilor de acolo... Apoi inchipuefi oricine, ce ar fi in
cazul unei Gross Ungarn" I Un adevarat prapad II"
Dupa o pauza si o preumblare agitata prin camera:

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESC1J 148

Ce sa mai crezi de ace it domni cu momeala for

privitor la Basarabia. La neghiobie, adauga perfidia.
Dar cum, d-lor nu'fi inchipue ca o Alsacie-Lorena
intre noi i Rusia, ar insemna o robie de veci a
noastra, catre Austro-Ungaria?
Dar a0 intreba pe acepti domni, dece descopera
Basarabia numai acuma, cand e vorba 85 ne des-
prinda de Ardeal si nu s'au gandit la Basarabia
pang aeum? Facutu-s'a vre-o opera de propaganda
culturala acolo, facutu-s'a opinteli nationaliste cu
sacrificii de tot felul ?... Nimic I... astazi cand
drumul spre Basarabia e prin Ardeal, astazi acepti
domni au descoperit Basarabia ca sa ne tale dru-
mul Ardealului .5'i mai au i indrasneala sä ne
pomeneasca de Basarabia cu aere de patrioti revol-
tati L.. Cui? Noua, cari sangeram in inimile noastre
pentru fiecare suflet de roman pi pentru fiecare me-
tru patrat de pamant romanesc on undo s'ar gasi?
Sä ma slabeasca prin urmare acepti domni cu mi-
zerabilele for uneltiri... Vom duce lupta pans la ca-
pat pi pang la complecta for demagcare".
10 Al artte.
ilipescu mai malt deprimat @i mahnit, de cat revol-
tat, de uncle manifestrtri ale unei plirti din opinia pu-
blics dela noi. Ca spionii s i si joace rolul for ea
unii nemernici" sa se dea cbiar la acte de tradare
la rigoare admitea... Dar ceea ce'l turbura adanc, era
spiritul mercantil si de un malcom quietism" ce do-
mina consciinta multora. in zilele acestea, cand in-
grijorarea patriotica si spiritul de jertfri ar fi trebuit
s'a fie singura manifestare de constiinta La tofi...

www.dacoromanica.ro
 149 - ...--- NETJTRALITATEA

Nu vedeti do. ne spunea el cum in unii din

tot freamatul zilelor de astazi, nu se desprinde de
cat ideia unui petit commerce" posibil... C5t grau
ar putea s5 vandii?... Cat petrol ar putea set' scurga?...
Cate vile ar putea exporta ?... Idealul national?...
Ei ironic, in consciinta for pusilanimii, it hariizesc
numai unor ziinateci" ca mine vi altii 1...
,,Si in drept vorbind ce f tiu ei despre idealul na-
tional I 0 instruclie streinii de rosturile nationale,
i-au flicut de sigur si4i imagineze Transilvania nu-
mai prin prisma unui Brasov, punct de excursie,
sau unui Cluj f i Arad ca statiuni frumoase, in
drumul spre Paris...
Cum vreti ca acesti nerozi sä se gandeascii in
altceva de cat in ct4tiguri de bani fi in petreceri...
Cum vreti ca aceste suflete sarbede sii tresara In
suferintele ardelenilor cari mor de foame in Ardeal
sau in desn5dejdea refugiatilor, venifi aci i can
dorm prin tufisurile soselei Kiseleff... Aceasta este
adeviirata jale a zilelor de azi I
Va trebui, dup5 izbanda finala, atunci tend dan-
sa va fi glorificata de poetul epopeiei noastre na-
tionale, cari si dansul va riisari atunct de sigur, va
(rebut zic, ca clansul sit* nu uite, pentru a o infiera
cum se cuvine, starea sufleteascii a unor nemernici,
cari inteleg in felul acesta s5 infiiNeze istoriei, pri-
veghiul dinainte de ritzboiu L.."
24 Martie.
F'ilipescu putin suferind. Cu toti it sfiituim sii nu
meargii main la intrunirea Actiunei Nationale" dela
Craiova. E ins intretabil in urma celor petrecute
to

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII 150

astrizi la consfittuirea dela clubul Conservator de aco-

lo. Nimic nu'l poate opri, sa nu reactioneze la o pro -
vocare.
E nemai pomenit a exclamat revoltat atata
fatarnicie din pqrlea lui Marghiloman !... Ei bine o
voiu spune maine ribs, ca dacii acum feapte luni,
in urma propunerilor ce'mi facea Marghiloman,
spuneam un singur cuvant, not eram de atunci in
razlibiu alaturi de Unguri... Si cu ce se Incerca sa
fim momiti ? Un statut pentru Transiloania §i Bu-
covina romaneasca, cu mormantul lui ,Stefan cel
Mare 1...
Ce parere o fi avut ins4i Valdburg, cu care
Marghiloman discuta pe aceste baze, de calif atea pa-
tiotismului romanesc, care, pentru nifte relique
de sigur scumpe on -carui roman e gala sa in-
mormanteze realizarea idealului nostru national in-
tegral I..."

29 ..ilartze.
Aprecieri 51 discutii asupra vizitelor lui Von der
Goltz.
Dr. Giant, cu firea lui mucalitil, a filcut reflexia :
ce plicat cis maresalul avea putin Limp In dispozitie,
asa cii n'a putut vizita de cat pe Rege, Brittianu, Carp,
Maiorescu si Marghiloman... in altfel venia glont" 5i
la C. C. Nicu !...
Misu Cantacuzino stia, ca in orice caz, audienta
la Rege, nu a fost tocmiai ceea ce nudujduia Maresalul.
In acel moment Filipescu a intervenit.
Pe and data Maremlul e un prost audienta

www.dacoromanica.ro
 151 ..---- NEUTRALITATEA

in Regina Maria a trebuit sal satisfaca pe deplin..."

Aceste cuvinte ne-au intrigat pe toti desi le in-
telesesem rostul insil nici unul din not nu le-am re-
levat, apreciind cii, data Filipescu nu a spus mai mult,
e cii &instil intelegea sil pastreze discretiunea. Numaa
dr. Giani a riscat : atunci nu e nimic de zis, rolurile
au fost admirabil distribuite..."
Filipescu a mai adaugat :
De altfel aceasta vizita nu a fost ceoa rau. Da-
cli i-a dat lui Busche satisfactia invitatiei unei mese
comune cu Goltz i cu Marghiloman in schimb,
i-a dat lui Busche ocazia sa pipiie Si Busche nu e
un prost, trebue sa o recunosc deosebirea, din
punct de vedere al opiniei publice, intre vizita lui
Pau f i a lui von der Goltz.
0 singura teams am, e ca lipsurile de munifii ale
Turcilor, sa nu'l fi determinat pe marepl, sa facif
presiuni pentru transituri prin Romania.
Numai cii opinia publica astazi, numai e aceia
din tiara anului trecut. 1 57. nu cred ca s'ar mai in-
cumeta nici chiar Bratianu sa lase ca santinele Ger-
mane sa pazeasca irenuri cu munifit in stafiele
noastre 1..."
10 Aprilie.
Sforliirile continua de o parte sa de alta, in vederea
evitiirei unei rupturi in partid, prin demiterea lui Mar-
ghiloman. De aci cliscutii intre fruntasi la Filipescu :
Delavrancea, dr. Giani, I. Gradisteanu, D. Greceanu
si cristalizarea diferitelor pilreri a conduciitorilor.
Motiunea parlamentarilor care tinde spre acest tel,
a pus cum se spune le feu aux poudres".

www.dacoromanica.ro
=MAE FILIPESCU +---_ 152
Ion Lahovary in deosebi, se multiplial in argumen-
tari i staruintii, pentru a evita ruptucca care pentru
dansul ar Insenina distrugerea partidului, in clipele in
cari din potrivA, partidul ar trebui sa ioace, un rol cis-
toric.
In prim loc, el deploaii ca iarasi accastii cracila a se-
fiei" in partidul conservator, it submineaza asa a
fost cu sefia lui Carp apoi in 1901 in fine in 1913,
a.celeasi sdrunciniiri.
De aci decurge superioritatea partidulul liberal.
Recunoaste ca Marghiloman a fiicut man greseli
dar crede ca $i de partea ceallalta, s'au facut erori.
In al doilea rand Lahovari este convins ca politica de
temporizare, e Inca indicatit crici nu avem Inca mu-
nitii suficiente, nu suntem utilati in raport cu exigen-
tele pe cari le-a invederart acest razboiu, si in fine cu
Bulgaria ca si Turcia find atasate politicei austro-file,
not suntem prea expusi panii ce dinspre acest front nu
suntem asig-,urati.
De sigur spunea Filipescu cg Lahovary,
In fond, nu are dreplate. Dar deosebirea dintre el fi
Marghiloman este cg, acesta nu crede in victoria a-
liafilor pe cand Lahovary dela inceputul razboiu-
lui, a avut aceastg credinfg pi pi-a dat seama ca i-
dealul nostru nu-1 putem realize decgt algiuri de a-
liati.
Dupg cum ti -am mat spus, cand m'am intors din
straingtate, sub impresia celor ce am vlizut in Ger-
mania i a credinfei de acolo cg victoria austro-ger-
manilor va fi fulgerg.loare, n'am avut, limp, de 8-
10 zile, ca Iona Gradioteanu pi Ion Lahovary, viziu-

www.dacoromanica.ro
 153 NEUTRALITATEA

nea neat' a acesiora, din punct de vedere al momen-

lului intriirei noastre in actiune.
Lahovary a evoluat de atunci greoi. El se mentine
infepenit in credinfa ca momentul nostru nu va vent
decal °data cu intrarea Italiei in joc.
E deci o mare deosebire Entre el Si Marghiloman"...
In. cat prive§te pe Maiorescu cu taste c5. m,an putin
agissant ca Lahovary, 1otu$i, prin argumente dialec-
tice puternice, cauta sa sustie pe Margiholoman, pro-
poviiduind politica. neutrailitatii.
In prim loc Maiorescu este dominat de situatia areata
prin cucerirea realizat5 in 1913 sub dansul si deci
este ostil oricarei intreprinderi care, ar pnimejdui a-
ceast5 situatie. Deci prima grije este ca sii ne asigurtim
de Bulgari ; on aceste asigurliri nu le poate cunoalte §i
tua temeinic decal guvcrnul 4i Coroana.
Trebue titeptat deci momentul cand ace§ti factori ne
vor pune in curent, fie printr'un consiliu de Coroan5,
fie prin formarea unui guvern national pentru ca sa
4tim ce honirire sa 1u5m.
Asemenea chestiuni nu se pot rezolva, nici hotari in
comitete de partid, sau de §eful unui partid de opozitie.
In situatii complexe, e o gre§eailli crede Maiorescu,
sa se lege soarta tiirei in afar de orice consideratii de
oportunitate.
Reaminte§te mereu grevala lui I. Bratia.nu, in 1878,
in chestia Basarabiei, care 1-a impiedicat in urni5 sa
negocieze la congresul dela Berlin o mai bun5 granit5
Dobrogean5.
In al doilea rand, pentru Maiorescu, tot chestia ro-
luluuiItaliei in conflict, e determittant5. De altfel

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII 154

soarta tilrei noastre, din punct de vedere al eiliantelor.

a depins de ultimii timpi, mult de atitudinea Italiei.
Asa reaminteste Maiorescu, deli dupa intrevederea
dela Gastein, Ion Bratianu vroia sa iscaleasca alianta
cu austro-germanii Regele Carol ins a cerut ca a-
lianta sa nu fie isealifa decat numai dupti ce s'a raliat
$i Italia. In fine Maiorescu crede ea, de oarece idealul
national se polite realiza intr'un sens, sau altuil asta
nu trebue sa ne claseze, pe unii in patrioti 5i pe altii in
nepatriott.
Toate bune spunea Filipescu dar nu e vorba
acuma sa luptlim cu iscusinfa dialecticli a lui Maio-
rescu. De alifel precedentele istorice, au toldeauna
sleibiciunea ca se pot wor rasturna, prin alle prece-
dente...
Oare, nu din cauza politicii de negaftune, cu o-
cazia rlizboiului nostru de Independenfii, partidul
conservator a pus in 1876 laurii nemuririi pe fruntea
liberals ?...
.57 tine mai bine ca Maiorescu, nu a pus in relief
aceasta, in memoriile sale ?...
Din cauza acestei atitudini negative de altfel,
partidul, va fi toldeauna pe planul al doilea, al marl-
lor linii din viafa $ i istoria acestei fiiri... Negatioi pe
chestia colegiului unit, negativi pe chestia proprie-
tlifiz... Hai sa fan negatioi fi pe chestia nafionalii
0 atunci cu siguranfa ca pe buna dreplate istoria
trebue sa ne ignore L.
Atitudinea Italia ? De sigur ca d-lor nu cred in
intervenfia ei nu fiindca au vre-o data pozitiva
0 de unde ar avea-o tocmai neutraliftii $i nemfofilii
dar fiindcii neutralitalea Italiei constitue pentru

www.dacoromanica.ro
 155 ----.... NEUTRALITATEA

daruii o speranta f i un pretext pentru justificarea

politicii lor... Uite pui ramageg, ca maine sa intre Ita-
lia in lupta fi toti domnii aceaia se nor mentine pe
aceia0 linie de negatiune...
Noi am (mut totdeauna convingerea ca Italia va
infra alaturi de aliati Si astazi am certitudinea ca
evenimentul e o chestie numai de zile sä ne dea
voe aceqti domni, ca acei in masura sa ne dea date
precise asupra acestei chestiuni. sa ne facei conf
dente noua, nu d-for "...
Toti au aprobart vorbele lui Filipesou holarite mai
malt oa on cand.
15 Aprilie.
Ruptura pare inevitabilli.
Marghiloman Viizand ca anotiunea parlaimentarilor
41 -urmeaza cursul a hotrait convocarea comitetului
executiv.
Dupa ultimele poantaje Ricute de Filipesou va fi o
diferenta de un vot, doull.
La un moment dat Filipescu exclania :
Eleganta in un om nu e suficienta pe dunga dela
pantaloni f i pe cararea din ceafa... Apoi elegant e
asta sa nu fii germanof it pe f atil, nici antantofil pe
fata... sa Iasi sa se creada f i una psi alta, $i cand, che-
mat inaintea marelui sobor al partidului, sa scapi la
limits fi tot sa to agati de o situatie in care este cert
ca cel putin autoritatea nu mai o ai...
Dovada ca de luni de zile nu mai ai curajul sa
conooci organele partidului.
O sa vedeti di fi atunci, vre-o budala nemtofila o
sa ne isbeasca cu argumentul istoric, ca fi Republica
in Franta a scapat cu un vot..." Am sits cu totii.

www.dacoromanica.ro
NICTJLAE FILIPESCII 156

Dolavrancea, a avut si el o notii hazlie

Trebue sa recunofti Nicule, ca Marghiloman are
pi un mare ghinion... Dupa' ce nimeni nu area srz-1
creazii cu e antantofil, apoi, afa, din senin, s'au mai
adunat 0i to(i nemtofilii tocmai in jurul lui 1"
,,Nu numai norocul dar §i ghinionul e mare lu-
cru la om 1..." A efts gi Filipescu.
17 Aprilie
Infeilnirea lui Filipescu la Lahovary cu Marghi-
loman, n'a schimbat nimic din situatia internii. Fili-
pescu in ofensivii, a {lent lui Marghiloman un intreg
bilant al activitiilii lui ; Marghiloman domol, resemnat,
in cOutarea inch' a unui colan de salvare"..
Impresia lui Filipescu este eft Marghiloman e corn-
plect deorienbat, dar totusi pristrealii intreg punctul
lui de vedere.
20 Aprilie.
Discutiuni aprinse pe urma cxmitetuqui de astiizi.
Prevederile lui Filipescu s'au realiva ; din 62 de
votanti, majoritatea absolutri fiind 32. motiunea de in-
credere a obfinut 32 de Noturi, au fort contra 27 votun
qi 3 abtineri, din care una a lui Ahrghiloman. Deet ab
solut la limits 1).
S'au propus si alte motiuni, hate umilitoue pentru
Marghiloman : Greceanu a propus ra diiectia partidu-
lui sit fie incredintatrt unui comitet compus din Mtn-
ghiloman, Filipescu, Lahovary, sub pre edintia lui La-
hovary; VIOdescu a propus oa din comitetul consul-
tativ sO se aleaga un comitet restrans, compus din : Ion
1) vezi lista votului si anesa No. 4

www.dacoromanica.ro
 15'7 NEUTRALITATEA

Lahovary, Filipescu, Anion $i Mi.0 Cantacuzino, care

sit sfatuiascri activitatea lui Marghiloman formula
pe care acesta a acceptat-o. S'a dat insii prioritate mo-
tiunei de incredere pur 7i simplu. Atitudinea lui Mar-
ghiloman pare-se, lamentabila".. Calimache a apostrofat
in plin comitet pe Virgil Anion cu cuvintele Esti un
trildlitor".
La sfarsitul vutului dupa apelul lui Marghiloman
la o cornluenare comunii, toti cari au votat contra, au
afirmat ca VOT riimane in partid, insa pentru a duce
lnpta inainte.
Filipiscu cu rtoate ca forte enervat de uncle inci-
dente din comitet piirea totusi mullumit.
La plecare un dialog semnificativ.
De ce ETU posomora t Barbule" ii spune Fili-
pescu lui Delavrancea.
De, ca omul ce se preeitepte de un parastas"
a rilspuns Delavrancea.
Filipescu a avut un surtts de satisfacfie.
11 Maiu.
Era firesc ca intrarea Italiei in iiizboiu araturi de
antanta, su sdruncine complect situatia lui Marghilo-
man si asa destul de precara $i sa-i nilrue ulti-
mele metereze", cum spune Delavrancea.
De,zi mai oonciliant $i el si anturajul lui aceasta
insa numai pentru a castiga limp, scontand o viotorie
austro-germanii pe frontul rusesc. care sa oompenseze
intrarea in actiune a Italiei.
Aeeasta e prirerea tuturor prietenilor lui Filipescu.
Se petrece tocmai ceeace vain prevestit a spus
Filipescu acum de curtind: atunci totul se con-
centra in jurul chestiunei intrarii ltaliei argturi de

www.dacoromanica.ro
 NICULAE FILIPESCII 158

Antanta fiindca in mentalitatea for austro-fila

sperau ca acest eveniment nu se va realiza acuma
ca s'a realizat, se deschide alte temeri : frontal rusesc
pi probabila cadere a Pzemisului 1
Aceasta ii preocupii pe d-lor in mares for iubire
de neam I Apoi ce dolma mai evidenta ca toatii
tints d-lor nu e decal o continua temporizare, pane
la o eventuala mare victorie austro-germana care sa
ne pironeasca pe loc apa ca la incheierea pacei sa
jubileze Tisza pi noi sa ne mulfumim a f terge lacra-
mile transilvanenilor caci trebue sa fii cu total
cretin, data nu epti lipsit de bung credinfa, ca sa -ti
inchipui &I intr'un conflict apa de complex, cu atatea
fronturi deschise, se poate realiza aces clipli ideals
in care unul din beligeranfi sa fie victorios pe toate
fronturile ! .54 chiar dacii s'ar realiza aceasla ei
pi? Cine ar mai sta cu noi de vorba atunci? Ne-ar
trimite la primbare cu un picior unde ni se cuoine...
Deci fiindca se demasca incontinuu acepti oameni sa
se ispraveasca odata cu eil Nu vrea Marghiloman
sa piece, fiindca apa ii impun credinfele sale pi apa
ii ordona Bratianu. Ei bine, sa se convoace comi-
tetul executio , congresul parlidului, orice-ar pof ti
d-lor, ca sa piece rupinos... SA- vedem data acuma
mai are macar majoritatea de limita".
12 Mai.

Consecinte cu toatri atitudinea lui de panii acum,

Ion Lahovary a pririisit dupii 10 luni, punctul de ve-
dere al neutralifatii, oclatii Italia angajatii in luptii
luand atitudine heti-trait contra lui Marghiloman.

www.dacoromanica.ro
 159 NETJTRALITATEA

Filipescu nu ar fi ostil farmulei Maiorescu ca sef in

looul 1ui Marghiloman cu conditia insa sine qua non,
ca sa-si is angajamentul ca vom merge alaturi de An-
tanta.
Filipescu isi da seama ce greutate ar avea adeziunea
lui Maiorescu, la o asemenea
Cu prestigiul european ce I-a dobandit in urma pa-
cei dela Bucuresti, fiu de transilvanoanu al unui
transilvanean care a militat si propovaduit pentru u-
nire Maiorescu ar insemna un mare succes pentru
partidul conservator, ca sef, in sensul politicei de in-
tercentiune alaturi de Antanta.
In cursul demonstratiei lui Filipescu asupra avan-
tagidor unei sefii a lui Maiorescu in calitatea sa de
ardelean Filipescu a spus :
De altfel na amintili ca eu reflectasem la un mo-
ment dat si la Popp din Bilse0i".
Filipescu 1-a rugat pe Lahovary sa activeze pe langa
Maiorescu.
Maiorescu a refuzat crezand utila mentinerea lui
Marghiloman implicit deci a politicei lui.
Punctul de vedere a lui Maiorescu este ca ne oferim
atiatilor prea eftin ceeace constitue i o primejdie
si o lipsa de tact.
Iii reaminteste de gresala lui Ion Bratianu in 1877
cand 11 inceput s'a expus la raspunsul lui Nelidoff
ca rusii nu au nevoie de serviciile noastre. Tot aseme-
nea dupa Plevna cand marele duce telegrafiaea Dom-
nitorului. Vino cum daresti" nu se pune nici o con -
difie, armata trece Dunarea dar apoi la San Ste-
fano nu se da 1thi Anion nici maoar un scaun ca sa
seaza...

www.dacoromanica.ro
NICULAE FELJPESCIT NO

Cu toala intrarea Hanoi, Maiorescu crede deci, ca

momentul intrarii noastre in actiune nu este inca a-
propiat... Sa asteptam Inca si sa fira cat mai scumpi
cu oferirea tarei".
Filipescu fara mane a observat :
Ce pacat... nu sinzle nici ca ardelean, nu e nici
macar logician de astiidata"...

13 Maiu.

Discutii asupra comitetului consultativ de astazi.

Parerea tuturora e ca Marghilornan a fost lamentabil.
A acceptat $i comitet executiv cu toate ca-1 ga-
sea superflu $i congres. Acesta va fi la 19 iar primul
la 18 (Luni dimineata).
Cum e usor de inteles, mare efervescenta de-o parte
si de alga.
Odata formula Maiorescu iniliturata, nu rilm'ane de
cat aceea cu Ion Lahovary ca sef.
Dorinta Ultima a lui Filipescu Sri se ajunga
la aceasta solutie, fara sdruncinul ce l-iar provoca con-
vocarea celor douli foruri ale partidului.
Barbu Delavrancea ne-a spus razand :
Apoi asta ar fi razuinfa tuturor Fefilor : sii se
faca jumari, flirii sii se sparga our-
17 Maiu.

Incordarea din ultimele vile, in vederea comitetuhu

executiv de maine, a detcrminat la Filipescu o stare de
febrilitate, ca aceea pe care i-o cunosteam, in ajunul
marilor britraii politice ce dansul dadea. Tenacitatea

www.dacoromanica.ro
 161 NEUTRALITATEA

lui Marghiloman de a se (Tampona de sefie" cum spu-

nea Filipcscu, 11 exaspera : Dr. Giants imi spunea ca nu
s'ar mira ca Cc. Nicu sil se dea personial, ratline, la acte
de violenta de aceea va trebui s i veghem in j-urul lui".
Cecace a pus culme exasperiirii lui Filipescu, este
meetingul organizat contra rilzboiului, cu meseriasi st
plevusca dela peniferia Capitalei !
ilipescu ne-a spus furios :
lata Domnul care pretinde ca a executat cu sfin-
tenie desiderafele forurilor partidului cand chin-
sul prin caniarila lui, pune la tale asemenea mon-
siruozitati ! $7 ciind to gandesti la mijloacele cu care
se injghebeazzi asemenea mascarade, to intrebi, cu ce
indraznealii acest Domn mai oorbeste cu aere de mi-
ronosita, de rublele rusesti
Dimsul este astazi absolut demascat... Fatiirnicia
lui i-a smuls si ullimii fulgi ai panasului cu care-1
inpodobeau slugarnicii lui : eleganta" demnita-
tea"... Coate erau la el numai fatadg !... Auzi D-ta, un
sef care mai diiuniizi se milogea, cercind in comitet
un armistitiu de o tuna Armistitiu dela partid la
sef ?... Ada nu se numeste demnitate, ci rusine !!...
Dar o ha vedent not nzaine, cum se va ispriioi cu a-
cest Donut, on care ar fi iscusintele si violentele
pose la (ale".
ilipescu facea aluzie la informatiile ce primise ca
din campul opus se or pune la batae, toate mijloacele
pentru zadarnicirea Ire-unei motiuni care se ducts la
demiterea lui Marghiloman cilci toata nildejdea lui
era in Congress.
Misu Cantacuzino Na citi molitinea contra hit Mar-
ghiloman.
11

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FILIPESCLT 162

Filipescu, dup6 ultimtd paontiaj, e sigur de majori-

tate : nu ins4 mare Cu 3, 4, votu.ri maximum.

20 Maiu.
Comitetul executiv (18) si congresul (19), can an dus
la decapittarea Jul Marghiloman, nu au fost decat epi10-
gul tumultos, al unei situatiuni ce dainui-se deja prea
mult.
Violentele nu au lipsit, cum era firesc : G-1 Ar-
getoianu a apostrofat aproape brutal pe Maiorescu
(ceea ce nu a aprobat nici Filipescu); loviri : Calima-
chi, Doithu; Filipescu, abea stapanit de prieteni din
anturajul lui, de a nu se da la violente, contra lui Mar-
ghiloman....
Marghiloman si prietenii lui, desorientafi, ar fi primit
orrice (colaborare cu Lahovary, comitet tutelar)... numai
84 ias4 la liman; toted a fost zadarnic...

10 lunie.
Mare entuziasm cu ocazia proclamarei lui Filipescu
ca Pre?edinte al clubului Conservator din Bucuresti.
Lucru era de altfel de prevazut.
Cel man multumit parea seful partidului, Ion La-
hoN ary.
Miscator era numai fondul sufletesc at lui Delavran-
cea, pe care insii numai initiatii tresaririlor lui interne
it puteau ghici: tot nu era satisfiicut pentru prietenul
lui, Nicu. Nu era Inca la locul ce i se cuvine 1
Ce admirabila comuniune sufleteascri, tesutil numai
din dragostea de neam l

www.dacoromanica.ro
 163 NEUTRALITA,TEA

12 lunie.
Reluarea Lembergului de care austro-germani, a de-
terminat din nou mult entusiasm in anturajul lui Mar-
ghiloman.
Filipescu foarte linistit: fluxuri i refluxuri fatale
intr'o lupta gigantica, duirt pe atatea fronturi.
Are convingerea nu a arriitat insa sursa informa-
tiilor ca cu toata aceasta victorie, tocmai acuma aus-
tro-germanii vor face presiuni la not pentru a ne deter-
mina sa intervenim alauri de dansii neaparat in inte-
resul nostru" a adilogat ironic Filipescu.
Filipescu a mai adtiogat ca privitor la propunerile ce
ni se fac, nu prea exists, o infelegere cordiala intre
Busche gi Czernin lucru explicabil fiind dat ca
Germania a inceput sa se cam plictiseascrt de ghiu-
leaua austriaca, pe care o tot duce in spinare : =Ate
pretentii gi ajutor mediocru "... .
Intepaturi la adresa lui Marghiloman, care privitor in
ardeleni se inspira dela Verzea.
14 lunie.
Nloartea subitrt a lui Lahovary, a afectat profund pe
Filipescu; ne vorbea cu lacrimile in ochi.
De sigur ne-a spus el ca a fost exemplarul cel
mai frumos pe care l'am soul al culturei franceze
pi nu pliu ziiu, data nu pi acolo, in Franfa, unde e o
afa pletora de asemenea exemplare, Ion Lahovary
nu ar fi fost printre cei dintai... apoi acest spirit
a§a de aplicat in cercetarea fi solutionarea proble-
melor celor mai aride §i grave nu ftif i uneori cu cats
maestrie pules sa memuiascli acele specifice, frantu-

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESOU 164

zqti : l'ironie et l'esprit" I Mi-amintesc de cuminta-

rea lui la un banchet politic, cuoiintare care a lost un
adeviirat foc de artif if ii in aceastii prioin f ti, ce ne-a
inciintat pe tofi".
1? lunie.
In uTma sedintei entusiaste care 1-a proclantait sef al
partidului. Filipescu pitrea astazi foarte obosit.
12 Julie.
Filipescu spune cu Czernin, Busche au inceput sa
face oferte cu termen, pentru a determina intrarea
noastra in actiune. Oferta se creferea la Bucovina.
Nfargbiloman face pe misitu.
Spre deosebire de nemtofilii, cari vedeau in aceasta
atitudine cominatorie a austro-germanilor o doNa-
da de incredere in victorie Filipescu credea din con-
tra, Ca cu toate succesele for partiale de dui. austro -ger-
manii i,i dau seama de ewcul for final si ca uzeaza
pur si simplu de un miiloc de intimidare.
25 Julie.
Ziarul Moldos a a depasit once limite in atitudinea
sa garmanofira calificand de desertiune faptul ca
Octav Tazliioanu a parZisit armata austro-ungara si a
venit in Reg.it dupu ce luptase trei luni in &maid
asupnitorilor neamului.
0 creactiune puternica sa produs contra acestei infa-
mii, in randal ofiterilor de rezerva care a miscat
adanc pe Filipescu.
Ofiferii au lansat un protest cu sute de senmaturi.
Miscarea era pusa sub egida Piirintelui Luc,aci1).
1) vezi anexa No. 5.

www.dacoromanica.ro
 165 NEUTRAL1TATEA

30 lulie.
l ilipescu in curent cu tocmelile guvernului, cu Czer-
nin-Busche pe chestia aprovizionarilor ou cereale, pe-
trol. apoi munitii pentru Consta.ntinopol in schim-
bul aproNizionarii la randul nostru cu m-unitii. $i aci
isi Nara coada Alarghiloman".
Revoltat, fiiiadca are convingerca ca si din aceasta
dibacie" a lui Bratianu, tot not o sit esim
5 August.
Ninzeni, presupui a spus Filipescu nu mai
poate avea astazi o umbra de indoiala, asupra fon-
dului sufletesc a lui ilarghilonzan, din tim pul and
era in capul partidului Conservator; fi cat de in-
dreplatite erau luptele ce le-am dus pentru a'l de-
masca *i a'l scoate dintr'un rol de adevarat tradator I
Acest Donzn putea cu sinceritate sa reprezinte senti-
mentele dominante ale partidului ?
El care face astazi pe misitu" lui Czernin i Bus-
che in Coate clzestiunile ce de sigur numai in intere-
sul tarei noastre nu pot fi?
El care nu vede chestiunea ardelenilor de cat prin
ochii lui Verzea ? El care impinge ignominia pana a
fi intermediarul pe langa Busche psi Czernin, a unei
pad separate cu Serbia ? El care impinge vanitatea
pang a se lasa Willi de linguOrile lui Busche ?i
Czernin, pana 8'0 inchipui, ceea ce aceftia in mod
pert id ii lase sa inteleaga, ca data dansul ar fi in lo-
cul lui Bratianu, austro-germanii ne-ar face propu-
neri exceptionale" privitor la Ardeal i Bucovina ?

www.dacoromanica.ro
NICVLAE FILIPESCU 166

Un gligauf5 din cei din jurul lui, are §i prostia sr riis-

pandeascii, pe aceastil temii, oersiunea cii cheia si-
tuatiei, e pe mann lui Marghiloman"...
20 August.
Traian Starcea, atasatul nostru militar In \ iena, imi
di informatia pe care si el o define dela un inalt
functionar din 'Viena ca agentul englez de Bur, tre-
hue pries, avand o misiune suspects la fruntaria Elve-
tiei. la Buchs.
Filipescu e de parcre sa nu se sezizeze direct organele
Sigurantei caci ant putea compromite pe Starcea,
data s'ar afla ca are legaturi cu noi.
In cele din urma m'am hotarit sa comunic Legatiea
Eng,leze informatia ca pe aceasta tale sa se is miisu-
rile necesare tii deci am remis lvi Sir George infor-
matia.
iii multumit dar era surprins cs nu fusese el in-
format eel putin de colegul ssu dela Viena.
23 August.
Cand am intrat in biuroul lui ilipescu, et,ea Gene-
ralul Aslan.
,.Nu fili ce surpri/ii i-am facut lui Asian, imi spu-
nea Filipescu. I-am spus ca suntem in razboiu cu
austro-germani
Si asteptand sa vaza ce impresie imi produce si mie o
aseme -nea veste in adeVar de neinteles dansul a
continuat :
Poate cä D-ta nu qtii de felul de razboaie ce se
practica prin secolul al XVIII-lea si a ciiror originit

www.dacoromanica.ro
 167 NEUTRALITATEA.

era in teoriile generalului Henric Don Buloro : rtizbo-

iul f ara lupte it faril viirsare de &Inge; singura stra-
legie ce trebuia aplicatii era aceia care conducea la
operafiuni pe flancuri, i in dosul inamicului pentru
cornplecta lui incercuire.
Ei bine astazi ni se aplica noug de austro-germani,
strategia invaluirii $i noi tot a?teptiim clipa favors-
bird' 1!...
Ce ironie !!..."
6 Septembrie.
Inchiderea fruntiairiilor dinspre noi de catre austro-
germani si masura de elementary prudenta luata de gu-
vernul nostru de a respunde prin miscari de trupe in di-
recfia acelorasi fruntarii, an determinat o mare agita-
fie in opinia publics.
De si masura luatil de austro- germani era justificata
de acestia pe consideratia strategica a unor deplasari de
trupe pe frontul rusesc, deplasani ce trebuiau sustrase
indiscretiilor" ce puteau porni din Bucuresti totusi
Filipescu nu credea in ace,asta justificare.
El crede ca a fost mai mult o incercare de intimidare
$i constrangere pentru a ne hotari ss luam pozitie
dar care pe urma a fost considerate de insasi austro-
germani ca o g-afa" dovada insistentele staruitoare
puse de Czernin ulterior, ca ss se revie asupra rais-
carii trupelor noastre spre frontiers, cat de urgent !
Pentru Bratia.nu crede Filipescu a fost o ocazie
bine venial de a lua pozitie in raport cu conventia in-
cheiata cu Rusia.
Nici o presiune din partea a-ustro-germanilor. nu
ar trebui sal faces sa retraga frupele.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 168

11 Septeinbrze
Mobilizarea bulgaru care, dupa Filipescu implies
neapiirat demisia lui Bratianu, flindcil invedera com-
plectul faliment al preNederilar poltiticei sale a de-
terminat a mare energy are 'i revolai la Filipescu.
Mai hatarit ca aricand, ea prin orice miiloace sa pue
cap;:it unei rut,ini care duce tarn si neamul la prapild ".
28 Septembrie.
Cand am intrat in biurati, I ilipescu citea lui Dela-
vrancea memorial pc care Nenizelos l'a adresat Regelui
sau la 17 Ianuarie 1915 si din care rezulta ca respunsul
Ramanici la praptinerea Grecici in seusul unei conlu-
crari caintine in falloarea Serbiei era negatiN: teNtual:
Refuzul on direi cooperari militare, dazzi nu par-
ticipa si Bulgaria ".
Filipescu era extrem de iritat.
..lute cum eram anzagiti necontenit de Bratianu si
de ilarglillonzan! Fa aduceti aminte ca atunci ciind
intr'un comitel din loamna trecula, am pus chestiu-
nea atitudinei noastre, fa(a de propunerile Atcnei,
cerand insistent su dam un respuns afirmatio, pentru
a face presiune asupra SofieiMarghilornan ne-a a-
firmatdupa spusele lui Bratianu, lucru de allfel ce
fa confirmat Bratianu si mie si lui Istrati ca nu
Atena are initiation actiunei in faooarca Serbia, ci
ministrii Triplei Intelegeri, pcntru a ne tziru fi pe noi
si pe greci in ra/boiu.
Ori acuma se cede ca adeourul e allul si ceiuce e
,q nzai sciirbos, este ca nc-am lust si rolul de clelatori

www.dacoromanica.ro
 169 NE U TRALITATEA

fiindca. guvernul a comunicat la Sofia clemersul ce

se facea pe fringe noil... ,Si laoitate si ruoine!"...
Delavrancea a intervenit.
Ce to miry Nicule ? Para e un sislem la Bratianu
ca In loti abilii can cred ca pot (rage foloase din
Mate partile oi dela loft.
Nu-0 aminteoti ca guvernul nostru, nu s'a mul(u-
mit numai.atunci and Serbia a facut apel in aju-
torul nostru sa riispunzii cum a raspuns ceea ce
era destul de ruoinos dar colac peste pupaza a
mai autorizat Berlinul sa aduca respunsul nostru
aceasta frumoasa veste la cunoolinta Sofieipen-
tru ca Bulgarii sa .tie ca au mane libera in cat ne
priveote, in potriva aliatilor nootri din 1913..."
Filipescu era din ce in ce mai montat.
,.Dar cat Limp a exclamat el manios aceastii
(urn va fi ast fel bat jocorita ? Bratianu o tia foarte
bine caci Beldiman a incunootiintat guvernul la
limp ca Bulgaria era legate printr'un 'rata cfe Ger-
mania inca dela inceputul razboiului, cam din prima
Jumatate a lunei August.
Atunci ce inseanutii aceasla politica de linguoiri oi
umilinti, Nil de bulgari r
Dupe o panza. in care Filipescu. s'a preumblat tier-
Nos prin odac.
Intelegeti ca in asemenea siluatie, orice masura
de prevedere, orice chibzuialaesteimposibilii, Wade
o problems ass de complicata ca cea de astazi, tend
lode irebuesc dramuite nu numai la duomani, dar
parte Ajar i la prieteni apoi sa mai ai de luptat
oi cu minciunile celor ce tin destinele tarei tale in
mina.

www.dacoromanica.ro
NIC17LAE FTLIPESCIU 170

lli- amintesc ca impreuna cu Tache vi trebue s'o

recunosc din infiativa lui am crezut ca e bine sa
sugeram Antantei ca ar trebui sa aducii cam 150.000
de oameni in Balcani. Dar am spus atunci lui Tache:
Sa nu cumva sa afle Bratianu de aceasta, caci cu
ipocrizia lui va cere 400.000, eat cat nu pot aliafii sa
trimeata si cat nici n'ar putea fi utilizafi i ravitaliafi
din pricina comunicafiilor... Or, ce se intampla: atat
de bine imi cunoscusem otnul, in cat in adept r pe
urma Bratianu a cerut exact 400.000 oameni lll...
ileritam altceva de cat dispreful intregei lumi?..."
8 Octombrie.
Versiunea arestarii lui Jlisu Cantacuzino la Salzburg,
a provooat spontan o reactiune in opinia publics si
oonsecinta a fost o manifestatie la Legatia Germans cu
spargere de geamuri.
De aci gi pana la insinuarile austro-germanofilor ca
si aci trebue cantata mane lui Filipescu, nu era decat
un pas !
,.Vu ma mira a spus Filipescu la acqti imbe-
cili cand nu sunt perfizi asemenea mentalitate.
In loc sa descifreze in asemenea manifestari, explozii
de ale consciinfei nafionale, prea mull jignita si pal-
muita, umilifa. ei nu vad de cat cornploturi si mane-
vre marunte, de calibru electoral I Nu ne spunea de-
unazi Giani, ca un adept al elegantului Marghiloman
pretindea ca eu am intruniri secrete cu Calarau...
Tot nu s'a invafat acest Domn. sa ma cunoasca ?
Dacii asi simfi nevoia de asemenea ajutoare, a-si lu-
cra eu in umbra ? Nu cunotWe it ca lupta fafigi ce

www.dacoromanica.ro
 171 ---.- NE UTRALITATEA

totdeauna am dus'o pentru apiirarea credin(elor

mele ?"
S'a vorbit apoi de inaugurarea clubului Federatiei.
Filipescu a spus :
Mai bine trinzeteau acefti doinni emisari acolo, sa
oaza ce zace astazi in consciinfa §i atunci
fi-ar da seama di nu not avem neooe sa punem la
tale spargerea de geamuri in Busche, nici sa complo-
tam tenebros cu Catarau 1 ".
S'a man vorbit de intoarcerea lui Maiorescu si de ten-
tativele ce se fac pentru o impgeare cu Carp ceeace
insemneaza s.a spus cu se simte nevoia strangerii
randurilor in campul austro-germanofil.
Cat de urata le-a lost desparfirea a spus Fili-
nescu tot atat de hidoasa le e impacareal. S'au
despartit sfaramand un idol prietenia for superba
si se Impacii pe un cadavru !"

20 Octombrie.
F,zirea Niolenta u lui Filipescu la Iasi inpotriva Rege-
lui cu ocazia intrunirei Federafici, a emotionat pe cei
din jurul lui Marghiloman cu toate ea in fond suet
satisfacuti, fiindca aceasfa atitudine a lui Filipescu in-
seamna pentru dan.sii ea pi Regele Ferdinand se men-
tine tot pe taramul tratatelor".
'Tau de cat sa fie satisfacuti domnii aceOia" a
spus Filipescu.
In cat ma prirmte, nu am Post nici °data mai li-
nWit ca acuma, de felul cum se nor desfa5ura eveni-
mentele.
Cecace va trebui sa fie Na fi. Ceea ce oreau insa
s.1 impiedec. este ca marele eveniment sit' nu treaca

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 172

peste capul Dinastiei... Daces dansii sunt destul de

miopi ca set' nu priceapg, treaba lor...
Mai bine insii ar caula 311 descifreze sensul atitudi-
nei actuale, a lui Busche fi Czernin cari oorbesc me-
reu lui Brgtianu de o apropiatii pace, ce ar face ino-
peranta o interventie larclivii a Romiiniei allituri de
austro-germani... Numai dacii toata diplomat is lui
Marghiloman, egaleazii perspicacitatea lui Porumbi-
tii. diinsul nu va pricepe la ce extremitate sunt as-
tazi austro-germanii, pentru a uza bi de acest
..santaj !"

25 Octombrte.
Situatia creata romanilor din Transilvania de asupri-
torii lor, mahnvrte 5i revolta din ce in ce mai mult pe
Filipescu.
Perfect informat de ceeace se petrece in Ardeal, dan-
sill a semnalat incontinuu, prin presa, intruniri si chiar
direct lui Bratianu, situta'tia de acolo. Pentru Filipescu,
ridicarea succesil, a diferitelor contigente de roman
pentru a le baga in luptele din Galitia in deosebi el
le cifra la 300.000 oameni dupa mobilizare!constituia
chiar ratiunea principala, care ar fi trebuit sa ne deter-
mine sa intram mai de mult in actiune. Pentru dansul
in adeNar, era esential acest atout care reprezenta
aproape itimatate din toata armata pe earl noi o pu-
team pune pe picior de razboiu.
Si daces se considera si sufletul cu cari acetai soldati
ar fi luptat alaturi de noi, apoi oricine isi poate da sea-
ma spunea Filipescu de ce valoaTe oombativa re-
prezentau aceste elemente.

www.dacoromanica.ro
 173 NEUTR.ALITATIIA

Dar informatiile pe earl le avea acuma in urma de

salbaticiile ce se faptuiau asupra batranilor si chiar rg-
nitilor obligati la caraugii preoti si femei batriine
aruncati in temnite dupes ce se secatuise Ardealul de
tot tineretul lui a dus pang la exasperare. revolta lui
ilipescu
Recent de tot Goga l'a informat ca la Sibiu, pentru a
adauga si batjocora la neomenie, femei Si preoti pusi in
lanturi, au fost scosi pe strada la esirea dela spectacol
a multimii, pentru a fi scuipati in obraz de unguri
ti seta.
Ei a esclamat exasperat I' ilipescu nu-i asa
ca numai o inima de piatra poate ramane nepasii-
toare la asemenea crime ? iSi mai dureroasa de cat o
mie 'the infrangeri, n'a fost infrangere aceia cand ati
auzit deunazi pe Goga care ne relata Coate aceste
mitelii zicand : Agept acuma ca i mama sä fie
amnesia in temnitii pentru mine, iar eu voiu parasi
aceasta Cara, unde credeam sit* gasesc o patrie"...
Emotia lui I ilipescu ,ne cuprinsese pe toti (Ionas Gra-
diteanu, Misu Gantacuzino, dr. Giani)...
Dupes o pauza cu ochii lacramand, el a adaugat :
,.Le-ar trebui Ardelenilor suflete de supra-oameni,
pentru ca. in desnadejdea for legitima filth* de atitu-
dinea noastra dcla deschiderea ostilitatilor incoace,
sä nu'$i is drept conducator sufletesc pe Mangra si
sit ne lase pe not pe mana iretlic u rilor diplornatilor
me*tepigiti, pe care am incaput !"
DelaNrance,a a reamintit ca 5i in Bucovina, chiar dela
inceputul razboiului, prigoana contra necombatantilar
era un adevarat razboiu de exterminare si a pomenit
de ordinul guvernatorului Imperial al Bucovinei, Me-

www.dacoromanica.ro
KIM:MAR FILIPESCII 174

ran, din Septembrie 1914 grin care se autorizau coman-

dantii militari su execute pe Joe, hail mid o judecatii,
chiar si numai pe cei suspecti de triidare;
avi inchipue oricine spunea Delavrancea
°data aceasta latitudine lasata ,..soldate$tii" la ce
slbatacii se putea ajunge..."
Cand to g,ande$ti a spas Filipescu la un mo-
ment dat,ca in 1894, Mitita Sturdza la Orfeu, a-
cuza guvernul de atunci de tradare pe chestiunea
Transilvania$i ca cat patos innoca suferintele de tot
soiul ale frafilor no$tri Ardeleni; de sigur aoea drep-
tate caci solidaritatea nationala cu cei de dincolo a
trebuit totdeauna tinuta treaza... Sill amintefli Bar-
bale cum atunci, Impreuna cu lona$ i alaturi de
Ureche, Gogu Cantacuzino, Grigore Bratianu,noi ac-
tioam. Dar trebuie recunoscut ca nici pe departe si-
tuatia de atunci a Ardelenilor nu se aseamanu cu cea
de azi. De ce fata de adeoaratele crime ce se comic
astazi, aceia$i liberali se 'MAO Intr'un mutism her-
metic ?
Trebue necontenit plesniti pe obraji cu asemenea
exemple din trecutul for politic I"
Dupes o pauza :
Hotarit, mai mare mifelie $i decadere de cat igno-
minia ungureasca nu este de cat indiferenta
noastra !"

14 Noembre.
Filipescu afectat peste mitsura de mizeriile ce se fac
militarilor biinuiti ca simpatizeaza cu d'ansul p l infor-
melza: Stavrescu, Lupescu, Arghirescu, saint suspectati.

www.dacoromanica.ro
 175 NEUTRALITATEA

Ce oreti a exalamat Filipescu numai sufle-

tele de valeti nu pot pricepe ca, un militar, indepli-
nindu-vi intreaga datorie ost4easca, poate avea to-
tufi vi o consciinta nationals ".
29 Noembrte.
Discutiuni asupra starei sufletesti a Regelui, a pre-
siunei austro-germanilor de a intra in acfiune, pentru a
nu scapa momentul, audienta Carp la Rege, sinuciderea
maiorului Ionescu, sub sef de scat major la corpul II.
Nfisu Cantacuzino care a vazut pe Rege, orede ca Re-
,ele este in fine con'ins ca neutralitatea nu mai poate
dainui. Ii lipseste insa curajul de a lua o hotarirecaci
partida s'ar juca aut, aut: o infrangere ar pune in Joe
insagi existenta tarei. In cat priveste miscarile rusilor,
Regele e hotarit sa opreasca trecerea for prin tars, pe
consideratia demnitalei nafionale ": nu achnite nici o
opuncre, pro forma.
De oina a Spas Filipescu de aceasta stare
sufleteasca de nehotarare a Regelui, e numai Brati-
anu. De ce nu-i vorbefte si dansul respicat acum
ca Bratianu she ca nu vom merge de cat alaturi de
Antanta ass cum i-a vorbit Regelui de respicat
Carp in ultima lui audienta, mergand pans a-1 cali-
fica de .,Rege Mediocru" daca nu infra alaturi de
austro-germani, pentru a profita de un moment is-
toric unic pentru Romania? De geaba, on cat ar fi
dc mare abizul care ne desparte astazi, nu ma pot
impedeca sa nu pretuesc curajul cu care Carp a
fiut intotdcattna sa vorbeasca. Coroanei...
Intr'o monarchie Constitutionals aceasta este in

www.dacoromanica.ro
NICULAE PLLIPESCU - 176

definitio, caracteristica primordiala, care distinge pe

adeoriratul om de slat, de simplele lichele!...
$i data pot face o urare tarei mete ,este ca sa aibii
in totdeauna cat mai multi sfetnici, cari sa vorbeasca
deschis Coroanei. Rare on printre acestia se pot glisi
oameni lipsiti de patriotism. asa ca sfatul tor, mai
totdeauna, nu poate sä fie de cat folosilor. Pe cand
lichelele sunt totdeauna lipsite de patriotism !
Fapoi sä nu se creada cu oricat de desagreabile
le-ar fi pe moment Regilor, alitudinele cleschise. ei to-
tusi nu pretuesc caracterele; iatii de pildii. stiu pozi-
tin ra, acum in urma. Regele. desi formal deiaproba
atitudinea generalului larca si aci mai e si o cites-
tie de disciplinii ostaseasca tolusi apreciaza in
fond. fermitatea caracterului lui".
Dr. Ciani a artincat o observatie hazlie :
De aceea C. C. Vim oorbeste deschis Coroanei la
intrunirile Federatiei, ca sit cornpenseze ariile me-
zovoce. ale lui Bratianu..."
14 Decembrie.
Discutiuni asupra incheerci contractului de 50.000
vagoane cereale cu germanii asupra alegerilor dela
Galati, uncle candideaza pririntele Lucaci.
Filipescu foarte drastic la adresa lui Marghiloman,
care face pe agentul lui Busche 5i Czernin si intr'o
chestie si in alta.
Pri'itor la alegerea dela Galati, Ida moat sa 'uz pe
Costinescu pentru al pane in curent cu presiunile lui
Marghiloman pe langa Mortun a hut musurile in
($1

consecinta. pentru a panaliza tribulatiile lui Marghilo-

man. impotriva Prefectului Gussi.

www.dacoromanica.ro
 177 -- NEUTRALITATEA

Privitor hi contractul de cereale, Filipescu a spus :

Tertipuri diplomatice zadarnice de ale lui Bra-
liana".
Privitor Iii candidaturile clela Galati si Caracal. criti-
cate pe terra constitutionalg, atat de Marghiloman cat
si de Buschc-Czernin, Filipescu a spus memos :
Ministrii streini n'au a-0 nara nasul in treburile
noastre interne !Cat despre Marghiloman e o adeva-
rata neobrazare sa facet pe mironosita Constitutio-
nals, cand lie din experienta, ca cele mai scabroa-
se Diolari constitufionale. s'au petrecut la noi, cand
era uorba numai de simple lupte electorate in-
Ire particle ! .5'i acuma, pe o chest iune nationals, sa
ne sbarlim ca ar fi Dorba de o incalcare constitutio-
nals 1... Vu e aclemirata batae de joc ?...

www.dacoromanica.ro
 1916

www.dacoromanica.ro
NELITRALITATEA

www.dacoromanica.ro
 Duminica 3 lanuarie.
Am fost chemat la tolefon de Filipescu, din Galati,
pentru a'mi comunica cum ca ingerintele sunt, cu ooa-
zia alegerilor, excesive: ca mai multi functionari de-
pinzand de Ministerul de Finamte, sunt impiedicati de
a merge la vot, lucru pe care sal comunic lui Costi-
nescu, rugandu-1 sa is masuri eficace pane seara.
Am vazut pe Costinescu care mi-a spus ca vazuse pe
Tache Ionescu cu trei zile inainte sica acesta ii remisese
Usti tuturor funclionarilor din Galati depinzand de Mi-
n.sterul de finante; t a vorbise deja in aceasta privinta
Adminiqratorului Financiar local. dar ca 1,a &luta a
mai inter\ eni telefonic.
Luni 4 lanuarie.
Ora 10. Am a7tit pe Filipescu. spus ca ha-
lotajul parintelui Lucaci este incantestabil un succes; e
mai putin etiplieobil numeral de voturi redus a lui
Goga ceea ce invederea7a ca la Caracal a trebuit sa
funclioneze Stiveica". In cat priveste atituclinea pen-
tru balotajele viitoare, mi-a spus ca Federatia se va in-
truni la 12 ore, pentru a decide, dar ca parerea sea $i a
unora din membrii cu earn s'a putut intalni este : a se
face un demers la Rege pentru ca, prin mijloacele ce
va crede, sa garanteze libertatea in alegeri; cum sunt
primele alegeri nub domnia Lui. o ocazie pentru Dan-

www.dacoromanica.ro
NICULAE FLLIPESCU 182

sul, a rupe cu treeutul detestabil; evident cu angaia-

mentul din partea sefilor de particle din opozitie, de a
practices aceiasi libertate. In cazul cand nu s'ar putea
obtine aceasta dela Rege, atunci se nor retrage candida-
turile dela balotagiu si in acelasi Limp se va lua hota-
rarea ca intreaga opozitie hi care se va alipi disi-
dentia liberala Ste lian. dupe infornuitiile ce le are
sa se retragii din parlament. Mi-a spus ca. data am oca-
zie sa vaz pe Costinescu. ii pot comunica aceasta. cau-
tand sa aflu gi parerea sa.
N'am plata vedea .pe Costinescu de cat la ora 5,
era foarte ocupat .i in 52 avea un consiliu de Minis-
tri ; i-am spits cele ce credeam a sti relativ la de-
cisiunea ce se Na lua de Federalie. Mi-a raspuns
ca demersul la Rege. nu strica. fiindca. fiind dat sta-
rea de spirit a Regelui on cute demersuri s'ar face pe
Tanga El. nu shier': dar gaseste gresita retragerea opo-
zitiei din parlament. Cum era grabit m'a rugat sa tree
seara. dorind a mai vorbi cu mine.
Am revazut pe Filipescu la ora 5, mi-a spits ca nu s'a
luat nici o decizie de Fedoralie. ramanand a se intruni
din nou la ora 10 scant. I-am comunicat cele spuse de
Costinescu. Mi-a obiectat ea retragerea din parlament
ca manifestatie politics nu poate sa nu aiba impor-
tang, fiindca este cea mai impozanta opozitie ce-a exis-
tat vre-o data. Si'si reaminteste, ca atunci cand opoKitia
takista-liberals, s'a retras din parlament pe chestita
tramvaelor, g-uNernul era foarte desoricntat. Afara de
aceasta, opozitia nu perde nimic retragandu-se. fiindca.
cu sistemul ce adoptat in condueerea desbaterilor,
rohil ei m l,i cii nu mai exista: de aliminteri, parlament-
tul va fi convoeat la 20 lanuarie si ooncecliat la 15 Fe-
bruarie, deci va functiona nomad 25 zile, din eari tre-

www.dacoromanica.ro
 183 NEUTRALITATEA

buesc Inca scazute serbririle t?i zilele de vacantii supli-

mentare, ceea ce va reduce la mai Rutin de 15 zile acti-
i Rate sea realii.
Ant revgzut la ora 9% pe Costinescu. Era foarte de-
primat in urma consiliului de MinistTi.
Mi-a comunicat ca Bratianu a pus in curent pe Mi-
nistri de un demers fiIcut pe langti dansul de critre con-
tele Walbug, loctiitorul ministrului german Busche, de-
niers facut in urma unei interventiuni personale a Can-
celarului German, pentru a cere lamtiriri asupra van-
zarei celor 80.000 Nagoane producte Engliterei ; ca
acoasta Nanzare facuta in mod misterios, e un act de
ostilitate fata de Germania, de oarece, mai multi Minis-
tri fusesera intrebati asupra unei asemenea transactiuni
inainte ea ea sit fie incheiata si toti au destnintit lueru;
ca in aceasta situatitine, Germania e nevoitri sicsi
sehimbe si ea atitudinea fata de noi, de oarece, toate
sfortarile puterilor centrale de a ne duce data nu la o
cooperatie, eel putin la o neutralitate binevoitoarc, au
dat gres: ca dealmintreli si Ministrul Austro-Ungar va
face tin demers, pentru a cere explicatiuni asupra can-
didaturilor nationaliste. In adesar. a mai spus Bra-
tianu Contele Czernin Ministrul austro-ungar, a ve-
nit si dansul $i a protestat energic in contra candidatu-
rilor nationaliste, spunand ea, a culca Constitutia noas-
tra, asta ne prive-ste, dar a turbura relatiunile dintre
cele 2 state, prin excitarea opiniei publice din Ungaria,
aceasta cere o revizuire a raporturilor dintre cele douri
State.
Costinescu mi-a mai spus ca in adevar a venit si la
dansul Contele Walburg, pentru a face acelasi demers
in privinta celor 80.000 lagciane; dansul i-a rrispuns
Cara avand producte de vanzare le Ninde la cine dr,

www.dacoromanica.ro
NICIII LAE FILIPESCII 184

prat mai bun; i-a mai spus lui Walburg ea gaseste ca

foarte rau au Mout Ministrii oari au desraintit tratati-
vele, fiindcli nu era nimic de ascuns, si cii data s'ar ft
adresat dansului n'ar fi ascuns nimic (mi-a adaugat :
vorba sii fie !...) Contele Walburg i-a Meat insa impresia
spune Costinescu cii dansul mai de grabii ar fi
dorit sii afle, in schimbul caror avantaje politico, En
glezii au incheiat aceasta conventie ?
Dupii ce Bratianu a facut aceste comunicari a con-
tinut Costinescd a adaugat ca din informatiile sale
se efectuiaza si misciiri de trupe dincolo de Dunare tii
anume, ca se deplaseaza trupele de 11 Adrianopol
unde e sediul grosului forlelor germano-turco-bulgare
catre Varna. unde sunt deja 4-5 divizii, ccea ce ar
dovedi ca Imperiile Centrale sunt hotarite a trece del
acte la fapte.
In orice oaz demersul este sustinut st de o miscare
de trupe.
In aceasta situatie a conchis Bratianu, cred Ca nu
face ca pentru candidatura lui Luoaci, sa riscam a fi
ataoati astazi cand nu suntem sustinuli de aliali
pe flancuri si.nici suficiont pregatiti cu armament -1
munitii. Candidaturile trebuesc deci combatute a
outrance".
Cu toate ca foarte abritut, Costinescu era de acemst
parere, dandu-mi ccmsiliul sa sfatuesc pe Filipescu as
sa se retraga candidaturile pastrandu-se intreg succesul
moral obtinut pada acum.
La obiectiunea ce-am facet, ca se merge din rau in
eau si Ca toate prevederile lui Filipescu s'au indeplinit.
Costinescu mi-a raspuns, ca in adevar situatia e foarte
trista; cii dacii nu s'ar indrepta cumva prin desfilsura-
rea ulterioara a evenimentelor, vom rilmane st dezono-

www.dacoromanica.ro
185 NEUTRALITATEA

rali" §i Mmicifrl Ca asupra unui singur moment are

indoiala ca in adevar era propice si a fast scapat, anu-
me : intrarea in actiune a Buigariei.
M'a rugat a nu perde vremea, de oarece Federaftia
urma sa se intruneascil la ona zece seara, pentru a
pune in curent numai pe Filipescu gf pe Take Ionescu
de cele ce mi-a spits, rugandu-i sa retraga candidatu-
rile, pentru a nu sill guvernul la luarea unei masuri
drastice, in vederea balotajului.
In cat priveste demersul la Rege, Costinescu mi-a re-
petat cu el devine evident inutil prin retragerea candi-
daturilor; dar ea in orice caz nu e rau ca pe alte motive
sit se face demersuri on cat de dese, fiindca are convin-
gerea ea, numai cu franghia de gat" Regele va mer-
ge". I-am obiectat ca data aceasta e situatia, atunci
cum n'are tine sa pue Regelui franghia" fiindca ti lui
Bratianu trebue sa fie cineva care sa i-o pue, pentru ca
sa se mite atunci nu ramane de cat ca, prin ori-ce
mijloace sa se ajunga la rasturnarea guvernului Si cu
data si D-sa e convins de necesitatea unei actiuni a Ro-
maniei alaturi de quadruple, atunci are un rol frumps
de indeplinit ajutand la resturnarea guvernului, sau
sa hotaraseri pe Bratianu a fi mai energic.
Mi-a raspuns ca nu poate face nimic, de oarece parti-
dul e cu Bratianu si pe (Mitsui nimeni nu l'ar urma.
Daca la precedents data (cand Costineseu a vrut sa
demisioneze 'i cand atat Filipescu cat Si Take lonescu,
precum 5i Ministrii quadruplei, lass implorat sa nu
piece) Bratianu l'a rugat sa revie, este ea Regele
a Noit aceasta.
Acuma insa lucrurile stau altfel; Regele nu s'ar opu-
ne din contra, se simte mai stapan pe situafie. Cu-
rentele sunt mai domolite. atat in armatii. cat si in torte
straturile Qociale.

www.dacoromanica.ro
NICULAE PILIFESCU 186

[nainte de a ne debt-mull, Costinescu mi-a mai spun

ca obiectiunea lui Filipescu ca parlamentul nu va lu-
cra de cat 15 zile nu e exacta. de oarece din cauza hu-
getelor, Camera se va intruni poate §i dupa Pate.
Sunt dificultliti enorme pentru alcatuirea bugetelor,
de oarece nici un Ministru nu urea sit face reduceri; si
chiar daca s'ar face toate reducerile cerute. inert e pro-
habil cii hugetul se va solda cu un deficit.
Inainte de a ne desparti, i.nm spus ca voiu transmite
lui Filipescu si Take lonescu ecea ce mt-a comunicat,
dar ea'si is o mare raspundere. sfatuindu-i mereu la
concesiuni in interest,' politieci guNernului. ram rea-
mintit de ceeace m'a insurcinat sal spui lui Filipescu
in Septembrie, en orazia manifestatiunilor razboinite,
cari puteau de sigur resturna pe Bratianu si cum de
atunci lucrurile au mers tot mai run pentru noi. ceeace
poate nu se intampla daca tilipeseu Lew, politica sic.
[ -am mai atlas atentia ca retragerea candidaturilor va
fi exploatata de sigur de mi.ni5trii austro-germani
fund dat demersul for cominaboriu, ea o supunere la
o injonctiune, ceeace ar constitui un precedent pericu-
los 5i putin demn pentru noi. Costinescu mi-a respuns :
dea Domnul sit* nu ramanern in situatia de
astazi, caci dupa cum ti-am spus, am esi i desono
rati lit nimiciti".
Am mers imediat la Filipescu uncle se intrunea Fe-
deratiunea : am chemat pe Filipescu si Take Ionescu
eari au suspendat sedinta §i le-am comunicat cele afla-
te dela Costinescu. In cursul conversatiei Filipescu a
spus lui Take loneseu :
Nu e asa ca rezultatele incercuirei, se desem-
neaza exact asa cum le-am proorocit lui Bratianu,

www.dacoromanica.ro
 187 NEUTRALITATEA

tend am clout ultima noastra intreoedere cu clausal.

in momentul mobilizarei Bulgare ?
Tot in cursul acestei conversafii, atunci tend am
relatat parerea lui Costinescu de a se retrage candida-
turile, fiindca chiar de ar reusi la balotagiu. guverurul
ar fi neooit sa le invalideze Take Ionescu a spus :
Evident cä guoernul rear putea area alta atitu-
dine"...
I-am parasit, pentru a se consfatui. inainte de a re-
intra in intruniret. Federatiei.
Joi 7 lanuarie.
Am vazut pe Filipescu; era suferind pujin, in pat.
Intre allele mi-a spus, discutand chestiunea pregati-
relor noastre de razboiu. ca artileria grea ce ne soscste
din Franja prin Rusia, se compune din tunuri grele
cari trag la distanja mare, dar nu cu repetitie. Ali-a ci-
tit cateva extrase din o scrisoare a lui Grigore Fili-
pescu din Paris. care related Z J. ca optimismul france-
zilor e mare in victoria finala; ca ei fabrica acuma
100.000 obuze pe zi de rezerrii, ca 2 porturi sunt afec-
tate numai pentru trimiterile in Rusia; ca Poincare a
devenit impopular, dar ca Galieni e adoralt. Ca in fine
marea ofensiva e fixata pentru...; data ei. mi-a spus.
ea nu poate sa mi-o comunice nici mie.
Vineri 8 lanuarie.
Filipescu m'a chemat ca sa ma intrehe data am pu-
ha sa ailing la o intelegere ou avocatul Tintea, care
se propusese sa ne procure Iacte originale pentru a do-
vedi ca ziarul taranese Gazeta Taranilor" a fost cum-

www.dacoromanica.ro
NIOULA_E Pl1XPESCU 188

parat de Germani in vederea propagandei. Am pus in

curent pe Filipescu cu tratativele urmate. Actele ce
ni se oferea erau :
a) Actul original de asociatie in participatie intre
actualul proprietor Valescu i fratii Engelbrechter;
b) Actul de angajament al directorului ziarului
Pop Serboianu prin care, intre oltele, se stipula ca
directiunea politica a ziarului sa se inspire dupit di-
reetiva data de asociatii in participatie;
c) Cateva numere din ziar, anterioare asociatiunei,
din cari reese ca 7iarul avea o atitudime fatis natio-
nalists;
d) Cateva numere din ziar posterioare asociatiei din
cari reese cu atitudinea ziarului a devenit germanofila;
e) Cateva clisee a ziarului Ziva" cari an aparut si
in ziarul Gazeta Sateanului" fiindu-i trimise de cea
d'intai. Toate acestea puteau constitui un bun mate-
rial pentru o interpelare asupra conruptiunei germane
la noi.
Am aratat si conditiunile in cari allocatul Lintea se
angaja sa ne procure toate acestea: conditiuni de ordin
politic si de ordin material. Cele de ordin politic pu-
teau fi admise, cele de ordin material erau excesive. De
aceia Filipescu mi-a spus ca Baca acestea nu se reduc
la ceea ce a fiat dansul, sa nu mai insistam; cu atat
mai mutt, mi-a adaugat, ca astazi nimeni nu se mai in-
doe,te de existenta acestea coruptiuni, dar ca guver-
nul in pusilanimitatea lut gi frica de germani, nu is gi
nu va lua nici o masuia, orice documente i s'ar pre-
genta.
Astfel, sunt posituy inf ormat ca astazi spu-
ne Filipescu sunt 23 ofiteri pe cari Ministerul de

www.dacoromanica.ro
 189 ----- NEUTRAL1TATEA

reizboi ii tie irnplicati in acte de spionagiu nemtesc,

pe cari ii supravegheaza pur gi simplu, dar in contra
ceirora nu indreiznqte sel ia nici o meisurei. de teama
unor cornplicatiuni cu Legatiunea Germane. Am con-
vingerea, cu daces Colonelul Iliescu, a fost pus in ur-
miirire este, pentru al a fost denuntat de chiar Bus-
che. i pentru a se ineibwi orice reoelafiuni poate ne-
plilcute legatiunei germane, s'a cerut acestui of ger
sa se sinucida. .Astfel ca documentele ce ni se of era,
nu mai au valoare in aceastii situatiune".
Am citit lui Filipescu un artiool pentru Epoca: Ul-
tima decadere morala"; l'a aprobat si l'a trimis spre
publicare. I-am remis o lista de 3 ofiteri din cari 1 Ge-
neral. 1 Colonel si un Capitan, can frecventeaza casa
fralilor Engelbrechter. Capitanul e un functionar la
Ministerul de razboi, $i e retribuit lunar de Engelbrech-
ter. Aceasta lista si informafiuni, au fost remise de o
ruda a fratilor Engelbrechter, care s'a oertat cu acestia,
si din ra7bunare a istorisit faptele.

Joi 14 lanuarie.
Am vorbit cu Take Ionescu la Palatul Justitim.
Intre allele mi-a spus ca a avut o oonversafie cu Ne-
nitescu, care se intorcea din Berlin dupes o lunge se-
dere, in care timp, fiind dat sentimentele sale germano-
file, a putut sa ia contact, cu personagiile cele mai de
nazi si sa afle lucruri interesante.
A vazut pe Helferich Yi Jagov. oari i-au spus ca
Rusia e in pragul falimentului, pe care Tiu-1 va putea
evita, chiar inaintea terminarei rfizbotului.
La obiectiunea lui Nenifescu ca si Germania numai

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII 190

piina in August va avea o datorie (peste 40 miliarde)

cif rai anuitate numai, va representa 5 miliarde, Helfe-
rich a respuns ea este exact, dar cu nici
rich ceilal f i beli-
geranli, nu vor sta mai bine.
Take Ionescu pilrea a crede, cu aceste ouvinte ale lui
Ilelferich denota o miirturisire a sleirei financiare, pe
care nisi germanii nu o mai ascund.
Nenitescu a mai spus cu la Berlin, este complect de-
monetizat Briitianu si cii Germania nu ar putea sta de
vorba de aci incolo eu Romania, de cat numai cu un
alt guvern. Nici miicar tratativele duse la Berlin prin
Vaicki, Aurel Popovici, nu au putut determina la Bril-
tianu o atitudine precise.
In fine Nenitescu a mai spus cii Ungurii stint din ce
in ce mai putin simpatizati la Berlin.
Comunicandu-mi toate acestea, Take a mai spus, ca
Bfatianu de altfel e in curent cu toate, si cu de aceea
probabil, cu ocazia candidaturilor Goga i Lucaci, a
pus inainte ameninlarea cu dacii nu se retrag candida-
turile, va urma demicia guvernului si formarea unui
guvern Marghiloman.
I -am comunicat toate acestea lui Filipescu.
.,Pentru mine a spus Filipescu esenfial astazi
este oricari ar fi aprecierile trandafirii a celor oe-
ni(i dela Berlin, ca 71renitescu, Griguta Cantacuzino
i al(ii este ca austro-germanii ar fi incantati 85
fie asigurafi m;icar, de neutralitatea noastra si ca
tremura ca ore-un bob de grau de-al nostru sir' nu
mearga aiurea..."
Vu d5 aceasta mai mull impresia unor lupi ce sä
tern de infometare ?... Guoern Marghiloman?..."
Cu starea opinici publice de la not i mai ales

www.dacoromanica.ro
 191 NEUTRALITATEA

cu curenlul din wlire oricat s'ar incanta Busche

de anchelele lui Alexandra Saulescu asupra milita-
rilor filogermani din o#ire?... apoi schimbare de
guvern sub presiunea streinatatei ?... In aceste mo-
nzente ?... Ce, ne-am Intors in Capitulatiuni?..4'i Re-
gele se on sinchisi ap de putin, de prestigiul Lui ?...
Ce neobrazare 1!"...

Duminicu 17 Ianuarie.
Am lazut pe F ilipesen; cum era stirbatoare, am pu-
tut converse mai linistiti.
Relativ la situatiunea beligerantilor, pentru. intaiatii
data am constatat la dansul o framantare:
Sunt convins de Victoria finala a aliatilor, nu
f iindca aceasta este dorinta mea, sau triumful senti-
mentelor noastre cele mai scumpe dar pentruca
loti factorii ce trebue pusi in cumpana, in rezolvirea
problemului ma duc, in mod logic, in aceasta conclu-
zie. Cu toate aces/ea, astazi, in starea de equilibru,
in care se afla beligerantii ca forte respective, nu
vad prin ce actiune, quadruple on putea schimba e-
quillbru. Ce le cer aliatilor este ami indice astazi
(a, fiind dat cutare consideratiuni fie de ordin
militar, fie de ordin economic sau financiar o 10-
vitura quasi - decisive, poate fi data"...
I-am aratat, la randul men ca, ultima ofensiNa ruses
din BucoNina, facuta cu forte importante chiar cu
trupe din Basarabia destinate contra Bulgariei tii
Cu hotarirea de a determina o rupere de front dirt'
milli de pandit. I a aceasta Filipescu mi-a respuns, ca
in definith dtinsul credc, ea se exagerea7i1 molt, si

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU ..........--.............-.............- 192

dintr'o parte pi din alta, situatiunea respectiva. Astfel

dansul are comingerea ea in Germania cel putin
astazi starea cconomica, nu e [Ise de rea, precum o
erede quadrupla.
Altfel nu'si explica cum, de pilda, Germanii ii ofera
lui, sa mearga in Germania, in orice localitate, punan-
du-se la dispozitiunea sa, pentru orice lamuriti, aratan
du-i tot numai pentru a'si da seama de situaliunea for
economical si militara. Aceasta propunere i-a fort fa-
cuta de d. SchlaNe. Singurul German pe care it pri-
mete, pentru ca prin el, poate afla cate cevia.
EN ident a refuzat propunerea. Numai putin insa, are
convingerea ca 1 iitorul ii ingrozeste pe Germani din
punct de edere economic deci chestie de resistent a.
ReNenind asupra ultimei scrisort, primita din Paris,
prin care i se comunicase ca Genera lid Lacroiz it ruba
sa'i trimearii eela detalii asupra trupelor ruseti din
Basarabia, mi-a spus ca a si trimis date, nu numai a
supra numarului 5i armamentului, dar chiar asupra
po7itiunilor trupelor.
Samba a 23 lanuarre.
Any vazut pe Filipescu, iN uses to M 11 o intres edet c
cu Take Ionescu la ora 12. Era cit se poate de rcloltat!
Armistitit 1 pe care'l acordase guNernului spunea
dansul, fiindca din ca 17a icnapacitatii lui Bratrut.
am sajuns in r'o situp is criti a si fiindca din toate par
tile s'a miilocit a nu se mai duce campanie (ontt u
\ ernului. pentru a n l'i ingreuia situatil aces t arm i-
stitiu. e comentat acuma, cu note chiar personale, in
presa oficiolSd, la , dresa membrilor rederatiunei, ca
un faliment al politieei Fe lerltiei.

www.dacoromanica.ro
 193 NEUTRALITATEA

Mi-a ar'atat in adevilr un numar al ziarului Viitorul"

cu data de azi, din care ree§ea aceasta:
E lucru nemai pomenit, continua Filipescu. a
implora indulgenta adoersarilor pentru ra(iuni su-
perioare de patriotism, i apoi, indata obtinula, sa
caufi a trage foloase meschine din interes de partid,
ara land pe adoersarii ca fiind invinai"...
Ara rugat sa vad pe Costinescu $i reamintesc
ea, data s'au retras candidaturile nationaliste, a-
ceasta s'a facut in mare parte, in urma consiliurilor
sale, pentru a nu se creea dificulta i guvernului §i a se
produce o destindere a relatiunilor dintre partide, in
clipe grave.
Din momentul insil ce Bratianu intelege in asa fel
lucru, el Filipescu, nu va mai asculta nici o povard a
lut Costinescu, cat timp acesta va fi coleg de guvern
cu Bratianu; on cat de bune ar fi intentiunile lui Cos-
tinescu, dansul este teas pe sfoara de Bratianu. care nu
are alai politicii de cat aceeea a duplicitlitei.
fiindca e vorba deci, a se relua ostilitaile, sa §tie
Bratianu, ca una din arme va fi §1 aceia ca dansul era
gala sa iscaleasca un tratat cu puterile Centrale, pen-
tru o neutralilate definitive, cu gandul ascuns de a
nu'l respecta la momentul oportun.
In altil ordine de ;del, mi-a vorbit de ultima cores-
pondenta primita de la Paris de la Grigore Filipescu;
optimismul e acela§i. Intre altele Grigore Filipescu
spunea ca Clemenceau, i-ar fi repetat un cuvant al Ta-
r dui :
,0,57 Fran(a fi not am facut atatea grepli
gi w de
marl, in cat allele nu mai putem face. $i data totu?i
13

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FILIPESOU 194

am lost invinO, este cu de aci incolo nu nom putea

de cat invinge".
Am vazut la orele 7 pe Costinescu. L'am pus in cu-
rent cu cele spuse de Filipescu. Mi-a spus ca in adevar,
e regretabil ceea ce face presa libera3a, dar ca e con-
vins ca Bratianu habar n'are.
Toate provin de la 2 oameni: Ion Procopiu si Vin-
bra Bratianu. Va cauta insa sa vorbeasca cu directorul
Viitorului" Si chiar cu Bratianu, pentru a Iiimuri lu-
crurile.
Mi-4a spus insa ca Bratianu pretinde di are motive
de resentiment contra lui Filipesecu, fiindca Grigore
Filipescu in o audienta ce-a avut la Paris, la Briand,
ar fi criticat aspru politica lui Bratianu gi ca chiar
Briand l'ar fi contrazis, afirrnand ca dupa parerea
sa, politica lui Bratianu a fost inteleapta.
Trecand la alai ordine de idei, Costinescu mi-a spus
ca criza prin care trecem, nu e terminate. De asta data
nu Germanii sunt ertat de amenintatori, cat Austriacii
$i Bulgarii. Conte le Czernin cere un minister Marghi-
loman, care sa is angajamentul unei neutralitati defi-
nitive, alminteri isi rezerva ca oricand sa ne atace. Re-
gele este de asemenea cu total schimbat, in urma intre-
vederilor sale cu Alarghiloman si Gr. Cantacuzino care
se intoarce din Berlin; singurul punct care it face esi-
taut si'l supara, este preponderenta bulgara, doban-
dita gratie germanilor.
Situatia este deci foarte serioasa. Trebue prin Ur-
mare spunea Costinescu pentru un moment pas-
trate aparentele unei neutralitati pentru ca apoi,
tend momentul o fi oportun, sa ne razbunam si con-

www.dacoromanica.ro
 195 NEUTRALITATEA

tra Ungurilor si contra Bulgarilor. Caci actualmente

suntem ca intr'un eleste.
Am obiectat, ca profetia lui Filipescu, facuta lui
Brritianu la ultima for intrevedere, relativ la consecin-
tele incercuirei, data nu intervenim in momentul
bulgare, se indeplineste punct, cu punct.
La aceasta Costinescu mi-a riispuns ca in adevar
ceea ce de alminteri mi-a spus si in precedentele con-
vorbiri &I in adevar, are inch' mare indoialii data nu
trebuia sa intervenim atunci, fiindat uin moment mai
prielnic n'o sa mai tavern.
Mi-a mai spus Costinescu ca actualmente este in o-
ra, un anume Carapanos, coleg de scoaltt si amic in-
tim al Regelui Greciei, care relateaza pretutindeni ca
Regele Greciei e contra Germanilor de sand mai ales
acestia, au dat atat ascendent bulgarilor si a nu
asteapfi de cat ca aliatii sa fie in numiir suficient la
Salonic si ca Romania sa intervie, pentru ca sa intre
si Grecia ahlturi de quadrupla. Costinescu crede insa
ca acest Carapanos este un spion germano-austriac, pen-
tru a afla intenfiile Romaniei fat6 de puterile centrale.
Mi-a mai spus ca ar fi foarte nimerit ca Filipescu sa
realizeze proectul de a merge in Rusia, pentru ca eft
vadii cu ochii lui pe ce putem conta . Ministru Rus de
aci e drept ca ne asigurrt ca in caz de intervenire din
partea noasttii, o armata de 200.000 rust ne-or veni in
ajutor; dar cand se ()ere preciziuni asupra acestocr ar-
mate, nu ni se dil mimic pozitiv.
Mi-a mai spus ca din informajiunile ce le are de la
un ofifer superior de Stat Major Roman, din armata
austro-ungaril, meta ce le lipseste rusilor, sunt coman-
danti buni; soldatii stint numerasi si adminabil. Mi-a

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESOU 196

relatat un episod al -unei lupte din Galitia, unde rusii

au putut chiar strapunge frontul pe un punct, facand
prizonere trei companii romane, in mod imprudent
expuse de Comandamentul austriac succes de care
insa rusii u'au §tiut sa profite, retregandu-se.
La chestiunea mea daca um guvern Marghiloman ar
avea consimtimantul tacit a lui Bratianu, mi-a raspuns.
ca aceasta in mice caz, nu, o poate afirma cu certitu-
dine. De altfel pentru dansul, Marghiloman are un cu-
get hotarat: sa mearga alaturi de Centrali a spus'o
lamurit in 1914: contrariul l'a afirmat, in 1915, shit de
Filipescu.
Duminicg 24 lanuarze.
Am pus in curent pe Filipescu de cele vorbite cu
Costinescu. Mi-a spus ca este absolut fols, cele spuse de
Bratianu relative la audienta lui Grigore Filipescu la
Briand. De altminteri aceasta este a doua oara, cand
Bratianu spune un neadevar, relativ la audiente cu
Briand §i mi-a reamintit incidontul cu desmintirea
telegrafica pe care a obtinut'o dela acesta.
Dealminteri intervievurile lui Grigore Filipescu apa-
rute in ziarole franceze, i de cari chiar press liberalii
de aci s'a amparat pentru a demonstra ca dansul corn-
bate aci pe Bratianu §i fiul seu it apara la Paris do-
vedesc Ca afirmatiunea lui Bratianu asupra celor spuse
lui Briand de Grigore Filipescu este o nascocire. Ali-a
mai adaugat ca desfide pe Bratianu siI sustie afirmatia
sci. in aceasta privinta, fiindca atunci dansul este des-
legat de °rice discretie §i poate dovedi cu aote contra-
riul.
Revenind la ultimele relatiuni pe cari Grigore Fill.

www.dacoromanica.ro
 197 NEtTTRALrrATEA

pescu i le trimite dela Paris, mi-a spus ca astfel cum

lucrurile au decurs in Balcani, nu se va putea erta ntci
odata Romfiniei de a nu fi intervenit, fiincica a fost un
moment in care interventiunea ei, in cat privqte bal-
canii, era hotaritoare. I a mai spus ca'si mentine pare-
tea ca expeditia dela Salonic este o greseala, r'dzboiul
se va hotara "n Occident si Po Ionia... C'est sur la
'Meuse qu'on se }era une Serbie et c'est en Palogne que
l'Allemagne perdra ses colonies" a spus Clemenceau.
Vizita pe care a facut-o pe front, spunea Clemenceau,
l'a incantat; a vorbit ou toate gradele si n'a gasit de eat
un singur soldalt care i-a spus ca e obosit.
Gre§elile facute cu ocazia ofensivei din Champagne,
sunt catalogate debt 1-4; s'au lust masuri pentru a fi
evitate pe viitor, Si totul e araniat pentru ca viitoarea
ofensiva sa reuseasca.
In timpul eonversatiunei cu Clemenceau,scria Gri-
gore Filipescu a venit colonelul Dupont (inventato-
rul tunului Italian) care le-a dat detalii importante de
ordin technic asupra armamentului, relatate de Grigo-
re Filipesou in sorisoarea sea dar pe care anti dai voe
imi spune Filipescu sit nu (i le impartasesc nici
D tale, ftindca gasesc ca este o prea putina discre-
tiune in general asupra unor chestiuni atilt de impor-
tante; gasesc chiar ca nu e abil ca ele sä fi fost date
fata fiind fiul meu"...
Duminitzt 31 lanuarie.
Am vilzut pe Costinescu canna 1-am comunicat ca
Filipescu pleaca in Rusia peste cateva zile. Mi-a spus
ca e incautat de aceasta calatorie si aceasta, nu ca om
de guvern, ci ca bun roman, ntindca Filipescu va. putea

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCTJ 198

singer, in momentole actuale, cu cunostintele sale mili-

tare, sa'si dea seama de importanfa efectivelor rusesti
in Basarabia si prin urmare su desluseasca, daca pre-
gatirile ce germano-bulgarii fac la granifele noastre, au
un caracter ofensiv, sau pur defensiv.
Fiindca ceea ce e cert, este ca aceste pregatiri stint
reale $i febrile. Din informatiunile precise ce are guver-
nul, intenfia germano-bulgara ar fi su ne atace prin trei
puncte: prin Giurgiu, prin Predeal si prin Palanca.
Ne-ar ameninfa cu acest plan Capita la, ne-ar taia mo-
bilizarea si comunicatia cu Rusia fart' a socoti ca
data ar patrunde, s'ar deschide un drum u.2or spre Ba-
sarabia.
Este deci pentru not foarte important a sti, data $i pe
cat putem compta in Rusi. De aceia ar trebui ea Fili-
pescu sa viziteze cat mai cu deamununtul sudul Rusiei:
sa treaca prin Reni, Ismail, Odessa. Kisineu, apoi sa
treaca prin Kiev la Petrograd.
Intorcandu-se de aci, cu datele ce va culege, sa re-
faces aceleasi intinerariu prin Sud, pentru a patrunde si
mai bine tot.
In privinta situatiunei guvernului, $i in special a
lui Bratianu, mi-a spus ca presiunile germanilor sunt
din ce in ce mai marl, ei nici nu mai cer garantii morale
pentru neutralitate, ci cer pur 5i simplu plecarea lui
Bratianu. De aceea trebue cu orice pret, sa rezistum
pana la ofensiva generala. Dealmintreli Bratianu a pri-
mit din partea Presedintelui Consiliului din Paris, Bri-
and, o comunicare prin care ii spune ea are deplinu in-
crede in politica guvernului, ca trebue sa continue a
rezista, evitand o complicafiune cu Germania, pana in
trei luui cand se va produce ofensiva generala fiind

www.dacoromanica.ro
 199 NEUTRALITATEA

ea almintreli s'ar putea intampla sa fim atacati si qua-

drupla nu are nici un interes sa fim strivifi, din contra
compteaza pe not ca pe un atout", o rezerva" ce trebue
sa intervie la momentul oportun.
In privinta preglitirei interne mi-a spus ea slam bini-
sor, singura grija intima pe care o are, este lipsa de ofi-
teri superiori capabili.
Singurul care se detaseag este generalul Avere-
scu dar dansul este detestat de toti, ceeace este iar'asi
un rau, fiindca aceasta va determina certuri si intrigi in
momente card o deplina armoine si unitate, trebue sa
existe, in armata in deosebi.
Mi-a mai spus ca ar fi bine sa nu se intalneasc6 cu
Filipescu, fiindca in momentele actuale, aceasta ar irita
pe Germani si trebue menajafi cat mai mult. De ase-
menea ca ar fi bine ca Filipescu sa balauseze" pe
Schlave, care ii propune in numele guvernului German
ti a piece la Berlin, lasandu-1 sa creael ca poate ar ac-
cepta, la intoarcerea sa din Rusia, sa viziteze si Ger-
mania.

Joi 4 Februarie.
Inainte de a pleca in Rusia. Filipescu a vrut sa aiba
o intrevedere cu Costinescu. Am aranjat ca aceasta sa
aibe loc, la o terra persoaral dupii dorinfa lui Costi-
nescu pentru a se inlatura orice comentdrii. Cum
insa Costinescu era suferind in pat, intrevederea a ea-
mas sa aiba toe tot la dansul acasg, la era 75/2 seara.
Am viizut la 10 seara pe Filipescu, mi-a spus ca este
o adevarata placere sa vorbesti cu Costinescu ea-6i
claritate in gandire, simplicitate in expresiune ! Se poate

www.dacoromanica.ro
NIOITLAE P'ILIPESCU 200

ea omul acesta spunea Filipescu sA aibii sj fi-

netele lui" deci o parte de hypoarizie; in orice caz,
are o maniera" cu total simpaticri.
Mi-a mai spas, ca si dansul a avut impresia cu Co-
stinescu este impresionat de pregatirile germano-bul-
gare la gra.nitele noastre, precum si de intentia for de
a ne ataca la prima ocazie; de asemenea ca Costinescu
este destul de pesimist asupra Regelui pesimism ce
Filipescu nu impartaseste in mod absolut.
L-am pus in curent cu un episod ce mi-a fost rela-
tat de un tanrir jurnalist liberal in general bine in-
format episod pe care $i el it Linea de la o rude a sa,
sublocotenent de infanterie : Pe soseaua Campina-Pre-
deal, se Ricuse baraje de automobile, pentru a se im-
piedeca traversarea acelei regiuni, declarata zona de
rrizboiu. In toamna. trecutii in timpul noptei, trece un
autonibil regal in directia Predeal; fiind oprit de sub-
loeotenentul in chestiune, acesta Nede in automobil un
civil si vn major roman, care declares : din Inalt ordin
hisati sa treaca"... Sublocotenentul impresionat, nu se
opune si automobilul isi continua drumul.
Sublocotenentul puniind in curent pe generalul Dra-
galina, acesta it admonesteaza gi ii du ordin ca la in-
toarcere sit opreasca automobilul si sa fact). cercetari.
La intoarcare automobilul este in adeviir oprit, insri
dansul era gol : civilul trecuse frontiera la Predeal, jar
maiorul luase trenul, pentru a se reintoarce in Bucu-
resti.
Raportandu-se aceasta generalului Dragalina. acesta
a vroit sii liimureascri lucrurile si a raportat cazul nai-
nisterului. Ministerul fricand interventiune la Palat, i

www.dacoromanica.ro
 201 - NEUTRALITATEA

s'a relatat ca Rego le nu a dal nici o dispozitiune ca ci-

neva sa fie c,ondus la frontiers cu automobilul regal.
Ancheta insa n'a mers mai departe.

Sambata 6 Februarze.
Astazi Ia ora 3 Filipescu a fost primit in audienta de
Regina, care cu toate ca Inca suferinda putin, a tinut
sa-1 vada inainte de plecarea sa in Rusia. I-a remis o
scrisoare pentru sores sa, Marea Ducesa Cyril.
Asupra acestei audiente, Filipscu mi-a spus ca impre-
sia sa, este ca Regina e in excelente dispozitiuni re-
itativ la politica alaturi de quadrupla.
L-a surprins chestiunea pe care i-a pus-o :
De ce crezi ca Germanii nu ne-au atacat ?"
La aceasta, Filipescu i-a raspuns, Ca nefiind in secre-
tole guvernului. nu poate, ca orice prawn, detest sa faces
suNzitiuni 1i singura plausibila este ca Germanii nu
an forte suficiente pentru a ne avea si pe not ca dus-
mani.
Cu aceasta ocazie am atras atentia lui Filipescu Ca
in adevar, aceasta chcstiune, pusa de Regina este ciu-
data; si ca cea dintai supositiune la care poate sa dea
loc, este Ca Dansa in realitate este in ourent cu adeva-
rata cauza, pentru care n'am fost ataoati, dar ca vroia
sa stie daca s'a comis vre-o indiscretie asupra acestei
cauze si data si Filipescu o cunoaste. Am adaugat ca
in cazul acesta, e chiar probabil ca chestiunea sa fi
fost pusa din indemnul Regelm.
Aceasta ipoteza insa Filipescu, nu o credea exacta.
Tot relativ la aceasta audiences, Filipescu mi-a spus
ca, din ce in ce constata ca Regina este o femee inteli-

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 202

gents, ambitioasa si cu ravna de a juca un rol. Are con-

vingerea ca cu limpid va conduce dansa cum va vroi,
pe Rege.
Dupes acuma are impresia. ca cu multa dibacie, dansa
doming.
Relativ la plecarea sa in Rusia, Filipescu a spus Re-
guiei ca, din momentul ce pentru s re -o (lona luni nu e
nimic de facut, acum ca am lasat sa fim incercuiti, §i
ca rolul nostru este sa inselam pe nen* asupra viitoarei
noastre atitudini prefers sa piece pentru a Visa al-
tora acest rol... La aceasta Regina i-a raspuns :
cred ca nimeni mai bine ca Bratianu nu poate
juca acest roll 1"...
Duminica 7 Februarie.
Am Nazut pe Filipescu, inainte de plecarea sa. Era
in dispozitiuni excelente. Ideia de a merge pe un front
de razboi, de a isita transee, de a asista poate chiar ht
lupte, it intinerea. M'a pus in curcnt cu unele afaceri
de ordin particular; pentru corespondents ne-am inte-
les a o face prin Legatiunea Rusiei, pentru a castiga
limp. Nu credea sa fie absent mai mult de 3 saptamarn.
Intervievuri mi-a spus ca nu va acorda; de aceeia 5i
conversatia pe care a avut-o, fair' de mine, cu un trimis
al Agentiet Westnik, a declarat ca nu intelege sa fie
un interviev...
La toti prietenii a spus sa nu vie la gars, caci are
oroare de tambillau".
Cand ne-am desparlit i-am spus :
Blaine pe oremea aceasta yeti fi in Slants Rusie".
Mi-a raspuns :
Ba nu, in Basarabis".... si apoi, mi-a adaugat :

www.dacoromanica.ro
 203 NETTRALITA'rEA

Cum aoi urea sa pot vedea tot ce vreau sä vad oi

S Eiu despre frontut de sud 1"
Numai tine cunoalte iubirea de neam a lui Filipe-
sou, putea prinde in privirea lui, tot ce-i framanta su-
fletul, zicand aceste cuvinte.
Luni 15 Februarie.
Stirile primite din Paris, dela Grigore Filipescu asu-
pra situatiunei noastre in Franta, sunt bune. Opinia
publica revine la sentimente mai bune, fatil de noi.
Se persista in convingerea ca am comis greseli in
special de a nu fi intervenit °data cu intrarea in actiune
a bulgarilor, insa" cum acesta e trecuful, lucrul devi-
ne de tin interes retrospectiv.
Pentru prezent, atitudinea cea mai inteleapRi fiind
dot incercuirea, este a astepta momentul prielnic. In-
credcrea insa in cooperarea noastrii, aituri de aliati,
dobandesie din ce in ce mai molt teren. Barthou
spunea :
Nous aeons confiance en vows, pare que mainte-
nant nous aeons confiance en nous".
Chiar Clemenceau devine mai putin sever fata de
noi nu poate insa cu nisi un pret, absolvi politica lui
Briitianu.
28 Februarie.
S'au primit stiri cea mai detailate din Rusia, prin se-
cretarul lui Filipescu. Dela Moscova in drum spre Pe-
trograd, a fost invitat la Moghilev, la quartierul gene-
ral unde a vlizut pe Tar. A fost surprins de cunotintele
ce acesta avea asupra color mai ascunse ice ale politi-
cci noastre interne. Tot aci a Ngzut pe generalul A-

www.dacoromanica.ro
 NICTILAE FILIPESCII 204

lexief, generalisim; pe generalul Pau, cu care a avut

o lunga conferinta; precum si pe generalul Laguiche.
A dobandit convingerea ca Rusia, in cazul intrarei
noastre in actiune, ne pune M dispozifie o armata de
expedifie. A avut o lunga intrevedere si cu Sasonoff.
Celelalte detalii, asupra modului cum a fost primit
de Curtea Imperials si de marii demnitari, sunt magu-
Litoare pentru noi, dar faro impartanta.

29 Februarie.
Am vazut la Legafiune pe Ministrul Rusiei. Era foar-
te doritor a .ti detalii despre sederea lui Filipescu in
Rusia. Era foarte intrigat mai ales, a sti daca Filipescu,
a pus in curent despre loate, pe Ministrul nostru din Pe-
trograd amicul f i ruda" sa spunea dansul. Cum
am sinatif o oaresicare mailitie in cuvintele sale, 1-am
asigurat ca poate fi sigur Ca Ministrul nostru de la Pe-
trograd care de altmintreli nu e ruda cu Filipescu
nu a aflat de la acesta de cat ceeace dansul a crezut
prudent sa-i spue. *tiu, a adaugot atunci ministrul Po-
klevsky, ca dupa plecarea lui Filipescu din Petrograd,
ministrul dv. de acolo, s'ar fi exprimat unui ambasa-
dor spunand : Totul s'a petrecut foarte bine".
Cu o zi mai inainte a mai adaogat ministrul Ru-
siei dansul a vazut pe Bratianu care 1-a intrebat ce
stiri sunt depre calatoria. lui Filipescu in Rusia ? La
care intrebare ministrul Rusiei a raspuns ea stie nu-
mai ca Filipescu a vazut pe Tar si Sasonoff $i cii a ple-
cat spre front.
Dar intrebandu-1 si Poklevsky pe Bratianu, ce stiri
are prin ministrul Orli la Petrograd, Bratianu i-a rils-

www.dacoromanica.ro
 205 NEUTRALITATEA

puns ca nu a primit decat o telegrams, anuntandu-i ple-

carea spre front. Mai tarziu probabil voiu avea ecouri,
in ce ma priuqte, despre aceasta caliltorie in Rusia"
a spus Briltianu si aceste cuvinte mi-a ad5ogat mi-
nistrul rus denotau o oaresicare temere asupra unor
critici posibile a politicei lui Bcratianu.
Am c5.utat, din tot ce stiam despre sederea in Rusia a
lui Filipescu, sa ma marginesc in g-eneralilati ; fru-
moasa primire la Curte, confortrului in timpul c515to-
riei, dorind mai ales sr aflu dela interlocutor cela, de
cat sa-1 informez.
Marti 1 Mantle.
Am vilzut pe Costinescu; era inca suferind in pat.
1-am comunicat stirile din Rusia.
Ali-a spus C5 in adeviir si guvernul are asiguriiri, cä
Rusia ne a pune la dispositie, 5 divizii. Aceasta o va
face chiar in propria ei sccuritate, caci o invazie ger-
mano-austriac5 pela Palanca si Brasov, spre Galati
Reni, ne-ar taia pe not in dour si ar duce pe dutdnani,
pe drumul cel mai scurt in inima Rusiei. Ceea ce ar fi
interesant in.sa a sti, este cand Rusii pot fi in stare s5
ne ajute cu aceste armate. Fiindca, oameni s5 stie ca
au, de asemenea tunuri $i munitii chiar, dar, ce le lip-
seste, sunt pu,?tile. De aceia e foarte interesant a sti, ce
date a putut culege Filipescu in aceasla privint5.
Asupra pericolului unui artac german-bulgar in po-
triva noastr5, mi-a spus cr, desi prin miscilrile de
trupe de dincolo de Dun5re, aparentele ar fi in acest
sens, dansul ins5 are convingerea ea un asemenea a-
tac, nu se va realize. Verdunul, frontul Italian si Sa-
Ionicul, sunt prea ingrijitoare pentru puterile Centra-

www.dacoromanica.ro
NICULikE FILIPESCI1 208

le, ca ele sa mai deschida un nou front de lupta la

not cu toate staruintele bulgarilor in iacest sens. E
mai probabil ca austriacii vor Incerca o ofensiva pe
frontul Italian.
Sambrita 12 Martie.

Am vazut pe Filipescu, dupe intoarcerea sa din

Rusia. Era bine dispus, putin enervat de primirea pe
care i-a facut'o aci la gars, partizanii zelo,i, punand
la tale o manifestatie, care nu evea nici un rost
spunea dansul.
Asupra calatoriei sale, ne-a intretinut en multi
verve gi cu multe detalii $i date.
Semnele de atentiune, atat din partea lumei ofi-
ciale, eat si din partea Curtii Imperiale, au fost nu-
meroase i calde; dar evident aceasta l'a magulit nu-
mai, fare a'l impiedeca sa vaza realitalea".
Aceasta realitate, dupe &instil, se rezuma astfol: ca
taxa, Rusia e o taro care numai peste vre-o 2-3 gene-
ratii, va fi regenerate; pentru un moment. sufera inca
de tembelism, biuroeratie $i bacsis. In eat priveste ar-
mata insti, a gasit'o mai buns de cat se astepta. Si e
chiar mai bung calilatio, de cat canlitaliv.
Cantitativ, in momentul cand a fost dansul pe front,
o evalua astfel : 140.000 austro-germani, 180.000 rusi.
Calitativ insa este excelenta; din punct de vedere hi-
gienic $i sanitar, admirabil organizatii (la aceasta a
contribuit mult si interzicerea alcoolului, cad nu se
mai gaseste in comert, nisi vin, nici bare, nici rachiu);
echipamentul fare nici o lipsa (si pe front si prin orase,
din zecimile de mii de soldati ce a vazut, nu a constatat

www.dacoromanica.ro
 207 NEUTRALITATEA

nici o lipsii, la uniforme 3i incalfaminte, sau sdrentu-

ialii); munitiuni in abundenta (ordinele la corpurile de
armata si la regimente, pe can le-a controlat prin che-
stiuni puse la diferite grade, sunt a nu se face nici o e-
conomie cu munitiunile"), de oarece actualmente
rusii produc 100.000 obuze pe zi, ceea ce le e sufficient
pentru intreg frontul; artilerie de camp si pusti de ase-
menea suficiente; artileria grea 150 calibru. cu putine
lipsuri inert. Cadre le complecte (dupti investigatiuni 100 -
cute pe intreg frontul, prin chestiuni puse la diferite
grade, mai nu puteau sti ce respunsuri dadeau fiecare).
Generalii toti tineri cu putine exceptii §i marele
Comandament avand ofiteri eminenti. Generalul Ale-
xief generalism, este un modest dar cu mare autori-
tate printre subalternii sei. Aceasta era si parerea gene-
ralului Pau.
A viziiat tot central frontului, de la Pripet, panti la.
Czernovitz, a asistat la bombardtiri si lupte, asa ca obu-
zele exploadau la 30-40 metri. Aceasta a fost cea mai
mare bucurie a lui!
Genera lul lvanof. care oomanda armata de centru,
luase parte la campania din 1877. E tipul soldatului
ntiscut. Are un surds malitios. Fiir5 manifesta vre-o
nemultumire relativ la atitudinea romanilor, nu prey
crede ca vom intra vre-odatii in actiune.
Fiindca spunea el nom continua sg nindem
cerealele noastre"...
Isi reaminteste de multi ofiteri roman din oampania
ruso-romanti-turcii: G-1 Popescu, G-1 Pilart, G-I Can-
diano (pe care nu'l intelegea de ce a facut crevolutia din
Ploesti !)
Fiind dat spiritul milittiresc care domma pe front $i

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 208

fiind dat ca despre romani, nu s'a prea auzit in acest

eazboiu, a sfatuit pe Filipescu sa se dea drept francez
si drept General; ca nume s'a convenit a fi generalul
Filip". Si in aceasta calitate a vizitiat toata aceasta
armata, primind rapoartele comandantilor.
Genera lul Keller, care comancla trei divizii lea sud
(Czernovitz), l'a impresionat mult prin statura lui 5i
prestanta sea militara. A luat parte la lupte, in cari 8
regimente de cavalerie, s'au luptat cu 14 tot de cavale-
rie austriace, pe cari le-a decimat.
El singur a fost in invalmaseala $i a fost ranit; e de-
carat cu Sft. Gheorghe. In cat priveste Czernovitul, i-a
declarat, ca nu intentioneaza sal is cu asalt, acum ca e
bine fortificat.
Dacli ne-ati lasa spunea dansul sa trecem
prin vales Bistritei, ar fi atilt socotealli 1"
I arul i-a facut impresia unui om cu o memorie ex-
traordiaara, inteligent, dar cu putina vointa, influenta-
bil. Cat se poate de bine dispus pentru Romania; la un
moment dat chiar, in cursul conversatiunei, intelegand
gresit o fraza a lui Filipescu, in sensul ca nu s'ar face
uncle facilitati Romaniei a avut un gest dc inpa-
cienta zicand
Cum se poate, eu am dat ordin, sa se acorde tot
ce s-ar cere de Do.".
E in curent cu cele mai mici ite ale politicei noastre
interne.
Inainte de plecarea lui Filipescu In Petrograd, cu 2
zile, Sasonof l'a rugat sa vie sal vaza. Cu aceasta ocazie
(era a treia intrevedere ce-a avut cu dansul), Saso-
nof s'a plans de Bratianu si atitudinea lui din 2 puncte
de vedere: intai ca tine cu °rice pret ca contingentul

www.dacoromanica.ro
 209 NEUTRALITATEA

rusesc, in caz de actiune com-ung, sa fie trimis contra

bulgarilor, pe cand rusii ar preferi trimeata, im-
preuna cu o parte a armatei noastre, contra austriaci-
lor; al doilea ca, des -i s'a numit un nou atasat minter
rus la noi, cu cele mai largi puteri, pentru ca sa is con-
tact cu Statul nostru major in vederea unei actiuni co-
mune, totusi, de cate on se pune aceasta chestiune,
Brilliant' tot spune ca n'a sosit momentul, ca mai este
Limp.
Filipescu a raspuns lui Sasonof, ca cum dansul nu
are o situatiune oficiala, nu poate decat sa pue in cu-
rent pe Diamandy ministrul nostru la Petrograd, des-
pre aceasta, lucru, la care Sasonof a convenit. Filipescu
i-a adaugat insa, ca in ce priveste primul punet, e de
acord cu Bratianu, fiindca si dansul crede ca contingen-
tul rusesc sau eel putin parte din el, trebue sa mearga
in Bulgaria.
In legatura cu aceasta chestiune am intrebat pe Fi-
lipescu data nu crede ca in cercurile rusesti exists do-
rinta ca rusii sa nu atace pe bulgari ?
Mi-a respuns ca in armata si chiar in majoritatea
cercurilor politice, nu exists aceasta tendinta.
Miliuoov insa, seful panslavistilor, e hotarat in a-
cest sens. Cercurile initiate prin urmare, au credinta
ca vom lupin alaturi de qudrupla afara de oaresicari
momente de indoiala pe cari i le da uncle so-vaeli ale lui
Bratianu; masa insa in Rusia, e convinsa ca, in cel mai
bun caz, nu NOM misca si de aceia nu prea are o
buna parere de noi.
Filipescu a mai vazut pe generalii Brusilof, Dragomi-
rof (eel tanar, care comanda corpul de armata, fost a
lui Ratcu Dumitrief). La toti aceiasi tenadtate si ho-

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FILIPESCII 210

tgrare in luptii, pang la victoria finalii. Nu a vii.zut de

loc ofiferi japonezi i nici nu crede sii fie altii de cat
instructorii cari vin cu tunurile.
Luni 14 Martie.

Cum Regina Elisabeta se stinsese din viatii la 18 Fe-

bruarie, in timpul absentei lui Filipescu gi in discutii
astgzi pomenindu-se 5i de acest eveniment, Filipescu a
spus :
Cat limp a trait Regele Carol, de sigur ca dan-
sa, in ultimele timpuri, i-a coinplicat mull drama
Lui sufleteasca I Pe langa toate celelalte fatalitati le-
gate de dansa prin conjucturile timpului mai era
pe de-asupra fi o fiinta extrem de imaginativa
f i prin lirismul fapturei ei, traia in permanents in-
tr'un ireal" care fatalmente o impingea la atiludini
extravagante... Va aduceti aminte cum la un moment
dat, dansa era cea mai apriga partizans a plecarei
dinastiei, cu printi cu tot, pentru a da o lectie turei,
in cazul tend tura ar merge contra Germanieil... Ca f i
cum existenta unei (sari, poste fi legate numai de o
dinastie I Ca f i cum fara aceasta nu a existat ina-
intea dinastiei $i nu va exista eventual $i dup.&
on cat de dureros ar fi lucrul I
Dupii moartea Regelui Carol, dansa era cu totul
inofensiva of are numai dadi Busche '4i mai in-
chipue di dansa mai constituia un pion al Germs-
niei aci. Trebue sii recunosc insa ca dupe moartea
Regelui Carol, dansa a avut o tinuta cat se poale de
demna qi discrete...
Nu a fost insa o fericita in vista, caci in sines

www.dacoromanica.ro
 211 NEUTRALITATEA

ei, in totdeauna, cu firea ei, cu Bach pi Bechlein al

ei, cum zicea, a trebuit sit se simtei o exilata in ro-
manime...
In timpurile din urma mai ales, drama ei sufle-
teascii merita in adeolir compatimire".

Marti 15 Martie.
Am continuat convorbirile relative la calatoria in
Rusia. Credinla lui Filipescu, cat se poate de obieotiva,
este Ca armata rusil este a.dmirabil pregatita si mai a-
les va fi peste vre-o trei luni prin Iunie cand
trade ca se va intreprinde ofensiva, pe acest front. Ga.-
seste foarte nedrept pesimismul multora, asupra arma-
tei ruse si in special asupra oadrelor .i comanclamentu-
lui. Isi explica acest pesimism, ca o consecinta a retra-
gerii armatei rusesti, din vara trecuta, in urma contra-
ofensivei germano-austriace
Aceasta retragere a avut insa o singura cauza : lipsa
de munitiuni. Si relativ la aceasta, generalul lvanof. i-a
istorisit cum pe multe sectoare, pentru a sustine mora-
lul infanteriei in lupta de ariergarda, artileria trtigea
focuri oarbe.
Au fost cazuri chiar, in cari infanteria hipta cu pa-
tul pustei si de multe mi. cii.'nd si acestea lipseau, cu
ciomege. Nu era prin urmare nimic exagerat in comu-
nicatele austriace cari relatau asemenea episoade.
In aceasta situalie. spunea Filipeescu este
chiar extraordinar cu cata ordine s'a efectuat retrage-
rea, si o judecata impartiala ar trebui din contra sa
admire soldatul si cadrele rusesti.
Daca acestia n'ar fi avut calitatile ostasesti si price-

www.dacoromanica.ro
 NICULAE FILIPESCU 212

perea de care au dat dovadil, de sigur ca armata insasi

era distrusii, retragerea se schimba intr'un adeViirat de-
zastru, care asigura complecta victorie austro-germanii
pe acest front. Gratie insti resistentei armatei rusesti,
avantagiile contra-ofensivei germane s'a redus la un
minimum, care n'a avut alts consecintti de cat de a pre-
lungi razboiul.
Din contra, data aceiasi armata insa, soldafi ¢i ofi-
teri, ar fi avut munitiunile sf ample pe cari le are as-
tazi, de sigur cii rtizboiul pe acest front era termiwit
prin infrangerea austro- germanilor. La observaliunea
mea cii, nici ultima incercare de ofensivii rusa, din iarna
iceasta, pe frontul Czernovifului nu a reusit, ceea ce
lasa de gandit asupra valoreci errmatei chiar dupa reor-
ganizarea ei; si mai ales, la observafiunea ce am facut
referindu-mii la datele precise, ce i s'a raportit despre
importanta lucrtirilor defensive ale frontului austro-
german, care pe unele locuri cele mai vulnerabile
are pang la 10 transee electrizate, plus alte lucrari be-
tonate sf admirabil utilate in arme artileristice. cari fac
acest front inexpugnabil Filipescu mi-u raspuns :
lnceputul de ofensiva rusa din iarna, contra
Czernovitului,a lost pripit determinat poate de con-
sideratiuni polilice mai mull; in orice caz, era o gre-
feet, fiindca nici preparatia armatei nu era termi-
nate, nici punctul ce se ataca formidabil aparat
nu era eel mai prielnic. E cert di de data aceasta,
nu in acest punct se va desf4ura ofensiva.
Am lost pus in curent asupra punctului pe unde
se va face spartura frontului. Cum in.s5 este un se-
cret militar de cea mai mare importanta, imi vei per-
mite sa nu (i'l spui".

www.dacoromanica.ro
 213 NETTTRALITATEA

Nu l'am destainuit de cat unei singure peTsoane

asif el ca, dupe producerea evenimentului, se Da pu-
tea verifica data am fost exact informat. Tot ce'ti
pot spune, este a in orice caz, nu va fi Czernautul,
ci mull mai la nord...
Odata lovitura data acolo, este evident ca i
Czernautul on cadea, precum i intreaga Bucovina.
Am convingerea ca multi vor ramane uimiti de spi-
ritul ofensio al armatei ruse pi de perfecta ei orga-
nizare. Ceea ce e de regretat, este ca, aceasta parere,
absolut objection, nu este impart4ita de acei cari ar
putea determine oarecari evenimente la not si cari de
s'ar produce concomitent cu ofension ruse, ar da o
alta amploare consecintelor acestei ofensive "...

Duminica 20 Martie.

Am gasit pe Filipescu putin suferind, in pat.

De cat-va timp, siinatatea lui lase de dorit.
Campania Constituantei, ultima campanie electorala
dela Galati si Caracal, caatoria din Rusia efectuata
fara ca o gripe de care suferise la inceputul ernei, sa fi
fost complect amendatii., i-au sdruncinat sansatatea.
EN ident constitutia este robustii, dar viata ce a dus,
plina de emotii, tribulatii, lupte in can nu s'a menajat
o clips, au slabit terenul. In special inima si rinichii, se
resimt. Afars de asta, o stare scheleroticii, complica si-
tuatia.
De caw. limp deja, vad cum cea mai mica emotie, it
tulbura. Cand e Torba sa urce o scare, sa is un suis,
simte o dificultate de respiratie. Cand stau cu el de vor-

www.dacoromanica.ro
NICULAE PILIPESCLI 214

ba, fiind chiar in pat, vad rum dansul are la intervale

difricultate sa respire.
Suportii cu mutt stoicism rani, dar moralmente sufe-
ra mult, fiindea pentru dansul stanjeni activitatea
este o infrangere si nu prea este obisinuit a fi in-
frant !
Anturajul seu imediat gi not prietenii, suntem evi-
dent mahniti, si ing,rijorati.
E revoltatoare insa hypocrisia acelor care cu
multi compatimire it considera ea perdut...
Mi-a comunicat mai multe date ce a primit dela Pa-
ris. E pozitiv ca Verdunul Na rezista eel putin pima in
momentul tend total is fi gata pentru inceperca ofen-
sivei pe frontul franco-englez. care dupa toate proha-
bilitati.le se va produce in Julie.
RelatiN la Verdun, mi-a istorisit. cum, dupa primul
ordin de retragere, dat de Joffre, fiind insarcinat Cas-
telneau a examina frontul, acesta dupa o vizitare ama-
nuntita, a dat acest simplu ordin de zi... Face a l'enn.Z-
mr... Apoi a telegrafiat lui Joffre sal trimeala pe Ge-
neralul Petain pe care] cunastea dela Nancy im-
preuna cu un stat major.
astf el a lost dat Franfei, sa inscrie una din
rele mai strillucite pagini ale ernismului ei militar"
a inchiat Filipesou.

S'ambiirii 26 Martie.

Sanatatea lui Filipescu tot nu merge.

Era cam enervat asupra calatoriei fiului seu la Paris,
prin Germania si Austria.

www.dacoromanica.ro
 215 , NEUTRALITATEA

50 Martie.
Discutii asupra contrabandelor efectuate de Prefectii
liberali din Severin, Bacau, Suceava etc. si asupra an-
chetei parlamentare ceruta la Senat.
In definitiv a spus Filipescu on ate m'ar
desparfi de Bratianu, sunt chestiuni asupra carora
el nu'mi inspire de cat milli I Fiindca imi dau seama
cats amaraciune trebue sa resimai $i dansul, in forul
lui interior, de amoralitatea partidului lui l... E sufi-
cient ca un guvern liberal sa is o masura de apara-
rea unui interes general, pentru ca imediat, masura
sa fie paralizata prin traficurile" $i afacerile" de
tot soiul. Tot trecutul partidului liberal, evidentiaza
aceastal... .,Si aceasta va fi f i in viitorl Ori cum, un
fef de partid cinstit caci cinstea nu se poste con -
testa lui Bratianu nu poate sa fie de cat amarat,
dandu-$i seama ca istoria va inregistra o singura ca-
racterizare mfrala esentiala a partidului lui: vena-
h ta tee...

Sambata 2 Aprilie.
De cateva zile Filipescu este foarte surescitat, contra
Germanilor, din cauza celor intamplate fiului si nuro-
rei sale. la frontiera de la Lindau; ultimele scrisori pri-
mite dela acestia, cu toate detaliile necuviinfelor selba-
tice la cari au fost supusi nimic din ceea ce s'a spus,
nu a fort exagerat l'au exasperat 1
Nurora sea, in scrisoare, mentioneaza ca a remas ui-
mita de tactul 5i calmul demo al sotului ei, care, sin-
guer, le-au evitat de sigur complieatii $i poate neno-
rociri !

www.dacoromanica.ro
NICTJLAE FILIPESCU 216

Nu acelasi calm insii il manifesta aci Filipesou. Este

absolut hofdrit sil dea o corectiune publicii Ministrului
Germaniei, de aci. Am Cautat sZi'l calmez, arlitilndu-i
consecintele ce acest gest ar putea avea, fiind pornit
dela un sef de partid; cum multa lume ar considera n
asemenea agresiune oa putin cavalereascii, fats de un
om care in definiliv, nu poate pain situalia lui sa se
apere ca un simplu particular, si care la urtna urmelor
nu respunde de o neghiobie sau exces de zel militilresc,
fgeute de niste brute la fruntaria Orel lui. Am viizut
insa", ca cuvintele mele nu produceau nici un efect, st
dupil cite stiu dospre 'temperamentul lui Filipescu, sunt
convins ca pans ce nu'si Na lua satisfactie, nu va fi li-
nistit.
Data asi f ti ca alt cinema, mi-a spus &mid
ar spala rusinea care se educe femeilor romane fi in-
sulfa ce se face papportului romiinesc, evident ca afi
preferi sa ma abfin. Dar cum sunt convins ca, orice
ne-ar face nemtii la frontiera f i in taro, nimeni nu
le va riposta nimic, in almost era de laOtate f i slueir-
nicie in care traim, ei bine va trebui sa ma execut
eu. .5'i dacii eti putea sit* ma ding de Kaiser sau Can-
celar, e evident ca nu m'agi opri la Busche; clay cum
numai pe acesta it am sub mina numai asupra lui
pot lua satisfac(ia ce ni se cuvine"...
Cu amt mai mull ca sunt convins ca niciodata
guvernul nu va tritnite la frontiera macar o mow
ciind va trece M-me Busche"...
Am inteles ca la prima ocazie, un incident va trebui
szi isbucneasca 1 Tonul pe care Filipescu Norbea era
foarte ridicat ,i manifesta chiar oarecare nemultumire
contra acelora cari eautau al disuadeze.

www.dacoromanica.ro
 217 NEUTRALITATEA

Luni 5 Aprilie.
Incidental nu se putea sa nu aiba loc !
Formam un grup in jurul lui Filipescu, in salonul
dela Jokey-Club, el vorbind cu animafie tocmai de cele
intamplate fiului seu la Lindau, cand Busche iii face
aparifia. In loc se evite pe Filipescu, ii saluta, indrep-
tandu-se spre dansul, pentru a-i intinde mana; atunci
Filipescu ii spune :
,,Nu numai voi intinde mama, dar iti tri-
mit un picior unde-va. N'ai ce cauta aci, locul D-tale
e la Liedertafel"... Busche s'a retras boroborosind cu-
vinte ce n'am putut deslusi.
Prietenii insa, cari erau in apropierea lui imediata,
mi-au afirmat ea a spus : Lucrurile nu vor ramiine aci,
vefi fi nevoit a-mi da satisfacfie "...
Filipescu a mai stat pufin si apoi a plecat.
Era incantat ! Pareca i se ridicase o piatra depe su-
flet; de mult nu'l vazusem asa de radios ! Am slat sea-
ra tarziu cu clausal, $i la un moment dat l'ain auzit fre-
&nand un crampei din Sambre et Meuse"... lucru ce
nu i se intamplase de mult !...
Duminica 10 Aprilie.
Filipescu mi-a istorisit cele petrecute in comitetul Jo-
key-Clubului, comitet convocat pentru aplanarea inci-
dentului cu Busche.
Marghiloman presida gi avea indiscutabil majoritatea.
Era present $i Henry Catargi care nu face parte din
comitet, dar care ea Maresal representa evident pe Rege,
Pre.sedintele de onoare al Clubului.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII 218

Cu toate acestea Filipescu era sigur de situafie, fi-

indca data cumva Comitetul l'ar fi desavuat, Filipescu
ar fi facut apel la Adunarea Genera la, care in cel mai
bun caz pentru Marghiloman, ar fi provocat scindarea
clubului in doua, lucru ce nu-i convenea.
De aceia i Filipesou a avut o atitudine foarte nepa-
satoare, s'a amusat in a exagera nota triviala, pentru a
zbarli pe Marghiloman, care &idea chestiunei o impor-
tanta europeama" si oonsidera de sigur pe Filipescu ca
un om vulgar...
Lucrurile s'au petrecut de altmintreli foarte normal.
Filipescu a aratat ca nu vede gravitatea situatiei, Mud-
ca in definitiv clausal a pus reprezentantului nemtilor"
piciorul, aoolo uncle nemfii au pus fiului sau degetul....
Marghiloman a spus ca lucrul e serios, fiindca Regele
este Prasedintele Clubului...; lucru la care Filipescu a
raspuns ca Regele ca protectoral tuturor romanilor, e
presupus ch." e de partea tuturor romanilor molestafi de
germani; cu atat mai mult ca prerdinte de onoare al
Jokey-Clubului, Regele e presupus ca va fi de partea
unui membru al clubului, molestat... Dupa mai multe
discutiuni si piireri, s'a adus o scrisoare prin care Bu-
sche declara ca regrets ceeace s'a intamplat fiului lui
Filipesou la Lindau; la randul sau, fata.' de aceste re-
grete, Filipesou declara ca retrage piciorul" ce i-a tri-
mis lui Busche...
La interpelarea ce s'a fluent lui Filipescu, dacii in
urma acestei solufiuni dansul va raspunde la salutul lui
Busche, a raspuns categoric ca nu.
Filipescu era incantat de acest incident.
$i-a luat o satisfacfie, pentru el si tofi cei molestafi

www.dacoromanica.ro
 219 - NEUTRALITATEIA

de nemli, satisfactie pe care desigur guvernul n'ar fi ce-

rut-o nisi °data.

Joi 5 Mai

Rechemarea lui Blondel, Ministrul Frantei, in actuala

conjuncture, a afectat pe Filipescu.
Nu pot t5g5dui a spus Filipescu c5 lui Blon-
del ii lipseau poate, unele finete diplomatice sau,
cum se spune in cariera, c5 nu era un diplomat de
rasa". De pada mi s'a istorisit ca la inmormantarea
Reginei Elisabeta a tratat in auzul tuturor pe Bour-
gignon, delegatul Imparatului de Pompier de Nan-
terre"... Nu mai putin, privitor la interesele tarei
noastre a pus mull:5 inima in toate ocaziile... sSi apoi,
data este adevarat ca rechemarea se datorqte suges-
tiunilor ruse0i, este regretabil ca tocmai in momen-
tele actuale la not s5 se desemneze o divergenta intre
aliati...
Sunt convins ca dac5 o asemenea consideratie nu
ar fi fost in campul cell-1111U, de mult ar fi lost reche-
mati sau Busche, sau Czernin, fiind dat divirgentele
ce exists i acolo"...
Miercuri 11 Mai.
Tot felul de versiuni circula asupra sanatatei lui Fi-
lipescu. Liberali, conservatori, conservatori democrafi,
se infereseaza si ma intreaba fie:mire cu ganduri deo-
sebite care e adevarul ? Ce le pot raspunde eu ?...
Continni sa-1 obseTv ou atenfie, cand e suferind ;
foarte, foarte rear se lase a fi abatut; in aceasta lupta cu

www.dacoromanica.ro
NIOULAE FILIPESCU 220

boala, pare ca vrea sa-si ascunda siesi, ca ar putea fi

intrucatva. Invins....
En mi-a istorisit niste episoade ale hiptelor dela Ver-
dun; cum era culoat in pat, cu ochii mari deschisi, tin-
till spre plafon, pairea ea are viziunea exacta a faptelor
eroice, ce evoca. Cand a terminat, ochii ii lacriimau, si
am avut sentimentul Ca ce -I durea, era neputinta in
care se afla dansul, Ltd de puterea de viata a eclar ce
indeplinesc acte de atata eroism !
Ce pkaf, mi-am zis, data un suflet ou atata vlaga
Inca, ar fi artins de sentimentul desnadejdei !...

22 Mai.

Anuntarea oficia1a a fuziunii ou partidul lui Take,

cu ocazia intrunirei dela Eforie, a determinat la Fili-
pescu multi satisfactie clan si putina manie.
Satisfactie nu numai fiindea simtea araturi de dansul,
in clipe asa de hotiiritoare, sprijinul unui luptiitor de
talia lui Tache dar mai ales cal a putut pain declara-
tiile facute sa-si libereze sufletul de remuscarea ne-
dreptatilor sale din trecut, fats de Tache.
Am prim acest sentiment, in unele din convorbirile
cari au precedat intelegerea dintre acesti doi oameni
si multi din amicii comuni, mi-au spus ca si ei au avut
aceiasi impresie.
Acest sentiment nu era de altfel la Filipescu de cat
reflexul acelei absolute sincerilati a firii lui; odatai ce
o convingere ii slapanea sufletul simtea ca o impe-
rioas6 datorie a sa, sa-si recunoasca deschis, orice gre-
sa14...

www.dacoromanica.ro
 221 .........-----.. NEUTRALITATEA

De cafe on nu 1-am auzit, in cat prive§te trecutul

fata de Tache, exprimanduse :
Ce wor e s5 grqe0i in politica in aprecierea unui
om, cand oamenii din jurul lui, ti -1 umbresc piing la
def ormare" .
Dar era §i mahnit de nimicurile §i egoismele partiza-
nilor dintr'un camp §i altul §i cari numai pentru sa-
tisfacerea unor egoisme, intelege,au sa exploateze inca
loviturile date in trecut.
Aceasta de altfel a §i determinat §i pe Filipescu Si pe
Tache, sa proclame brusc, intelegerea dintre ei, facand
abstracfie de chestiunile de organizatii, comitete, etc.
La un moment dat a spus cu un ton ridioat :
,,Acei nemultumiti din ambele tabere cari
marfie, sci se flie ca nu s'au putut inalfa nici piing
la meirefia clipei de ast5zi, nici pane la frumusefea
gestului nostru....
Nu de asemenea oameni inferiori ne nom impiede-
ca, nici Tache nici eu. Suntem acuma legafi pentru
totdeauna fi cui nu-i conoine, s,`Fili caute alti diri-
guitori".

Maiu.
Marea batalie navala de la Skagerrak, prezentata in
primul moment, ca o mare victorie a flotei germane
§i care determinase un entusiasm febril la austro-ger-
manofilii din jurul lui Marghiloman s'a redus la
urma la adevaratele ei proportii.
Tot ce se poate zice a spus Filipescu este
di f iota germane a facut figura onorabila, grafie tu-
nului de 42 de pe vasele lor. Dar atata tot. Totwi

www.dacoromanica.ro
NIC17LAE FILIPESCU 222

flota germana a avut mai mart pierderi ca flota en-

gleza §i dansa este aceea care a pus capat luptei,
atunci cand comandamentul englez era sa pue in mi-
rare marea flora 1 De altfel a vorbi de o victorie
asupra flotei engleze este a ignora istoricul bataliilor
navale. Englitera nu a cunoscut pans astazi, infran-
geri navale.
De altfel pun ramamg ca pans la sfar*tul razbo-
iului, faimoasa flora germana, nu va mai iesi din
ascunzi§ul ei... i se va multumi cu aceasta pretinsa
victorie.
Dar neaparat la not a fost suficient, pentru ca sa
se colporteze din nou necesitatea unui guvern Mar-
ghiloman, cu cedarea in Bucovina a mormantului lui
Stefan cel Mare... Sunt ridicoli acefti domni I l"...
23 Mai.

Am avut ocazia sa cunosc una din adevaratele co-

mori sufletesti ale lui Filipescu.
Varul san Gheorghe Filipescu, incetand din viata in
anul 1913 a instituit pe Filipescu legatar universal a-
supra intregei sale averi, obligandu-1 printre alte le-
gate, SA remita pi Eforiei spitalelor civile din Bucuresti,
mosia Sapoca din jud. Buzau, precum si un capital de
2.000.000 lei rents romans 4% cu cuponul de 1 Aprilie
1914 ( cupoanele anteriaare fiind detasate de defunct).
M-a insarcinat cu lichidarea succesiunei gi impreung
cu Petre Balanescu Directorul Eforiei de atunci, s'au
stabilit conditiile predarei legatului, care s'a si efectuat
prin act autentic, semnat din partea Eforiei de Care
Efarii Scairlat Ghyka $i Dr. Leonte.

www.dacoromanica.ro
 223. NEUTRALITATEA

Odata insa cu schimbarea regimului gi numirea in

Eforie a unor Efori liberali, Dr. Cantacuzino (cum-
natul lui Bratianu), Culoglu mai malt pentru a se
lovi in Filipescu din punct de vedere politic Eforia
a pretins cal cu ocazia remiterei legatului, Eforia a fost
frustata cu circa 100.000 lei.
Au aparut odata cu o notificare facuta de Efo-
rie lui Filipescu articole tendenfioase in I'Indepeia-
dance Roumaine", prin care se punea in discufie pro-
bitatea lui Filipescu.
Prima reacfiune a fost in Filipescu ca totdeauna
violenta. Vroia cu mice pret sa aplice, o pereche de
palme" Eforilor in special cumnatului lui Bratianu.
I-am ara'tat atunci cum calea mi se parea gresita
de oarece liberaliii vor cauta sal creeze o anumittt at-
mosfera in jurul incidentului si °Hata incredere asi
avea in magistrature, nu cred ca e oportun ea procesul
stt fie pledat, in o asemenea atmosfera...
Cu multa greutate s'a lasat convins.
Dupes ce yeti aqtiga am spus eu cu mai
multii greutate Defi putea, aplica oricate perechi de
palme yeti vroi".
Lucru i-a suras .i a ramas inteles sa asteptain so-
luta justifiei.
Filipescu a castigat la prima instants si a castigat si
in apel.
Cand i-am anuntat rezultatul instanfei de apel, s'a
petrecut scena urmatoare :
Stifi i-am spus euca s'a pronuntat i Curtea,
ati castigat numai consilierul Oscar Niculescu a
facut opinie separatli".
S'a uitat drept in ochii mei si m'a intrebat :

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 224

Ce fel de magistrat e Oscar Niculescu ?"

I-am rsaspuns, fara nici o ezitare :
Absolut integru fi cult".
Atunci, fara nici o ezitare, cu o smucituia a oapului
care ii era caracteristica", dansul imi spune :
Apoi daca s'a gasit un singur magistrat onest care
sä judece, ca eu nu am dreptate mie imi este de
ajuns pentru a ma simti obligat sä platesc Mai ales
clind e vorba de bani ce trebue sa aline suferintele
bolnavilor fi s5racilor".
Si imediat mi -a remis un ordin de platil catre Banca
Blank.
Noroc ca Filipescu a luat hotilrarea sa, raid' a-mi
cere in prealabil vre-o pa'rere eaci imi inchipui ce
umilit m'asi fi simtit, dacti eu i-aai Li facia teorii
ceeace designr n'ar fi lipsit asupra sacro- sanctei au-
toxilati a lucrului judecat...
Nici odafa ca in aceasta clips, n'am simtit cat de bi-
ne este sa fii rateodalai, mai de grabs om" de cat
om de drept" 1

Plin de admirafie pentru aceasta noua exemplificare

a structurei lui sufletesti superioare, am crezut ca price
ouvinte, ar fi prea slabe pentru a reda frumusetea ges-
tului ce filcuse spontan si cu atata simplicitate; eram
de altfel si prea miscat. Nate totusi ca Filipescu a prins
clipa mea de emotie.
M'am m'arginit numai a-i spline :
.57 acum cred ca sunteti pi D-voastra cony ins,
dupa cum Da fi convinsa fi toata lumea,ca` aceasta
este cea mai drastica pereche de palme, ce se putea
aplica Eforilor liberali".

www.dacoromanica.ro
 225 --------. NEUTRALITATEA

Dansul a suras. N'am avut insa impresia nets ca Fi-

lipescu, nu regreta §i perechea" cealalta...
Cand am remis ordinul de plata la Contabilitatea E-
foriei functionarul la inceput uluit nu pricepea ni-
mic apoi a fost miscatoare simplicitatea gestului lui.
Facandu-si semnul crucei a spus : D'ar da Domnul ta-
risoarei noastre, cat mai multi roman de acestia!"
31 Maiu 1936.

Discutiuni asupra ultimelor evenimente : ofensiva

ruseasca Cu peste 50.000 prizonieri, torpilarea vasului
cu care calatorea lordul Kitchener si moartea acestuia,
caderea fortului Vaux la Verdun, incursiunea rusilor la
Niamornita. In cursul convorbirilor Filipescu a spus :
De neat' eiduit ca disparitia lui Kitchener e o
mare pierdere. Diinsul, se poate spune, ca prin ener-
gia lui, a treat dintr'o bucata, armata de uscat a An-
gliei care in aceasta privinta nu avea nici o tra-
ditie. Incontestabil ca este o pierdere reala pentru
timpurile de astazi, mai simtitoare deceit toate vasele
pierdute in Skagerak.
Ofensiva ruseasca e numai in inceputul ei 91 va
determina in prim loc retragerea de trupe de pe fron-
tal austriac; ea nu se va termina Pea ca not sä nu
fi intervenit asia s'o tie Marghiloman fi Busche.
Numai pacatul e ca fi de data asta, cu Cunctatorul
nostru de in guvern, s'ar putea sä nu inervenim in
momenta! cel mai propice...
Ceeace se nume?te incursiunea" rui,silor in Ma-
mornita, a fost pur fi simplu o rlitacire a catorva ba-
talioane in desfilmrarea luptelor ipoteza plauzi-
15

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESC13 - 226

bila fiind data linia intortochiata a fruntariei, acolo

unde s'a produs am zisa incursiune. A se admite o
miKare de invaluire a pozitiilor de la Boian, ar in-
semna a se presupune o lipsa complecta de inf orma-
tie a Statului-Major rus, privitor in fortificarea de
catre austriaci, a Zurinului.
Dar ma rog, in definitiv, ce atata tambalau in
Marghiloman, Busche f i Carp ? Situatia s'a resta-
bilit imediat, teritorul a fost liberat de cele cateva
batalioane... A 1 vreau ace. ti domni, ca trupele sa fie
f i desarmate ? Cornunicatul guvernului in aceasta
privinfa nu-i satisf ace ?... Ce sä le fac data nu vreau
.55 Dada evidenta ?...
Nu deslunsc ace0i domni nici in acest incident.
ca nu se putea of ensa n4te aliafi?".
Dr. Giani aflase printr'un amic al lui Nenifescu, care
si dansul (Nenifescu) o finea dela aghiotantul de ser-
viciu, ca atunci cand a sosit §tirea incursiunii ruse§ti,
familia Regard, care facea o plimbare pe Dunare, a re-
acfionat in felul urmator : Regele a fost cuprins de o
tremuratura ce nu mai contenea pe cand Regina,
imperturbabila, era de parere ca excursia sa con-
tinue" !...
Filipescu era incantat de artitudinea Reginei !
Luni 6 lunie.
Cum Filipescu trebuia sa piece la Calimane§ti, 1-am
consiliat ca inainte, sa se constitue parte civila, in afa-
cerea atentatului incercat in contra sa, a lui Costinescu
§i Tache Ionescu, de agentii unguri. Ceeace a §i Lent.
Aceasta ii da posibilitatea de a interveni mai cu e-

www.dacoromanica.ro
 227 NELITRALITATEA

fioacitate in lafacere si a face opozitie la Camera de pu-

nere sub acuzare, in cazul unei ordonante de neurma-
rire. L-am intovarasit la judecatorul de Instructie, de
la care am putut afla, in mod discret, ca sunt dovezi
serioase de culpabilitate, dar ea instructa se face greu,
din cauza probelor, ce in situatia actuala, cu greu se
pot culege in Ungaria. In orice caz, e cert, ca s'a gasit
la hotel, la avocatul ungur arestat, cateva kilograme de
ecrasita.
Inainte de plecarea sa. la Calimane..sti, am avut din
nou o convorbire asupra chestiunei fuziunei cu conser-
vatorii-democrati. E convins ea, cu incetul, fuziunea se
va face in organizarile din provincie, cu foarte putine
pierderi de o parte si de alta. Esentialul este ca dansul
i Cu Tache Ionesou sa fie de acord yi asupra acestui
punct, nu exists nici o indoiala.
Suntem ambii spunea el de perfecta buns
credint5 pi e chiar o pl5cere sa lucrezi cu Tache,
fiindc5 asupra oricarei chestiuni admite discutiune,
pi e gala la concesiuni, indata ce argumentul ii pare
convingator. 261far5 de asta extrem de actin, reali-
zgind foarte repede lucrari grele.
Singurul lucru ce i se poate reprove, este nehola-
rilrea in luarea rezolutiunilor grave fi radicale".
La observatiunea mea ea in convorbirile ce-am avut
cu diversi sefi au organizatiilor provinciale, acestia erau
cam nemulfumiti asupra modului cum se va rezolva
chestiunea efiei, dansul s'a cam enervat si a spus :
Am mai spus ca trebue sa se ispritheasca odat5
cu aceast5 nenorocita chestiune; la umbra ei a putut
s5 se desvolte partidul liberal un partid astazi de
mediocrit5fi 1i sg ne tiranizeze Cara 1 Pe tend par-

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FELIPESCU 228

tidul conservator, cu o intreaga pleiada de oameni

de mana intaia, s'a mistuit in lupte intestine, fara a
putea da tarei toate foloasele de cari erau capabili
oamenii de valoare din sanul lui 1 Trebue odata sfar-
sit cu acest cancer care ne roade partidul".

9 lunie 1916.

aiderea Cern'autului a produs consteraare la germa-

nofili ei aveau asiguriiii dela Czernin §i Busche ca
Cerngutul este inexpugnabil
Se invedereaza acuma a spus Filipescu ca
nu era nevoe de o miKare de invaluire prin in-
cursiuni ruse#i, in Cara noastra...
Dar ceeace e important, este ca epcurile austriace
vor adanci i mai mult tensiunea dintre austriaci pi
germani ace§tia trebuind in definitiv sei plateasca
mereu oalele sparte 1
Pentru not chestiunea e, data Bratianu va t i sa
vaza clar situatia pi sa o exploateze... Dar ma in-
doesc 1"

Sambata 18 lunie.
Am Vazut pe Costinescu. Mi-a spus ca campaniia prin
intruniri, ce se preg6tese de Federafiunea Unionists,
este inutilit Intrarea noastra in acfiune se apropie cu
pasi repezi. De 2 zile s'a petruct run eveniment poli-
tic capital, care a schimbat totul. Imi esrte cu nepu-
tiara a spune care este acest eveniment zicea Costi-
nescu insa Filipescu prin relafiunile sale cu repre-
sentantii i atasatii militari streini, it poate afla. Nu

www.dacoromanica.ro
 229 ..,--- ......-.......... NEUTRALITATEA

numai ca directiva noastra este definitiv fixata, dar

char chestiunea momentului interventiunei noastre este
precizat.
Bratianu este acuma angajat in aka fel, in cat
nu mm poate nici hesita, nici, mai putin, a da ina-
poi; dadi insa prin imposibil, ar incerca-o, lucru s'ar
vedea imediat; eu demisionez" a spus Costinescu.
Intrebandu-1 data interventia noastra se va produce
Inca in anul acesta, mi-a raspuns razand :
Anul acesta razboiul poate fi de ja terminal; nu
cred ca 1 August sä ne gilseasca nemobilizati I"
Discutand situatia armatelor pe diferitele fronturi,
mi-a spus ca Rusii stall bine si ca ofensiva tar, cu oare-
cari intreruperi, va izbuti.
La Salonic aliatii (impreuna cu sarbii) suet numai
260.000, dupa spusele lui Thomson, atasatul englez. Nici
armata bulgaro-turca insa, care li s'ar putea opune, nu
e mai numeroasa.
Mai mi-a spus in fine ca Filipescu ar trebui sa ince-
teze atacurile personale contra lui Bratianu, pentru a
face posibila reluarea relatiilor personale, acum ca tre-
bue sa trecem cu totii prin momente mari.
Duminicii 19 Iunie.
Grigore Filipescu Imi spune ca evenimentul politic,
La care Costinescu faceia aluzie, trebue sa fie o telegra-
ma pe care Poklevsky ministrul rus a fost insarcinat
de Tar sa o prezinte guvernului, si prin care in termeni
foarte amabili, se cere ca Romania sa-si precizeze ati-
tudinea.
Din alta sursa mai putin autorizata am aflat

www.dacoromanica.ro
 NICULAE FILIPESCU 230

ca evenimentul politic, ar fi incercarea pe care Bratia-

nu a facut-o pe Tanga Quadrupla, ca interventiunea
noastra in conflict sa fie la fel cu acea a. Italiei, adica
razboiu cu Austro-Ungaria, iar nu cu Germania ceea
ce a fost refuzat de quadrupla.
Marti 21 lunie.
Astazi Grigore Filipescu crede a fi putut afla dela un
colonel din statul major, care este evenimentul imporr
tans la care facea aluzie Costinescu si anume : Serum-
rea unei conventii militare cu Rusia, prin care se stabi-
leste condifiile cooperarei ambelor armate. Rusia ne pu-
ne la dispozitie doua divizii (40.000 oameni) din care
unia de cazaci pentru actiunea in Bulgaria. Noi vom tri-
mite in .aceasta directiune 60.000; iar restul peste Car -
pafi, prin doua puncte, pe can de altmintreli Filipescu,
le cunoaste, fiind unul din cei 4 oameni de stat ce le cu-
noaste.
Pa'rerea Statului -Major este Ca, 000perarea rusa este
suficienta in situatia iactuala, fata de bulgari; cat pri-
veste armata noastra destinata a trace Carpafii, se cre-
de ca nu va avea actualmente mare rezistentil. Prima
mare Millie se va da pe Mures; a doua in imprejuri-
mile Pestei.
Tot astazi Tache Ionescu rai-e. spus ca a glut in mod
confidential, ca guvernul rus ne-a cerut vagoane, pen-
tru transportul de trupe in Austria (Rusia avand va-
goane pentru cafe larga.) si ca Bratianu a acordact
cererea, ceeace e caracteristic.
Miercuri 22 lunie.
Am fost la Calimanesti sa vad pe Filipescu. I-am co-

www.dacoromanica.ro
 231 NETJTRALITATEA

municat tot ce stiam relativ la evenimentele externe.

M'a rugat ca la intoarcerea mea in Bucuresti, sa vad pe
Stelian, caruia sa-i comunic ca e probabil ca Bratianu
sa doreasca a trata chestiunea unui guvern national
acum ca situatia sa e sdruncinata pe chestiunea interns.
Daca Stelian ar crede ca (consultandu-se i cu Tache
lonescu) dorinta lui Bratianu e acceptabila, dansul nu
are nimic de obiectat, dand tot concursul sau, unui a-
semenea guvern, in care va desemna chiar un membru
din partidul sau, fara insa ca dansul personal sa is
'parte.
Filipescu prefers sa stea la o parte, pentru ra avea
toata libertatea de control. Ceeace insa ar suferi dan-
sul, este evitarea oricaror tratative cu Bratianu pe a-
teascla chestiune i injghebarea unei Uniuni Sacre"
intre toti factorii opozitiei pentru rasturnarea lui Bra -
tianu st formarea apoi a unui guvern national, fie chiar
sub presedentia unui membru marcant liberal.
In ambele ipoteze insa, Ste lian air trebui sa se afirme
alaturi de opozitia conservatoare, atat pentru a intari
lupta, cat i pentru a-si precisa situatia, data o solutie
sau alta ar interveni.
De altfel la ultima intrevedere ce a avut-o cu Ste lian
spunea Filipescu acesta i-a dat sa inteleaga, ca
data lupta opozitiei conservatoare va fi serioasa, atunci
se va manifesta $i el alaturi de aceasta opozitie. Ort
lupta a fost, este si va fi data, serios; de aceia crede ca
la viitoarea intrunire dela 3 "Julie, ar trebui sa se ma-
nifeste si Stelian.
Ca sanatate am gsirt pe Filipescu ceva mai bine.
G5ses ca prea lunga odihna iI Tamole§te"; astepta

www.dacoromanica.ro
 NICULAE PILIPESCII 232

cu nerabdarea reinceperea luptelor pentru a se simti

iar la largul lui".
A fost vizitat in timpul zilei de un capitan de cazaci,
natural imbrilcat in civil $i care avea o misiune in
Transilvania; 1-a pus in contact cu Tazilauanu care se
afla la Govora.

Joi 23 lame.
Am vazut pe Stelian pentru a-i comunica cele spuse
de Filipescu.
Raspunsul lui Ste lian a fost ca, d.upa pareTea sa,
lupta contra guvernului nu e Inc a serioasa si acea-
sta provine in mare parte, din divergenta de concepfii
intre Filipescu $i Tache Ionescu.
Pe cand eel dintai ataca §i prin grai si prin presa pe
chestiunea interna, cel de al doilea nu spune nici un
cuv'ant; de altmintreli chiar presa lui Filipescu are de
multe on lacune asupra unor chestiuni interne la-
cune explicabile numai prin legaturile pe care guver-
nul si in special ministrul Constantinescu le are cu toa-
ta presa. dupa Stelian, numai atacul serio,s pe ches-
tiunile interne (caH de altmintreli au repercusiunea for
asupra politicei externe), pot duce opoziia la un re-
zulta t.
$i privitor la lupta asupra chestiunei externe, Ste-
lian iacea rezervele sale. Astfel dupa plirerea sa, una
din greselile Federatiunei este aceia de a nu fi avut o
politica a sa de sine statatoare, ci de a fi primit direc-
tive dela reprezentantii quadruplei. Aceasta de multe
WI a micsorat intensitatea luptei, a micsorat prestigiul

www.dacoromanica.ro
 233 NEUTRALITATEA

pe care Federafiunea 1-ar fi putut avea $i a servit

mult lui Brtianu, pentru a o discredita.
Bratianu de multe on a mai spus Stelian tend
voia sa tempereze actiunea Federafiei se servea de unul
sau altul din reprezentantii quadruplei, can la caudal
for interveneau pe langa Filipescu sau Tache Ionescu in
n.umele-interesului quadruplei, fare insa a arata care
este origina interventiunei lor.
Aceasta o tie pozitiv in mai multe cazuri.
Cu toate aceste critici Stelian a spus insa ca va re-
flecta asupra celor ce i-am transmis si ca la intoar-
cerea lui Filipescu va avea o consfatuire cu dansul si
Tache Ionescu.

Duminica 3 lulie.
Am vgzut pe Costinescu.
Parea foarte satisfacut, din 'toate privinfele, asupra
chestiunei externe. Despre angajamentele noastre fatii
de quadrupla 3i cooperarea noastra militara, dupa cum
mi-a spus si la precedenta data, nu mai exists nici o
umbra de indoiala. Munifiunile au inceput sa ne so-
seasca din Rusia.
Acum nici nu mai e vorba de intrarea noastra dupa ce
Rusii vor atinge cu ofensiva for o anumita linie Lem-
berg Brestlitosk vom infra indata ce statele ma-
jore aliate ne vor indica momentul. Cooperarea Rusiei
se va manifests prin trimiterea a trei divizii (din care
una sarbeasca) pe frontul bulgar.
. Dar ceeace mai ales a inseninat orizontul lui Co-
stinescu este ca Regele s'a dat pe brazda" si ca este
-de perfect acord cu o actiune a noastra alaturi de qua-

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU . 234

drupla. In convorbirea ce Costinescu a avut eri time

de o ors cu Regele, a cautat, prin toate mijloacele, sa
viada daca in mintea acestuia nu era vre-o ezitatiune din
acest punct de vedere, 1i nimic nu i-a indicat ca vre-o
asemenea ezitatiune ar fi existand.
Foarte ferm, Regele a spus ca trebue sa ne aparam
drepturile contra ungurilor; si la observatiunea ce i-a
fa cut Costinescu, ea poate peste putin timp un armisti-
tin ar putea sa ne surprinda, Regele a raspuns categoric
ea in nici 'un chip un asemenea eveniment nu ar trebui
sa se produca inainte ca interventia noastra in conflic-
tul European sa se fi manifestat.
Discutand apoi din punct de vedere militar situatiu'-
nea diferitelor forte pe cari austriacii ar putea sa le
deplaseze pentru a ni .le opune pe diferitele noastre
fronturi Regele a spus ca nu vede de unde austriacii
ar mai putea lua oameni.
L-am intrebat atunci pe Costinescu, daca crede ea
Regele este in curent cu toate .angajamentele luate de
Bratianu fats de quadrupla si mi-a raspuns, ea e in
curent cu absolut toate angajmentele.
In privinta politicei interne, Costinescu deplange ten-
siunea raporturilor dintre opozitie si in special Filipe-
scu i Bratianu, mai ales ea evenimentele stau astfel ca
in curilnd cu toti vor face aeeiasi politica externs.
flansul ar dori ca Filipescu sa modereze atacurile
personale.
Luni 4 Julie.
S'a raportat lui Filipescu douli versiuni asupra eve-
nimentului politic capital, care a determinat hotararea
lui Bratianu in chestiunea externs.

www.dacoromanica.ro
 235 NEUTRALITATEA

Prima versiune emana dela d-1 Lacombe secretarul

Legafiunei Franceze si care spune ea quadrupla, ar fi
inmanat o note lui Bratianu foarte amicala, prin care
i se arata ca Romania e siapana a-si alege singura mo-
mentul interventiunei sale, quadruple sprijinind ori-
cand revendicarile Romaniei, dar ea data aceasta inter-
ventiune s'ar realiza tarziu, s'ar putea ca quadrupla sa
nu mai fie in masura, de cat in limitele posibilului, sa
sprijine revendicarile integrale ale Romaniei (sa nu fie
aci o reticenta determinate de demersurile unei paci se-
parate, facuta de unguri) ?
0 alts versiune, emanand dela Diamandy, ministrul
nostru la Petrograd, spune ca in adevar s'ar fi remis o
note prin care se garanteaza toate revendicarile Roma-
niei, dar se solicits o interventie mai promptii, pentru
sourtarea conflictului. Despre vre-o aluzie la reducerea
din pretenfiunile Romaniei, nu e vorba, si nici nu poate
fi vorba, de oarece frontul nostru este indispensabil
quadruplei pentru obfinerea unei victorii finale si ac-
tiunea noastra poate fi utila la orice moment am in-
teroeni.

Marti 5 lulie.
Am vazut pe Goga si pe Chelking direetorul ziarului
rus Birjevoaia Vodonosti, la Filipescu. Chelking a co-
murticat intre aftele, ca e in posesia unei sorisori a lui
Carp, din 1877 pe care i-ia procurat-o Cilibidachi, si in
-care Carp declare ca va face politea rusofila, in schim-
bul unui scaun de deputat.
Scrisoarea va apare fotografiata in Adevarul. Chel-
king a mai spus, ca jocul lui Bratianu de a nu fi nici

www.dacoromanica.ro
NICI7LAE FILIPESCI7 236

cu Antanta, nici cu Centralii, nici neutru s'a termi-

nat definitiv vrand nevrand.
El afirma existenla unei discufiuni, actualmente,
pentru fixarea ultimilor conditii de cooperare mili-
tara. (Acesta e prrobabil evenimentul la care se referea
Costinescu).
(toga ne-a spus oil in eurand va fi si dansul in
posesia unor scrisori ale lui Marghiloman adresate
Contelui Tisza si relative la atitudinea Romaniei in
conflictul European. Si acestea vor fi publioate in
original.

13 Julie 19M.
ania. mai accentuatil printre miniftrii Centralilor
sl germano-fililor. Din toate parfile indicii certe, de o
apropiatal intervenfie a noastra alaturi de Antanta.
Misu Cantacuzino afirma ca de data asta Poklev-
sky i-a confirmat'o categoric la Sinaia.
Filipesou spus cu foarte Lama' disportie :
Ce p'etcat ca acest eneniment oa insemna inde-
partarea lui Busche de la Cancelariatul Irnperiu-
lui fi a lui Marghiloman al nostru, din guvernul
national I"
Am ras ou tofu.

14 Julie 1916.

Filipescu foarte revoltat de presmnile ministrilor

Centrali sustinute de Marghiloman ca sa nu
alba loc manevrele armatei noastre !
Nu e de mirare a exclamat el ca sä prime

www.dacoromanica.ro
 237 NEUTRALITATEA

mim asemenea palme. dupes ce ne-am billacit in

tonic cornpromisurile".

Duminica 17 lulie.
Am -Vazut pe Tache Ionescu la Sinaia.
Relativ la audienfa sea la Rege ne-a comunieat (c-
ram cu Grigore Filipescu) ca are oonvingerea Ca Re-
gele va merge, insa fares entusiasm, pur si simplu nu-
mai fiindea asa ii indica interesele tarei; ca doreste
ca, in oazul unui guvern national, din acesta sa faces
parte $i Marghiloman; ea nici un angajament scris,
nu exists pan4 la aceasta data cu quadrupla, dar ca
aceasta nu va intarzia, de oarece rnici intrarea noastrii
in actiune nu este indepartafa.
Regale i-a mai spas ea socateste armata bulgara
la 700.000 oatmeni, ca in fine se fac in tam noastra
oarecari indiscrefiuni asupra directivei in politica
externs, card acing teadarea.
Ca p4rere personal4 Take Ionescu crede ca Fili-
pescu i dansul, trebue sa opue un non possumus
absolut la intrarea lui Marghiloman, aceasta nu nu-
mai ca o chestie de moralitate, dar chiar de preve-
dere peentru viitor, fiindea, cu un minister national
din care an face parte Marghiloman, am fi necontenit
suspectati de quadrupla, a carei incredere trebue sa
o avem deplina, in tot timpuil duratei razboiului si la
incheerea pacei.
De asemenea e de p4rere ca presa opozitiei sa in-
eeteze a anunta intrarea in .actiune; sa continue sa a-
tace guvernul pe (nice alte chestiuni, cari nu se re-

www.dacoromanica.ro
NICITLAE FILIPESCTJ 238

fora la actiunea externs, pentru a nu ingreuna situa-

tia, acum ca directiva e definitiv hotarata.
Am avut impresia ca audienfa la Rege, a avut
drept consecinta de a face ea Tache Ionescu sa in-
trevada intrairea noastra in acfiune ca o intreprindere
mai grea, de cat o credea dansul pans atunci; dupa
ce ne-a afirmat acest lucru. a conchis am intrat in
hors trebue se juclim".
Luni 18 lithe.
Am vilzut pe Costinesou la Sinaia. Era tot atat de
optimist ca la ultima noastra intrevedere. Toate si-au
urmat cursul normal, nimic nu s'a schimhat. Din con-
tra, victoriile ruse, ne impun o cat mai grabnica in-
tervenfiune. Este adevarat ca nu s'a isca/it inca ni-
mic, dar 'total este pe punctuil de a se iscali. Bratianu
a cerut chiar telegrafic, ca ministrii rusi sa iscaleas-
ca mai repede conventia si sa o restitue, pentru a pu-
tea fi iscalita si aci. Nu crede ca vom trece de 10-15
August, faro a fi deja mobilizafi.
La intrebairea ce i-am facut, data in tarzierele noa-
stra de a interveni, fiind dat mai ales eituatia actuala
avantajoasa a rusilor, acestia nu ne vor face dificul-
tati, fie acum, fie la incheerea pacei, privitor la re-
vendicarile noastre integrale, dansul mi-a respuns, ca
actualmente rusii nu au facut Inca obiecfiuni; nu
poate insa fi tot asa de afirmativ pentru momentul in-
cheierei pacei, fiindca are in memorie tratatul din
1877 iscalit de insasi Tzar si prin care ni se garanta
integritatea teritoriala si cu toate acestea. la in-
cheerea pacei !...

www.dacoromanica.ro
 239 NEUTRALITATEA

Si dansul, ca §i Tache Ionescu e de parere ea un

minister national cu Marghiloman, e imposibil; i-am
obieotat insa ca, aceasta solutiune, d.a prilejul lui
Bratianu sa evite ministerul national. A recunoscut
lucrul, gasindu-1 regretabil.
Mi-a mai spus ca, renuntarea la eventuala nu-
mire, a generalului Iliescu, ca Sef al Marelui Stat Ma-
jor, nu e un ce, definitiv dobandit (a§a cum o crede Fi-
lipescu). De almintreli Generalul Averescu singu-
rul dupe dansul desemnat pentru acest post pre-
fera sa comande o armata mai ales ca va comanda
armata cea mai important'zi.
I s'a acordat tot ce a cerut, ca material, ofiteri etc.
Am comunicat total lui Filipescu.

www.dacoromanica.ro
 RAZBOIUL.
MOARTEA WI FILIPESCU

16

www.dacoromanica.ro
 18 August.
L'am vazut pe Filipescu, dupa o absents indelun-
gata, din cauza unei anghine difterice ce-am con-
tractat la mo§ie. Intre limp mi-a trimis o telegrams
rugandu-ma sa viu la Bucure§ti; i-am respuns ca in-
data ce medicii Imi vor permite deplasarea, voiu
veni.
Cate evenimente petrecute Intre limp ! Cu cats ne-
rabdare a§teptam clipa sal revaz! Ceea ce ma neli-
ni§tea insa, era starea sanatatii lui, fiindca din scar-
tele informatii iaparute in ziare §i §tirile primite de
la prieteni, se degaja o nota foarte pesimista.
L'am gasit foarte schimbat. Ceea ce cautam sa'rm
ascund mie Insumi pans acuma, fricepea vai! sa'mi
apara to un inevitabil !
Dimineata de abea am putut vorbi cu dansul; cum
nu ma revazuse dela ivirea tuturor evenimentelor pe-
trecute Intre limp, ceeace a dominat era satisfactia
ea in fine marele act al intrarii in actiune se desfa-
§urase !
Ca intotdeauna cand era vorba de acest eveniment,
in ochii lui treceau sclipiri de sable... Fata lui, obo-
silt de boala, nu mai putea avea aceia§i animatie;
numai prin ochi, vorbea totu§i inca sufletul

www.dacoromanica.ro
 243 _ RAZBOITJL. - MOARTEA LIII FILIPESOD

Seara inainte de a se odihni, ram puiut vorbi mai

Indelungat.
Asupra consiliului de Coroan'a, mi-a spus detaliat
cele petrecute, adZiugand Ca de altfel a insemnat
rrunciele esenliale.
In definitiv, a spus el atitudinea Regelui,
a fost cea mai frumoasa. lmi iau loath- respunde-
rea" a spus Regele fi acestea erau cuvintele
hotiiratoare ce trebuiau spuse, pentru a inchide
calea on -caror altor veleitati cuointe de alt fel,
cari nor deschide Regelui poarta mare a Istoriei. A
lamurit in fine precis ceea ce noi banuiam de
mult ca Austro-Ungaria nu ne-a of erit nimic
precis fi acceptabil, in timpul neutralitatii afa-
ra de mormantul lui $tefan cel Mare, dupe cum iti
aminteTti iar Germania s'a aratat cu totul nepu-
lincioasa fata de Austro-Ungaria.
Regele a mai lamurit privitor la pericolul rus
la Dardanele, ca e preferabil data aceasta constitue
un inevitabil, ca Constantinopolul sä fie ocupat
impreuna cu noi, de cat impotriva noastra I
Carp m'a uimit, a continuat Filipescu cat de
departe a putut sä impinge consecintele punctului
seu de vedere... Ori cat, nu e wor ca un roman.
caruia nu i se poate contesta patriotismul. sa
spue, in clips solemna a unui Consiliu de Coroang,
in care se joaca existenta neamului, ca prefers in-
frangerea, pentru ca victoria ar insemna ruins
Weil"
La Maiorescu ce domina, era mai mult resenti-
mentul contra loviturii" pe care o jucase Bra-
tianu; wt. se ci explica de ce cu toata dialectics luz

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII 244

cunoscutg, s'a perdut in argumentgri mai mull de

procedure... Cg de ce nu ne mentinem la hotarii-
rea Consiliului de Coroang din 1914? Ce Parla-
ment va ratifica declaratia de rgzboiu?...
M'a indurerat insa se and din partea unui arde-
lean, din nou mica intrigg, cg ardelenii ca Vaida,
Aurel Popovici etc. n'ar aproba gestul nostru, care
ar fi preludiul unei desbingri a lor !.
Marghiloman, pehlivan ca totdeauna, dup,I
ce a agitat din nou pericolul rusesc la stramtori pi a
afirmat posibilitatea unei prietenii sincere in viitor
cu bulgarii vazand insa partida perdutg, s'a agg-
tat de pulpana Regelui cu platitudini, profesii de
deootament, ca o prima de asigurare pentru viitor!
Dintre toti aceptia, totupi ca singurul caracter,
s'a manifestat tot Carp. Ce pacat cg a vazut am. de
grepit intr'o cauzg apa de mare ! Ce nevoie avem
de asemenea caractere intr'o tars in care secgturile
mipung I
Tache Ionescu foarte bine a pus in deosebi
in evidentg, cu elocinta lui caracteristica, frumu-
setea sufleteasca a gestului Regelui care in deli-
nitiv insemna in acea clips o mare victorie !
Bra tianu emfatic, pgrea ca presinta cu satisfac-
tie, mai mull triumful seu asupra tuturor ce eram
acolo inclusiv Regele iar nu triumful unei
clipe maxi a neamului...
In esenta, Bra lianu a aratat cg declaratie de
rgzboiu nu vom face decgt Austro-Ungariei, fi ca
conditiile in cari intrgm sunt : Ardealul pang la
Tisa Banatul, Cripana, Mdramurep (nord)
Bucovina pang la Prut.

www.dacoromanica.ro
 245 RAZBOIUL. - MOARTEA LUI MAPES=

Tratatul iscalit de cele patru mari puteri ga-

rantandu-ne i integritalea teritoriall In fine un
drept egal la Congres"...
L'am intrerupt intrebandu4 de ce s'a despartit
dupa cum mi se spusese in termeni reci de Bratianu,
acuma ca in fine il avait marche".
Mi-a respuns oeea ce mi-ia dat de gandit
Mai intai cum puteam uita Coate umilintele la
care a supus Cara in timpul celor 2 ani de neutrali-
tate. Apoi nu-i voiu putea erta ca ziue aceasta mare,
care trebuia sa fi o zi de bucurie f era umbre, este
totufi brazdatii de atatea ingrijorgri... Crezi D-ta
ca putem fi ltnittttti cu lliescu la inaltul comanda-
ment ? Atunci tend a fost numit chiar in contra
vointei Regale, deci a Comandantului suprem a/
armatei? Apoi Coate lipsurile cu care am intrat in
razboiu pe cari le-am semnalat din limp, dupe
cum ti-aduci aminte in $edinta secrete a Senatului,
tend truf a$, Bratianu mi-a respuns ca ia intreaga
raspundere ?"
Chiar Coate legaturile scrise cu aliatii tratate i
convenfii militare, pe care numai acuma le-am cu-
noscut of icial i in Coate amanuntele dar pe care le
tratase nzisterios, singur, Br5tianu, fare ca .95 ia avi-
zul nici unui alt om de slat crezi c5 Mate acestea
sunt de nature a m5 lini$ti?
E o adevarara nebunie, r5spunderea ce omul ace-
sta i-a luat'o! 55-1 fereascii D-zeu de cea mai mica
consecint5 funestr!...
Cum incepuse sa se enerveze, i-am spus ca era
timpul sa se odihneascii ; de altfel conseminul era sa
nu stem mull de vorba cu dansul.

www.dacoromanica.ro
NICDLAE FILIPESC13 - 246

La plecare, cu o privire plina de ironie, ce-i era ea-

racteristica, m'a intrebat :
Te-ai gandit vre'o data la Virtu la ca ministru
de razboiu"?
Am inteles aluzia si i-am respuns ca si Napoleon
avea slabiciunea nepotismului !...
Cat de impresionat am 'Tunas Ins de progresele
boalei ! Respiratia din ce in ce mai grew; suferinta
il chinueste, 11 mistue nici un euvant insa de des-
nadejde, de descurajare !...
lmi reamintesc inca, in timpul convorbirei ca l'am
intrebat : poate a fost o gresala de a lasa intreaga si-
tuatie, °data' intrati in acfiune, animal pe mania lui
Bratianu ? Mi-a respuns ca nu.
Mai intai ca a spus dansul cu sectarismul
lui, Bratianu n'ar fi tolerat nici un partaj ; marea
incredere ce o are in sine $i in uneltele sale (cad
oameni are foarte putini) ar fi fost o alta piedeca,
fiind-ca Bratianu este conoins ca poate face singur
fi cu ai sei, fats on -carei situatii. Apoi un guvern
national, Regele nu vroia fara Marghiloman sau
Maiorescu. .A$a ca ar fi fost o crime sa mic?oram
maretia clipei cu precupetiri fi certuri de putere!
Ah! data ar fi inteles Bratianu chiar mai din
timp, necesitatea unei contopiri a tuturor energiilor
in vederea clipei de azi cilia nu s'ar fi evitat in
trecut i de cate poate n'am fi scutiti in viitor"!...
Zican.d aceste cuvinte, fata i s'a congestionat si o
mare enervare ii friimanta trupul.
Dupe cateva moment a ada'ugat :
Dar in fine, data totul merge bine, sa ramilie el
cu toata gloria, nimeni nu o sa i-o precupeteascli.

www.dacoromanica.ro
 247 RAZBOIIIL. - MOARTEA LUI FILIPESCU

Ce important:5 are omul, in raport cu idealul ce s'ar

realiza 1 Dar dac5 ar f i desilusii, consecin(ele toate
trebue sa le suporte numai el, fiind-c5 tot ce ome-
nete era posibil s'a Ricut pentru pune in gar-
dii. Imi iau intreaga respundere" -- a spus'o el
singuri
Atat mai rau pentru dansul, ar merita sa fie
lapidat ca un caine, daces o singura piatur5, din
sangele romfinesc ar fi sacrificat in zadar, din
cauza greplelor trufiei, egoismului psi sectaris-
mului lui" I 1...
Aceste din urma cuvini e l'au agitat din nou §i pro-
auntandu-le, avea lacrimi in ochi.
De sigur ca bombardamentul Bucurestilor cu a-
vioane §i masacrul ce a decurs pentru populatie cu
toate ca i se ascundea adevsArul in intregul lui it
nelinisteau ail impresionase.
Stirile pesimiste de la Turtuaaia ii erau cu ingrijire
ascunse. cu toate ea lucrul era foarte greu. Harta tea-
trului de operatiuni era intinsii pe mescioara dela ca-
patAiul oanapelei pe care zsacea intins; curro§tea exact
toate formatiile cu efectivele for de pe intreg teatru
de operatii. Era foarte greu in aceastil situatie, mai
ales cu cunoscintele lui in materie militara, sa nu cazi
in cursa chestiunilor presante pe cari necontenit le rii-
ceia tuturor vizitatorilor, asupra situatiunei de pe
fronturi.

20 August.

Cu toate precaufiunile luate, indiscrefi sau zelosi ii

pun in curent cu evenimentele de pe frontul Turtu-

www.dacoromanica.ro
NICEILAE FILIPESCIT 248

oaei. Era astazi extrem de agitat $i nu ne putem

explica in altfel, agitatiunea nervositatea, cari nu
decurgeau din starea sanatatei sale $i dominau chiar
suferinfa fizica.
A avut la un moment dat o esire violenta in contra
felului cum s'a lasat neaparaita oapitala in potriva a-
tacurilor aeriene.
Sa pofteascii acuma D-1 Iliescu a exclamat la
un moment dat sät des socotealli in fata atittor
cadavre, de pre,triilirea celor doui ani de neutrali-
tate, cu care ne-a inbuibat urechile I
De abea am facut primul pas in lupta i
incuria se reveleazii! Unde sunt escadrilele, unde
aunt tunurile anti-aeriene ti tot aparatul technic pe
care experienta razboiului l'a pus in indiimana ce-
lor expusi unor asemenea agresiuni? In sufletul lui
pusilanim s'a gr.:Elba numai sg faca ascunzatoare
de beton armat, in curtea stapAnului lui! ,5'i acea-
sta a convins pe Bratianu ca Coate ma'surile de pre-
gatire sunt luate!... Pentru rest putin importg... Ce
criminati I"
Am cautat, impreuda cu arnica Motu sal calmam,
inventand chiar punerea in actiune, peste cateva zile,
a unor escadrile gi tunuri anti-aeriene sosite cu intar-
ziere... Argumentele noastre parea ea nu le aude,
dupa o lungs pauza, ca o urmare a unei idei cel tor-
tura, a mai spus. cu ochii pe jumatate inchi i, caci o-
boseala it prinsese :
Voiu vedea data asemenea crime nu se nor
plati 1... Vor trebui sä be pliiteasce !...
Am stat tarziu noaptea, pans ce a adormit.
E o adevarata tortura morals sa asisti la ceea ce

www.dacoromanica.ro
 249 RAZBOIUL. - MOARTEA LUI FILIPESOU

constitue pentru acest organism, in lupta cu boala

distrugatoare, clipele de odihnil !
Respiratia grea si brazdata de gemete; trupul sgu-
duit, din timp in timp, de raiscari brusce. La inter-
vale mai lungi, cate un oftat prelungit, care pare ca
indica un armistifiu al luptei launtrice, lupta care,
Ins imediat i§i reia opera chinuitoare, rein a.celea..si
manifestari.
Din cand in cand, cuvinte $i frase pronunfate cu
vocea stinsa, denota ca totusi consciinfa Inca vegheaza.
Inainte de a pleca, am comuniaat amicului Hiotu
credinta, ca detalii exacte asupra situatiunei dela
Turtucaia, nu i s'a transmis, de oarece in esirea sa
violenta, s'a referit numai la atacurile aeriene. Aceasta
era si credinta lui.

21 August.
Nervozitatea, agitatiunea, persists, Si chiar presinta
un caracter mai agravat. Nu ailing sal deslusesc, data
aceasta se datoreste progresului boalei. sau vre-unet
cause de ordin moral.
E Inca atat de stapan pe sine ! 1

Ca este in curent cu situatia de pe frontul Tartu-

cilia, nu Incape nici o indoiala.
Am de asemenea convingerea ca banueste, ca, pen-
tru a fi menajat, i se ascunde realitatea, de aci strii-
duinta de a afla dela unii si aItti detalii. controlan-
du-le reciproc.
La un moment dat, ma intreaba :
Ce spune buletinul of icial de astazi ?"
Incerc sa ascund, prin generalizari, situatia: Opera-

www.dacoromanica.ro
NICVLAE FILIPESCU 250

iile spun eu isi urmeaza cursul, cu alternartivele

for fatale... Dar, acuma ca in fine bulgarii au dat
piept cu romanii, din aceasla ciocnire suprema a unei
uri, atata time comprimata...
M'a intrerupt brusc, oa si cum an fi vrut arai spue
ca toate sunt zadarniee. ca cunoaste toate, cu preci-
ziune :
Da, bulgarii au trecut granita si ne-au atacat,
farce declaratie de razboiu,
M'am simtit indurerat; ce s'o fi petrecut in forul
lui interior, vazand ca §i eu, caruia dansul i-a ara-
tat atata incredere in totdeauna. cautam sal ascund a-
devarul...
Tot astazi in cursul convorbiret. a avut o esire iro-
nica ou privire la neutralitatea bulgarra" pe care
compta Bratianu.
Data l'a pacalit Tzarul Ferdinand, tot e o is-
prang, fiindca on ce s'ar spune, acesta este un om
pi jumatate.
Dar data si-a batut joc de el, tine .tie ce budala
de diplomat, apoi ne-a Mut rau de rwine"...
Dupa ce afipise putin imi amintesc ca imi pune, ex
abrupt°, intrebarea :
Ce se stie des pre Goga ?"
I-am respuns ca sunt stiri bune (cu toate ca in rea-
litate nu aveam nici o stire, afara numai ca era la
Turtu caia).
Idea parea ca'l obsedeaza, fiincl-ca pufin dupa aceia
a revenit, zicand :
Inteleg ca patriotismul lui sta Impinga pe
front. Dar ce nu inteleg, este ca. D-nii dela Marele
Cartier, cari oplosesc at atea lichele prin biurouri,

www.dacoromanica.ro
 251 RAZBOWL. - MOARTEA LUI FILIPESOU

sa -Ilase pe Goga intr'un punct expus".

apoi exaltandu-se putin cate putin:
Goga e o podoabii a neamului; in nici o inima
de poet, n'a nibrat cu mai multli intensitate, roma-
nismul de pretutindeni... ,$i nici un alt vers nu se
apropie mai mult de inima romilnismului... Ciind se
va scrie istoria framantarilor noastre nationaliste,
poesia lui Goga va personifica idea nationalists, in
forma ei cea mai sublimil... Ce resursa admirabila
pentru Mare le Cartier de a intrebuinta pe Goga, ca
un sustiniltor al moralului soldatului, in clipele de
restr4te... Cand soldatul roman va fi obligat sa
§eada, ca §i cel din occident, chinuit zile si nopti
in transee, ce reconfort moral dacg i s'ar putea tri-
mite cate-va versuri ocazionale, de al@ lui Goga,
care sa tie sus inimile... In loc de tine §tie ce frazeo-
logie searblida a ore-unui Farfuride de la Coman-
dament"...
Ara rugat apoi ca indata ce voiu §ti ceva despre
Goga, vestesc si cum ar veni prin Bucure§ti, sa vie
sin vorbeasca.
22 August.

Am cautat astazi sa'i distrag atentia, in directia

politicei de partid. Aveam gi un pretext bine venit, in
vizitele ce i se facusera de mai multi fruntasi din Me-
hedinti, Braila, etc.
De fapt toti partizanii, ingrijorati de sanatatea lui,
de timpurile prin cari treceam, de situatia partidu-
lui; fara o fusi'une efeetiva cu partidul lui Tache, dor
cu una virtuala prin impacarea §i conlucrarea pe

www.dacoromanica.ro
NICITLA.E FILIPFSCU 252

chestiunea nationals intre Tache gi Filipeseu

toll partizanii erau cu totul desorientati. La aceasta
se mai iadilugau 1i rivalit5tile locale, can ele nu uitase
nimic din trecut si nu se puteau hotara sa Inv* ni-
mic din present.
Discutand toate acestea el 'mi spuse :
Ce vor D-nii acqtia? Intruniri de club, cu dis-
cutii cari sa ne micpreze pe toti i dupe care sa se
declare o fusiune oficia15, cu patalama la many
pentru cei ce vor fi triumfat ? Caci asemenea ina-
nifestari suet totdeauna o transactie pe chestiuni
meschine. Ce pacat ca romanul cu atatea frumoase
insufiri, poate fi si affi de pusilanim... tend nu e
pehlivan I Ce importanfa pot avea astazi aseme-
nea chestiuni? i maine... maine, data va fi ziva
cea mare ? !1"
Ochii i se umplur5 de lacrimi si ca totdeauna sand
marea idee" ii agita sufletul, o emotie intense ii cu-
prindea intreaga faptur6.%
Dup5 o pauz5 relua cu inversunare :
Ei bine ,nu! Nenorocita chestie a ,Fefiei, la umbra
careia partizanii inteleg sa adaposteasca micile
D-lor rivalitai, trebue odata pentru totdeauna sa
inceteze I Trebue sa se infeleaga odata, ca sangele
ce se varsa astazi, trebue sa cureie multe plicate ale
trecutului...
$i Tache vet fi $eful partidului, data o vreau
eu, cu sau fare acqii domni".
Dup5 o alt5 pauz5 respirafia devenise grea din
cauza agitafiei a mai adaugat in aceiasi ordine de
idei :
De altfel, ce cap acimirabil fi ce inima roma-

www.dacoromanica.ro
 253 RAZBOIUL. - MOARTEA LIII FM:PESCI;

neasca 1 Are mult5 marefie in suflet §i de sigur

ne-am iwelat cu toti acei cari l'am combiltut, hind-
ca oamenii cari ii inconjurau, ne impedecau sä ve-
dem in el un idealist I
Nu e combativ nici pentru o Vascae, fiindca,
nu e in stare sá faca rau nim5nui".
I-am reamintit cu rata spontaneitate si elan, a pri-
mit Tache sa reia raporturile Cu dinsul, cand am
mers la Sinaia sa provoc prima for intalnire cu
toate loviturile schimbate in trecut: i-am reamintit cu-
vintele :
Si/ ma ajute Filipescu sa luam Ardealul fi
ma bag fi slug5 la el, dadi urea ".
Am simfit ca toate aceste reamintiri it emofioneazii
adanc, fiindc'd iara,i ochii i se umplura de lacrimi. In
sufletul lui drept si bun, era remuscarea ? Era emofia
de a fi reg5sit un tovaras de lupfg, pe care it vedea
demn de marea cauz''" ?!...
Nu am putut $i nici nu am. ca'utat sr" deslusesc.
Mi-a mai spus in cursul convorbirii :
E o fericire pentru jars. ca In o raspiintie a e-
xistentei ei, sa aibg asemenea suflete".
Nu mi-a vorbit nimic de operafiunile de pe front.
Ma temeam totusi mult de aceasta. S'au luat toate
mii.surile, ca s5.1 scutim de durerea ce to aveam in
suflet: dar vom putea °Nine aceasta, pans la sf'arsit ?
23 August.

Asfazi cand am fast la dansul, am Osit pe Filipescu.

dimineata, culcat, ca de obiceiu, pe canapeaua ce era
la c45.taiul patului. Pe mescioara de !Vaned canapea

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCIJ 4.1 251

era asternuta harta operatiunilor. Cand am intrat, toc-

mai studia harta si din prima ochire oe-am aruncat
asupra fetei lui, mi-am dat seama ca nu era Inca in
curent cu tot tragicul situatiei de la Sud: caoi altfel,
fisionomia lui, care trada totdeauna spontan, orice
fram'antare sufleteasca, ar fi avut alts expresie.
Ceea ce m'a impresionat insa este ca, de odata, la un
moment dat, s'a sculat, si Inainte de a incalta pan-
tofii, a stat catva timp pe dunga oanapelei, uitandu-
se cat de umflate ii erau picioarele si'mi spun
ca o urmare a acestei constatari filed nici o emotie,
ca si cum ar fi vorbit de un fapt divers :
Polizu, eu in curand am sa mor ; cu asemenea
decreptitudini fizice. nu o mai poti duce milt" I
Si apoi ca si cum s'ar fi referit la un ce neinsemnat,
privitor la o persoanil streina. s'a sculat $i umbland
prin odaie, a trecut la alte subiecte.
Tordeauna m'am intrebat, in itimpul crizelor de su-
ferinta, data dansul Intrevede sfarsitul lui apropiat.
Si seninatatea ou care suporta torturele bolei, ma fa-
cea sa crez ca nu'si dadea seamia de gravitatea ei.
Acum mi-am dat seama ea. ceea ce credeam ca la
dansul e ilusie, nu era de cat un sublim stoicisc !
Am observat, pe masura ce umbla prin odae, ca de-
venea mai agitat si tot deodata mai palid la- fata. L'am
rugat sa stea mai bine intins, pentru a nu se obosi.
foarte docil asa cum de altfel s'a manifestat de la
inceputul bolii atunci cand i se &dean sfaturi pri-
viboare la sanatatea sea. s'a intins din nou pe canapea.
Inainte insit s'a oprit in fata mesutei $i a aruncat o
privire asupra hartei operatiunilor.

www.dacoromanica.ro
 255 RAZBOIUL. - MOARTEA L17I FM/PESCI:7

Am deslusit foarte bine, ca examinase frontul de

sud §i ca o tulburare launtrica it chinuia.
Dupa ce s'a intins, mi-am dat seama cat de agitat
era, fiindca respiratia ii era intens de frequents.
Ca in to'tdeauna cand asemenea turburari ii agravau
starea, fortele fisice it paraseau si cadea intr'un fel
de somnolenta. Gandirea insa ramanea treaza
si am avut o pilda chiar azi .Caci la un moment dat,
cand eu '1 credeam ca doarme, de o data, deschizand
ochii imi spune :
Cum o s5 meargli lucrurile bine, cand un Intreg
plan de campanie, e fliurit de un singur om ci nici
acela macar un strateg de valoare.
ySlii D-ta c5 pe langa toate celelalte plicate
Bratianu nu a supus macar controlului Comitetului
lnspectorilor generali, planul de Campanie, w cum
ritos it obliga legea de organizare a Ministerului de
Rlizboiu ?l Ce indrazneal5 pi ce nebunie 1 Cat dis-
pre( pentru sangele generos al unui popor"...
Efortul parea istovise si mai mult, caci respira-
tia era intretaiata de gemete...
L'am parasit pela ora 12.
Am revenit pela ora 4 si am stat tarziu seara.
Era extrem de agitat astazi. Din cand in cand i i pu-
nea ochelarii si examina harta. Ceea ce m'a ingrijorat
era ca nu m'a intrebat nimic asupra operatiunilor dela
Turtucaia §i nici pe ceilalfi prieteni. Aflase ceva prin
altii ? Atat numai mi-a spus :
Goga e tot in infernul dela Turtucaia?" Si apoi
cu o expresie ironica a adilogat :
.,Daces it perdem, Bratianu nu va area macar sa-
tisfaclia sä se fi scapat de un adoersar politic... Clicl

www.dacoromanica.ro
NICIMAE FILIPESCII 256

Goga poet s'a nascut fi poet va muriI Nu i-ar fi stat

nici odata in calea matrapazlicurilor lui politice De
altfel Goga ar fi un raged i un mediocru in po-
litica...
Cat nu va alma el de cantat, pentru slavirea uni-
rei noastre ci pentru alinarea tuturor durerilor cu
cari nom plati aceasta unire"!...
Am observat ca aceste din urma cuvinte, le-a spus cu
duio0e i ca o lacrima ii mijea sub pleoape...
24 August.
L'am vazut §i dimineata §i dupa ,amiaza. 0 temere
ma stapanea, ca nu cumva adevarul asupra dezastrului
dela Turtuoaia, fi ajuns la cunoscinta.
Parea azi mai abatut. Respiratia din cand in cand
intretaiata de lungi oftaturi. Somnolenfe prelungite
in can insa se parea ca subcomtientul activa, fiindca
mana ce era intinsa pe harta operafiunilor depe mes-
cioara de langa canapea, avea miscari lente, can nu
erau de cat ni0e reflexe ale unor ganduri ce'l framan-
tau. tirmaream mi§carile degetelor, ca srt-i ghicesc acele
ganduri. Imposibil de descifrat I
Dup.& amiaza, cand parea putin mai intremat, stand
intins, cu ochii pe jumatate intredeschi0, der din cari,
ii§neau doua pniviri, ca doua ascutiwri de sabie, ca
intotdeauna, cand era animat de visiuni sublime
mi-a spus :
Oricare-ar ti, sortii sunt aruncati I Toate
Kaizerului ?i toate strategiile lui Hindenburg, nu nor
impedica triumful final E prea multa dreptate de
o parte pi prea multa barbarie de alta, pentruca
izbanda sä fie de partea aceasta

www.dacoromanica.ro
 257 RAZBOIUL. - MOARTEA LUI FILIPESCU

i apoi, agitat din ce in ce mai mult a adaugat :

Ce apoteoza pentru intreaga omenire civilized;
ziva sfanai in cari arnzatele aliate, vor irece cot la
cot sub arcul de triumf i not alaturi de fratii noftrt
Ardeleni sarbeitorind victoria finals! Va riisart
atunci de sigur i poetul care sii traducii intr'o epo-
pee sublime clipa aceea in care mai loath' omeni-
rea va fi avut o singura sviicnire de inima !".
Emotiunea ce'l cuprinsese, p'area istovise din pu-
teri, fiindca in pauza ce-a urmat, toata faptura lui pd-
rea cuprinsa de o agitatie intense... Putin in urma,m o
urmaTe a acelorasi ganduri, a mai spus :
E drept
si ca apoteoza aceasta, sä se desfa-soare
pe Avenue de la Grande Armee ! Franta a remas,
pilda eroismului I In clipa victoriei finale, invalizi,
orfani, vacluve, toti cuprini de acela.i entusiasm. in-
tand nemaipomenitele for suferinti si sacrificii, vor
striga cu totii Dive la victoire!! Ce mandru pop r!"...
*i apoi cu o nuanta de dispret a continual :
Ar trebui, in acea clipa, sa se rezerve un cornpar-
timent $i sa fie adwi acolo, toti nemtofilii no,tri, tog
neutralitatei noastre, toti acei iscusi. i di-
plomati cari credeau ca numai cu tertipuri fi stand
cu bratele incrucuate ne-ar fi picat $i noua, ca o
pars malaiatu, Ardealul... SA' fie acolo plesnifi pe
obraji cu mandria unui popor, care sue ca numai Cu
o darg de singe, se inscrie in istorie dreptul unui
neam I"...
Era din nou foarte agitat. Am cautat sa1 linistesc.
aratandu-i ea toti m'aiaetii" despre care a vorbit, cunt
o infima minoritate $i ca masa poporului simte ca daa-
sul dovada avantul cu care a respuns la mobilizare

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU - 258
si cu care se lupta pentru desrobirea neagnului, ca si
cum ,acest popor ar fi necontenit manat de lozinca, pe
care dansul a rostit'o asa de lapidar la o intrunire dela
Dacia :
Sau murim cu tofii pe clunpiile Turdei sau in-
corontim in Alba-lulia pe Regele tuturor Romani tor':
Dupes pauzii, in care p5rea ceva mai domolit, mi-a
spus :
Se exagereazit meritele omenilor politici, pentru
unele cuvinte spuse de ei in clipele critice ale timpu-
rilor in cari tritesc f iindces la drept Dorbind ei nu
fac de cat sa; traduces ceea ce zace in sufletul po-
poarelor....
Intr'un anumit sens, se poate spune ca ei sunt
ni ?te adeoarati plagiatori... Ce crezi D-ta cä a anut
un mare merit Gambetta cand a spus faimoasa lut
fraza asupra Alsaciei-Lorena? El a simtit -o in sufle-
tul poporului, care acesta i-a pus'o pe buze... $i in
1914 s'a vazut cum poporul francez, n'a incetat a cli-
pa sit se gandeasce in Alsacia-Lorene "...
Apoi lafasi dupes o pauzii, a mai spus
..In afarit de lingusitori. sunt i oameni de buns
credinfit. cari 'mi fac un mare merit cu institulia mi-
litary dela Maniistirea Dealului. care imi este asa de
scumpii.
Ei bine nu am nici un merit, am anut numai
creclinta nestramutata, ca in poporul nostru zace un
fond de admirabilit blirbStie, careia ii trebue numai
un mediu prielnic, pentru a se desoolta si disciplina...
Maniistirea Dealului, am mut sä fie numai cuibul
cald de unde sa'si is &AT:Jul lor, tinerii soimi, cari

www.dacoromanica.ro
 259 RAZBOIUL. - MOARTEA LUI FILIPESCU

sit uimeasca omenirea cu pilda eroismului lor, pus in

slujba neamului" 1
Emotiunea cu care a spus aceste cuvinte, m'a prins
§i pe mine §i a trebuit sa ma suipanesc, pentru a nu
ma trada.
La plecare, am intalnit pe amicul Motu, cu care awn
schimbat cate-va reflecfii aspra evenimentelor dela Tur-
tucaia.
Apoi i-am comunicaft, impresia adanca ce mi-a facut
spusele lui Filipescu, asupra victoriei finale si a defi-
larii trupelor aliate sub Arcul de triumf. Mi-a spus ca
aceasta viziune e obsedanta la Filipescu, fiindca i-a
vorbit si lui in acela5i sens...

25 August 1916.
Clipe dureroase,..
Cand am intrat in odaia de dormit, in care srdtea in-
tins de atata vreme, Lira sa o fi prtrasit, gasesc odaia
goat Am avut iinediat un presentiment ingrijorator.
M'am indreptat spre salonul eel mare caci nu'mi
puteam inchipui ca a scoborit scara pang in birou (o
imposibilitate. fiind data stares lui fizica).
L'am gash in adevar pe Filipescu in salon, imbracat
sumar, umbland in lung §i in lat, repede, agitat...
Pe fafa lui deja a§a de rabogita de suferinfele boa-
lei expresiunea unei dureri indeseriptibile... Pa lid,
cu ochii iniectati, parea ca nu poate gdsi mrtear cuvin-
tele can exprime framantarea.
Am. priceput imediat totul; el aflase intreg adevrtrul
asupra situatiei dela Sud.
Dar intreaga mea grija purta in ace! moment asupra

www.dacoromanica.ro
 NICULAE FILIPESCTJ 260

"sinatiitei lui... $tiam cum Doctorii recomandasera evita-

rea oricaror emotii, oricarar miscati violente §i de aceia,
el nu parasise de mutt, odaia lu.i de culcare i cana-
peaua, pe care sta. mereu intims...
Cum va suporta organismul lui skit aceasta supre-
ma sfollare, ma intrebam eu ingrozit ?
Ma intrebam chiar de uncle resortul acesta neba-
nuit, care'l anima in acel moment ?...
Dar teama, teama unui desnodamant fatal, care pu-
tea sa intervie brusc, in starea de framantare extrema
in care se gasea, m'a hotlrit, on -cari ar fi foist reacfiu-
nea lui, sa cant sa'l readuc la liniste...
M'am indreptat spre clansul...
Nam apucat insa sa spui um cuvant, cand el s'a oprit
brusc in fafa mea $i cu o durere sfasietoare. a clirei
expresiune nu o voiu uita-o nici odata a exclamat :
Ai auzit ?... Soldatul roman a fugit dinaintea
bulgarului...; ce rapine I ce rusine M... De ce am mai
trait "... dar n'a apucat sa termine fraza, ea s'a
prabusit pe canapea luandu-$i capul in m'aini, si
sprijinit de masa, a ineeput sa planga cu hohote. ca un
copil....
Ca spectacol tragic si impunator ! Cred ca si eel mai
aprig dusman al lui, ar fi fost invins in acel moment
s'ar fi descoperit inaintea lui Filipeseu !...
Simfeam cum lacrimile stateau sremi podideasea...
numai printr'o sfortare supraomeneasca mi-am impus
sa ma stapanesc, cacti in prim loc, era vorba de sanata-
tea lui...
M'am apropiat.:. Si asezandu-ma langa el, am eautat
srei arat, ca nu curajul $i iubirea de Para a soldatului
roman, e canza tdireetii a dezastrului... din contra, s'au

www.dacoromanica.ro
 261 RAZBOIUL. - MOARTEA LUI FILIPESOU

manifestat acte de suprema vitejie... ca de altfel chiar

de ae fi fost pe ici colo, defectiuni, acestea s'au munifes-
tat si la cele mai eroice armate: ca chiar dansul stie ca,
la inceputul razboiului, in Franta, a trebuit sa se proce-
deze la executiuni sumare, in numeroase iregimente...
Auzea el, in framantarea lui si suspinele ee nu mai con-
tenau, cuvintele mele ?...
Nu o pot afirma...
Dupii o pauza insa destul de lunga" mi s'a parut
un veac dansul s'a ridicat. si ca o infratisare ce mi'l
arata imbatranit cu mai multi ani, a spus hotlirit, in-
dreptandu-se spre odaia lui de culcare :
Dar toate acestea nor trebui ma voiu
duce la Rege fl'i voiu cere punerea la zid. a tuturor
autorilor morali ai acestor dezahtre fi rwini"...
Udata ajuns in odae, s'a prabusit mai mult decat s'a
intins pe canapeaua lui de suferinte.
Am stat indelung in apropierea lui... A crizut intr'o
somolentsa agitata, cu gemete intretaiate de lungi sus-
pine...
Un suflet mare isi depana ultimele suvite de splen-
doare !!...

26 August.
Astazi l'ain gZisit tot asa de depriraat si in lupta con-
tinua cu boala care face progrese uimitoare.
A vorbit indedungat asupra pregatirei frontului dela
Sud. Era revoltat de combinafiile lui Bratmnu. care a
erezirt cal cu siretenir va insela pe toata lumea
fara, da seama ca in primal rand, inselaciunea poa-
te. fi a sea, pe spinarea larch.

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILEPESCU 262

4'tiu pozitiv a spus dansul ca rusii ne-au

dat in Dobrogea, efectioul ce am cerut not dar ca
efectivul era redus, fiindcei Bratianu... nu oroia
s5 fie prea mare, de teams ca apoi ruOi sg nu
treacii prin micii lalcani, la Tarigrad I to-
tui acela0 Bratianu, avea in programul seu pentru
frontul de sud, cucerirea cet5tilor Ruschuk-Varna-
,Fumla, cu inaintarea pang. la lantra I Ce inconsequ-
ente I
A mai vorbit mult. criticand mediocritatea elemente-
lor cari commin baitalionul gad putrulea si cum acesta de
mult on va fi o povaril in desfasurarea operatiunilor.
Data crede faimosul Generalism Iliescu care se
lauds di are o armata de peste 800.000 oameni, ca
armatele se fabrics ca gogwile" pe care le spune el
lui Breitianu, se iwealii; valoarea armatelor, in toate
timpurile, s'a pretuit calitatio. nu cantitativ fi is-
toria tuturor reizboaielor ne invatei ca stransurile de
oameni, au determinat dezastre, pe tend un manu-
chiu de adeveirati soldati, bine echipati, utilati i in-
cadrati, uimeau prin rezultatele ce se obtineau cu
dangii, pe campurile de luptei"...
Dupe amiaz'a a vorbit $i de lancezeala, in care se Lisa
nioralul armatei, precum si al populatiunilor.
Nici un stimulent, nisi o grija de partea morale I..
Adica, n'ar fi de mai mult folos, in afar de serbe-
dele comunicate, n4te revan zilnice pe tale de intin-
s5 publicatiune, scrise de Neculai lorga, care cu
adeincul lui patriotism si talentul lui farei seaman de
istoric, ar tine sus inimile tuturor I Nici in asemenea
clipe sii nu se fac5 apel la cei ce ar putea fi adeva-
refit apostoli ai marei cauze ? Destul s'au tinut de-

www.dacoromanica.ro
 263 RAZBOIUL. - MOARTEA LUI FILIPESCU

parte de misiunea lor, in timpul neutraliratei, toti cei

ce nu erau liberali... acuma cel putin s5 se utilizeze,
toale energiile, toate valorile 1... Stere era un bun mi-
sionar in timpul neutralitafei, pentru Ardeal lor-
ga desigur astrai un reu apostol !...
Nu-i asa ca e desgustator ?I...
Si dupe o clipa de odihna, a adaogat, cu o expresie
de mult optimism :
Vor trece ins5 toate si va veni ziva tuturor r5fue-
lilor, odata cu ziva cea mare !... Dac5 crede Bratianu,
ca ,si atunci I. i va putea juca mendrele se inmara
amar I Unitatea sufleteasca cu toate greuttifile ine-
rente ei va esi dintr'o plamada pe care o nor frit
manta alte maini de cat acelea ale familiei si ga#ei
sale !
Atunci, vrand nevrand, va vedea el can sunt
marii romani si apostoli ai neamului pe can tre-
fia lui se face azi ca nu-i cunoa#e !".
In tot cursul zilei, pans seara tarziu, tend ram Ora-
sit, am observat o paloare pe &atm lui, ce nu remarcasem
pans acum si o acentuare vadita, a raului ce'l mina.
31 August.
Trimisul Marelui Stat Major reete a lui G -1 lliescu
pe langa Filipescu, pentru a-i expune situatra Ia Sud
si al asigura ca s'au luat toate masurile pentru restabi-
lirea situatiei, n'au avut de loc darul sal linisteascal
Am surprins din cele spuse de Filipescu, cu vocea
obosita 3i Braze intretaiate parea foarte slabit ur-
matoarele cuvinte caracteristice :
De ce mi s'a trimis un Major ? De sigur abili-

www.dacoromanica.ro
NICULAEFLLIPESCU ------ 264
tate 1... Cum era sa spui unui inferior tot ce crez pri-
vitor la generalul lui? De ce n'a venit el, Iliescu,
arunc in fata toate crimele de cari 'I acuz ?i tot dis-
pretul meu ?1"...
Luarea comenzei generalului Georgescu, omul lui
Bratianu, it multumeste; critics insa viu trimiterea lui
la Londra, la Marele Stat Major.
Cg o sa vaza englezii ca e un prost, asta nu are
importanta, dar metoda recompenselor chiar vi fate
de aceia cari s'au aratat atat de inferiori pe campul
de lupta aceasta e criminal din punct de vedere
ost4esc, mai ales la inceputul unui razboiu".
Inlocuirea lui Asian 1-a afectat nu pentru ca a fost
inlocuit cu generalul Averesou, avand ca sef de stiat
major pe Christesou, ceea ce constitue o buns mascara
dar pentru ca nu era bine lamurit pentru dansul,
data Asian. in idezastrul de la Turtucaia. nu era un tap
ispa§itor.
In practicile consevatoare a spus Filipescu
nu se prea face mare caz de principiile de libertate,
justitie... cu toate ca eu totdeauna am fost in fronda
cu partidul meu dupe cum ;Hi pe aceste me-
tode... mi-a placut totdeauna mama forte, e drept,
dar nu pentru a looi orbqte fi mai ales, nu pentru a
nedreptati pe unii pentru a spala de vine pe altiii !
Trebuesc cazuri tipice, pentru a ne da seams ce
apasatoare sunt injustitide de class, dia..... Cum, se
aduce cea mai mare desonoare unit' general, luan-
du-i comanda in plina actiune, fare ca sa se cunoa-
sea elementele vinei ce i se impute ? Esecul ? Dar, ce,
In armata e ca in politica. data nu rei4e0i, este ca
nu qti destoinic ?

www.dacoromanica.ro
 265 RAZBOIEL. - MOARTEA LUI FILIPESOIT

Cate elemente, cate imponderabile nu concurs ca

intro balalie sa fii infrant fara nici o vina vi cafe
()data sa, capefi victorii, f gra nici un merit!... Sa mi
se arate ca vina lui Asian e cauza directs vi exclusiva
a dezastrului si atunci eu cel d'intiii voiu cere, nu
inlocuirea lui, ci punerea lui la zid I... Dar eu mai
ptiu fi altceva I ,S'tiu c5 inainte de a lua comanda
corpului III, i s'a interzis sa is cuno#infa pe teren,
din limp, de starea lucr5rilor, de fortificafii, si allele,
i aceasta de inswi faimosul Iliescu... Gum, un co-
inandant sit' nu poatii cunotote situafia tertoriului pe
care o s5 opereze armata ce comanda ?... Dar mai $tiu
c5 din informafiile ce acellq Iliescu le-a dat lui As-
ian, teoretic, in cabinet, pentru a-1 pune sumar in cu-
no#infa de elementele de care va dispune Asian
a facut unele obiecfiuni serioase, cari au r5mas ins5
f5r5 nici un efect.
Ei bine, mai stilt ca Briitianu a f5cut dou5 mari
grwli : se temea ca o aglomerare prea mare de elec-
tive rusqti in Dobrogea, ar tqura ru. ilor, prin micii
Balcani drumul spre Constantinopol ssi al doilea
di. nu Dom avea prea mult de furca cu Bulgarii. De
aci cererea lui pi numai a lui, a unui ajutor redus de
trupe rusqti numai de 50.000 pentru frontul de
sud cu toate ca un efectiv mai numeros s'ar fi dat
- - - fi se vede asaizi, cum ar fi lost de hotgritor in des-
frprarea operaliunilor din Dobrogea!
Prin urmare, dac5 s'ar dovedi, c5 tocmai din cau-
za acestor grefeli fi a lipsurilor prev5zute de Asian,
in urma reduselor informafii ce i s'a pus in dispozi-
fie, ar fi tocmai ele cauza dezastrului? Unde mai e
Dina lui Asian ? Ca Turtucaia cap de pod nu avea

www.dacoromanica.ro
NICIIMAE FILIPESCTJ ,--- 266
lar4i metoda liberals; sei infunzi pe oricine,
pod ?...
numai clica set' fie spalatei I... E desgusteitor ca pi in
asemenea clipe tragice, acelet0 metode s'á damn',
easca !"...
si -a mai exprimat mirarea ea Regele a consimtit in
numirea generalului Grainieeia.nu la armata II-a, de
oarece stia ce parere are Regele de Crainieeanu. Credea
ca aici influenta dui Bratianu a fost determinianta.

7 Septembrie.

Pentru a-I inviora putin, am reluat convorbirea asu-

pra frumosului raid al docotenentului Noel, care cu 4
avioane franceze a plecat din Salonic dimineafa, pentru
a aterisa dupa amiaza in Bucures,ti, bombardand in
drum Sofia. I-am povestit pentru a1 amuza putin --
candoarea lui Porumbaru, care dupa indiscreiile
unui jurnalist din anturajul lui Marghiloman atunci
sand Wredenbourgh a mers sa notifice ca a luat pro -
tecfia germandor si bulgarilorPorumbaru a raspuns,
privitor la bulgari :
Ce neooe ? Lucrul e inutil, din moment ce not
suntem infelefi cu ei" ?
Am regretat insa fiindca in loc sa-1 amuze, lucrul
1-a iritat.
Fire#e a spus Filipesouaceasla este calibrul
oamenilor cu care Bratianu 4i bate joc de sangele ro-
manesc ! Cel putin ,cat pripefte pe ministrii, ii supli-
nefte el pretutindeni... Dar ?i militarii din clica din
jurul lui, suet de acelali calibru, mai tofi... vi aci e
marea nenorocire

www.dacoromanica.ro
 267 RAZBOIUL. - MOARTEA LUI FILIPESOU

14 Septembrie.
Mersul fulgerb.'tor al boalei, este evident. Slabiciunea
cuprinde intreg organismul, pe zi ce trece.
0 candela ce incet, incet se stinge !
Cautam cat mai mult sa-1 scutim de cunostinta exacta
a evenimentelor dupa fronturi.
Dar cum sa-i ascunzi bubuitul bombardamentelor
aeriene ?
Astazi la un moment dat, in privinta aceasta, a spus
ironic :
De geaba se trudesc nemtii... Noi suntem mai pre-
vazgtori ca ei, am construit pion*, betonate is
Buftea"...
i apoi un suspin adanc, ce traducea intreaga lui re-
volta sufleteasca, pe care poate din pricina slabiciunei,
nu o mai putea exprima in cuvinte...
19 Septembrie.
Am crezut sa-i aduc o veste invioratoare, anuntan-
du -i incursiunea in Bulgaria, pe la Flamanda-Prundu,
Cu trei divizii, operafiune preparata pans in cele mai
mid amanunte de generalul Averescu. Care nu mi-a
fast surprinderea constatand a era in curent dinainte,
asupra iacestei miscari. Cine 1-a pus in curent nu m'a
interesat i nici nu 1-am intrebat. Caracteristic insa
este mutismul lui absolut, fata chiar de cei mai intimi
ai lui asupra acestui eveniment.
La diferite intervale, din cauzia slabiciunii. dansul a
spus :
De sigur cä o asemenea mipcare conceputg pi exe-

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCII - 268

cutata de Averescu, nu poate de cat sa bucure fi sit

ne inspire irtcredere; numai cg e legate de atatea
riscuri 1... Ei I dacg n'ar fi fost dezastrul de in Turtu-
caia I Starea pacatoasa de astazi a frontului de Sud
pune un semn de intrebare prinitor la orice mixare,
de oarecare envergura ! Apoi jocul de roquage, ce
marele strateg Iliescu este nevoit sa -1 facg deja de in
inceputul rgzboiului, cu trupe duse dela Nord in Sud,
i vice-versa, face orice operatiune aleatorie... Mai
ales dacg e adevgrat ca Verdunul a fost desconges-
tionat de circa 6 dioizii germane.... Ele nor presa ne-
apgrat pe frontul Jiu-Olt....
In orice caz a mai spus el cu oareoare iroinie
Germano-Bulgarii nor fi simfit cg e mai mult nerd
pe frontul de Sud iar in marele nostru Cartier se
va fi produs o oaresi-care mahnire I"

22 Septembrie.
Am deslusit asttizi in sufletul lui Filipescu, o invio-
rare, cu toatti sltibiciunea lui externa. ce nu mai
constatasem de mult.
I se confirmase ca ce-via definitiv dobandit, sosirea
unei misiuni militare franceze, in cap cu generalul Ber-
thelot !
.,De ce nu s'a gandit Brgtianu a spus el in
aceasta de in inceput ?... Mandria de atunci. nu o mai'
are astazi?... Cel putin, dacg spirilul de gases it im-
pingea sa -1 cocoteze pe Iliescu acolo unde nu era lo-
cul lui de ce nu a vazut limpede inferioritatea lui
si necesitatea de a-1 fi dublat, dela inceput, de ade-
vgrate capacitgfi militare ?"...

www.dacoromanica.ro
 269 RAZBOIUL. - MOARTEA LUI FILIPESCU

Apoi a mai spus :

Aceasta misiune va aduce vi atmosf era acea cu-
rata a frontului i ne va purifica de toate scaderile
i la§itafile in care ne balacim astazi. Panics, fuel,
desorientare, pace separatg,iata starea sufleleasca de
la noi, in clipele tragice in care numai o incordare
sufleteasca pentru o lupta, vi rezistenta, a outrance,
se impune"...
Mate au fost spuse in pauze lungi o extenuare
vadaa se manifesta.

23 Septembrie.

Filipescu manifestase fata de mai multi prieteni,In-

grijorarea lui, privitor la inelinarea posibila a lui Bra-
tianu, fiind data situafia, spre incheerea unei paci se-
parate.
Tofi mi-au spus ca aceasta ipoteza, determina la Fili-
pescu adevarate clipe de desnadeide !
Intrevederile Brkianu-Maghiloman, ii intarea $i mai
mult aceasta temere.
Fost-a astazi cineva la el, care i-a dat date mai con-
cludente, in aceasta directie ?
Fapt este ca 1-am gasit cu totul deprimat, torturat.
Paloarea fefei si mai accentuate, revolta sufleteascli
ce-1 frilmanta neputincioasii fiind dat sleirea fisia.
a se manifests cu toala vehementa temperamentului lui
ceeiace facea ca reactiunea sa se manifeste prin ges-
turi brusce si scurte ale capu]ui, mainilor, oftaturi a-
danci...
Cu ochii pironifi spre mine, la un moment dat imi
spun :

www.dacoromanica.ro
 NICULAE FILIPESCU ,-----...... 270

Nu se poate, nu se poate ca neamul gsta ri san-

gele nevinovat oarsat pang acuma, sg suporte i acea-
stg supremg lovitura a unei pgci separate... Am spus
totdeauna, inoin0 de am fi, vom renaste mai frumos
din cenup copiilor noftri...
Te rog, dute neinterziat §i cat de des la Costine-
scu f i spune-i ca -1 conjur, ca-1 implor, sg pue tot pa-
triotismul lui in joc fi de care a dat atatea dovezi, ca
sg impiedece o asemenea crimg de neam....
Spune-i cg din Coale sfaturile ce i-am dat, acesta
este cel mai hotaritor.... Mg adresez inimei lui... sg
nu-1 lase pe Brgtianu. Eu nu mai pot nimic I"
Aceste din urma cuvinte le-a spus extenruant, Cu vo-
(yeti tot mai stinsa...
L- am asigurat ea chiar ratline voiu vedea pe Costi-
nescu. La plecare a mai spus :
Din toate insgrcingrile ce ti-am dat pe lane& Co-
stinescu, aceasta este aceia pentru care-ti voiu fi cel
mai recunoscgtor"...
Aceste ultime cuvinte mi le-a spus cu o privire plina
de duiosie, pe care nu o voiu uita niciodata.
24 Septembrie.
Am vazut pe Costinescu astazi de dimineata.
Atat din intrevederile noastre anterioare, cat si din
eeea ce constituia astazi un inevitabil, vai ! indeobste
cunoscut dansul sties totul privitor la starea sang-
tatei lui Filipescu.
Cum am intrat in biroul seu, Costinescu nici nu m'a
intrebat cum 'i merge lui Filipescu din strangerea
de Diana indelunga.ta, am inteles insa ca el stia totul...

www.dacoromanica.ro
 271 -_- RAZBOITTL. - MOARTEA LTJI FILIPESOCT

Am stat amandoui cateva clipe, tacuti... Simtearn

cum toata desnacleidea de care eram cuprms si de
care el 'si dadea seaima. 11 facea sa intarzie cat mai
mutt ruperea ingandurarei noastrc.
Apoi cu o voce inceata, blanda. batratml a spus :
Ce orei I ? E pare ca ure blestem. ca toate neno-
rocirile sa nada astgzi de odatg pe biata asta targl...
Cal de mare neroe mai area ea Inc g de acest ne-
prefuit patriot... Sarmanul Filipescu..."
5i doua lacrimi s'au rostogolit pe barba lui argintie !
Am simtit ca eu trebuia sa fac un efort, pentru a Tie
smulge amandoui,
Si apoi aveam o misiune, pe langa dansul. ce-o con-
sideram ca sacra...
I-am spus, cu toata convingerea. cu toata caldura de
care eram capabil, tot ce'mi spusese Filipescu.
Dupii ce m'a ascultat cu multi atentie, Costinescu
mi-a spus
Dragul meu, dacg ar fi ca, cre$1ine$te, sg'i pro-
cur o supreme consolatie lui Filipescu, ii-a$i spune,
stei transmiti ca sa fie lini$tit, cg tot ce doreee el, se
Da implini... Cum insa vreau sa tie i el $i D-ta, ca
simt la fel cu el $i Ca ma fglesc ca pi de data asta
inima mea a vibrat la fel cu aceia a unui mare ro-
man ca el to autoriz sn i spui, cg tot ce bgtrane-
tele mele imi mai inggdue, ooiu face, pentru a nu se
infaptui, ceea ce el se teme...
i dacg ar fi sa fie in alifel, apoi spune-i, ca a$a
cum sunt de batran, ooiu parasi familia, tarn, avere,
pentru a plunge aiurea $i a'mi odihni oasele in alt
pgmant I"
Aceste ultime cuvinte eau fast spuse cu o vigoare,

www.dacoromanica.ro
NICULAE FILIPESCU 272

care contrasta cn tonul blajin obisnuift, al lui Costi-

nescu.
Apoi Costinescu a mat spus :
De altfel eu nu Mid nici o temere... Nu am nici
un indiciu ca Bratianu e hotarat la un asemenea
gest... S'ar putea sii se dedea la unele manifestatiuni
cari aparent ar indica aceasta aceste manifestari
insa n'ar fi dealt obicinuitele lui abilitati spre a
face presiune asupra aliatilor, pentru a obtine cat
mai multe ajutoare in aceste clipe".
Costinescu a mai facut, uncle precizari asupra si-
tuatiunei depe fronturi si a adus invinuiri aproa-
pe violente privitor la Generalul Aslan. Nu i-am spus
punctul de vedere a lui Filipescu, in laceasta privinta
ar fi fost zadarnic.
La plecaEre, ca nici odata, a of tat indelung ci m'a
imbrafisat... A simtit de sigur cat de mare nevoie a-
yearn de a fi reconfortat I
Seara am vazut pe Filipescu, dornic as t comunic
spusele lui Costinescu.
L'am gdsit insa cu totul extenuat, intr'o somnolenta
continua
Am profitat totusi de o clips cand mi s'a parut ca
atentia lui putea fi retinuta si i-am relatat spusele lui
Costinescu. Mi s'a parut ca a prim spusele mele. fiind-
ea, fara a articnla vre'un cuvant. a inclinat de doua
on capul, in semn de multumire...
25 Septembrie.
Peste cate-va zile va trebui sa pdec pentru mai mull
Limp in Moldova.

www.dacoromanica.ro
 273 - RAZBOIUL. - MOARTEA LUI FILIPESCU

0 ingrijorare dureroasa, ma stapaneste, scum ca

cei cati-va din jarul lui, nu ne mai putem ascunde, des-
nodamantul apropiat !...
Il voiu mai regasi in vials la intoarcere ?...
Caut sa I vad cat mai des ; astazi am fost de doutt
on la dansul...
Am stat pans noaptea tarziu.
Slabiciunea era extrema. Somnolenta intretaiatii de
gemete si suspine.
Din cand in cand intredeschidea pleaapele ci atunct
puteai zari privirea lui stinsa acea privire de obi-
ceiu asa de expresiva, asa de Incareata de intreaga lui
personalitate.
Mama lui dreapta, intinsa pe mescioara de langli ca-
napea, pe care se descasura harta operatiunilor fron-
turilor noastre... i numai aceasta mans avea totuci
chiar in timpul somnolentei, din cand in cand, pe
harta, miscari care' fi ddeau impresia ca .in ciuda tutu-
ror suferinfelor, consciinfa lui era inca pironita pe
frontal de lupfa...
La un moment dat buzele lui s'au agitat, cu miscari
imperceptibile... Am crezut ca s'a trezit si dorea ceva.
M'am sculat pentru a-i fi in ajutor; mi-am dat insa
seama ca era numai obsedat de o viziune ce'l chinuia.
Patin cate putin cuvintele deveneau mai deslusite,
mai articulate, mana pe harta mai agitat si aple-
candu-ma spre dansul, am distins la un moment dat,
la mici intervale :
Ce cauti acolo generale?... Acolo e locul D-tale?...
Datoria catre tetra... Inainte voinici... Ori perim cu
iofii"...
Apoi n'am mai putut distinge nimic... Buzele se mai
18

www.dacoromanica.ro
NIGULAE FILIPESCU 274

mirau, epuizarea insa le impedeca stt mai exprime

ceva pereeptibil...
Putin dupil aceia, cu un lung suspin, a cazut iara$i
in complecta somnolenta...
0 flacara sacra, mai palpaise Inca pc altar !!...
26 Septembrie.
lnainte de a pleca dimineata in Moldova, 'am vrut
sal mai revad Inca odata, in mat searii...
Poate pentru ultima data !...
Chinuitoare clipe de sbuoium, acelea ale unei des-
partiri supreme !...
Par'ca ai vrea sa aduni in acele cite -va clipe de ra-
gaz pentru ea sii pastreze aevea in suflet, ca o co-
moara lot, tot ce se leaga de faptura ce maine
poate nu va mai fi !...
Nu conteneam de a-1 privi...
Sleit de forte, mistuit de boala, intreaga lui faptura
nu mai era de cat o reinineseenta a puterei Si energiei
de alts data I

In clipele ce treceau navatlnic, depaniam in minte

tot ceia ce constituise tesutul sufletese al acestei ad-
mirabile zidiri omene$ti; elanuri sublime, lupte nein-
frieo$ate in potriva a tot ce era Mantic, fudulia unei
probitali fara seaman -- $i mai presus de toate o dra-
goste de neam $i mosie, dus'a pang la nebunie...
Si acum ?!...
Alternau in mine sentimental durerei $i acel al re-
voltei... Durere pentru perderea unei fiinta ce in-
semna pentru mine o credinfa revolt ii contra
nedreptatei destinuhii care rape to tarei un om zidit

www.dacoromanica.ro
 275 RAZBORTL. - MOARTEA LUI FILIPESOU

ca o piatra de hotar tocmai in clipa in care aceste

hotare strut mar primejduite L..
Dar amintirea sufletului lui drept credincios
practicaut, imi impunea la capiltaiul lui, inabusirea
on carui murmur contra Dumnezeirei...
Stoicismul intregei lui vieti, pang. Si in clipele celor
mai napraznice suferinti impuneau la capataial lui
numai reculegere si
Totusi cum ma puteam desparti filra sii nu am dela
&Ansa' un cuvant, o privire. o strangere de mama,
meteor...
Am pnins dipa cand psarea eirsi revive putin din
somnolenta si cand durerile pareau crei dau. un mic rh-
gaz si aplecandu-ma spre dansul. i-am spus :
Plec maine dimineatii... nroiam sa na zic, sa, ne
renedem cu bine"...
A intredeschis putin pleoapele .i printre ele, a tasnit
o privire care a stralucit ca o sageatii...
Am deslusii emotional, ea vroia sii'mi spue ceva...
dar ca puterile nu-i mai ingaduiau cuvantarea...
Am zark insa atunci mana ce o lavea intinsa pe har-
ta tarei lui iubite, ea se raised'. ca si cum prin. acest
gest, incerca sa ajute si sa desluseasca ceea ce acea
privire ca un ascutis de sabie sa care aevea imi va
ramane intiparita in suflet nu putuse in deajuns
s'o mai talmaceasea..
Si-am inteles atunci privind mana ce se fra-
manta pe hartil ultima lui dorinta...
.,ARDEALUL ! !"

www.dacoromanica.ro
NICITLELE FILIPESOU 276

Efortul fusese pe semne prea mare, eilci imediat a

foist prins din non de o adancil somn.olentil.
Am incercat stet strang mana, inainte de plecare...
Vai I dansa nu mai reactiona, avea greutatea inertiei...
Cu area pietate pe care ti-o impune apropierea unei
icoane sfinte, i-am depus un sarut pe frunte...
Si apoi m'am smuls de Ling dansul...
Scara ce trebuia sa scobor i care cu fie-care
treapta mil departa pentru totdeauna de dansul imi
parea un infinit labirint.
Param mai mult automat de cat con§tient pur-
tand in suflet, povtaira vitregiei credinciosului. a ciirui
flacara sacra, se stinge in altar
Ajuns in stradil, aerul racoros al noptei si bubuitul
surd, indepartat de tun m'au trezit la realitate...
Si acuma, sdrobit sufleteste scriu aceste randuri in
a§teptarea zorilor diminetei, pentru a porni la drum
poate acel al pribegiei !...

lafi 30 Septembrie 1916.

Pe strazi treciitori cu chipuri mohorate; grupuri de

oameni discutand, cu gesturi ce tradau desnadejdea...
0 nouri infrangere a aliatilor nostri ?
Un nou dezastru pe propriul nostru front ?
Nimic din toate acestea...
Ceva i mai sfasiitor caci ireparabil...
NICULAE FILIPESCU MURISE !...

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

www.dacoromanica.ro
 :Nt F
"IT 11 4
r, c' C
t
.V A
'
`.'
1'1
.%.

www.dacoromanica.ro
-1-\ S ..''' r
'.
f- .;,0
4k, , ('-
it: E' F,,, .
:'\ F i\
kr : ' .
uxouv .IM

l''
1
 z

www.dacoromanica.ro
 Anexa Nr. 3

Somalia adresata ziarului Ziva" cu semnitura originals.

SOMATIUNE
Domnului JEAN IORGA, girant ziarului
ZIUA" Ca lea Grivitei No. 41.
LOCO.
Ziarul ZIUA" No. 152 din Ia.nuarie anul curent, re-
latand euvantarea ce subsemnatul am tinut la. banche-
tul Cercului de Studii, al Partidului Conservator, a de-
naturat cu dessavirsire intelesul cuvintele mele atri-
buindu-mi pareri, si credinte cu totul ocupe celor ce
am exprimat.
In consecinta in baza dreptului ce-mi acorda art.
193 cod penal, va somez ea in eel mai apropiat numar
a ziarului Zitia", sau cel mai tarziu in termenul ma-
xim prevazut de citatul art. al c. penal, sa publicati in
aceeeasi rubricii, in care a apsarut relafiunea asupra
disoursului meu, si eu aceleasi caractere, -urm'atoarea
rectificare :
Suntem autorizafi de D-I N. Filipescu, a declara ca
e partizanul intrarei in acfiune in contra Austro-Un-
gariei; ca singura fried ce a exprimat, cu ocazia cu-
vtintarei tinuste la banchetul Cerculni de Studii, a Par-
tidului Conservator, e cal n'am intrat mai devreme in
riisboiu, si ca speram ea, cat mai ourand vom esi din
neutrali tate".
Vefi sti ca in caz de refuz, din partea D-v., de a
face, in conditiunile de mai sus, aceastil inserfiune, ma

www.dacoromanica.ro
voi adresa Justi fief, atat pentru 'aplicarea penalitatei,
cat si pentru daune.
N. FILIPESCU

CORPUL PORTAREILOR TRIB. ILFOV

Presenta s'a flout prin intermediul nostru azi la
B (opt) Lanuarie 1915.
Seful Portilreilor, Indiscifrabil.
Primit un aseraenea exemplar azi 8 Ianuarie 1915.
loan lorga.
Aceasta adeverinta de primire se certifiea de sub-
scrisul agent judeciitorese al Corpului de Portarei de
pe langri Tribunalul Ilfov.
Agent judeerttorese, Indiscifrabil,

www.dacoromanica.ro
 p;ak5cip:o:dAkSlcitio:cio4+;oloApaciaialc

Anexa Nr. 4

Votui comitetului executiv din 20 Aprilie 1915

1. Alex. Marghiloman
2. Tit], Madareseu P.
- 36. Barbu Oatargi P.
37. NIcu Glum Ooantinestd P.
3. Ion Lahovary P. 38. 0. I. Argetolanu. C.
4. Th. Rosetti P. 39. Men Lahovard C.
5. Sturdza-Skeianu abs. 40. C. Meismer P.
6. C. Oranesou C. 41. I. Mitilineu P.
7. C. C. Arlan P. 42. Petrre Negulesou. C.
8. N. Filipesou C. 43. Paul Teodoru. P.
9. M. Vladesou 44. P. Plesnilit C.
10. Grad *man C. 45. I. Igirosla.uu abs.
11. Dim. A. Careceann C. 46. Ion Sattodu C.
12. Dim Nenitesou, P. 47. G. rtkirbey P.
13. Mih. Oantaeuzino C. 48. N. Mal/110.2)01u P.
14. Bairbu Delarvnancea C.
15. General Argetocianu C.
49. T. Enlbace :"7
50. Leon Bogdan
C.
P.
O
16. Dr. Ramniceacou abs.
17. General Tell C.
51. L Ghiarghlacil
52. Emil Juvaza
P.
P.
1d
18. Sabba $tefinesea C. 53. Dr. Peridi sibs.
19. Alex. Ca limaki C. 54. A. Teleman . P.
20. Al.Cantacuzino-Pascanu P. 55. D. Taeu albs.
21. Mih. Des lin C. 56. G. Stroici P.
22. Mih. Saulesou P. 57. C. Tarlano P.
23. Aug. Dessearov P. 58. Stefan Bona P.
24. Soma &manes= abs. 59. G. Asla.n P.
25. latob Negrutzi P. 60. Basarab Braneoveanu C.
26. Dim. Dobresca P. 61. Cal.pitan, Krupenski P.
27. Ioan Miclesou C. 62. C. Tissescu P. P.
28. Emil Lahovary P. 63. V. Tretinesou albs.
29. Grig. Oantacuzino P. 64. C. Hiottu C.
30. Simon Mehedinti P. 65. I. Emandi C.
31. Em. Anitonescu C. 66. Luca El. C.
32. Colonel Obederuaru 67. P. Tonoeseu C.
33. Mihail Rantivan P. 68. V. Hiott C.
34. Virgil Arlon P. 69. C. Tudor C.
35. Paul Greceanu P.

www.dacoromanica.ro
 Anexa Nr. 5

Subsenanatii, ofiteri de rezerVii ai armatei roman,

luand cunostinca de revoltlitoarea aouzare a ziarului
Moldova", grin care noul nostru camarad de arme Oc-
tavian Disl'zivanu, e calificat de dezertor fiindcii, dupii
ce a luptat trei luni de zile in armata.asupritorilor nea-
mului nostru din Ardeal, a vent in randurile noastre,
declariim ca respingem cu indignare aceasta infarrnie
si santem siguri ca reprezinfam astfel sentimentul tutu-
ror camarazilor no§tri.
Vestejim purtarea ignobil6 a acelora eari aduc invi-
nuirea de dezertiune Romani lor cand ace$tia urmand
indemnul unei inalte constiinte de neam, ptirlisesc ar-
matele asupritorilor pentru a veni sa lupte in randurile
ostirei noastre.
P. S. initiatorii au cazut de acord ea adesiunile si fie tri-
mise Parintelui Lucaci, Strada *Inca', S. Bucureqti.

www.dacoromanica.ro
 ERATA
Pag. Randul in loc de: a se citi :
11 19 intampinare intampinare
16 30 Curchill Churchill
38 12 colegului colegiului
38 24 de motive, a de motive a
44 15 mici detalii. mici detalii,
54 11 violenta. contra violenta, contra
54 22 modului, cum modului cum
57 3 Ori cu mar fi Oricum ar fi-
63 25 poete poate
76 24 semnificativ. semnificativ,
77 19 ceea ce. mi-a ceea ce mi-a
82 12 a luat parte, a luat parte:
84 4 Austria: Austria ;
86 17 Dad considerafia Deci considerafia
86 19 actuala. actual5,
87 4 dat. dat,
91 29 ridica cu ridica ca
92 30 dat, Filipescu dat Filipescu
98 7 pareree p5rere
99 3 Inca, in Inca, de
104 4 a Regelui. a Regelui,
104 6 a conchis c5. a conchis c5,
105 18 Pe Pa-
105 31 Prinful Carol. Prinful Carol,
112 11 anti-slay. anti-slav,
116 14 ca, ardelenil ca. ardelenii
120 26 Costinescu. Costinescu,
123 16 ne vom ne vor
124 12 in Balcani. in Balcani,
127 27 lui Br5tianu. lui Br5tianu,
130 13 D-rul Gian D-rul Giani
130 14 Amt Am
131 26 nu rsapundem nu raspundem
136 25 ceva, firimituri ceva firimituri
141 5 ex. abrupto? ex abrupto
142 14 ca. Ca,

www.dacoromanica.ro
1 Pag RAadul in loc de : a se citi :
142 a se vedea anexa No. 2 anexa No. 3
143 21 inchipui inchipuie
151 19 numai e aceia nu mai e aceia
154 2 de ultimii in ultimii
157 27 rusesc. rusesc,
161 2 exaspera: exaspera;
174 10 Transilvania Transilvaniei
190 2 carui carei
190 6 denota denota
192 16 - Lacroiz Lacroix
192 19 armamentului. armamentului,
202 2 va vroi, va vroi
202 4 impresia. impresia,
203 19 pare que parce que
204 7 demnitari. demnitari,
205 8 generalitati ; generalitati :
212 20 artileristice. artileristice,
214 19 Penne I'enne
216 3 calmez. calmez,
219 11 -gignon -giugnon
231 13 suferi pref eri
242 5 deplasarea. deplasarea,
243 4 petrecute. petrecute,
247 6 singuri L.. singur L..
247 19 ascunse. ascunse,
249 19 boalei. boalei,
254 4 Sud : Sud ;
254 16 strains. streinA,
271 3 seama. seama,
271 13 misiune, pe misiune pe
Tanga clansul. langii dansul,

www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAFIA
ZIARULUI
UNIVERSUL"
BUCUREFI
Brezoianu, ';

F. 9263.-1936 www.dacoromanica.ro Preful Lei 120 t