Identificarea cauzelor Primului Război Mondial rămâne controversată.

Primul Război Mondial a început

în Balcani la 28 iulie 1914 și ostilitățile s-au încheiat la 11 noiembrie 1918, lăsând 17 milioane de morți și
25 de milioane de răniți.

Savanții care se uită pe termen lung încearcă să explice de ce două seturi rivale de puteri (Imperiul
German și Austro-Ungaria împotriva Imperiului Rus, Franța, Imperiul Britanic și mai târziu Statele Unite)
au intrat în conflict până în 1914. Ei se uită la astfel de factori. ca competiție politică, teritorială și
economică; militarismul, o rețea complexă de alianțe și aliniamente; imperialismul, creșterea
naționalismului; și vidul de putere creat de declinul Imperiului Otoman. Alți factori importanți pe termen
lung sau structurali care sunt adesea studiați includ disputele teritoriale nerezolvate, defalcarea
percepută a echilibrului de putere european[1][2] guvernanța complicată și fragmentată, cursele
înarmărilor din deceniile precedente și planificarea militară. [3]

Cercetătorii care caută o analiză pe termen scurt se concentrează pe vara anului 1914 se întreabă dacă
conflictul ar fi putut fi oprit sau dacă cauzele mai profunde l-au făcut inevitabil. Cauzele imediate
constau în deciziile luate de oameni de stat și generali în timpul Crizei din iulie, care a fost declanșată de
asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei de către naționalistul sârb bosniac Gavrilo Princip,
care fusese sprijinit de o organizație naționalistă din Serbia.[4] Criza a escaladat pe măsură ce
conflictului dintre Austro-Ungaria și Serbia i s-au alăturat aliații lor Rusia, Germania, Franța și, în cele din
urmă, Belgia și Regatul Unit. Alți factori care au intrat în joc în timpul crizei diplomatice care a dus la
război au inclus percepții greșite ale intenției (cum ar fi credința germană că Marea Britanie va rămâne
neutră), fatalismul că războiul era inevitabil și viteza crizei, care a fost exacerbată de întârzieri. și
neînțelegeri în comunicările diplomatice.

Identificarea cauzelor Primului Război Mondial rămâne controversată. Primul Război Mondial a început
în Balcani la 28 iulie 1914 și ostilitățile s-au încheiat la 11 noiembrie 1918, lăsând 17 milioane de morți și
25 de milioane de răniți.

Savanții care se uită pe termen lung încearcă să explice de ce două seturi rivale de puteri (Imperiul
German și Austro-Ungaria împotriva Imperiului Rus, Franța, Imperiul Britanic și mai târziu Statele Unite)
au intrat în conflict până în 1914. Ei se uită la astfel de factori. ca competiție politică, teritorială și
economică; militarismul, o rețea complexă de alianțe și aliniamente; imperialismul, creșterea
naționalismului; și vidul de putere creat de declinul Imperiului Otoman. Alți factori importanți pe termen
lung sau structurali care sunt adesea studiați includ disputele teritoriale nerezolvate, defalcarea
percepută a echilibrului de putere european[1][2] guvernanța complicată și fragmentată, cursele
înarmărilor din deceniile precedente și planificarea militară. [3]
Criza a urmat unei serii de ciocniri diplomatice între Marile Puteri (Italia, Franța, Germania, Regatul Unit,
Austro-Ungaria și Rusia) pe probleme europene și coloniale în deceniile dinainte de 1914, care au lăsat
tensiuni ridicate. La rândul lor, ciocnirile publice pot fi urmărite la schimbări în raportul de putere în
Europa începând cu 1867.[5]

Consensul cu privire la originile războiului rămâne evaziv, deoarece istoricii nu sunt de acord cu privire la
factorii cheie și pun accent diferit pe o varietate de factori. Acest lucru este agravat de argumentele
istorice care se schimbă în timp, în special pe măsură ce arhivele istorice clasificate devin disponibile și
pe măsură ce perspectivele și ideologiile istoricilor s-au schimbat. Cea mai profundă diviziune dintre
istorici este între cei care văd Germania și Austro-Ungaria conducând evenimente și cei care se
concentrează pe dinamica puterii într-un grup mai larg de actori și factori. Există linii de falie secundare
între cei care cred că Germania a planificat în mod deliberat un război european, cei care cred că
războiul a fost în mare parte neplanificat, dar a fost încă cauzat în principal de riscuri ale Germaniei și
Austro-Ungariei și cei care cred că unele sau toate celelalte. puterile (Rusia, Franța, Serbia, Regatul Unit)
au jucat un rol mai important în provocarea războiului decât s-a sugerat în mod tradițional.