DUMPINGUL PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ

Cuprins
Ce este concurența neloială?................................................................................................................................ 3
LEGEA nr. 11 din 1991 privind combaterea concurenței neloiale ART. 5.......................................................... 4
Metoda „bulgăre de zapadă”................................................................................................................................. 5
Formele concrete de practici comerciale neloiale care sunt întotdeauna interzise.............................................6

2
 Ce este concurența neloială?
Concurența este considerată neloială atunci când activitatea comerciantului se realizează prin
folosirea de procedee nelegale, contrare uzanțelor comerciale. Prin concurență se înțelege:
 (alți) participanți la o competiție economică, sportivă sau o altă competiție;
 Opusul monopolului.
Prin comerț se înțelege oferta unor bunuri, în schimbul unui mijloc de plată, (bani) sau bunuri
de schimb, prețul acestora fiind stabilit după raportul dintre cerere și ofertă. Comerțul se referă la
cumpărarea, transportul și vânzarea mărfurilor. Dacă societatea unde are loc comerțul este mai
complexă și diferențiată apare necesitatea experților în schimbul de produse.
Comerț există doar acolo unde comerciantul participă activ și realizează un profit prin schimbul
de mărfuri. Acest schimb a determinat necesitatea unor înțelegeri sau acorduri comerciale, prin care se
stabilesc niște reguli între parteneri, fiind acorduri extinse sau regionale.
Din comerț mai face parte exportul și importul de mărfuri, dar și taxele vamale, având tendința
să dispară prin procesul globalizării.
Există și unele aspecte negative ale comerțului. Acestea sunt:
 Comerțul cu copii
 Comerțul cu arme
 Comerțul cu droguri
 Prostituția
 Comerțul cu organe (umane)
În anul 1971, 70% din comerțul mondial se desfășura pe căile maritime. În 2011, 92% din
comerțul mondial se desfășura pe mare.
Țara europeană cu cel mai mare volum al comerțului este Germania. Această țară are o industrie
foarte dezvoltată, exportând foarte multe produse prelucrate, dar are nevoie de o cantitate mare de
combustibil și materii prime, pe care le importă din alte țări. Germania importă și foarte multe produse
alimentare de care are nevoie, pentru că agricultura nu acoperă toată necesitatea populației.
Procedeele care caracterizează concurența neloială sunt numeroase. Acestea, fie că sunt acte sau
fapte contrare legii pot fi grupate în delicte civile, infracțiuni sau contravenții.
Faptele pe care legea le consideră acte de concurență neloială sunt cele care urmăresc crearea
unei confuzii, producând în viziunea consumatorului ideea că întreprinderea, serviciile sau produsele
3
provin de la concurent sau există legături între oferte; sau obținerea în detrimentul concurenței de
foloase sau avantaje în activitatea economică prin practici contrare legii sau moralei. Reclama
comparativă care implică elemente de neloialitate în scopul obținerii unor avantaje de piață este ilicită,
dacă, comparația este neobiectivă și inexactă.

LEGEA nr. 11 din 1991 privind combaterea concurenței neloiale ART. 5

Constituie infracțiune de concurență neloială și se pedepsește cu închisoare de la o lună la doi
ani sau cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei :

a) întrebuințarea unei firme, unei embleme, unor desemnări speciale sau a unor ambalaje de
natură a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;

b) producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea în vânzare sau vânzarea
unor mărfuri purtând mențiuni false privind brevetele de invenții, originea și caracteristicile mărfurilor,
precum și cu privire la numele producătorului sau comerciantului, în scopul de a induce în eroare pe
ceilalți comercianți și pe beneficiari.

Pentru mențiuni false asupra originii mărfurilor se înțeleg orice indicații de natură a face să se
creadă că mărfurile au fost produse într-o anumită localitate, întru-un anumit teritoriu sau într-un
anumit stat. Nu se socotește mențiune falsă asupra originii mărfurilor denumirea unui produs al cărui
nume a devenit generic și indică în comerț numai natura lui, afară de cazul când denumirea este însoțită
de o mențiune care ar putea face să se creadă că are acea origine.

Concurența ilicită se consideră situația în care, din dorința de a pătrunde rapid sau a câștiga o
cotă cât mai mare de piață, o firmă prejudiciază direct și, de cele mai multe ori, intenționat activitatea
concurenților, apelând la practici ilegale: denigrare (vehicularea de informații inexacte sau false despre
activitatea acestora), concurența "parazitară" (obținerea de avantaje ca urmare a confuziei create între
mărci s.a.), concurența ilicită, frauda fiscală (încălcarea legislației fiscale, ceea ce permite obținerea
unor costuri mai mici și posibilitatea practicării unor prețuri scăzute), dumping, "furtul" de clientelă,
etc.

Potrivit prevederilor Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale, "constituie

un act de concurență neloială orice act de concurență contrar practicilor cinstite în materie industrială
sau comercială". Trebuie sa fie interzise mai ales:

4
 1) orice fapte care sunt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea,
produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent;

2) afirmațiile false în exercitarea comerțului, care sunt de natură să discrediteze întreprinderea,

produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent;

3) indicațiile sau afirmațiile a căror folosire, în exercitarea comerțului, sunt susceptibile să

inducă publicul în eroare cu privire la natura, modul de fabricație, caracteristicile, aptitudinea la
întrebuințare sau cantitatea mărfurilor.

Metoda „bulgăre de zapadă”

Constituie contravenție încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei
mărfi sau executarea unei prestații în mod avantajos, cu condiția aducerii de către client a altor
cumpărători, cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare. Metoda, denumită
uzual ,,bulgăre de zapadă" constă în promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa
prestația la un preț ori tarif inferior celui practicat în mod curent, în schimbul obligației asumate de
clientul consumator de a procura pentru comerciant alți clienți. Atunci când aceștia din urmă se
prezintă și, la rândul lor, se obligă, în aceleași condiții, să aducă noi clienți, cumpărătorul inițial își
primește avantajul scontat. Astfel, jurisprudența franceză a decis că reprezintă o vânzare tip ,,bulgăre de
zăpadă" atunci când se oferă nouă perechi de ciorapi la un pret interesant oricărei cliente care
furnizează trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici o relevanță împrejurarea că,
consumatorul are alegerea între două prețuri, unul redus dacă procură și alți clienți și celălalt normal.

Procedeul este neonest și prejudiciază deopotrivă pe ceilalți comercianți ca și pe consumatori,

insuflându-le iluzia că astfel ar dobândi mărfuri sau alte servicii în condiții avantajoase.

Din august 2010, legea concurenței din România a fost actualizată astfel:

 companiile trebuie să notifice la Consiliul Concurenței intenția de a face o achiziție sau o fuziune
pe piață anterior semnării tranzacției;
 companiile sancționate de CC trebuie să depună o cauțiune de 30% din amendă pentru a o contesta
în instanță;
 jucătorii de pe piață care recunosc că au încălcat legea vor primi reduceri la amenzi între 10% și
25%;

5
 amenzi între 5.000 lei și 40.000 lei pentru autoritățile publice centrale și locale necooperante în
anchetele Concurenței;
 taxa pentru autorizarea unei concentrări economice se calculează diferit și va reprezenta 0,04% din
cifra de afaceri a companiei la nivel local sau maximum 100.000 de euro.

Formele concrete de practici comerciale neloiale care sunt întotdeauna interzise

Cele 31 de practici incluse pe lista neagră cuprind atât acțiuni comericale on-line, cât și offline,
care pot avea un impact negativ asupra deciziei comerciale libere și pe deplin informate a
consumatorului. Primele 23 de practici enumerate pe lista neagră se referă la comportamentul înșelător
al comerciantului, iar ultimele 8 sunt practici agresive interzise. Câteva dintre aceste practici sunt:

 Comerciantul afirmă că a semnat un cod de conduită pe care în fapt nu l-a semnat;

 A afișa un certificat, o marcă de calitate sau un echivalent fără autorizația necesară în

acest sens;
 A afirma fără un temei real că un cod de conduită este autorizat de un organism public
sau de alt tip;
 A afirma că un comerciant (inclusiv practicile sale comerciale) sau un produs a fost
agreat, aprobat sau autorizat de un organism public sau privat fără un temei real sau fără
a îndeplini condițiile necesare pentru agrearea, aprobarea sau autorizarea obținută;
 A propune cumpărarea produselor la un preț declarat fără a se menționa că există motive
rezonabile pentru care comerciantul poate considera că nu va putea furniza, el însuși sau
prin intermediul unui alt comerciant, produsele respective sau produse echivalente la
prețul declarat pentru o anumită perioadă și în cantități rezonabile ținând seama de
produsul respectiv, de amploarea publicității și de prețul declarat (publicitatecapcană);
 A propune cumpărarea produselor la un preț declarat, urmată de:
(a) refuzul de a prezenta consumatorilor articolul care a făcut obiectul publicității,
(b) refuzul de a prelua comenzi pentru acesta și de a-l livra într-un termen rezonabil,
(c) prezentarea unui eșantion defect cu intenția de a promova un alt produs (capcană și
deturnare);

6
 Declarația falsă că un produs nu va fi disponibil decât pentru un interval de timp foarte
scurt sau doar în condiții speciale pentru un interval de timp foarte scurt, pentru a
determina decizia imediată a consumatorilor și pentru a-i priva de timpul de gândire
necesar și de posibilitatea de a face o alegere în cunoștință de cauză;
 Angajamentul de a furniza servicii postvânzare către consumatorii cu care comerciantul
a comunicat anterior tranzacției într-o limbă care nu este o limbă oficială a Statului
Membru în care se află sediul comerciantului și, ulterior, furnizarea serviciului respectiv
în altă limbă fără a informa în mod clar consumatorul cu privire la aceasta înainte de
inițierea tranzacției;
 A declara sau a sugera sub orice formă, fără un temei real, că vânzarea unui anumit
produs este legală;
 A prezenta drepturile de care consumatorii beneficiază prin lege ca și caracteristică
distinctivă a ofertei comerciantului;
 A folosi conținutul editorial din massmedia pentru a promova un produs, în cazul în care
comerciantul a plătit pentru această promovare, fără a specifica acest lucru prin conținut
ori prin imagini sau sunete pe care consumatorul le poate identifica ușor (reportaj
publicitar);
 A face afirmații de facto inexacte cu privire la natura și amploarea riscurilor la care se
expune consumatorul referitor la siguranța personală sau a familiei sale în cazul în care
nu achiziționează produsul în cauză;
 A disemina informații de facto inexacte privind condițiile pieței sau posibilitatea de a
găsi un produs, incitând astfel consumatorul să achiziționeze produsul respectiv în
condiții mai puțin favorabile decât condițiile normale ale pieței;
 A face afirmații false sau a crea impresia că un comerciant nu acționează în scopuri ce
se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau liberală sau a se
prezenta comerciantului ca și consumator. Exemplu: comerciantul se prezintă ca având
calitate;