Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
R AR
LIB
ÎN LEGĂTURĂ. CU EFTIMIE MURCU ȘI CU
ITY
' - OBIECTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ
DE
S
I. D. SUCIU
ER
într-un articol din „Limba română” 1 Cicerone Pogliirc readuce în
NIV
discuție teoria circulației cuvintelor spunînd că : „Ar fi trebuit mai de
grabă să mă refer la teoria lui Eftimie Murgu, care la începutul secolului
răspundea unui « detractor anonim » al limbii române exact cu argu
mentele lui Hasdeu (v. C. Bogdan-Duică, Eftimie Murgu, 1937, p. 32
LU
ș.u.). Asupra faptului ne-a atras atenția înaintea publicării cărții colegul
Al. Ionașcu, dar nu l-am mai pomenit, din lipsă de spațiu, cînd m-am
convins că Hasdeu nu cunoștea teoria lui Murgu”2. Mărturisesc că am
RA
rămas nedumerit citind aceste rînduri cu atât mai mult cu cit, după Bogdan-
Duică, cunoscut de C. Pogliirc, am discutat și noi teoria circulației cuvin
telor în volumul care cuprinde scrierile lui Eftimie Murgu 123. Completmd
argumentele aduse de C. Bogdan-Duică, am dovedit că Hasdeu a luat
NT
Y
cartea lui de polemică Widerlegung der Abhandlung... în care polemi
zează cu Sava Tököly67.
AR
După 30 de ani, B. P. Hasdeu publică în „Foița de istorie și
literatură” din Iași articolul Perit-au Dacii 1 în care combate exagerările
istoricilor latiniști privitoare la exterminarea dacilor. între cei cu care
R
polemizează B. P. Hasdeu, pe lîngă Petru Maior și A. T. Laurian, se
LIB
numără și E. Murgu, despre care B. P. Hasdeu scrie : „Doptoriul Murgu,
bănățean însă ardelenit, răsună în nemțește în vestita sa Dovadă a
netăgăduitului românism al românilor în următoriul chip : «... dass eine
ungeheuere Menge Roemer das oede Dazien unter Trajan bezogen, ist
ITY
m'chl. nur aus Sachumsiaenden (cari anume?) vermuthlich sondern auch
aus den Geschichtschreibern (de ce în număr înmulțit?) geviss ». «So
schreibt unter andern (?) Eutropius : Als Dazien durch den langwieri
gen Krieg entvoelkert wurde, hatte Trajan zur Bevoeikerung dieses
S
Landes, welches Tausend Meilen im 'Umfange hat. eine unzalehbare
ER
Menge Menschen aus dem ganzen Roemer Gebiethe dahin versetzt, welche
das Land und die Staedte bewohnen sollen etc. »” '.
După încheierea citatului din Widerlegu^.Hasdeu co:n<^l^i^i^ex
NIV
„Precum vedeți, doptoriul Murgu, bănățean însă ardelenit, nu face
docil a- traduce în limba- germană cuvintele doptoriului Petru Maior-
ardelean” 8.
Așadar, B. P. Hasdeu nu numai că a cunoscut cartea lui Murgu,
LU
isch-slavischen Sprache folgt. Mit mehreren Gründen vermehrt, und in die wallachische Sprache
übersetzt durch S.T. in Ofen 1827 und Beweis dass die Wallachen der Römer unbezweifelte
nachkömmlinge sind; wozu mehrere zweckmässige kurze Abhandlungen; eindlich eine Anmerkung
über die in dem Anhänge vorkommende Antikritik desselben S. T. beygefügt werden. Verfasst von
E. Murgu. Ofen, gedruckt mitkönigl. Ung. Universitäts-Schriften, 1830. [Combaterea disertației
I/
apărută sub titlul: Demonstrație că românii nu sint de proveniență romană și că acest lucru nu
reiese din limba lor italiano-slavă. Completată cu mai multe argumentări și tradusă în limba
AS
7 ,,... că o mulțime imensă de romani a ocupat Dacia pustie sub Traian este nu numai
de presupus din stările de lucruri, ci chiar cert din [datele] istoricilor” (v. Eftimie Murgu,
Scrieri, ed. cit., p. 368).
BC
„Astfel, printre alții, Eutropius scrie: „cînd Dacia a fost depopulată prin războiul
îndelungat, Traian a transferat într-acolo spre popularea acestei țări, care măsoară o mie
de mile în cuprins, o mulțime nenumărată de oameni din toate ținuturile romane, care tre
buiau să populeze ogoarele și orașele” (v. ibidem, p. 156. Comentariile în limba română
din paranteze îi aparțin lui B. P. Hașdeu).
8 B. P. Hașdeu, Perit-au Dacii'!, în „Foița de istorie și literatură”, 1860, col. 139.
9 Ibidem, col. 140.
3 NOTE ȘI COMENTARII 467
istoric, un. mai mare preț decît al părerii, tot cum și zisele unui Maior,
d. Laurian, Murgu etc. ?”10.
Deci, în studiul său, B. P. Hasdeu se referă de trei ori la Wider
Y
legung... care conținea teoria circulației cuvintelor.
AR
De, altfel, la 1843, spre a dovedi profesorului I. C. Schuller de la
Sibiu latinitatea limbii române, și George Barițiu recursese la metoda
lui Murgu, reproducînd cele trei poezii populare din cartea lui Murgu,
R
avînd însă corectitudinea să menționeze că prin acest procedeu Murgu
a demonstrat latinitatea limbii române11.
LIB
E posibil ca Hasdeu să nu fi avut cunoștință nici de polemica
dintre Barițiu și Schuller din 1843 ? Ne întrebăm — din nou — cum s-a
convins C. Poghirc că B. P. Hasdeu nu cunoștea ideile lui E. Murgu
despre circulația cuvintelor?
S ITY
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC