CURS 1

RĂSPUNSUL IMUN
țesuturi patologice ex. tumori
flora bacteriană=microbioni
perricol – agenți patogeni, tumoră
menține sub control într-o zonă a corpului: granulomul TBC, virusul hepatic B, C
non-self, non-infecțios ex. polen
boli autoimune – lezarea ț. proprii
boli alergice – reacții la non-self, non–infecțios
să nu fie excesivă inflamația pt. a păstra integritatea țesuturilor
Fiziologic
Patologic: începe să nu mai respecte principiile
*particularități regionale
celular: limfocite, macrofage etc.
umoral: anticorpi, citokine, chemokine (atragerea celulelor)
Înnăscut
Specific
1. Înnăscut
2. Adaptativ: sector receptor, sector efector
sistm. efector: citokine, chemokine
agent patogen
RI înnăscut -----activează și modulează RI adaptativ
(uneori este suficient) (RI înnăscut, în timp, care nu a fost suficient)

eliminare
1. RI ÎNNĂSCUT
PRR=receptori care recunosc un pattern ->activare->declanșarea fcț. sistemelor efectorii
PAMPS=pattern-uri microbiene comune
mastocite->bazofile
(țesuturi) (sânge)
celule îmbătrânite (eliminate)=celule membranare degradate
RECEPTORI
pentraxine->sintetizate de sist. monocitomacrofagic (splină, ficat)
opsonizare=îmbrăcarea patogenului->patogenul recunoscut de sist. efectorii (complementul și fagocitele)
R tip scavenger-„gunoieri”-adună
-> de obicei la supf. macrofagelor
R tip Toll - 9 subtipuri -> acționează prin activarea transcrierii genice a unor proteine proinflamatorii
Sisteme efectorii citokine
chemockine – trafic al celulelor din sânge la focar
bariere epiteliale – tegument, mucoase
1. COMPLEMENTUL
C1-C30
opsonizare
recrutare fagocite
bacterioliză
(de fapt pe 3 căi)
cale clasică
inițiată: IgG, IgM )=>anticorpi => răspuns imun adaptativ
cale alternă
inițiată: microbi
cale comună finală
se generează: fracțiune C3b (opsonină) -> C5 -> C5a și C5b
↓
complex de atac membranolitic (face pori în memb. și celula țintă moare -> citotoxicitate directă)
Funcția de opsonizare
C3b – corespondent: CR1
iC3b (fracțiune inactivă a C3b) – CR3 ]=> opsonine-> se leagă de R de pe fagocite=>fagocitoză
Funcția proinflamatorie
C3a (a-anafilatoxine) – inflamație -> măduva osoasă -> hematopoieză -> granulocite
C5a – duce la locul inflamației (=chemoatractant)
C5a -> stimulează CR (= receptori pt. complement)
fagocitele vor regugita mai ușor agenții patogeni
bazofile, mastocite -> histamine -> tablou asemănător anafilaxiei
C5a – agregarea intravasculară PMN -> până la obstrucția vasului
Funcția microbicidă
Gram -: E. coli, H. influenzae
celule infectate viral: virus ascuns în celule – recunoscut
2. PEPTIDE ANTIMICROBIENE
- defensine: fie la supf. mucoaselor (ex. nazală, digestivă), fie sunt conț. în granulele din neutrofile (ca și
lizozimul)
- lizozim
3. CITOKINE
=subsț. eliminate din celule sist. imunitar
 monocite, macrofage -> monokine: IL-1 (responsabil de febră, comunică între 2 celule ale SI), TNF alfa,
IL-6 (declanșează inflamație sistemică importantă), IFN alfa și IFN beta (ambele au rol antiviral-ex.
hepatita B, C se trataează cu interferon)
 IFN gamma -> stimularea fagocitelor (ex. macrofage)
 IL-10, TGFbeta -> principalele citokine antiinflamatorii (reglatoare) – opresc răspunsul imun
4. FAGOCITE
PMN-cele mai eficiente
PMN specifice pt. IL-8 și LTB4
- netrofilele nu stau în circulație, ci la poarta de intrare
mucoasă gingivală și intestinală -> conc. mare de PMN
extravazare – trecerea din sânge în țesut (către floră)
măsurarea neutrofilelor din sânge -> VN nu sunt cele reale; numai o parte, restul sunt extravascular
---către-> focarul infecțios -> prin semnale (molecule de adeziune – știu pe unde să treacă din sânge în țesut)
-> recunoaștere
(microorganism îmbrăcat de opsonine)-> complementul (CR1, CR3-C3b, iC3b)
-> anticorpi IgM, IgG – recunoaștere prin FcRgamma (leagă
complementul, recunosc IgG), FcRmiu (recunosc IgM)
! neutrofilul, dacă nu recunoaște opsoninele, nu digeră microbul
fagozom (fuzionează) + lizozim = fagolizozim => neutrofilul nu trb. să se distrugă în timpul procesului, de
aceea este înăuntru
MECANISME MICROBICIDE ALE PMN
RLO=radicali liberi de oxigen -> toxici pt. țesut
enzime: catepsină, peptidază
granulelel neutrofile=azurofile (la colectare se colorează în albastru)
MACROFAGUL
- nu este la fel de eficient în fagocitoză ca PMN, dar are alte fcț. importante
FcR, CR – opsonine
C5a, trombină, fibrină => către cheagul de sânge, pe care îl vor leza=>repermeabilizarea vasului
TLR4=receptori de tip Toll
CD14 ]=leagă lipopolizaharide (bacterii Gram +)
R scavenger – captarea grăsimilor denaturate (lipide oxidate) ----captarea de către macrofage-> celulă spumoasă
(principala leziune care inițiază arteroscleroza)
R pt. citokine: IL-1, -6 (mobilizat în inflamație), -10 (antiinflamator)
R pt. histamină, pt. hormoni
macrofag – sub acțiunea PTH -> lizarea osoasă ?

ACE=enzima de conversie a angiotensinei -> eliberată în cantitate mare...

sarcoidoză=granulom cu macrofage
GM=granulocitofagocitar
G=granulocitar stimulează hematopoieza
IL-8 – aduce neutrofile, deci lucrează bine cu neutrofile
IL-12 – importantă în RI
PDGF – profibrotic; TGF beta =>fibroză tisulară => funcții adiționale față de fagocitoză
factori de angiogeneză -> noi factori în țesuturi
PG, LT – din metabolismul acidului arahidonic
properdina – tot din sistemul complement
factorii B, D, H, I – reglatori în sistm. complement

CELULELE NK
seamănă cu limfocitele -> celule limfoide
nu exprimă TCR sau Igg de suprafață – pt. că sunt componente ale RI înnăscut
antigen–independent: NK, macrofage, PMN
IFN gamma activează fagocitele
citotoxicitate directă – caracteristică importantă
-> nu distrug direct celula, ci ce este în interior cu tot cu celulă => distruge și celulele portante normale care au
fost afectate viral
ADCC=citotoxicitate celulară anticorp-dependentă
-> mediată de expresia receptorilor pt. anticorpi
NK – celulă țintă -> sinapsă
pSMAC – periferică – leagă celulele

cSMAC – centrală – varsă otrava celulei țintă => moare din cauza graenzimei
IMUNITATEA MUCOASELOR
 barieră mecanică: integritatea mucoaselor (joncțiuni dintre celule de tip strâns între celulele epiteliale)
- celulele epiteliale stau pe o membrană bazală -> troficitate
stratul bazal nu este distrus -> refacerea mucoasei
 IgA – cav. nazală, în colul uterin, la niv. intestinului
(la suprafață)
IgA – 1. circulantă în sânge; 2. la suprafața mucoaselor (IgA secretorie) – nu seamănă cu IgA din sânge
 Beta-defensinele=peptide antimicrobiene
 țesut limfoid de sub mucoasă (ex. plăcile Peyer) – la niv. mucoasei bronșice, ureterale etc.
IgA secretorie=IgA+componenta secretorie
- dacă nu se leagă de comp. secretorie -> nu mai este stabilă și este distrusă la supf. mucoaselor
IgM -> IgG (normal)
IgM -> IgA (mucoase)
! IgA secretor -> RI înnăscut
-> nu distruge direct, dar oprește proliferarea = acțiune bacteriostatică
-> inhibarea adeziunii la mucoase -> subț. de spălare (ex. mucus) – lipsa mucusului duce la deficitul de IgA la
niv. mucoaselor
RI SPECIFIC
non-self – celule din afară sau celule degradate tumoral/îmbătrânite/infectate viral
celular – mediat de limfocite
umoral – mediat de anticorpi
Receptori pt. antigen – TCR = R al celulei T pt. Ag la supf. lf T
- Igg – la supf. lif B
- circulante
-> recunosc toate variantele antigenice întâlnite
-> dacă nu se termină răspunsul, va distruge țesuturile; atunci avem nevoie de limitare prin: apoptoză
LT reglatorii
pol aferent (vine informația) sector efector pol eferent
- interacțiune Ag-celula prezentatoare de Ag - eliminare agent patogen
-> opsonizare/fagocitoză sau
declanșarea inflamației
sau apoptoză
finalizare cu anticorpi – imunitate umorală -> nu e foarte eficientă
[ un vaccin nu trebuie să genereze numai anticorpi ]
Mai eficient
LTDH=lf T de hipersensibilitate întârziată
limfokine-> acumulare celule->eliminare agent patogen
imunitate celulară – de bază în RI
lf T citoxic->perforine->apoptoză

supresie RI - apoptoză

un Ag are mai mulți epitopi

există Ag care sunt recunoscute, dar nu declanșează RI
ex. Ag self – sunt tolerate
proteine – cele mai imunogene
poarta de intrare digestivă – nu se declanșează de obicei RI; dacă același Ag pătrunde pe cale respiratorie (ex. v.
poliomielitic), atunci duce la RI
- toleranță de doză înaltă
- toleranță de doză joasă
cross-reactanță ex. Ag streptococic – Ac streptococici
(seamănă cu Ag din fibra miocardului) => Ac pot să se ducă și la miocard (ex. în
scarlatină -> miocardită)
adjuvantul Freund=se extrage din b. Koch
CpG=nucleotide
adjuvante – ajută la declanșarea RI
săruri de Al – depozit – declanșează RI
CPA=celule prezentatoare de antigen

CURS 2
RI
moștenit-structuri de tip PZ și lipidic
adaptativ-peptide
tip peptidic-specific
endocitoză-de obicei are loc captarea
Ag nu sunt prezentate singure, ci în asociere
MHC=sistemul major de histocompatibilitate
- imp. în transplanturi
nu toate cel. din org. sunt capabile de prezentarea de Ag->vezi cerințe
profesionale-cele mai eficiente->celulele dendritice
RI secundar-celula prez. de Ag este mereu limf. B
RI primar-celula dendritică și macrofagul
neprofesionale-să prez. temporar molecula MHC, ce mai des sub acțiunea INF gamma
cel. dend. -> expirmă abudent proteine din MHC, ai ales cl.II
-> stau mai ales la poarta de intrare, apoi sunt mobile -> gg.lf. unde are loc recunoașterea
- transportul cel mai frecvent este prin limfă
celula cu văl-deplasarea cel. denditrice de la poartă către ggl. lf.
celula Langerhans-foarte eficientă pt. captarea Ag la poarta de intrare
celul. dend.-fie la poarta de intrare, fie în limfă
Lf. B cu memorie
ig-fie circulante, fie legate de Ag?
CPA neprofesionale-nu există tot timpul, ele nu prezintă mereu Ig-apar când există INF gamma în cantitate
mare
Sistemul MHC
proteinele sunt codificate în gene-se găsesc în locusul MHC
există și multe antigene minore, dar mai ales le numim majore pt. că det. compatibilitatea transplantului
Ag se transmit codominant-toate vor fi prezente
ex. anumite subtipuri pt. fiecare individ-AI, B8, DR4
variația unei gene de la un individ la altul->alelă
avem 3 variante
Superantigenele
nu necesită sistem major/nu urmează calea clasică de prezentare a Ag
scurtcircuitează prez. normală a Ag
toxina stafilococică-reacție inflamatorie excesivă->soc toxic
Sinapsa imunologică
peptid+MHC-trebuie recunoscut de receptorul de pe limfocit (TCR)?
trb. să aibă loc ev. co-stimulatorii, altfel are loc recunoașterea, dar nu și activarea lf. T-se produce doar
toleranță, dar nu se declanșează RI
Ag-recunoscut și dacă declanșează RI-este și imunogen (deci asocierea cu ev. co-stimulatorii)
trb să regunoască Ag și alela-dacă alela lipsește sau dacă proteina MHC lipsește-nu recunoaște Ag
CD4-pt. MHC cl. II
CD8-MHC cl. I
TCR-recunoaștere MHC și Ag->dublă discriminare
centru-primul semnal
al doilea semnal-eveniment costimulator
alte interacțiuni între molecule pereche-nu trb. să le știm neapărat
CD40-CD40L
sub. solubile secretate de cel. prez. de Ag=monokine->ajută în prezentare în sinapsa imunologică
B7.1/B7.2-CD28
cu sinapsa imunologică se depășește polul aferent
SUBTIPURI LT (sectorul efector)
LT helper=Th
au mereu pe suprafață CD4->reacționează cu cel. din MHC cl. II
LT citotoxice-Tc
Celule T reglatorii=T reg
naive-există constitutiv
generate în RI
-rolul de a limita RI care altfel ar distruge țesuturile
LT naive-la prima întâlnire=RI primar
LT cu memorie-derivă fie din LTH, fie LTC
viață scurtă-apoi sunt distruse prin apoptoză
LT cu memorie mai eficiente-proliferează mai rapid, secretă mai multe citokone, mai multe molecule de
adeziune și receptori-obț. LT cu memorie este baza vaccinului-atunci ele protejează pe o durată lungă-la
reîntâlnire vor exista celul. foarte eficiente și care acționează rapid
Th1
- interferon gammma-citokina caracteristică
- imunitatea celulară-cea mai imp.-antivirală, antitumorală
Th2
-citokina caracteristică-IL4; asociat le secretă pe celelalte
- imunitatea umoral-generarea de Ac
Th17
- sunt cele mai proinflamatorii
- det. leziuni tisulare extinse
Tc1
- distrug celula țintă prin (vezi săgeți)
- foarte imp. în imunitatea antivirală și antitumorală și hipes. tip IV
T reg
- lif. inhibitorii
- GVH-grefă contra gazdă
- acț cel mai frecvent prin contact celular direct
- secundar secretă TGF beta și IL10
- se pot dif. în celule citotoxice
pe lângă lf., secundar intervin și Ac
secretați de plasmocit-circulanți în sânge sau secretați la suprafața mucoaselor-IgA
porțiunea Fc-activități biologice secundare
caracter citofil-fixarea pe meb. celulei

variație izotipică-cele 2 clase de igg

variația allotipică-între indivizi->IgG unui individ nu este identic cu IgG altui individ
variația idiotipică-specifică pt. fiecare structură Ag întâlnită
Electroforeză-măsurare Ac
IgA-aproape de zona beta-prima văzută
IgM-între zona beta și gamma
Zona gamma rapidă-IgD și IgE
Cel mai greu migrează IgG
Cooperarea LT-LB
(a treia sinapsă imunologică)
- trb. să existe 2 semnale ca la oricare sinapsă
BCR-receptori pt. antigen pe lf. B
90% din lf.. B->plasmocite
10%-lf. B cu memorie-vor fi disponibile pr. RI secundar
IgG-gg.; mucoase-IgA
CITOKINE
clasificare în funcție de sursa celulară și de rolul major (chemokine-trafic celular; antiinflamator-IL10, TGF
beta, rol antiviral-interferoni, factori de creștere)
MONOKINE
- monocite, macrofage, CD

IL 1 alfa și beta-ajută la sinapsa imunologică+restul

- stimulare LB-nu e rol important, dar stimularea fagocitozei este foarte imp.
- efect proinflamator
- IL1 traversează bariera HE->hipotalamus->apariția febrei, anorexiei și somnolenței-simptome asociate cu
inflamația
- expresia mol. de adeziune-facilitează trecerea din sânge în ț.?
- va deveni celu. prez. de Ag
- sinteză de citokine-prin stimulare cu IL ->cel. proinflamatorie
- endoteliu mai „atrăgător pt. trombocite
- stimulează diviziunea (mitogeneză și angiogenză)-> imp. la niv. tumorile (tumora are nevoie de suport
vascular)-generarea de noi vase de sânge
- scade fosfataza alcalină (stmulează osteoclastul, crește resorbția osoasă)
- degradarea cartilajului – turn-over
- stimulare de fibroblast
(metaloproteinaze-distrug țesuturi)
- imp. în osteoporoză și boala artrozică
- stimulare hematopoeză în cel. proinflamatorii la niv. MO-sinteza de neutrofle, eozinofile etc.
TNF alfa
- la examen scriem clar efectele sinergice cu IL1-nu numai că există
- prin tromboză oprește aportul de sânge către organ->necroză
PROFIL TH1
- INF gamma, IL 2, TNF beta
INF gamma
- cele două se exclud reciproc; INF gamma stimulează unul și inhibă pe celălalt
- stimulează RI
- când vrem să tratăm tumorile-unul dintre medicamente este INF gamma-cel. tumorală recunoscută și eliminată
- la niv. focarului inflamator->inducere expresia endoteliului venular înalt (exprimat în afara sis. limfatic-în ț. –
unde există inflamație cronică->facilitează transferul lf. din sânge în ț.)
- stimulează LB mai ales în sinteza de IgG
IL-2
- lf. T reg. depind de IL2
- păstrează LT să fie activ-autocrin; paracrin-cel. de vecinătate (cel. prez. de ag)
TNF beta
- cam aceleași lucruri ca IL-2 și INF gamma + funcția particulară (dez. org. limf. periferice-dez. în timpul
embriogenezei)

CURS 3
Profilul T helper 2
limfocite cu TCR mai special cu lanțuri gamma-delta
IL-6 proinflamatorie
IL-4 cea mai importantă
mastocit, eozinofile-reacția alergică
chemotaxie-depinde de expresia unei molecule de adeziune pe peretele vascular VCAM
IL-13 împarte același receptor cu IL-4
boli parazitare-dacă nu poate fi eliminat (ex. chist hidatic-incapsulare în țesut fibros)
sinteza de mucus din cel. caliciforme
Citokine reglatoare
inhibă RI și inflamația
Profilul T helper 17
este puternic inflamatorie
rolul cel mai important-recrutarea de neutrofile
sinteza de factori de creștere pt. neutrofile – fabricare în măduvă și transportate la ț.
blocare citokină ca tratament
Factori de creștere
SCF-factori de creștere a celulelor stem
eritropoetina-rinichi (ex. I renală C și rinichiul este distrus va impacta producția de eritrocite -> anemie)
POLUL EFERENT
felul în care agentul patogen este eliminat
procesele pot să existe reciproc
opsonizare-îmbrăcare cu particule a agentului patogen astfel încât să fie recunoscut de fagocite
LTDH/LTC-sist. imun adaptativ-eliminare prin limfocit t de hipersensibilitate întârziată sau prin limf. t
citotoxic
Opsonizare
2 subtipuri (RI adaptativ și înnăscut)
în funcție de ac pot fi mai multe subtipuri de FcR: FcRgamma-IgG, alfa-IgA, miu-IgM, epsilon-IgE-în fcț. de
lanțul greu al anticorpilor care este recunoscut
Semnale pentru fagocitoză
opsonizare-așa se activează fagocitoza sau modf. conținutului de lipide în membrane-când celulele
îmbătrânesc/devin apoptotice
Fagozitoza fiziologică
fagozom-memb. celulei, după ce s-a prins de patogen, se duce în citoplasmă și se unește
prin enzimele lizozomale-distrucție patogen
Fagocitoza patologică
enzime lizozomale-extrem de toxice-distrug și cel. fagocitară
ex. neutrofilul întânește un ag. patogen prea mare-complexe imune depuse în ț.; se distruge și pe el, și ag.
patogen, și ț.
în ambele situații sunt distruseși ț. normale înconjurătoare prin inflamația din jur
Apoptoza
=moarte celulară fără inflamație
mult mai bun pt. eliminarea ag. patogen pt. că nu produce inflamație (fagocitoza mereu produce inflamație prin
enz. lizozomale și a activării cel.)
în inflamație-după efect trb. să dispară-apoptoză
proliferări celulare-limitare ca să nu se ajungă la tumoră
patogeni intracelulari-virusul -> cel. infectată cu virus va fi eliminată cu totul prin apoptoză
clone autoreactive-cel. care țin să atace ag. self
ca să se declanșeze procesul de apoptoză se exprimă Fas-cel. dorește să moare-recunoscută de un receptor FasL
(limf. Tc-killer)-după legare -> recrutarea unei proteine adaptoare imediat sub membrană FADD-activare
caspaza 8 acționează asupra a 2 proteine din celule care sunt în echilibru (Bax, Bcl)-Bax stimulează apoptoza și
Bcl se opune-caspaza crește Bax și scade Bcl-dezechilibrul activează Caspaza 3- poate să fie activată direct pe a
doua cale a apoptoze de interacțiunea dintre TNF alfa și receptorul respectiv; caspaza 3 activează endonucleaze-
scindează ADN celulei-fără nucleu moare (fără a declanșa inflamație)
sist. inhibitorii- formele solubile ale Fas și FasL-blochează receptorii de pe celule; FLIP-inhibă FADD; IAP-cea
mai importantă, contracarează calea prin Fas și prin TNF
AICD
valabile nu numai pt. limfocite, ci și pt. alte cel inflamatorii
rezistente la apoptoză-Bcl mult-pt. a-și face treaba în eliminarea ag. patogen; apoi crește Bax și este eliminată
clone reactive-limf. pt. un anumit antigen?
Apoptoză=scindarea materialului nuclear
corpi apoptotici-ce a mai rămas din celulă
Fas-același lucru cu CD95
combinare-TUNEL
evaluarea tumorilor-vizualizarea tumorilor
TOLERANȚA SELF-ULUI
sunt recunoscute, dar nu atacate - sunt ag, dar nu imunogene, ci sunt tolerogene
toleranța este mereu ag.-specifică pt. că selful este recunoscut și este dobândit (ține de SI adaptativ)
boală autoimună-mecanismele nu mai funcționează
deleția-limf. care recunosc ag. self sunt eliminate
anergie-cel. este amorțită, dar nu eliminată; cel. este în continuare viabilă-dacă vine un stimul le reactivează
ag pe cale digestivă-toleranță; mucoasa respiratorie-RI
cel. dendritică matură-RI; cel.dendritică imatură-LT anergice
Tipuri
timus-centrală
țesuturi-periferică
+a limf. B-de mai mică importanță
RI exagerat/inadecvat-hipersensibilitate
imunodeficiență-nu supraveghează nici infecțiile, nici tumorile
AUTOIMUNITATE
1 din 4 sau din 10 indivizi
Clasificare
clinică-cea mai folosită
sistemice-afectează mai multe organe
LES-cord, plămâni, piele, rinichi
PR-articulații, plămâni, vase
sclerodermina-inclusiv rinichi, plămâni
diabet-boală autoimună prin excelență
Etape
faza de inițiere-colaborarea dintre factori
dacă se declanșează Rautoimun lf. T reglatorii îl ține sub control-toți factorii să fie
limf. T care atacă ț proprii
diag. se pune clinic în ultimul moment pt. că atunci apar manifestările tisulare->boală cronică pt. să intervine
prea târziu

mimetism molecular-ag. infecțios (ex. streptococul-mușchi cardiac) seamănă cu o structură->atacare->

reumatism articular acut cu miocardită
după necroză tisulară se eliberează ag. tisulare recunoscute ca non-self-RI și este mult mai mare din cauza RI
ex. în jurul zonei după IM...
oftalmie simpatică-prin eliberarea de ag. secrestrate ex. după traumatism monocular-cristalinul ajunge în contact
cu sângele-va fi recunoscut de limf. T ca non-self pt că nu au fost educate în perioada de formare să recunoască
cristalinul ca self-LT devin autoreactive și vor ataca și ochiul sănătos-inflamație la ambii ochi; la fel și la
traumatismele testiculare
bolile AI sunt mai frecvente la femeie în perioada activă genital (între menarhă și menopauză) când există cant.
crescută de h. estrogeni
med. care induc: subst. folosite ca antiaritmice, ca tuberculostatite (izoniazida)
Progresia bolii
dispersia epitopilor-depinde de RI secundar
Lezarea tisulară
se face prin 2 brațe-LTC autoreactive ș autoac.-nu se exclud-pot să lucreze și împreună
CI-complexe imune
nu distrug nimic, dar perturbă funcția-interferarea...
miastenia gravis-paralizie-blocată trans. de la nerv la mușchi-autoac împiedică trans. semnalului nervos
boala Graves-Basedow-hipotiroidie-autoac se leagă de recp. pt...
sintrom antifosfolipidic-ac. acț. la niv. vaselor și elimină cap. antitrombotică a cel. endoteliale și le fac
protrombotice->tromboze vasculare semnificative-frecvent produc AVC/IM la P tineri
R. de HIPERSENSIBILITATE
Clasificare
mastocite, bazofile, eozinofile-FcepsilonR
preformate-histamina
nou-formate-PG, leukotriene
anafilactice-fără predispoziție directă și la stimuli puternici; la orice individ, nu ca cele atopice
recunoaștea prin proțiunea Fab
Fc-se fixează Co
C3b-opsonină->recunoscută
fagocitul poate fi stimulat prin ambele căi
NK-va distuge cel. țintă prin perforine
IgM-co-MAC
IgM-distrugere intravascular
IgE-extravascular-splină și ficat
NK-intra/extravascular
complexe imune-celula țintă este sănătoasă, nu e de vină, tras. complexul imun
poate trans. un med. (haptenă, cel este carrier)
celulă țintă eliminată fără să declanșeze RI cu Ag propriu-fie trans.agt, fie complexe imune->nu art reb. să fie
eliminată-frecvent este eritrocitul
citopenii-distrugerea elementelor figurate

CURS 4
CI-circulantenu sunt periculoase, ci când ajung în țesuturi-cea mai problematică
reacția Arthus-mediază r.h tip III
CI ajung subendoteliu-trb. să ajungă în țesut-odată ajunse în țesut det. activarea com în ț. (extravascular) până la
mai multe subfracțiuni; fracțiunile C3, C5a a det. sinteza și expresia pe suprafața c. entoteliale a 2 molecule de
adeziune P(granulele lui parlante), E selectiv (endotelii)-permit traficul cel. dinspre vas în țesut; tot ele
acționează pe mastocit-histamină eliberată, vasodilatație și apariția creșterii permeabilității; C3a. C5a pregătește
endoteliul, îl face mai permeabil; trec cel. cu liganzi-neutrofilele care au CD18 (molecula pereche a P și E s-se
recunosc)-neutrofilul trece din vas în țesut unde sunt depuse CI; PMN odată în țesut va recunoaște opsonina
(C3b) prin CR și se activează opsonizarea și fagocitoza; le mai recunoaște și prin faptul că sunt ag-prin FcR
dacă particula este prea mare pt. a fi fagocitază-CI este fixat de țesut->neutrofilul nu poate fagocita ->fagocitoză
frustrată
mediată de degranularea PMN care nu pot fagocita CI
apar resturi de nuclei de PMN
markeri
vasculită leucocitoclazică-inflamația vasului, neutrofile distruse
din cauza enzimelor eliberate de PMN->necroză fibrinoidă
dacă colorăm CI din țesuturi-imunofluorescență
subendotelial-imediat în apropierea țesutului
scăderea C... serice pt. că se consumă
toate astea au fost elemente de diag.
influențarea terapeutică
nu apare la P fără PMN sau complement-fiziologic nu se poate, ci se intervine terapeutic
proteaze din neutrofilul care vrea să facă fagocitoză
tot procesul este extravascular, deci fără anticoagulante
vasculite de hipersensibilitate: purpură... (complicația infecției streptococice)

Reacția de tip IV
două variante de prezentare a ag
1. dacă ag este prezentat de DC – CD4; în asociere cu moleculele HLA II, sinapsă cu LTDH-o să secrete două
citokine imp.-stimularea macrofagului->fiziologic-eliminarea agt; patologic (hipersensibilitate)-nu poate să
elimine ag-reacția tuberculinică (formare de granulom)
2. ag prezentat de macrofag-context CD8-HLA I-LTC și exprimă pe suprafață molecula killer (FasL)-secretă
aceleași citokine secundar cu stimularea macrofagului; mecanismul principal este apoptoza-expresia moleculei
de sinucidere (Fas)-eliminare agt.
3. prin secreției de perforină de către LTC cu necroza celulei țintă
Etapele reacției tuberculinice
macrofagul activat secretă o serie de monokine – acțiune pe LT -> stimulare reciprocă-până când macrofagul se
transf.->reacție granulomatoasă-celule epitelioide și gigantice (multinucleare)-tipice pt. reacția granulomatoasă;
se secretă și enzimedin macrofag care vor leza ț.; sau IL 8-chemoatractantă pt. PMN și din ele se eliberează
enzime care se adaugă celor eliberate de macrofag; IL5-eozinofile-enzime ca la PMN sau de subsț. specifice
(proteina bazică majoră, proteina cationică eozinofilică, proteină x eozinofilică)-toate 3 sunt toxice pt ț.; FGF,
TGF beta-fibroblaste-depunere de colagen și fibroză-încapsularea granulomului (delimitare periferică deo
capsulă fibroasă); VEGF, FGF-neovase-pt. că există multe celule care au nevoie de aport metabolic; LT t + un
LB-plasmocit-secreția de mulți anticorpi-hipergammaglobulinemie policlonală, secreție de autoanticorpi
factor de activare macrofagic; factor chemotactic, factor inhibitor al migrării macrogafelor (ține macrofagele în
ț.)
sarcoidoza-îndeseobi în plămâni la niv. hilurilor
un obiect non-self prezent într-un țesut->granulom de corp străin care încearcă să izoleze corpul ex. așchie

Inflamația alergică
-mediată prin reacție de hipersensibilitate de tip I
LB cu memorie deja au pe suprafață IgE?
precoce-în primele s, min
tardivă-4-6-24 h
ex. polen-prima dată polen-strănut, apoi se înfundă nasul care poate să rămână și după ce am plecat din zona cu
polen
activare mastocite, bazofile, macrofage-fixare IgE<-alergen
alergen trb. să lege 2 molecule de IgE pt. a det. o reacție->celula se activează cu eliberarea de mediatori
proinflamatori (fie stocați în granule și nou sintetizați), eliberare citokine, chemokine (mai ales IL5), mai vin
mai ales eozinofile (substratul reacț. tardive) și activarea și altor celule
triptaza, chimaza-lezează ț.
PAF-factor de activare plachetar
intensificarea proceselor metabolice-RLO
EPO-peroxidază
citokine caract. eozinofilului-TNF, TGF geta, MIP
eozinofil-imp. în apărarea antiparazitară
mastocit, bazofil-bogate în vezicule (subst. stocate)-eliberarea de nenumărate subț. prestocate
enzimă-C kit
supraviețuiește mult în ț.
subepitelial-piele și mucoase
+glanda mamară
ME-imagine cu mastocit
Mastocit
reacție anafilactică-mecanism imunologic; eliberează toți mediatorii
reacției anafilactoidă-alt mecanism, nu alergic; parțial eliberează mediatori și apoi se reface
factori fizici-frig, efort etc. – urticarie ex. presiune-unde strânge elasticul
ex. căpșuni, ciocolată-compuși polibazici-uriticarie fără mecanism alergic
porii capilari devin mai mari sub acțiunea histaminei-trec din plasmă în țesut proteine cu dimensiuni mai mari,
care nu trec în mod normal în ț.; contracția-ex. la niv. bronhiilor-bronhospasm cu dispnee-criză de astm;
intestin-colică abdominală; uter-colică uterină; ureter-contracții ureterale
triptază, chimază-enzime
PGD2-marker al mastocitelor
leucotrienele trec dintr-una în alta-dozăm LTE4
Eozinofil
și eozinofilul are multe granule-lezarea profundă a ț.
spre deosebire de mastocit se maturează în MO

Medicația antialergenică specifică-IgE, alergen-ac să nu mai există pe mastocit și să lege alergenul

Activarea celulelor și mediatori și citokine-medicație antialergică nespecifică-acoperă și reacția anafilactoidă
care este declanșată de degranularea spontană a mastocitului
Medicația specifică-terapie anti IgE
-nu pot produce simptome
-mab-anticorpi monoclonali
trat. astmului și urticariei cronice
Imunoterapia cu alergen
ex. astm-expunerea la alergen sau frig, efort-dacă simptomele predominante sunt la frig, nu se face
imunoterapie cu alergen
control prin medicație nespecifică-ca să știm boala
se obț. vindecarea
rinita precede astmul-cu cât se face terapie mai redepe, cu atât mai bine
mecanisme de instalare a toleranței
test negativ-oprirea terapiei
inj sc-1/lună – risc de inducție a reațciei anafilactice, deci se face numai în medii corespunzătoare
sublingual zilnic de către P
RA locale nu necesită trat, numai compresă cu apă rece
la niv. faringelui-prurit-nu e bine, ci înseamnă că l-a înghițit
esofagită cu eozinofile-strictură esofagiană dacă nu seține sl
cele două metode sunt egale ca eficiență și alegerea lor este alegerea P
min 3 ani-toleranța imunologică se instalează dupoă primul an
toleranța vindecă boala, nu vor mai fi simptome al alergen
Medicația nespecifică
ketotifen-sedare excesivă-în timp dispare, dar va fi înlocuită de scăderea cap. de atenție și memorare; creșterea
apetitului cu creștere ponderală; se adm. fără prescripție medicală și este folosită chiar dacă nu este alergie
cromone-mereu se adm. topic (nazal, ocular-picături)
olopatadina, lodoxamide-adm. topică oculară-trat. conjunctivitei
cea mai eficientă este adrenalina și este de primă intenție-se face de către P sau aparținător-seringă preumplută
cu piston; după injectare (inj cu presiune) trb să țină apăsat timp de 10 s, după care scoate acul pt. că altfel
țâșnește înapoi; deci primul gest este autoadm. de adrenalină
corticoterapia: cortizonul nu are niciun efect pe mastocit!!!!
!!! adrenalina se adm. mereu im, niciodată sc; preferința pt. m. coapsei extern-mai bine vascularizat; dar se
poate și iv în șocul anafilactic
im-con 1/1 000
iv-con 1/10 000 – fiola este foarte mică
!!! să nu încurcăm fiolele pt. că 1/1000 iv este mult prea mult->stop cardiac; im 1/10 000-prea puțin, nu are
efect

CURS 5
ANTIHISTAMINICE
nu prea infl. alte boli alergice (ex. simptomele astmului)
influ. factor de transcripție nuclear – influ. expresia unor proteine -> se scrie pe slide
scade chemotaxia pt. că scade secreția de chemokine
efecte și asupra RI pe lângă cele nespecifice
efect pe canale de Ca (Ca necesar pt. eliberarea de mediator din granule)
=antidegranulante mastocitare
EA mai ales la cele din prima generație
pe SNC- mai ales cele din generația I; timp îndelungat-sedarea dispare, dar apare diminuarea...; investigate bine
blocare recep. muscarinici-efecte anticolinergice
vertij-destul de frecvent
blocarea pompelor pt. K de la niv. miocardului (dar și din alte țesuturi)
prelungirea QT-risc de aritmii ventriculare (tahicardie/fibrilație V)
! antihistaminice în principal la copii – trb. să avem grijă să urmărim trat. prin EKG repetată
adm. per os, sub formă de tb la adult, sirop la copil
clemastin-singurul care se adm. iv
romergan- se adm. și im
generația I – fără prescripție medicală; abuz de antihistaminice
Teste psihometrice (pe lângă EKG) – la P cu trat. cronic (ex. urticaria cronică) – evaluarea efectului
antihistaminicelor
Evaluarea imagistică
zone SNC stimulate sau inhibate
Generația II
adiționale-prin factorul KB
cetiriznă-intră cel mai rapid în acțiune
pot fi date la P cu glaucom (nu e risc), la P cu adenom de prostată (nu e risc de retenție urinară)
azelastina-nazal, ocular-nu sunt reacțiile adverse
Generația III
pot să dea doar sedare scăzută
derivați ai loratadinei și cetirizinei
ANTILEUCOTRIENE-reacția precoce+tardivă
- se adm. per os sub formă de granule la copil (cantitate mică de mâncare) <2 ani; >2-14 ani – comprimate
masticabile – se absorb din cav. buzală, nu trb. zdrobite, trb. supte 1-2 min; dacă se înghit-se distrug în sucul
gastric; >14 ani - tablete
- Singulair (montelucast)
- RA: tulb. psihiatrică la copil cu halucinații, coșmaruri, risc suicidal, distanțare, neatenție – oprire imediată
antiIL-5-trat. P cu astm
dupilumab-astm, dermatita cronică, rinosinuzita cu polipi
cea mai eficientă med. împotriva reacției tardive-corticoterapia
CORTICOTERAPIA
antialergic, antiinflamator (cel care intereasă cel mai mult), imunosupresiv (artrita reumatoidă ptc. scade lezarea
cartilajului), scade disfuncția de endoteliu și scade permeabilitatea
RA la adm. cronică:
- imunosupresie-fav. infecțiile (mai ales cele cu fungi)
- miopatie cu durere musculară, astenie, hipotrofie musculară în timp
- osteoporoză cu risc de fractură, osteonecroză la niv. capului femural
- SNC-insomnie, psihoză acută
-insuficiență a suprarenalei indusă iatrogen (cortizon din exterior, suprarenala este inhibată-nu mai secretă
cortizol endogen) întreruperea bruscă a trat-suprarenala nu-și reia prima dată funcția-urgență medicală=criză
Addison-hipoTA profundă, risc de deces prin sepsis și...– trat. cu cortizon
- metabolice-creștere ponderală și obezitate, retenție de Na și apă cu edeme; sdr. Cushing (dispoziție particulară
a ț. adipos-la niv. feței, abdomen-șorț abdominal; butoi pe bețe-mâini și picioare subțiri din cauza miopatiei)
- metabolic: scăderea toleranței la glucoză, disfuncția cel. betapancreatice-diabet cortizonic; dislipidemia
- crește secreția de HCl-poate să apară ulcer gastric (mai ales la asocierea cu AINS)
- crește riscul cardiovascular (IM, AVC, arteriopatie etc.)
- ochi: cataractă, glaucom
Reguli de utilizare:
- se adm. mereu în doză unică matinală între 6-8 dimineața; perfuzia se pune dimineața, 12 tb ia într-o doză
dimineața; pt. că există risc minim de inhibare a suprarenalei
- nu se întrerupe brusc trat; treptat, măsurând în paralel funcția suprarenalei
- necesar crescut de cortizon (stres-infecții, intervenție chirurgicală)-mai mult cortizon pt. apărare->
suplimentarea pe acea perioadă doza cronică de cortizon
- cronic – P poartă brățară/card de avertizare cu doza pe care o primește; situație de criză (ex. traumatism)-să se
știe doza și cu cât să se suplimenteze
sistemic-tb. per os sau inj (iv, im) - cortizon (Dexametazonă-im, iv-are cele mai multe reacții adverse); de
preferat – metilprednisolon (medrol) – tb, im, iv; prednison – tb
topic – picături la niv. ochilor (RA: creșterea presiunii oculare cu glaucom și cataractă, infecții intraoculare-
pierderea ochiului) – se pun numai de către M;
la niv. pielii – unguent – la P cu acnee, eczeme etc. – RA: subțierea tegumentului care poate să aibă aspect
deformat, infecții;
intraarticular (infiltrații cu cortizon) – RA: osteonecroză severă – nu e voie să se facă mai des de o inj pe an;
intranazal – rinita alergică;
inhalator –astm
cuperoză-înroșirea obrajilor (sdr. Cushing)
crește adipogeneza, hipertrofia ț. adipos, crește lipoliza (colesterol și tg în circulație), scade termogeneza
ALERGENE
Atopice – predispoziție individuală (apare și la alți mb. ai familiei)
ex. dermatita atopică, alergia digestivă la copil, rinita, conjunctivita, astmul; subț. inofensive din mediu
Anafilactice – fără predispoziție genetică (apar la orice individ);
urticaria, angioedemul, anafilaxie sistemică (etapa gravă-șocul anafilactic)
subț. puternice din mediu (care nu există în mod normal);
alergia la latex (boală profesională),
venin de hymenoptere,
alimente (alergia digestivă a adultului),
medicamente (ex. ser antitetanic, antidifteric, orice vaccin-numai în medii speciale)
hormoni proteici-insulina, inclusiv cea sintetică
beta-lactamine-AB-penicilina, ampicilina, oxacilina, cefalosporine ! alergie încucișată între mb. familiei, adică
ex. penicilină + cefalosporine!!!!!
fructe și legume proaspete-dispare riscul prin preparare; la restul nu
!!! anestezice locale, alte med. – nu dau alergie !!! - mecanism anafilactoid
Alergia la arahide (+celelalte asemenea)-de obicei în cantitate mică, chiar numai contaminarea ex. suficientă
trecerea prin linia de înfoliere a biscuiților și a arahidelor; la fel și la soia
Alergia la latex – contact cu tegumentul, contact cu mucoasele (mai ales la manevrele de ex. a cavităților-ex.
stomatolog, tușeu rectal/vaginal, prezervativ, balon, endoscopie) – mai riscant pt. că absb. este mai rapidă și mai
masivă; contact inhalator (ex. săli de operație, trat.); cea mai gravă-adm. de latex iv/iarterial-manevre de
cateterism
Alergia digestivă la adult-nu mai trece niciodată-evitarea contactului cu alimentul; la copil-manifestări mai
nespecifice: eritem perioral, colici, vărsături, diaree-scoaterea completă din alimentație a alimentului-suplinirea
alimentelor-se vindecă
Pneumoalergene
sezoniere (polen, mucegaiuri de exterior) și perene (acarieni, mucegaiuri de interior, alergen de pisică/câine,
gândaci de bucătărie-excremente, cobai/hamster-salivă, de mici dimensiuni, astm sever; daphnia-mâncarea pt.
pești-se aerosolizează ușor)
manifestările depind de dimensiuni
paticulă mare-manifestări predominant la niv. mcuoasei nazale și oculare-rinoconjunctivită; ajung mai puțin în
CRI ca să dea astm; sunt grele și se depun->riscul de sensibilzare scăzut
particulă mică-trec de filtrul nazal și ajung direct în plămâni-astm foarte sever; rămân în aer (sunt ușoare) mai
mult de 2 săpt. după ce nu mai este alergenul (ex. plecarea pisicii)->risc de sensibilizare mare; purtat pe hainele
posesorilor de pisică-alergen comunitar; alergen pisică-cel mai periculos-se găsește în salivă, nu în blană-
motanul este mai alergen decât femela, uneori scade prin castrare alergenitatea, printr-o dietă; trat. prin
imunoterapie cu alergen-nu poate fi evitat
polenuri anemofile-pomi, iarbă (plante cu spic-sălbatice-fânul, gazonul sau de teren), buruieni (ambrozia)-
polenizează prin vânt-inhalate-apar secvențial (pomi-mesteacăn, alun, plop, apoi graminee-vara, toamna-
ambrozie)
alergia la polen nu este simptomatică prea mult unde se produce (ex. câmp), ci în locul unde duce vântul
polenul (zone cu presiune negativă-zone poluate-oraș se combină cu particula poluantă și devine mai
proinflamatorie-simp. mai severe)
polenuri entomofile-plante cu flori-NU dau alergii-polenizarea se face prin insecte-nu ajung în aer
mucegaiuri de exterior-astm sever care apare toamna
câine-salivă și urină-de dimensiuni mari-dă frecvent simptome de rinoconjuctivită
acarieni-cele mai frecvente alergene de interior și perene; vin din aer sub formă de ouă și supraviețuiesc unde:
piele umană, căldură, umiditate (pat-pernă, pătură, saltea); trb. să existe-au rol biologic; nu dezv. nimic la cei
fără teren atopic; la excremente se face alergia-din covoare, perne, etc.-sunt bine băgate în fibră, mediu uscat-
aerosolizare, sunt mai puțin periculoși, apar numai dacă face curat de ex.; nici produse de curățat acarieni
(conțin compuși organofosforici)
saltea-îmbrăcată într-o husă impermeabilă (fără pori-piele, vinilin, fâș) pe toate părțile; o altă husă și cearceaf;
cearceaf+pernă+pătură-curățate 1/lună;
curățare-fierberea-spălare la 90 grade (așternut și husa) sau congelare -20 grade (48h); congelarea și jucăriilor
locuri-casa de la țară, hoteluri, locuri cu umezeală și căldură (ț. tropicale-alergie la acarieni mai frecventă),
locuințe moderne care sunt foarte bine izolate (absența ventilației naturale), aparate de aer condiționat
CURS 6
ANAFILAXIA SISTEMICĂ
indusă igE – alergică
nonigE – imună, dar prin alte mecanisme, nu alergică; nonalergică
agregate de imunoglobuline – transfuzie de plasmă (poate să conțină toate...)
ex. transfuzia de plasmă, derivate de plasmă (conc. de igg la P imunodeficienți)
ex. anestezice locale – xilina, generale – protamina
infecții hiv – inhibitori de protează; cisplatin – antineoplazic
pirazolone – noraminofenazonă – algocamin și derivate
anafilaxia nonalergică – reacția poate să apară de la primul contact cu med.
metabilsufiți – conservanți tartrazina – colorant
alimente ce conțin histamină/tiramină – manif. ca și cum ar degranula mastocitul ex. brânzeturi cu mucegai,
coserve de pește
anafilaxie indusă de efort – severă – poate duce la moarte subită (la sportivi)
angioedem dat de presiune – după purtarea unui elastic
alergică – trb. să vină în contact – formare de ac – apoi apare anafilaxia alergică
non-alergică – nu testare cutanată, ci prin test de provocare (ex. test la xilină)
test de provocare – se urmărește calea de adm. a med. – ex. xilină pt. anestezie la stomatolog intragingival,
rahianestezie – intratecar ?; med. per os – test per os
singurul trat. – evitarea expunerii – nu există sensibilizare ca la mec. prin igE
anafilaxie localizată (urticarie, angioedem) și sistemică
Anafilaxie sistemică – cel puțin două sedii (de obicei bogate în mastocite)
angioedem – apariție bruscă în câteva sec./min.; loc. specială: fără gravitate (la niv. extremității cefalice: buze,
ochi, frunte, obraji-de obicei unilateral, dar și bilateral; la niv. org. genitale; mâini și picioare; perete
abdominal)-poate să atingă dimensiuni impresionante în câteva sec. și P se sperie tare (îi spunem că nu este
grav) și de gravitate=Quicke (limbă, faringe, laringe)-risc de asfixie-semne de gravitate: răgușeală (disfonie),
tuse seacă cu origine în laringe-tuse stacatto-crește în intensitate, edem glotic, dificultate de înghițire (ca și cu ar
avea amigdalele inflamate)-intevenție de urgență
semne ale astmului, dar nu e astm
histamină->vasodilatație->hTA->tahicardie reflexă; insuficientă irgiație la niv. coronarelor – durere precordială,
aritmii; insuficientă irigație cerebrală – sincopă, leșin
GI – imp. când facem istoricul P
!!! gradarea severității
ușoară – piele și cav. nazală + angioedem
moderată – oricare dintre semne
transpirații profuze – mai ales din cauza hTA
stridor=obstrucția laringiană
dispnee/wheezing – obstrucția bronșică
severă – oricare dintre semne
factori agravanți
tahicardie, tulb. de ritm, ischemie miocardică – agravează afecțiunile CV
copii – mai severă
factori trigger – arahide, betalactamine
cu cât un P are mai mulți ac igE existenți -> simp. mai rapide și mai severe
bifazică – poate să apară recurența simp. chiar dacă nu mai intră în contact cu agentul incriminator
cortizonul nu este med. de urgență
P obez – două seringi cu adrenalină; se calculează la kg/corp
!!! P care a avut accident anafilactic sub supraveghere 24 h
de obicei al doilea episod este mult mai sever – poate să ducă la deces dacă nu a fost supravegheat P
cauzele de deces sunt perfect tratabile dacă se urmează pașii conform protocoalelor
hipovolemie acută – vasele sunt goale – s-a dus în interstițiu; inima se contractă fără să fie DC
ex. auscultație pulmonară când se ridică în șezut, mutarea pt. EKG
NU ortostatism
adăugăm un antihistaminic cu acțiune rapidă
formă severă cu hipoxie – oxigenoterapie
corticosteroid iv – metilprednisolon nu HHC?
NU vasoconstrictor; trb. umplut vasul repede (glucoză, ser fiziologic etc.)
20-30 min –2-3 linii venoase în paralel depinde cât de profundă este hTA
!!! după perfuzie se poate adm. dopamina (vasoconstrictor) >60; <60 – adrenalină ca vasoconstrictor
! monitorizare cardiacă atentă
trat curativ – numai la mediere igE ex. hymenoptere-3 ani
linie venoasă și premedicație
penicilina poate să dea toate mecanismele
eritem multiform-sindr. S-J-macule (doar roșeață), papule, vezicule (lichid), bula (vezicule unite între ele)
semn caracteristic: leziune în semn de tras la țintă
mucoasă bucală, genitală – eroziuni superficiale
decolare tegument – fără epiderm, ca la P arși
fatigabilitate, anorexie, febră etc.
nici sndr. inflamator, nici anemie etc.
Sindromul Lyell
alopurinol – trat. gutei
AB – penicilina
edem de obicei foarte dureros
mucoase – aftoză, bule – oprirea med. – risc de s. Lyell
pancitopenie – anemie+leuconemie+trombocitopenie?
hepatită – creștere transaminaze, icter?
neutropenie-risc mare de infecții
ex. gută – inflamație (AINS) + aropurinol (scăderea uree) + poate HTA (antihipertensiv) – etiologie
polimedicamentoasă
necroliză keratocitelor din cauza eozinofilelor
imunohistochimie – imp. față de altă boală – penfigus?
!!! nu se debridează teg. lezate ca la arși, ci după ce nu mai apar alte bule noi – altfel se accentuează
componenta imunologică a bolii
puls-terapie – metilprednisolon iv – 1 g/zi 3-5 zile

CURS 7
ASTM BRONȘIC

trigger urmat de criză

imp. anamneza și istoric
examen obiectiv în criză (raluri ronflante, wheezing, expir rpelungit, tuse)
element esențial-probe funcționale expiratorii (obligatoriu spirometrie)
trat. alergie – șanse de trat. al astmului
frecvent – parțial controlat
necontrolat – de obicei trb. să ajungă de obicei la medic – simptome severe
obligatoriu spirometrie pt. a vedea că astmul este controlat
astm controlat – toate să fie
astm cronic sever – remodelare -> BPOC
disfuncție corzi vocale – frecvent psihic
primul lucru la o boală cronică – educația P și familiei
controller – inflamație cronică – regulat
reliever – numai în crize
beta2s-mimetice, anticolinergice – inhalator
tb de teofilină retard
astm sever – Ac monoclonali
IgE-omalizumab
eozinofile-benralizumab (împotriva IL4)
citokine Thelper2-IL4,13-dupilumab
pneumotorax dat de tuse adificilă
stare de rău astmatic – IR severă cu indicații de ventilație mecanică