q- •

133

C,
_,
Q ).3. 5. Dl11gno.tlcul oxlur<nalor_ ( /

3.3.5 .1. Dl■gnoa~cul oxlu roze l cab all l

d. produsc\ prin loca lizar ea ln
Oxiu roza caba linel or este o helmintoz.6 cron
r din famllia Oxyuridae.
intes tinul gros la aces te anim ate a helm in~lo
--
{ Oqu
,, ris egy) (fig. 70) - este un nem atod de cuk>are albl ,
uneo ri cu o dunga

Corp ul este inegal calib rat. part ea

de culo are mai tnchisA de-a lung ul corp ului.
~ _:;,
pofti unea post erioa n\ care este mult
ante rioa ra fiind mutt mai tngr o,at l fati de
efila tl.
culu l mls urln d 9-12 mm . iar , _ ,,__
Prez intl un dimorfism sexu al evident. mas
-to - rfD
fem ela 40-1 50 mm (fig . 70 a).
La nivelul extr emit l~i anterioare care este u'°r
curb ati la mas cu\ ,ifoar te

marginitl de trei buze.

curb ata la fem eli, avln d un aspe ct de ~rja . se afla gura
aspectu\ unei mici burs e
Posterior, mas culu l prezinta ni,te papile, dlnd

cau dale . Prez inta un sing ur spicul.

,..
este u,or curbata ln sen s
Extremitatea posterioara a femelei, mul t efilata,
vulv ar este situa t \a ni--le\u\ pofl iuni i
inve rs fafj de poJ1junea anterioarA. Orificiul

anterioare a corpului.
Quale, masurAnd 85-9 5/40 -45 microni, sun
t alungite, u~r asimetrice, \a
ect pseudooperculal Substan\3
unul din poli fiind te~ite, avand astfel un asp
70 b).
germinativa umple tot spapul intern al oului (fig.
viafa, pe baz a semne\or
Diagnosticu/ bolii se pune, la animalele 1n

caracteristice (prurit ,i
modificari ale perilor 1n regiunea caudala : peri
i zblt\i\i,

pseudotundere). La exa min area regiunii, vor

fi observate aus tele spec\fice, de

cu lo are cen u, ie, prezente ln regi une a an ala

,i
perianala. Aceste crus te sun t

care sun t 1ng\obate ouale. Oac a se

prod usu l de secrepe a fem elel or de oxiuri, ln
dim inea \a dev rem e, se pot surp rind e
exa min eaz a anim alel e ln timp ui nop~i sau
 134

tatea
femelel e tn Umpul pontel : ele atau prinae lntre faldurile anale cu extremi
posteri oanl ,1 cu extremi tatea anterio ara liber4, depunl nd ouile.
Exams nul ovoh11/mintoscoplc - ln vederea confirmArii bolii, se face din

cn.,stele din zona analA ,i periana16, nu din fecale. ln preparatele efectua

te din
d
cruste, ou61e sunt prezente tn numAr mare, tn clmpul microscopic apArln
aglomenlri specifice. Ou41e prezln ti aspectul caracteristic, ce a fost descris
, fiind

lntllnit e fi ou6 elarvate (cu larva tn interior), ele evoluAnd foarte rapid.
,i
Ls csdsvrB se examin eaz4 intestinul gros (cecum, colon) la deschid erea
u,or
acestuia se pun tn evident4 helmin~i, care au fost descri, i anterio r ,i care sunt

de identifi cal

3.3.5.2 . Dlagno atlcul pasalu rozel lepurll or

Pasalu roza este produs a de Passalurus ambigu us (familia Oxyuridae), ce

paraziteazA tn intestinul gros al iepurilo r domestici si silbatic i.

'
Passa/ urus ambigu us (fig. 71) - este un nematod de culoare albicioas6,

m4sur tnd 3-5 mm masculul fi 8-12 mm femela. Corpul este inegal calibrat,
porJiunea anterioara fiind mai lngro,a ta comparativ cu cea posterioara, care este
mult mai subtire .
•
La nivelul extremita~i anterioare se afli orificiul bucal mirgin it de un mic

burelet circular, iar cuticula prezinta cateva stria~uni. Esofagul are un aspect
caracteristic, prezen tlnd pe traiectul siu doua dilata~i ce-i dau aspectul unei lampi
de petrol (fig. 71 a).
Extremitatea caudala a masculului este u,or curbata, avlnd un singur spicu\

(fig. 71 b), iar la femelc\ este dreapta, mult efilata, cu ni,te stria~uni inelare

transversale (fig. 71 c). Orificiul vulvar este situat ln partea anterioara a corpu\ui.
Ouille mils oan1 ~5-5 0 microiii, sunt alungite ,i asimetrice, fiind mai
ascupte (turtite) la un pol, iar substanla genninativa, uniform repartizata, este u~ot
 138

~ trnctn tll r4mA 6 oulul

' n nd un apaflu llber 1ntre aceaata ,, membrano lnt8m l •
(ftg .11 d) .
.... ~•~.~~.·. '". . . . . ... .
&.,' 10 YIIU,,Q 1 .:,1u Ill
~
r1u,a o .a,o
.
wiow WV t'W e tJ O
t - -- - .,... •
" """""' " "" ' " _ _ ,
IJVUI

nd metoda Wlllla •'

clinic e, el fiind Preci zat pe boza exam enu/u l coproscoplc , utlllzA
evide n~i nd OUt\le elimin ate de helmin~.
utul lntest inulul
La cada vre sau la anim alele sacrificate ae exam lneaz A conttn
gros. fmpre unA cu racl~Jul mucoasei, prelu crate prin metoda
aplllr il ,, aedimentAril

repe tate, evide ntiind u-se helm lntii adulp.

 137

orientattva .. .
in aceasta boalA, datorita asem4n4rii ou41or de Heterakis cu cele de
Ascaridia.
-remru un aiagnos11c csn, se va efectua examenul necropsic al cadavrelor
sau pasarilor sacrificate de necesitate. Se vo; examina helminpi recolta~ de la
nivelul mucoasei intestinului gros sau leziunile care au frecvenfa fi gravitate mai
mare, ln special la fazani (tiflita verucoasa - produsa de Heterakis isolonche).
Nodulii prezen~ in pere~i cecali se examineaza cu atenJie, ei putAnd fi produfi atAt
de forme larvare, c:At ,i de adul~.
ln cazul examenului necropsic se va preciza , i gradul infesta~ei.

;Z5;} _·~ D~ gp1fls111'"g"""'ta~ ~o!,, .

~ lozele sunt nematodoze lntalnite la marea majorilale a mf'iferelor
------=- (excep~e cabaline~e), fiind produse prin parazitismul la nivelul intestinului gros
(cecum, colon) a diferitelor specii ale genului Tricocephalus_ din familia
Tricoceghali<Jqe, eel mai frecvent intAlnite fiind T.vulpis - la carnivore, T~ - la

rumegatoare ,{j~ -la suine.

Helminpi genului Tricocepha/us (fig. 73) au o culoare alba, dimensiuni
cuprinse intre 4 f i 8 cm lungime, cu o morfologie caracteristic4, corpul fiind inegal
--Z:-::- -

calibrat, cu primate doua treimi mutt efilate (100-150 microni grosime), iar treimea
posterioara a corpului mult mai groasa (0,5-1,5 mm grosime), trecerea dintre
po~unea efilata fi cea ingro,ata fac:Andu-se brusc (fig. 73 a). /
e La nivelul extremita,i anterioare se afla gura, simpla, iar cuticula la acest
nivel este fin striata transversal.
®
. V:

Extremitatea caudala la mascul este rasucia, terminandu:se rotunjit. Prin

orificiul cloacal, situat terminal, iese un spicul care este adapostit intr-o teaca

f prevazuta cu spinifori chitinoti f i care are particularita~ morfologice caracteristice

fiecarei specii (fig. 73 b).
 •
138

rb8ta ~i se termini rotunjit.

0 La femelA, extremitatea caudala este u-r'°::.r,.;.cu

.- Orificiul vulvar este situat la zona de trecere dintre
1
:.-:.:..:..- ..l----
portiun
,
ea efilata si cea
'
tngro,atA.
OuAle de Tricocephalus, avAnd dimensiuni lntre ~ 90130-4° microni,
prezintA un aspect caracteristic. Sunt alungite, au coaja neteda fi prezinta la
cei
I doi poli doui proeminente, asemanatoare unor dopuri (bu,oane), dAnd oualor
aspect asemAnAtor unei IAmAi (fig. 73 c). Culoarea ouAlor este variabila (galben
un
-
cafeniu sau maron-ro,cat), iar substanta genninativa este dispusa unifonn ln
tot
spa,ul intern al oului.
,'1 Diagnosticu/ tricocefa/oze/or, la animalele Tn visfl, poate fi suspicionat pe
baza semnelor dinice (tn special tulburari digestive : diaree, uneori cu strii de
,.sAn~et anemia etc.), tndeosebi la carnivore. Boala se confinna .prin exame
n
·-
coproscopic, efectutnd preparate directe (preferabil ln tricocefaloza) sau util~n
d

-
metode de lmbogapre..,{metoda centrifugarii sau Tellemann): Quale sunt u,or
recunoscut, tnsa trebuie corelat numarul lor cu starea dinic4 a animalelor
,i ~
de

apreciat gradul infestatiei.

' I

~ -I La cadavre. se deschide intestinul gros, observ&ndu-se helmin~i tn cecum

~
fi \:o1on, la cline ei gAsindu-se ln numlr mai mare ln special la ~ J

. - . Tricocefalii sunt usor

cecale
' de recunoscut, ei fiind fixati·r de peretele intestinal,
pofliunea sub~re a helmin~lor fiind lnfiptA ln submucoasa, iar ·pof1iunea lngro,a
ta -
libera. Se recolteaza helmin~i ,i se apreciaza gradul infesta~ei.

3.3.7. Dlagnostlcul capllarlozelor pisirilor

Capttariozele sunt nematodoze, care la pasari · sunt produse prin
parazitismul ln difertte segmente ale tubului digestiv, a diverse specii ale genulu
i
Capillaria, din familia Gapil/ariidae :
- Ca~illaria caudinflata - localizare intestinul sub~re la galinacee ti ,
~
columbiforme ;
 .. 139

-.J::apillaria obsingnata ;
uri la galinacee ~i anseriforme.
- _9apillaria anatis - localizare tn cecum
'-.' - •- .... · - c •
11011 11111
tii yoiiu;ul Ciiµ/iia11ii iiiy. I 4j $un
i nemaiozi cie cuioare aii:>ic1oasa, cu
put4nd
mm lungime (femelele de C.annulata
corpul subfire , mcisurand lntre 1 ~
i tub
roni grosime, aspectul asemanator unu
ajunge chiar la ~ mm) ,i 50-120 mic
punea
ului. Au corpul inegal calibrat, por
capilar, de unde ,i denumirea gen
terioara,
o~Andu-se progresiv spre partea pos
anterioara fiind mull mai sub~re, lngr
1' . 74 a).
astfel ca trecere a din tre por pun ea efilata ,i cea tngro~ata se face lent (fig
prevazuta cu unul sau doi lobi mici
Extremitatea caudala a masculului este
un spicul dispus terminal,
sau cu ni,te ape._ ndice reduse (ln funcJie de specie) ,i
teristici
sau acoperita cu spini chitino,i (carac
adapostit lntr-o teaca neteda, s~ata
-=----
speciei).

(
Extremitatea posterioara a femelei se
termina rotunjit, iar orificiul vulvar este I)
efilata ,i cea lngro,ata.
situat la locul de trecere dir.tre zona
la
tapi vezicula!e caracteristice (situate
Helmin~i mai pot prezenta unele dila
- la
nnulata sau in portiunea posterioara
nivelul extremita~i anterioare - la C.a
C.caundinflata).
roni, sunt asem4natoare 'cu cele de
Quale, masurAnd 50-65/20-35 mic
doua
are galbuie sau g_alben-cenu,ie, cele
Tricocephalus . Au coaja neteda, culo
sunt
te (sunt lnfundate), iar marginile laterale
,, dopuri (bu~ane) nu sunt proeminen
ul oului
ativa este dispusa uniform in interior
mai pu~n convexe. Substanfa germin

(fig. 74 b).
n a, semnele
DiagnosUcul capilariozei este greu de pus la pasarile ln viaf
lizarea
ice fiind necaracte ristice ,i de o gravitate variabila, ln funcJie de loca
clin
at prin
azifilor (forma bolii) fi gradul de infestare. Diagnosticul trebuie ~nfirm
par
ropsic.
examen coproscopic sau examen nec
l'

t
~
 140

Prin examenul coproscopic,

efectuand preparate dir. ecte sau utilizand
metode de lmboga~re (meto
da centrifugarii sau metod
a Willis) se eviden~aza
ouale de Capillaria, care su
nt Ufor de identificat, conform
descrierii anterioare.
la necropsie, se evidentiaz
l I
a leziunile ln portiunea paraz
itata (ingluvita sau
enterita de diferite tipuri : ca I

tarala, pseudomembranoasa
sau chiar hemoragica, in
func~e de intensivitatea inf
esta~ei). Din zonele respectiv
e, se examineaza raclajul
mucoasei, helmin~i fiind ,
localizati in corionul muco
I asei. Produsul raclat se
examineaza lntr-o placa Pe
tri cu pu~na apa, de prefer
at pe un fond intunecat, ,
observ~ndu-se helmin~i, cu
aspectul caracteristic.

3.3.8. Dlagnostlcul trichlneloz

el
/,'[ Tlichineloza este o parazito
zoonozA majora, 1n!Alnita la
numeroase specii
/ de animale domestice ~i sa
lbatice ~i. binelnteles, la om
, produsa de nematodul
Trichinella spira/is (familia
Trichine/lidae), localizat ca ad
ult in intestin, iar larvele in
musculatura somatica a ac
eluia,i organism.
Trichineila spira/is - adultu/-
este un nematod mic (1,4-1,6
mm/40 microni -
masculul ,i 2,2-4 mm/60-72
microni - femela), cu corpul
inegal calibrat, poJliunea
anterioara fiind mai subtire
decAt cea posterioara.
'
La extremitatea anterioara
a corpului se afla gura, pre
vazuta cu u ~.
stilet.
_ ,-
Masculul prezinta la niv
elul extremitapi posterioare
organul copulator
spensa copulatoarfl>u o
morfologie caracteristica, nea
v_and spiculi. .
Orificiul vulvar al femelei es
te situat in partea antenoara
a corpulu1.
~unt helminti vivipari, fem
ale depunand larva ale ca
' ror dimensiuni, la
nastere, sunt de 80-100/6
microni 'i care, ca fi adulpi,
' . poseda un mic spin cefalic
(stilet).
ln locurile de elec~e unde • .
paraziteaza - mu sculatura• soma tica , 1n special
cea mai activa ~i intens irig •
ata - larvele, pn•ntr-un pro ces specific de spiralare ~i
 141

ch ist sp ec ific (ch ist trichin elotic) (fig. 75>·

rea un ui
lncapsulare, determina forma nd
00 mi cro ni lun gim e, avA nd o formA ovalara, fii
0-8
Acest chist masoara tntre 35
e sub,re, iar la
~i ma i bo mb at la miiloc. Membrana chistului est
~~~••!it la extremita~
le de gra sim e. Tn inte rio rul chistului se afla una sau mai
cei doi poli se observa bu
ra 0,8-1 mm.
multe larve spiralate ce masoa
e/o ze i la an im als le Tn via ,ta este greu de precizat Astfel,
Diagnosticu/ trichin
. pra ctic im po sib il, da tor ita slabei exprimari clinice a bolii
la
un diagnostic clinic es te
a
liza te tes te ce evi de np aza raspunsul imun ag4rut ,ln urm
animale. Au fost uti - - - - - - ~C t '.. HJ ---
pre zentat o se ns ibilitate variabihi, Tn
ine lla sp. Re zu ltatele au
infestapei cu Trich
ta ln
nu l ,i me tod a utiliza te, iar specificitatea lor este influenfa
funcpe de antige
itoze.
special de evolupa altor paraz
crificarea
os tic sig ur ('i rel ativ) u,o r al bolii se stabile,te dupa sa
Un diagn
hinelotici.
ac es ta co ns ta in evi de n~ ere a larvelor ,vsau a chiftilor tric
animalelor ,i
ro pi c, ~r e se efectueaza
obligatoriu la
e prin ex am en ul tri ch ~s
Aceasta se fac
r4 veterinani
crificap in ab ato are in tar a noastra, ca ,i in reteaua sanita
top porcii sa
ctueaza, de
u an im alele sa crifica te Tn gospodariile populatiaifse efe
de stat eentr "

ratelor din
lizata pentru examinarea prepa
-
C;

f! § J if ti? r t ~ uti
asemenea, ~
ica~ ,i la
p, me ze luri etc .), in cazul existentei chiftilor calcif
came (cama
contraexpertiza .
mpresorul
am en ul trichin elo sco pic efectuat curent, se utilizeaz4 co
Pentru ex
eleqie, tn
hin osco pu l. Se ex am ine az a probe din musculatura de
specific fi tric
ti\i fi
fra gm atici, da r fi din int ercostali, psoafi, mu,chii lim
\ principal pilierii dia
bob
efe ctu ea za seqiuni mici (maxim cAt un
r laringieni. Din probe le de ex am ina t $8

rei musculare, utiliz&nd o foarfe

c4
An du -se de -a lun gu l fib
de orez, secJionarea fclc
lam a co mp res oru lui, ln dreptunghiurile marcate ,i
curb4. Secpunile 9e pun pe
e ,uruburile de
; 98 pu ne a do ua lam a a compresorului fi se strAng bin
numerotate
rente; iar la
lizA nd o bu na pre 9a re a probelor, care devin transpa
la capete, rea
trichin os co p 98 po ate ve de a structura fibrelor musculare.
examinarea la
 142

. d I animalele intestate se observa chisui

tn cazul probelor provenite e a . ,
. . descris anterior - sau dupa caz f 1/sau larve
trichinelici, cu aspectul caractenSlic - . .
. b . efectuata cu multa aten~e. ma1 ales ln
tnca netncapsulate. Examinarea tre uie
.. · chistilor calcificati. Tn cazul
cazul prezenJei acestor larve ne,ncapsulate ,, a ' . .' .
. . ita confuzia cu sarcochistii, se va utiliza o solu~e
prezenJe1 acestora t I pentru a ev , ,
. u. ( id ti cid clorh1'dn·c - 10%), care permite eviden~erea larvelor
clarifianu:a ac ace c sau a
din chistii trichinelici sau structura sarcochi,tilor. De asemenea, pentru examinarea
'
probelor cu chifti calcifica~. ca fi a probelor din preparate diverse, se utilizeaz~

metoda digestiei artificiale.

Metoda necesita un termostat reglabil (37-400C), un aparat Baermann,

alaturi de alte materiale ob~nuite de laborator f i bineinfeles sucul gastric artificial

(con~ne: 0,5% acid clorhidric fi 1% pepsina). Probele din camea sau preparatele
ce se examineaza se toaca sau se faram~eaza marunt f i se pun pe nifte buca~ de
panza de nylon cu ochiuri foarte fine sau pe site a,ezate la gura palniei. Se adauga
apoi sucul gastric artificial, pana la completa acoperire a probei, proporpa intre
materialul de exa1t1inat fi sucul gastric utilizat fiind de 1/15-1/20. Suportii cu palnia
I

II astfel pregatite se introduc la termostat si ser lasa pana a doua zi, timp in care are
I

loc digestia camii fi se elibereaza larvele de Trichinella, ce se vor acumula in

sedimentul de deasupra clemei. Se recolteaza primele picaturi intr-o placa Petri
care se va examina cu lupa binoculara, la microscop sau trichinoscop,

t,
J
I
observandu-se larvele in cazul probelor ce provin de la animale intestate.
Tn cazul in care lichidul recoltat nu este limpede, se pot face cateva spalari fi
sedimentari repetate (2-3) cu ser fiziologic.
De asemenea, digestia a fost grabita prin amestecul ,i omogenizarea celor
doua componente (proba de examinat ,i sucul gastric artificial) cu ajutorul unui
agitator in timpul termostatarii, care a fost mull scurtat (2-4 ore}, apoi materialul a
fost ·pus la aparatul Baennann ,i lasat inca o ora pentru sedimentare, timpul de
a,teptare pana la examinare fiind astfel mutt mai scurt.
 143

b)
a)

X y Ur i S
eq u1
Fig. 70 - 0
a) - Femela
b) - ~1

~
If;\ ; ·

I
/
\~, \
I I
I

'j

{ !

a)
b) ' c) . d)

~. n- Pa ss al ur us am bi gu us
a) - Extremi.t.atea ante rioa rA
b) - Extremi t.ate a pos teri oar A a mascu-
c) - Ext rem itat ea pos teri oar Afemlul':11-
d) - Oul a ele1

I Fig. 72 -H et er a k is
ga lli na e
a) - Ext r. ant erio ari
b) - Ext r. pos teri oar A a
c) - Oul masculului
a) c)
 ('
I

144

I
\
a) b) c) d)
I
Fig. 73 •Tr i c o c e p h a l u s s p.
a) - HascuJ11J
b) - Fenela
c) - Extrali.tatea posterioarA a MscuJuJni
d)- M

0
b)

a)

Fig. 74 - C a p i l l a r i a s p.
a) - Aspectul corptlui (femelA)
b) - M ·:,

Fig. 75 - C h i s t u l
tr i chi ne l .o tic

~·
_ 41 t