Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pandectele Saptamanale 16-2012
Pandectele Saptamanale 16-2012
Hamangiu
ndectele
S [ptlmflnale
Din cuprirus:
Doctrini
I Hotdrd.rea,,Caja de Madrid": extinderea indirectd a protecliei
consumatorilor in materie de clauze abuzive, Roxane TAMAS
Jurispruden{5
I Repararea prejudiciului cauzat unei persoane ca urmare a agresiunii suferite
prin fapta unui animal. Criterii de evaluare a despigubiriior solicitate.
Admitere recurs (inalta Curte de Casafie qi Justi{ie, sec[ia I ciuild.,
decizia nr. 1 130 diru 2 1 februarie 2012)
t) Hot[rAre judecdtoreascd. Nemotivare. Nerespectarea art. 6 paragraful 1 din
Convenlia EDO. Adrnitere recurs (Curtea de Apel Oradea, secfia a II-a ciuild.,
de contencios administratiu qi fiscal, decizia nr. 109 din 8 februarie 20L2)
I Pensie. Stagiu de cotizare. Perioada de qcolarizare profesionald. Procedura
administrativd prealabild. Neindeplinfue (Curtea de Apel Craioua,
seclia I ciuild., decizia nr. 3020 din 6 martie 2012)
0 Anulare a.hot1;rdni qi trimiterea ca:tzei spre rejudecare. Necercetarea fondului.
Condilii (Curtea de Apel Timigoara, sec{ia I ciuild, decizia ciuiid. rcr. 854
din 21 m.artie 2012)
Scurt examen de practiei judiciari in materia arestirii preventive
COLEGIUL DE REDACIIE:
Andreea Popescu - judecdtor Iolanda Bo{i - avocat doctor
Dumitru Marcel Gavriq - judecitor Anca Jeanina Nign - judecdtor drd.
Dragoq Bogdan - avocat Cosmin Viduva - consilier juridic doctor
Mioara Aldea - judecdtor Cristian-Paul Lospa - avocat
ttqtl"l"$avriq - judecdtor Director editorial:
Gabriela Florescu - judecdtor doctor Marian Florescu
Andrei Ioni{i - avocat
roan Doru dunduc - judecator Redactor qef:
se"si; fl"r""", - avocat doctor Mari,s $cheaua
Dan Mihai Du{u - avocat Relalii internalionale:
Liviu Chiric _ avocat Alexandru Florescu
Adresa redac{iei Abonamente
&di.tur a, Ro setti International Departament Distribu{ie I Y i-nzarez
str. Ion Brezoianu nr. 9, ap. 6 tel: 021.314.77 .8L, 0726.L78.1Xs
sector 5 fax: 031.814.81.83
Bucuregti e-mail: distributie@editurarosetti.ro
cod postal: O5AO22 wrvx'.pandectelesaptam ana.le.ro
@ 20t2. To ate drepturile rezervate Editurii Rosetti International.
Nicio parte din aceastd revisti. nu poate fi reprodusi sub nicio
formd f5.r5, permisiunea editorului.
1
Pandectete SdPtdmdnale - 16/201 2
Index cuvinte cheie*
Accident cu victime multiple, 17 Curtea EDO - jurisprudenli cu Ordine pubiicd,33
Accident de ciculalie, 17 privire la detenlia preventiv5, 34 Pensie - stagiu decotizare,24
AmendS, 19 Curtea EDO, 34 Pensie,24
Animale - cAine periculos, 11 Daune morale, 17 Pericol concret, 33
Arestare preventivd - menlinerea Daune, 11 Prejudiciu - cauzat unei persoane ca
mdsurii, S0 Despdgubiri - criterii de evaluare, urmare a agresiunii suferite prin
Arestare preventivi - persistenla 11 fapta unui animal, 11
pericolului social, 31 Despdgubiri - stabilite printr-o Prejudiciu de agrement, 11
Arestare preventivi - prelungirea hotirAre penald, 9 Prejudiciu estetic, 11
duratei in cursul urmiririi Desp5gubiri,9,1L,28 Prejudiciu, 9, 11
penale,33 Directiva 93/13/CEE, 3 Prepus,9
Arestare preventivi - revocare, 35 Excepfie de neconstitulionalitate, Prescriplie,28
Arestare preventivi - schimbarea 15 Procedura de executare, 19
incadrdrii juridice, 32 Executare siliti, 19 Proceduri administrativi
Arestare preventi.vi - termen Extridare, 30 prealabili,24
rezonabil,36 For!5 majorS, 26 Procedurd speciali de executare
Arestare preventiv5, 28, 30, 31, 32, HotirAre CEDO, 15 - hotirAre judecatoreascd
32,33,34,35,36 Hot5rflre judecitoreascl - pronunlati de instanla de
Arestare provizorie in vederea necercetarea fondului, 23, 27 contencios administrativ, 19
extrddirii, 30 HotdrAre judecitoreasci - Proteclia consumatorului, 3
Autoritate publici - conducitor, 19 nemotivare,2S R[spundere civild de]ictuali, 9
Cla.uzd abuzivi, S HotirAre judecdtoreasci, 19, 23 Rispundere pentru fapta proprie, 9
Clauzd de rotunjire, 3 Legea nr. 146/7997, 25, 26 Rejudecare, 27
Comitent,9 Legea nr. 55412004 - art.24, t9 Repararea prejudiciului, 11
Consumator, S Legea nr. 554/2004, Lg Revizuire, 15
Contract de asigurare, 17 Necercetarea fondului, 23, 27 Sechestru asigurator, 23
Contract de lmprumut bancar, 3 Obliga(ia de a da, 19 Stagiu de colizarc,24
Convenlia EDO - art.6,23,25,35 Obligafia de a face, 19 Taxi de timbru, 25,26
Conven{ia EDO, 23, 35 Obligalia de a nu pirdsi localitatea Tentativi la infractiunea de omor
Credit ipotecar, 3 sau !ara, 32, 34 deosebit de grav, 21
Curlea EDO - art.6, 15 Obligalii - ce nu se pot executa pe Tentativi, 21
cale silit5, 19
* Cifrele trimit Ia numdrul de paginS.
7O4pag.
80lei
8 Doctind
Pandectele Sdptdm6nale - 16/2012
inalta Curte de Casatie qi Justifie
R[spundere civilS delictuali. Ac{iune Cuvinte cheie:
in regres a comitentului pentru I Rispundere civild delictuali
recuperarea sumelor plitite cu titlu de o Rispundere pentru fapta pro-
prie
despigubiri, stabilite printr-o hotirire r Comitent
penali definitivd, citre persoanele . Prepus
e Prejudiciu
prejudiciate prin faptele prepugilor. r Despigubiri
(inatta Curte d.eCasa[ie qi Justifie, sec{ia I ciuild.,
o Desplgubiri - stabilite prin-
tr-o hotdr6.re penal[
decizia nr. 290 din 20 ianuarie 2012)
Cod citarezPSl774
Reclamantul Ministerul Angajarea rispunderii pArA!ilor (www.pandectelesaptamanale. ro)
Apdrdrii Nalionale a che- a fost instituitd in urma stabilirii
mat in judecati pe pArAlii vinovdliei acestora, in timp ce rds-
T.I., 8.V., C.I.L. qi D.I., so- punderea reclamantului Ministerul de apelanfi Cur{ii Europene a Drep-
IicitAnd obligarea acestora la plata Apdr[rii Nalionale a fost instituit[ turilor Omului, relinAnd c[ nu a fost
urmdtoarelor sume de bani: T.I. - in calitate de parte responsabil[ ci- inc[lcati nicio normd de procedurd,
1.481.340,83 lei, B.V. - 276.0A7,50 vilmente, in temeiul art. 1000 alin. cazurile de suspendare obligatorie
sau facultativi a judeci{ii fiind limi-
- 276.007,50 lei qi D.I. -
lei, C.I.L. (3) C.civ., comiten(ii fiind responsa-
tativ previzute de art.242, art.243
222.766,67 lei. De asemenea, a so- bili de prejudiciul cauzat de prepuqii
licitat obligarea pArAlilor la plata lor in funcliile ce li s-au incredinfat. qi art.244 C.pr.civ.
dob6nzii legale, incepAnd cu data Cu inscrisurile depuse la dosar, Cat priveqte criticile tuturor
de 28.09.2006 pdni la data pli{ii respectiv situalia privind plata des- apelanlilor asupra fondului canzei,
efective. pdgubirilor la care a fost obligat Mi- instanla de apel a retinut cd prin
Prin sentinla civili nr. 255 din nisterul Apdrnrii Nafionale, acesta sentinla nr. 329/2005 pronunlatd
22.02.201A, Tribunalul Bucureqti, a fdcut dovada pl5lilor citre pirlile
de Inalta Curte de Casa{ie qi Jus-
Seclia a V-a civili a admis acliu- civile, astfel incAt solicitarea recu- tilie, au fost condamnali inculpalii
nea gi a obligat pe pArAtuI T.L ia peririi acestor sume de la pdrAlii M.I., general col. (r.) T.I., col. 8.V.,
plata sumei de 1.481.340,83 lei, It.col. C.I.L., maior D.I. la pedeapsa
vinovali este legitimi.
pe pirAtul B.V. la plata sumei de Nu a fost primitl apirarea pd- inchisorii pentru sivArqirea infrac-
276.0A7,5A 1ei, pe pArAtul C.I.L. rAlilor potrivit clreia aceqtia ar fi tiunilor previzute de art.174 alin.
(1) C.pen., respectiv inflacliunea de
la plata sumei de 276.007,50 lei qi executat un ordin, fald de faptul ci
pe pdritul D.I. la plata sumei de aceste apdrdri au fost analizate de
instigare la omor; au fost obligali
222.166,67Iei, precum qi a dobAnzii instan{e cind au stabilit definitiv inculpalii sh plSteasci despdgubiri
legale aferente incepAnd cu data de vinovdlia qi rdspunderea penali qi Ei cheltuieli judiciare celor 83 pdrfi
civile, in solidar cu partea responsa-
28.09.2006 p6ni la data pldlii efec- civild a p6r6filor, astfel incAt, in cau-
z6,,na se impune o astfel de analiz5.
bil5 civilmente Ministerul Apiririi
tive, in favoarea reclamantei.
Nalionale; a fost respinsl cererea
Tribunalul a relinut c5, in te- De asemenea, a fost inlSturati
de obligare in cauzd a Ministerului
meiul sentin(ei^penale nr.32912005 apdrarea in sensul oblignrii doar la
jumitate din sumele achitate de rq. Finanlelor Publice, pentru Statul
pronunlatd de Inalta Curte de Ca-
RomAn, in calitate de parte respon-
salie qi Justilie, Sec(ia penal5, de- clamant, relindndu-se ci acesta are
sabili civilmente.
finitivd prin decizia w. 12U2006 la indemAni acliunea in regres im-
in considerentele acestei ho-
pronunlatd de Inalta Curte de Ca- potriva pAr8filor pentru recuperarea
integrali a sumelor achitate cdtre
tlriri penale s-a ar[tat, detaliat,
safie qi Justilie, Completul de 9 pentru fiecare parte civi16, care a
judecdtori, reclamantul Ministerul pnrlile civile din procesul penal
fost prejudiciul incercat prin im-
Apirnrii Nalionale a fost obligat Prin d.ecizia nr. 7 d.in
pu$care in cadrul evenimentelor
in solidar cu inculpalii (pArAlii din 79.01.2071, Curtead'e Apel Bucu-
din 21-22.12.1989 la Cluj NaPoca,
prezenta cauzd), la plata sumei de regti, Seelia aVII aeiuild gi Pen- care a fost trauma psihici qi care a
3.778.530,00 1ei, reprezentAnd dau- tru cauze priaind. conflictele d.e fost pierderea materiali incercatd
ne materiale, morale qi cheltuieli de muned. gi a.sigurd.rile soeiale a de fiecare qi despigubirea acordati.
judecati cdtre cele 83 de pdrli civi- respins, ea nefondate, aPelurile De asemenea, s-a ar[tat ci in fieca-
le constituite in dosarul pena}. Din d.eclarate dc apelan{ii Pd.r6.{i. re caz in parte inculpalii rdspund in
acest debit, Ministerul Apirdrii Na- Instanla de apel a inl[turat criti- solidar de plata daunelor, deoarece
lionale mai are de recuPerat suma ca vizAnd modul greqit de soluliona-
fiecare in parte qi imPreuni au con-
de 2.255.522,50 }ei. re a cererii de suspendare ajudec5lii
tribuit la producerea prejudiciului.
pAn[ la solulionarea cererii adresate
Jurisprudenld 9
Pandectele SdPtdmdnale - 1 6/201 2
in solidar cu inculpalii a fost intinderea prejudiciului suferit, in- tuturor pirlilor civiie, impotriva
obiigat, ln calitate de parte civil- stanla penaii de recurs a arbtat cd, prepuqilor T.I., 8.V., C.I.L. qi D.I.,
mente responsabild, Ministerul pe temeiul art.1084 C.civ., daunele curtea de apel a considerat c5, in
Aplririi Nalionale deoarece, potri- materiale sunt formate din pierde- aceast[ fazi instan\a ate comPe-
vit art.1000 alin.(S) C.civ., comiten- rea efectiv suferiti qi beneficiul de tenla limitati numai la stabilirea
lii sunt responsabili de prejudiciul care partea a fost efectiv lipsit5,prin iar sumelor datorate de fiecare Prepus
cauzat de prepuqii lor in funcliile ce daunele morale sunt stabiiite comitentului, fdrd a Putea in vreun
li s-au incredinlat. Temeiul respun- aprecierea instan{ei, subordonatd fel analiza, aga cum au cerut aPe-
derii comitentului pentru faptele insd condiliei aprecierii rezonabile lanlii, culpa atit in risPunderea
cauzatoare de prejudicii ale prepu- pe o bazi echitabilS corespunzitoa- pena16, cAt qi in r[spunderea civili.
Eilor il constituie obligalia de a ga- re prejudiciului real qi efectiv pro- Instanla civili nu Poate schimba
ranta desp[gubirea celor ce au su- dus pirlii lezate. ceea ce s-a statuat definitiv qi cu
ferit daune prin acliunile comise de De asemenea, instanla pena15 autoritate in procesul penal, nici in
prepuqi. inalta Curte de Casalie qi de recurs a considerat corect sta- sensul inldturdrii totale a obligali-
Justilie a relinut, in considerente- bilit raportul de prepuEenie intre ei de plati din sarcina apelantului
le sentinlei, cd Ministerul Apirdrii comitentul Ministerul Ap[rdrii Na- C.I.L. qi nici in sensul stabilirii in
Na{ionale, comitentul, nu este vino- fionale qi prepuqii inculpali. sarcina Ministerului Apiririi Na-
vat, el este doar un garant, calitate in raport de cele expuse anteri- lionale a obligaliei de plat[ a unei
care ii di dreptul ca, dupd desp[gu- or, curtea de apel a constatat ci, in pdrli din suma pretinsi apelanlilor
birea victimei, si ceari prepusului cauza pena15, s-a exercitat acliunea T.I., B.V. qi D.I.
sd achite suma pe care a plStit-o civil6, in condi{iile art.14 C.pr.pen., impotriua acestei decizii au de-
pirtii vdtdmate. Rispunderea co- repararea pagubei fiind dispusd a clarat recurs, pdrd.lii 7.1., B.V. gi
mitentului este deci, un caz excepli- se face, potrivit dispoziliilor legii D.1., invocd.nd motiuul de recurs
onal de r[spundere fEri cu]pi. Este civile, prin plata unei despigubiri preud.zut de art. 3A4 pct. 9 C.pr.ciu.
riscul de activitate pe care comiten- bdneqti, peatru repararea prejudi- t...1
tul trebuie si-l suporte, cici paguba ciului material, dar qi pentru repa- Examinind decizia recurate,
a fost cauzatd de aceast[ extindere, rarea daunelor morale pretinse de prin prisma motivelor de recurs
prin prepuEi, a propriei activitali. victimele constituite pirli civile. invocate, inalta Curte a re{inut
In ultima analizd insd, prepuqii qi intrucAt instanla penali nu a de- urmitoarele:
nu comitentul pldtesc daunele, pla- terminat concret obligaliile de pla- Recurenlii consider[ cd recla-
td pe care el, comitentul, o garan- td ce revin fiecdrui inculpat, insl a mantul nu poate pretinde pe calea
teazd. Cu alte cuvinte, comitentul llmurit raporturile dintre pirli, s-a cererii de chemare in garanlie re-
care pliteqte integral despigubirea apreciat ci, in prezenta cauz6, ur- stituirea sumelor pl5tite victimelor
are o acliune de regres, in temeiul meazda se stabili regulile aplicabile in temeiul hotirArii penale, deoare-
art.998-999 C.civ., impotriva pro- in desocotirea solidaritilii pasive. ce rdspunderea pentru prejudiciul
priilor prepuqi qi impotriva altor in procesul penal purtat anterior cawzat victimelor revine exclusiv
prepuqi sau comitenli. qi finalizat printr-o hotdrAre penali reclamantului. in acest sens, recu-
Im.potriua acestei hotdr&ri pe- definitivd de condamnare, a fost so- renlii reitereazd. aplrdrile formu-
nale s-a exercitat recursul de cd.tre lulionati atAt acliunea penal6, cAt late in procesul penal, care au fost
inculpa{i, partea resporusabild. ciuil- qi acliunea civil6, in sensul ci au analizahe in hotlrdrea penali de
mente Ministerul Apdrdrii Na{iona- fost stabilite elementele rS.spunde- condamnare, qi anume, cd au comis
le qi o parte din pd,r{ile ciuile. Pnr, rii civile deiictuale, conform reguli- faptele cauzatoare de prejudicii ur-
$ecizia nr.l2l/2006 pronunlatd de lor generale din art. 998 qi art. 999 mare a ordinelor primite.
Inalta Curte de Casalie qi Justifie, C.civ., insi cu instituirea solidari- Recurenlii mai suslin cd, din
Completul de 9 judecdtori, recursu- t5!ii pasive in plata despigubirilor, corelarea prevederilor art. 1000
rile au fost respinse ca nefondate. pentru cazul special aI rispunderii qi art.1003 C.civ., rezultd ci rbs-
Criticile referitoare la solulionarea comitentului pentru fapta prepu- punderea pentru daunele produse
ac{iunii civile in procesul penal, sului, in temeiul art. 1000 alin.(8) trebuie sd revini exclusiv Ministe-
ridicate de inculpali qi partea res- C.civ., datd fiind constatarea de cd- rului Ap[ririi Nafionale, deoarece
ponsabilS civilmente cAt priveqte tre instan{a penali a raportului de art. 1000 nu instituie rdspunderea
cuantumul sau neiustificarea des- prepuqenie intemeiat pe relalia de solidard, iar art. 1003 se referd la
plgubirilor, au fost gisite nefonda- subordonare intre pirfi. rispunderea solidard numai in ca-
te. S-a relinut c[ dreptul la repara- RelinAnd incidenla principiului zul codebitorilor.
lie materiali este reglementat prin inscris in art. 22 C.pr.pen., potrivit in realitate,ceea ce interesea-
aft.74 qi art.346 C. pr.pen. fdrd insi cdruia hotdrArea definitivd a instan- zi sub aspectul temeiului juridic
a fi stabilit qi modul de determina- lei penale are autoritate de lucru al preten{iilor formulate de recla-
re a daunelor materiale gi daunelor judecat in fala instanlei civile care mant in prezenta cauzd sunt dis-
morale. Ca atare, sunt aplicabile judecd acliunea civil6, cu privire la poziliile art. 1000 alin.(3) C.civ.,
normele Codului civil, respectiv dis- existenla faptei, a persoanei care a care instituie un caz de rispundere
pozifiile de principiu prevdzute de sivArqit-o gi a vinovdliei acesteia qi pentru fapta altuia, nu pentru fap-
art.998 qi art.999, care nu fac insd constatAnd ci instanla civild a fost ta proprie qi care instituie, contrar
distinc{ie intre prejudiciul materi- investitd numai cu regresul comi- celor suslinute de recuren{i, o soli-
al qi prejudiciul moral, deqi ambele tentului Ministerul Apirdrii Na!i- daritate specificd intre comitent qi
sunt supuse reparS.rii. CAt priveqte onale, care a pl5tit despdgubirile prepus, exclusiv in folosul victimei.
Juispruden{d 1 3
Pandectele Sdptdmdnale - 16/2012
prejudiciului cauzal ca urmare a Prejudiciul estetic qi prejudtciul criterii: gravitatea mare a leziuni-
agresiunii suferite prin fapta unui de agrement se tnti,lnesc intr-un Ior, viala pdrlii vdtnmate fiind pusd
cAine din rasa Pitbull, iar Pentru punct comun - ambele se subsumea- in pericol urmare imediati qi nemij-
aprecierea lui, instanla trebuia sd zd. categoriei mai largi a prejudiciu' lociti a faptei animalului de talie
stabileascd prin probe certe acti- lui corporal. mare qi de o agresivitate deosebi-
vitdlile desfiqurate de reclamantd Sub aspect obiectiv, ambele Pre- td - rasa Pitbull; durata qederii in
anterior accidentului, in ce misuri judicii se caracterizeazd prtra vdtd- spital; gravitatea qi intensitatea
reclamanta mai poate sau nu Pre- miri aduse sdndtilii sau integriti- mare a durerilor; sechelele tardive
sta aceleaqi activitili qi ce venituri lii corporale. Din punct de vedere constdnd in pierderea definitivi a
s-ar fi realizat prin acele activitili subiectiv, atAt prejudiciul estetic, funcliona1it5lii unui organ (ochiul
sau costul suportat de reclamanti cit qi prejudiciul de agrement im- stAng) qi cicatricile permanente 1a
prin plata altor persoane care se plicd suferin\efrzice qi psihice. nivelul felei; vArsta reclamantei;
presteze activitdlile in locul ei, as- Spre deosebire de prejudiciul de angoasele acesteia referitoare la
pecte ce nu rezulti din consideren- agrement, cel estetic se rezumi 1a starea actuali qi viitoare a sdn[t5-
tele deciziei. acele leziuni care infrAng armonia liisale qi consecin{ele pentru starea
in ceea ce priveqte daunele ma- fizicd a persoanei. Numai vitdmi- psihicd a reclamantei, precum qi ca-
teriale privind interven{iile chirur- rile susceptibile si aduci atingere racterul durabil al atingerii aduse,
gicale la care urmeazd a fi suPusS esteticii individului justificd indem- fiind previzibil c[ aceastd atingere
reclamanta, probatoriile sunt con- nizarea. a integritdlii corporale se va men-
tradictorii, instan[a lipsind-o astfel Catza suferinlelor psihice se !ine, ce1 pulin cu aceeaqi gravitate,
arralizeazd, de asemenea, diferit in pe toatd durata vielii reclamantei.
de speranla remedierii prejudiciu-
iui estetic. situalia daunelor estetice. Dac[ in Trebuie avut in vedere gi faPtul
De asemenea, instanla nu a f5- cazul prejudiciului de agrement, cd reclamanta a dovedit ci leziuni-
cut referiri la natura despdgubiri- leziunile se repercuteazl asuPra le traumatice suferite au necesitat
lor acordate, in sensul de a menli- tuturor acliunilor pe care le presu- qi necesitd in continuare ingrijiri
ona daci este vorba desPre daune pune o via!5 normali, Prejudiciul medicale, respectiv tratamente de
materiale sau daune morale, ci s-a estetic influenleazd in mod special intrelinere qi refacere a esteticii
Iimitat a arita cd"evalleazd suma anumite segmente aie vielii sociale. felei, pe o perioadi nedeterminatd,
de 5000 euro ca fiind un cuantum Mutildrile, ci.catricele, desfigurdrile posibile doar cu ajutorul unor me-
corespunzitor prejudiciului cau- pot fi factori de naturd a Provoca dici specialigti din afara granilelor
zat", deqi reclamanta a aritat ci pierderea locului de munci - daci !nrii.
acestea (despdgubirile) decurg din aceasta este condilionati de un as- Pe de alti parte, instanla de re-
internarea in spital, traumele fizice pect fizic agreabil - sau chiar,'con- curs reline ci nu este admisibili re-
qi psihice, sechelele posttraumatice damnarea" 1a singuritate. ducerea despigubirilor solicitate de
care afecteazS negativ participarea Urmirile negative ale prejudi- reclamantd fdri o motivare temei-
la viala social[, profesional[ qi de ciului estetic se resimt cu precidere nici, exceptie f[cind cazul in care
familie, ceea ce exprimd atit preju- in plan familial qi profesional, fird pnrlile se inleleg asupra existenlei
diciu material, cAt gi moral. a pierde din vedere imprejurarea ci qi cuantumului daunelor (principiul
Se impune, totodatl, a se com- orice persoand suferd in urma con- disponibilitilii ce guverneazi solu-
pleta probatoriul in ceea ce priveqte qtientizirii pldgilor sau cicatricelor lionarea acliunii civile).
prejudiciul de agrement qi prejudi- inestetice. Se impune ca, in rejudecare,
ciul estetic gi a se face o arralizd a Toate aceste aspecte, evidenli- instanla sd faci o corecte reapreci-
impactului asupra vielii sociale qi azd faptul ci instanla de apel gi-a ere a gradului de culp[ al pdrlilor
de familie a reclamantei. fundamentat solulia pe un material in producerea prejudiciului qi al
Astfel, prejudiciul de agrement probator incomplet qi contradicto- cuantumului despigubirilor mate-
trebuie inleles in accepliunea sa riu, ceea ce echivaleazd, cu o nesolu- riale qi morale qi sd oblige pArAlii
larg[, ca avAnd o dublS natur6. As- tionare acalazei pe fondul sdu. proporfional cu gradul de culpd al
pectul obiectiv, concretizat in tulbu- Prin urmare, se impune comple- fiecdruia.
rdri fiziologice care provoacd nepli- tarea probatoriului qi stabilirea in Sub acest aspect, este necesar
ceri in via(a curenti nu este altul mod concret in ce constau daunele a se reanaliza calitatea procesu-
decAt prejudiciul fiziologic. Aqadar, acordate, din ce probe rezulti exis- ali pasivd a pdrdlilor O.V. qi O.I.,
prejudiciul fiziologic se afl5 ingio- tenla lor qi ce criterii au stat labaza avdnd in vedere qi inscrisurile de-
bat in prejudiciul de agrement, care evaluirii de citre instan!5 a cuan- puse in faza procesualS a recursu-
trebuie inleles in sens larg. in ace- tumului despigubirilor acordate ca lui gi eventual, administrarea de
Iaqi timp, victima conqtientizeazd daune morale sau daune materiale. noi probatorii sub aspectul stabili-
starea in care se afli, privafiunile Pentru evaluarea prejudiciului riicu certitudine a persoanelor care
qi restrAngerile pe care acel prejudi- de agrement, instanla de recurs con- aveau paza juridicd a animalului.
ciu i ie provoaci. Aceasti perceplie, statd necesar a se efectua o experti- Pentru considerentele expuse,
diferitd de la individ la individ, este zd de c6tre o comisie medico-legald, s-a admis recursul declarat de re-
expresia naturii subiective a preju- in a cirei alcituire
sd intre qi specia- clamantd, s-a easat decizia atacaLd
diciului de agrement. liqti in chirurgia plastic6, expertizd qi s-a trimis cauza spre rejudecare
care sd aibd in vedere urmitoarele aceleiagi instanle de apel. tr
Jurispruden,td 17
Pandectele SdptdtmAnale - 16/2012
inargumerrtarea soiuliei pro- pentru suferinlele psihice canzate despigubirea va fi stabilit[ in func-
nunfate, s-a relinut cd la stabili- de moartea fiului respectiv frateiui lie de cota-parte din valoarea preju-
rea cuantumului daunelor morale acestora.(...) diciului ce revine fiecirei persoane
trebuie sd se aibi in vedere, pe de impotriua deciziei sus men[io- indreptdlite la desplgubire.
o parte, dreptui reclaman[ilor de a nate au declarat recwrs reclaman' Revenind Ia criticile recurenli-
primi o compensalie materiali fald tii P.D.$., P.G., P.M. qi P.V., inuo- lor cu privire la daunele acordate,
de prejudiciul moral suferit, iar, pe cdnd dispozi{iile art. 304 (...) pct. inalta Curte constati ci instanla
de altd parte, aceasti compensalie 9 C.proc.ciu., tn temeiul cdrora au de apel a relinut in mod corect ci
materiali si nu ducd Ia o imbog5li- solicitat co,sarect deciziei atacate, iar reclamanlii sunt indrept6lili sd so-
re firijustd catzd. in rejudecare, men{inerea sentin{ei licite daune morale, potrivit dispo-
Avind in vedere ci nu este po- primei instan{e, ca fiind temeinicd ziliilor legale mai sus evocate.
sibild identificarea unor criterii qi legald..(...) ln ceea ce priveqte ins5. cuantu-
qtiintifice corecte pentru stabili In ceea ce priveqte motivul de ne- mul daunelor morale, in lipsa unor
rea cuantumului daunelor morale, legalitate prevdzut de art. 304 pct. criterii legale obiective, stabilirea
aprecierea prejudiciului moral nu 9 C.proc.civ., recurenlii au suslinut acestuia rimine la aprecierea in-
se rezume la determinarea prelului ci instan{a a re{inut doar inciden- stanlei, astfel cum in mod corect s-a
suferin{ei fizice qi psihice care sunt !a dispoziliilor art. 25 din Ordinul relinut. Este de observat totuEi c[
inestimabile, ci inseamni aprecie- CSA nr. 2A12008, ignorAnd dispo- instanla s-a raportat la limita de
rea multilateralS a tuturor eveni- zi(iile art. 24 pct.1 qi 3 din acelaqi despigubire previzuti de legiuitor
mentelor negative a1e prejudiciului ordin. Au mai suslinut recurenlii qi menlionatd in poiila de asigu-
qi implica{ia acestuia, pe toate pla- ci potrivit afi.26 pct. 1 din Ordinul rare, ceea ce constituie un criteriu
nurile sociale ale reclamanli1or. CSA nr. 2012008, pretenliile per- obiectiv, precum qi la imprejurarea
in acest context, s-a relinut cd soanelor prejudiciate pot fi dovedite ci in urma evenimentului rutier au
suferinla provocati reclamanlilor prin orice mijloc de probi qi, deqi la rezultal mai multe victime ce ur-
prin pierderea in urma accidentului dosar s-a depus o facturi din care meazd. a fi despdgubite, potrivit dis-
de circulalie a copilului, respectiv rezulti ci s-au cumplrat materiale poziliilor art. 25 din Ordinul CSA
fratelui 1or este permanentS, iar la pentru construirea unui monument nr. 2A12008.(. . .)
stabilirea daunelor morale, trebuie funerar, instanla nu a linut cont de in raport de aceste considerente,
avut in vedere, pe de o parte, pre- acest inscris. inalta Curte, constatAnd legalita-
judiciul moral ireparabil cauzat pe Referitor la daunele rnorale, s-a tea deciziei recurate, in temeiul art.
plan psihic, dar gi consecin{ele pe suslinut cd solulia datl de instanla 312 alin. (l-) C.proc.civ., a respins
plan social, profesional gi familial. de apel are un caracter derizoriu, re- recursul ca nefondat. D
ln aceste condilii, s-a constatat prezentAnd L,57o dir, limita minimi
ci nu s-a probat faptul ci victima la care asiguratorul trebuia obligat
ar fi avut o contribulie materiali in temeiul contractului RCA.
decisivd Ia traiul zilnic al reclaman- Recursul reclamanlilor este
lilor, prin urmare, instanla a anali- nefondat, pentru considerente-
zat cuantumul daunelor morale in le ce urmeazi:
principal sub aspectul prejudiciului (...) in ceea ce priveqte motivul
moral legat de pierderea copilului de nelegalitate pre-vizut de art. 304
respectiv a fratelui lor. pct. 9 C.proc.civ., Inalta Curfe con-
S-a mai relinut qi imprejurarea statd cd instan{a de apel a fdcut o
in care s-a produs accidentul, re- corectd interpretare qi aplicare a
spectiv, ci atAt victima cit qi qoferul dispoziliilor afi. 24 qi 25 din Ordi-
care a provocat accidentul erau in nul CSA w.2A/2008.
reialii apropiate qi deplasAndu-se cu Astfel, potrivit art. 24 alin. (1)
autoturismul condus de acesta qi-a din actul normativ men(ionat, li-
asumat, ca orice pasager, un risc cu mitele minime de despdgubire sunt
privire la posibilitatea producerii pe stabilite de citre Comisia de Supra-
timpul deplas[rii a unui eveniment veghere a Asigurdrilor, iar alin. (3)
rutier, Iucru care s-a qi intAmplat. aI aceluiagi articol stabileqte limita
Fa!5 de aceste considerente, de despdgubire la un nivel de cel
s-a apreciat cd suma de 100.000 lei pulin 1.500.000 euro echivalent in
pentru pdrin{i gi suma de 50.000 lei
pentru frali stabilitd de prima in-
lei la data producerii accidentului.
In str6nsd legdturl cu dispoziliile
stan!5. este prea mare, avind in ve- legale menlionate sunt insd preve- Codul muncii
dere qi faptul cd accidentul a produs derile art. 25 din Ordinul CSA nr.
mai multe victime ce urmeazd sd fie 20/2008, potrivit cdrora in cazul in Edifia a If-a,
despdgubite. Astfel, a apreciat in- care in unul qi acelaqi eveniment actualizatS. (10 aprilie 2012),
stanla cd suma de 40.000 lei pentru au fost prejudiciate mai multe per- ingrijiti qi adnotati de
fiecare pirinte Ei suma de 10.000 soane qi valoarea totald a prejudi- avocat Costel Gilci
lei pentru fiecare frate reprezinti ciului depdgeqte limitele de despl-
o compensafie rnaterialS suficientd gubire speciflcate in polila RCA, 280 pag.
20 lei
- 16t2012
S[$irmanare
Pandedde
teza finald C. pen. qi aplicarea art. de fapt relinute, in mod corect sta- agdtat[ de bara de sus a autoturis-
37 alin. (1) 1it. b) C. pen., in tentativS bilind instanla de apel ci in cauzi mului condus de inculpat, insi in-
la infracliunea de omor deosebit de sunt intrunite condiliile tragerii Ia culpatul nu a oprit, ci a continuat
grav previzutd in art. 20 raportat Ia rispundere a inculpatului N.D. pen- inaintarea, deqi auzea sirena maqi-
art.774, art.175 alin. (1) lit. i) qi art. tru tentativd la infracliunea de omor nii de polilie din urma sa qi lipetele
176 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplica- deosebit de grav prevdzuti in art. 20 pirlii vitimate. Martorii au confir-
rea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat ia art. L74, art. 175 alin. mat existenla manevrelor pericu-
in baza art. 20 raportat la art. (1) lit. i) qi art. 176 alin. (1) lit. 0 C. loase efectuate de inculpat: A.C. a
174, art.175 alin. (1) Ut. i) qi art. 176 pen., cu aplicarea art.37 alin. (1) Iit. v5:zutcd inculpatul a mers cu vitez6.
alin. (1) lit. 0 C. pen., a condamnat pe b) C. pen. qi pentru infracliunea de S.L. a vizut vehiculul inculpatului
inculpatul N.D. la pedeapsa de 8 ani ultraj previzutd in art.239 alin. (2) lovind autoturismul martorei S.L.
inchisoare qi pedeapsa compiementa- C. pen., cu aplicarea art.37 a1in. (1) cu partea stAnga - fa!i, dupd care
ri a interzicerii drepturilor previzu- Iit. b) C. pen. a trecut in vitez[ ficAnd o curbd la
te in art. 64 alin. (L)tezaa II-a qi b) C. AnalizAnd actele qi lucrdrile do- dreapta, partea vitimati strigAnd
pen., pe o duratd de 4 ani. sarului se constatd ci tribunalul a spre ei s[ vind cu maqinile qi sl-i blo-
A majorat pedeapsa de 6 luni in- dispus schimbarea incadrbrii juri- cheze. Marlorul B.C. avdzut partea
chisoare aplicatd pentru comiterea dice din infracliunea prevdzut[ in vdtlmatl agd\atil numai in mAini,
infracliunii de ultraj previzutd in art.2A C. pen. raportat la art.174 deoarece picioarele i-au alunecat de
art.239 a1in. (2) C. pen., cu aplica- qi art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen. - pe scirila maqinii, a vdzat ci incul-
rea art. 37 alin. (1) Ut. b) C. pen.,la astfel cum a fost trimis in judecati patul a accelerat, mlrind viteza de
un an Ei 6 luni inchisoare. inculpatul - in infracliunea prev6- deplasare, ajungAnd pe contrasens,
Inbaza art. 33 lit. a), art. 34 alin. zuti in art.239 alin. (4) C. pen. cu efectuAnd un viraj Ia dreapta, de
(1) lit. b) qi art. 35 C. pen., a contopit referire la art. 182 alin. (2) teza fi- asemenea, in vitezi mare.
pedepsele qi a aplicat inculpatului nalS C. pen., relin6.nd ci punerea in intreaga acliune a inculpatului
pedeapsa cea mai grea de 8 ani in- primejdie a vielii s-a realizat ca un nu poate decdt sd duc[ ]a concluzia
chisoare gi pedeapsa complementar[ rezultat mai grav decAt cel urmdrit cd acesta nu numai ci a prevdzut
a interzicerii drepturilor prevdzute de inculpat, ce i se poate imputa nu- pericolul pentru partea vitima-
in art. 64 alin. (1) Iit. a) teza a II-a qi mai din culpi. t5, ci chiar a acceptat posibilitatea
b) C. pen. pe o duratd de 4 ani. Aqa cum rezulti din situa[ia de producerii lui pentru a putea scipa
A menlinut celelalte dispozilii ale fapt expusd anterior, partea v5"- de urm[rire, faptul cd partea vdti-
hotlrArii atacate qi a respins, ca ne- t[matd s-a aflat in exteriorul unei mati nu a c\.zttt, iar rezultatul mai
fondat, apelul declarat de inculpat. maqini care circula pe un drum pu- grav nu s-a produs, datorAndu-se
Impotriua acestei din urmd ho- blic principal, cu un trafic intens exclusiv acesteia.
tdrdri a declarat recLu"s, tntre alfii, ziua, intr-un oraq mare, maqina fi- in aceste condilii, aprecierea
inculpatul. ind condusd cu vitezd de cdtre qofer, primei instanle in sensul c[ incul-
Apdrdtorul inculpatului, in sus- trecind prin fala maqinilor aflate patul a aclionat cu praeterintenfie,
linerea motivelor de recurs, a aritat in coloand la semafor, inclusiv pe iar punerea in primejdie a vielii
c5, in mod nejustificat, instanla de contrasens, maqini care a lovit un pirlii vdtdmate i se poate imputa
apel a schimbat incadrarea iuridicd alt autoturism aflat in trafic chiar numai din culpd apare ca fiind ero-
a faptei in infracliunea de tentativd cu partea stAngi * fa!5 unde se afla natd, schimbarea incadrdrii juridi-
la omor deosebit de grav. partea vdtdmat5, pe o distan{d de ce efectuatd cu privire la fapta in
Analiz6nd legalitatea qi te- circa 500 m (potrivit procesului-ver- disculie fiind neintemeiatd. in con-
meinicia deciziei recurate sub bal de reconstituire), intr-un sector secinli, incadrarea juridicd corectd
aspectul motivelor invocate, cu curbe, in condiliile in care qofe- a faptei este aceea datd de instanla
conform art. 3856 alin. (2) C. rul incerca s5. scape de urmdrirea de apel, respectiv art.2A raportat la
proe. pen., inalta Curte de Ca- maqinii de polilie qi de victim5, toa- art. 174, aft. 175 alin. (1) lit. i) qi
sa{ie qi Justilie re{ine cI recur- te acestea fiind elemente care relie-
sul declarat in cauzl nu este art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen., cu
feazd. in mod clar starea de pericol aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C.
fondat, urmind a fi respins ca grav gi imediat in care s-a aflat par_ pen. - tentativd la infractiunea de
atare, pentru urrrritoarele con- tea vdtdmatd, fiind suficient ca la omor deosebit de grav.
siderente: un moment dat aceasta s5-qi piardl
inalta Curte de Casalie qi Justi- Fa!5 de considerentele ce pre-
echilibrul qi sd cad6, fiind de notori- ced, Inalta Curte de Casalie gi Jus-
lie apreciazd" c[ situalia de fapt a fost etate faptul ci impactul (mai ales la
corect relinutd de cele doui instante tilie, in baza art. B8b15 pct. 1 lit. b)
o vitezl mare) cu asfaltul q7sau cu C. proc. pen., a respins, ca nefondat,
in urma corobordrii tuturor probelor alte autoturisme aflate in trafic ca_ recursul declarat
administrate at6t in faza de urmiri_ de inculpatul N.D.
uzeazd nu doar leziuni foarte grave, impotriva deciziei penale nr. g5/Ap
re penal5, cAt qi in faza de cercetare ci chiar decesul.
judecdtoreasci, incadrarea juridicd din 18 noiembrie 2A09 a Curlii dL
Toli martorii oculari au observat Apel Bragov, Seclia penald
dat{ faptelor corespunde situatiei faptul cd partea vltdmatd a rimas tru cauze cu minori.
qi pen-
fl
22 Jurisprudenld
pandectete
Saptanenab
-
l
/ W0/
Curfi de apel, tribunale, judecitorii
Hotirdre judecitoreasci. Nemotivare.
Cuvinte cheie:
Nerespectarea art. 6 paragraful I din r HotdrAre judecdtoreascl
Convenfia EDO. Admitere recurs. o Sechestru asigurator
o Hot5rAre judecdtoreasci - ne-
(Curtea de Apel Oradea, sectia a II-a ciuild, de contencios
motivare
administratiu gi fiscal, decizia nr. 109 din 8 februarie 2012) r Conventia EDO
o Convenlia EDO - art.6
Prin incheierea nr. lg/ cauzei la termenul de judecatd din r Necercetarea fondului
COiW2011, T. B. a admis cererea 03.02.20\1. o HotS.rAre judecdtoreascd - ne-
formulatl de p6rAta S.C. O. L. Delin o creanld constatatd prin cercetarea fondului
S.R.L. O. in contradictoriu cu recla- act scris, respectiv antecontractul Cod citare: PS1780
manta S.C. S. S.A. qi in consecinfd: de vAnzare-cumpirare incheiat (www.pandectelesaptamanale.ro)
A dispus instituirea sechestrului intre pdrli la data de 07.10.2008,
asigurator asupra imobilului situat crean{a este exigibil5 fiind inde-
in mun. O., inscris in CF, pAnd la pliniti condilia din antecontract motivelor invocate, cAt qi din
concuren(a sumei de 3.066.865 lei, privind trecerea terenului in in- oficiu, prin prisma motivelor de
sub condifia consemndrii unei cauli- travilan potrivit extrasului CF nr. ordine publici, a dispus admi-
uni in cuantum de 2.000 lei. (...). A constatat de asemenea cd,
terea acestuia, pentru urrnitoa-
Pentru a pronunla astfel, anali- reclamanlii au formulat acliune in rele considerente:
zAnd cererea sub aspectul condilii- instanld, cu termen de judecatd Ia Potrivit art.267 alin.1C. pr. civ.,
lor de admisibilitate prevdzute de data de 31.03.2010, pentru a supli- hotdrdrea instanlei de fond trebuie
art. 591 alin.l C. pr. civ., respectiv ni consiml6m6ntul pirlii care refu- sd cuprindi, intre altele, motivele
existenla unei creanle constatate zd sd se prezinte la notar in vederea de fapt qi de drept care au format
printr-un act scris, condilia exigibi- incheierii contractului autentic de convingerea instanlei qi cele pentru
lit6(ii creanlei qi dovada intentdrii vAnzare-cumpdrare qi in vederea care au fost inl5turate sus[inerile
ac{iunii pe fond, instan{a a relinut pldlii pretului. pirlilor.
c5: Potrivit prevederilor art. 591 Acest text a consacrat principiul
in baza Contractului de vdnza- alin.1 C. pr. civ. pdrdta poate fi obli- potrivit cdruia hotdrArile trebuie
re-cumpdrare imobiliar incheiat gatd la plata unei cauliuni in cuan- si fie motivate, iar nerespectarea
intre pdrli la data de 16.04.2004 tumul fixat de instanli. acestui principiu constituie motiv
pAr6ta S.C. O. L. S.R.L. a achizi(i- FatE de considerentele ce Pre- de casare potrivit art.304 pct.l C.
onat de la reclamanta S.C. S. S.A. ced, apreciind cd sunt indePlini- pr.civ., rolul textului fiind acela de
imobilul in litigiu, situat in mun. te condiliile previzute de art.591 a se asigura o buni administrare a
O., inscris in CF, autentificat cu a1in.1 C. pr. civ., s-a admis cererea justi{iei qi pentru a se putea exer-
nr. (...), cu suma de 1.183.373'97 reclaman{i1or qi s-a dispus infiin(a- cita controlul judiciar de citre in-
1ei, pentru care s-a emis factura rea sechestrului asigurator asupra stanlele superioare.
bunurilor mobile qi imobile urmiri- De altfel, chiar Curtea EuroPea-
fisca1i nr. (...)/2004 emisd de cdtre
bile proprietatea pArdtei S.C. G. S. nd a Drepturilor Omului(vezicauza
vdnzdtor, Ei s-a intocmit Nota de
P. S.R.L., pAnd la concurenla crean- Achina impotriva RomAniei, cauza
receplie nr. (...)/2004 pentru imo-
Gheorghe impotriva Romdniei) sub-
bilul achizifionat, respectiv: teren - lei in sumd de 116.954 EUR., sub
condilia consemnirii de citre recla- liriazb rolul pe care motivarea unei
641.152.08 lei; clddiri - 542.227,96
hot[rdri il are pentru respectarea
lei, evidenliati in lnregistrdrile manli a unei cauliuni reprezentAnd
art.6 paragraf 1 din Convenlia Eu-
contabile corespunzdtoare de intra- 77o din valoarea obiectului cererii
potrivit art.723 ind. 1 C. Pr. civ. ropeane a DrePturilor Omului qi
te in patrimoniul S.C. O. L. S.R'L', aratd ci drePtul la un Proces echi-
ca mijloace fixe defalcat pe terenuri impotriua acestei hotd.rd.ri, tn
terftl,en gi legal timbrat, a declarat tabil nu poate fi considerat efectiv
qi clddire, Nota contabiln NC 7 din decAt dacd sus(inerile pirlilor sunt
it.o+.zoo +, de inregistrare cronolo- recurs reclamanta SC S. SA, solici-
examinate de citre instantS, aceas-
td.nd admiterea qcestei cd.i de atac Ai
Sicd qi sistematici in contabilitate ta avdnd obligalia de a Proceda 1a
a imobilului in val. de 1.183.373,97 tn principal casarea h,otd.rdrii ata'
caie gi trimiterea cauzei spre rejude'
un examen efectiv a1 mijloacelor,
lei, Registrul jurnal Po2.39,40' tl argumentelor gi elementelor de pro-
qi Balantra de verificare intocmitd 1a care, iar tn subsidiar, modificarea
tn tot a acesteia tn sensul respinge-
bi sau cel Pu$in de a Ie aPrecia'
gf.O+.ZOb+, din care rezultd valoa- A nu motiva o hotirAre qi a nu
rea achizi.liei, precum qi concordan- rii cererii priuind instituirea unui prezenta argumentele Pentru care
sechestru asigurd.tor (...).
!a documentelor contabile de inre- au fost inldturate suslinerile pdrli-
$strare, documente contabile men- t...1
lor, echivaleazd ct o necercetare a
[io.rut" in RaPortul de exPertizd Instan(a de recurs, analizind fondului cauzei.
contabilS judiciard depus la dosarul
recursul declarat Prin Prisma
Jurisprudenlit 23
Pandectele SdPtdmAnale - 16/2012
Judecitorul sindic nu a aritat pentru care a inldturat aPirdrile incheierii nr. 19|COW20L1 Pro-
motivele pentru care a admis ce- recurentei. nunlati la 13 octombrie 2011 de
rerea de sechestru pentru suma de Pentru aceste considerente, a Tribunalul B. , Pe care a casat-o cu
1.882.491- lei reprezent6nd investi- admis ca fondat recursul decla- trimitere pentru o noud judecare la
rat de recurenta reclamantd SC S. aceeaqi instanli, linAnd seama de
!ii, motivele care au fundamentat considerentele prezentei decizii' D
incheierea atacald, fiind striine SA, in contradictoriu cu intimata
de natura pricinii qi nici motivele pArAtd SC O. L. SRL O. imPotriva
I
respinsi. Efecte. o Taxd de timbru
(Curtea de Apel Timiqoara, sec{ia I ciuild,, . Legea w.74611997
o Conven{ia EDO - art.6
decizia nr. 66 din 14 februarie 2012)
Cod citare: PS1782
(www.pandectelesaptamanale.ro)
Judecitoria Timiqoara a ad- de timbru in sumd de 8899 lei pen-
mis exceplia de netimbrarel a tru terenul aferent apartamentului
fost anulati ac{iunea civill for- nr. 1 qi de 5038,2 lei pentru tere-
mulati de reclamantii M. Ghe., de o judecatd echitabilS. a cererii
nul aferent apartamentului nr. 2, formulate.
g.a. impotriva p6rAfilor Statul precum qi timbru judiciar de 5 lei,
CAt priveqte cuantumul mare al
Roman reprezentat de Minis- conform incheierii de qedinld din
taxelor cu referire la care apelanlii
terul Finan{elor Publice prin 22.09.2014.
au aritat ca nu il pot suporta, tri-
Direc(ia Generali a Finan(elor La 23.09.2010, reclamanlii au bunalul a apreciat ca aceqtia aveau
Publice Timig si Municipiul Ti- formulat o cerere de reexaminare a
deschisi calea cererii de acordare a
migoara prin Primar. taxei judiciare de timbru care, con-
Pentru a pronunta aceastd sen- form sus[inerilor apdrS.torului lor, ajutorului public judiciar conform
tinfd, prima instan{d a relinut cd, a fdcut obiectul dosarului (...)/2070,
O.U.G. nr. 51/2008, cale de care
deqi pentru termenul de judecata fiind respinsd.
insl nu au'ozat.
impotriua acestei hotdrdri au d.e-
din 3.11.2010, s-a pus in vedere re- Astfel fiind, la termenul din clarat recu.rs reclamanfii, solicitd.nd
claman(ilor sI achite taxa judiciara 20.70.2070, avocatul reclamanlilor
modificarea deciziei recurate Si tri-
de timbru in suml de 8.899 lei pen- a adus la cunoqtinta primei instan-
tru petitul 1, respectiv de 5.038,20 miterea cauzei Judecdtoriei Timi-
!e ci cererea de reexaminare a taxei
lei pentru petitul 2, precum qi tim- judiciare de timbru a fost respinsd €odra, pentru analizarea pe fond.
t...1
bru judiciar de 5 lei, aferente ac!i- qi a solicitat acordarea unui termen
ExaminAnd d.ecizia atacati,
unii lor (avAnd in vedere cd a fost pentru a face dovada achitirii aces-
prin prisma motivelor invoca-
respinsd cererea de reexaminare tei taxe.
te, in limitele trasate de art. 304
a taxei de timbru stabilite la ter- Deqi reclamanlii aveau obligalia
gi C. proc. civ., fa{5 de actele qi
menul de judecati din 22.09.2010) de a achita taxa de timbru - urma-
lucririle dosarului qi de dispo-
sub sancliunea anularii cererii ca re a respingerii cererii lor de ree- zifiile art. 299 qi urm. C. proc.
netimbrat5, reclamanlii nu au in- xaminare - p6ni la termenul din
eiv. coroborate cu prevederile
leles sd se conformeze dispoziliilor 20.10.2070, prima instanli le-a mai
acordat un termen de judecatl pen-
art. 18 gi art. 20 din Legea nr.
instanlei dejudecat5. L4611997 republicati, Curtea a
impotriuo hotdrdrii au declarat tru a face dovada plIlii, insi nici constat eE prezentul recurs nu
apel reclaman[ii, solicitdnd anula' pAnd la acest termen reclamanlii
este intemeiat.
rea acesteia, judecarea fond.ului gi nu gi-au indeplinit obligafia. Astfel, potrivit dispoziliilor
admiterea ac[iunii. In aceste condilii, prima in- art. L8 alin. (1) - (3) din Legea nr.
ln motivare, apelanlii au aritat stanli a {Ecut aplicarea corectd a 1461 1997, determinarea cuantumu-
ci prima instanld a interpretat qi prevederilor art.20 din Legea nr. 1ui taxelor judiciare de timbru se
aplicat greqit legea. Fic6nd trimite- 146/1997, coroborate cu art. 9 din face de cltre instanfa de judecatd,
re la dispoziliile art. 23 din Legea O.G. nr. 3211995. iar impotriva modului de stabilire
nr.112/1995, au apreciat ci cererea Suslinerile privind faptul ci ce- a acestora se poate formula cerere
de chemare in judecatd era scutitd rerea de chemare in judecatd era de reexaminare la aceeaqi instan{6.
de taxl de timbru gi au arltat cd ac- scutitd de taxa judiciarS de timbru Cererea se solulioneazl. de c[tre un
liunea formulatd nu este previzutd nu pot fi invocate pe calea apelu- alt complet, in camerd de consiliu,
de Legea r;:r. Ll2/1995 ar insemna lui impotriva hotirArii de anulare frrd citarea pdrlilor, prin incheiere
sd fie ignorate dispoziliile art. 26 a cererii ca netimbrat5, ci pe calea irevocabili.
alin. (3) din Legea nr. 112/1995 qi cererii de reexaminare a taxei judi- in cauzd, Judecitoria Timigoara
ale art. 37 din H.G. nr. 201L996. ciare de timbru (cum, de altfel, s-a a stabilit taxa judiciard de timbru
Au apreciat c5 Prima instanfd, si intAmplat, conform cererii de ree- datoratd de cdtre reclamanli prin in-
refuzdnd si solulioneze fondul cere- xaminare), potrivit dispoziliilor art. cheierea de qedinli din 22.09.2010,
rii, 1e-a incilcat dreptul de acces la 18 din Legea nr.146/1997. punindu-se in vedere reprezentan-
justilie qi dreptul la un proces echi- Nu s-a retinut cd, Prin solulia tului reclamanlilor sd faci dovada
tabil, obtigAndu-i Ia plata unei taxe pronunlati, prima instanfi ar fi achitirii acesteia la termenul de ju-
judiciare de timbru neprevdzute de incdlcat dreptul de acces 1a justi{ie decati din 06.10.2010, sub sancliu-
lege gi intr-un cuantum Pe care nu qi dreptul la un proces echitabil. nea anulirii cererii ca netimbrati.
il pot suporta. Dreptul de acces Ia instanld nu este Reclamanlii au formulat cere-
Prin decizia civili nr. 32L/ unul absolut, ci poate fi suPus unor re de reexaminare imPotriva taxe-
N20.05.2071 Tribunalul Timiq a condilii sau limitdri, cum este cea lor judiciare astfel stabilite, cerere
respins apelul declarat. a plalii taxelor judiciare, iar pro- respinsS irevocabil ca neintemeia-
Pentru a decide astfel, tribu- cesul in fala primei instanle s-a t6, iar la termenul de judecatd din
nalul a refinut cd prima instan!6 des{hEurat cu respectarea tuturor 20.10.2010 reprezentantului recla-
a stabilit in sarcina reclamanlilor garanliilor prevdzute de art. 6 din manlilor i s-a mai acordat un ter-
obligalia de a achita taxa judiciard Conven[ie, reclamanlii beneficiind men pAni la care sd se indeplineascd
Jurispruden{d 27
Pandectete SdPtdmdnale' 1 6/201 2
Scurt exannen, de praeticd, iudiciard,
in, materia arestd,rii preaentiae
Arestare preventivi nelegali. Cerere de Cuvinte cheie:
despigubiri. Inceputul termenului de o Despigubiri
prescripfie a dreptului la acfiune de la data r Arestare preventivd
.
pronuntirii hotirarii de revocare a misurii Prescriptie
Cod citare: PS1785
privative de libertate. (www.pandectelesaptamanale.ro)
(inalta Curte de Casa[ie 9i Justi{ie, sectia I ciuild',
decizia nr.737 din I februarie 2012)
septembrie 2007, rdmasd definitiv[
prin decizia nr. 1034 din 23 februa-
Reclamantul G.M. a chemat in iar lipsirea sa de libertate timp de rie 2009 pronunlatd de instanla
judecatd Statul RomAn, Prin Mi- 2 zile au fost de natur6 si ii cree- suprem6, caz in care, termenul de
nisterul Finantelor Publice solici- ze un prejudiciu moral comPlex, prescriplie curge de Ia aceasti din
tAnd sd fie obligat la Plata sumei psihic, atAt pe plan profesional, de urmd dati, 23 februarie 2009'
de 300.000 lei, despigubiri morale, imagine, cAt qi pe plan Personal, Pe fondul litigiului, s-a re!i-
sumd de lei ce se va actualiza cu in- reclamantul a solicitat repararea nut cd, prin ordonan(a nr. SllDE,l
dicele de inflalie la data pl[!ii, invo- acestui prejudiciu prin acordarea Pl2O07, reclamantului i s-a aplicat
cAnd incidenla dispoziliilor art. 504 unei despdgubiri corespunzdtoare, o amendi administrativd de 800lei
qi urm. C.proc.pen. in condiliile art. 504 qi urm. C.proc. RON pentru sivArqirea infracliu-
Reclamantul a suslinut ci la pen., dispozilii legale aflate in con- nii previzute de dispoziliile art. 19
data de 16 februarie 2006, Parche- cordan!5 cu prevederile art. 5 para- alin. (1) teza a III a din Legea nr.
tul de pe lAngi inalta Curte de Ca- graful 5 din Convenlia European5. 5U1991.
salie qi Justilie a dispus inceperea PirAtul a invocat exceplia tar- Instanla a reliaut cd o astfel de
urmdririi penale impotriva sa sub divitilii cererii, argumentat de fap- solu(ie, de scoatere de sub urmirire
aspectul sdvArqirii infracliunilor tul implinirii termenului de l-8luni penald a unui invinuitin temeiul dis-
previzute de dispoziliile art. 169 prevdzut de dispozi[iile procedurale poziliilor art. 10 lit. a-e C.proc.pen.,
alin.(4) C.pen., cu aplicarea art.4l pentru exerciliul acestei acliuni, echivaleazi cu achitarea persoanei
alin. (2) C.pen. gi de art. 19 alin. (1) termen care a inceput sd curgi de invinuite, caz in care ,,este evident[
din Legea nr. 15/1991, cu aplicarea la data pronunldrii hotirdrii prin nelegalitatea lipsirii de libertate", in
art. 33 lit. a C.pen. gi, totodati, re- care a fost revocatd misura priva- speli, a reclamantului pentru peri-
linerea sa preventivi pentru 24 de tivd de libertate, 18 februarie 2006. oada 16-18 februarie 2006.
ore, de la data de 16 februarie 2006, Totodati, pArAtul a solicitat respin- La stabilirea cuantumului des-
orele 16,30 pAnI la data de 17fe- gerea cererii ca neintemeiati, apre- plgubirii morale, instanla a avut in
bruarie 2006, orele 16,40. ciind ci nu sunt indeplinite condili- vedere faptul ci ,,prin mdsura pri-
A mai ardtat ci in aceleaqi im- ile legale pentru plata despdgubirii vlrii de libertate reclamantul a fost
prejuriri, a fost emis qi mandatul morale solicitate. lipsit de dreptul Ia libera circulalie,
w. 4NPl77 februarie 2006, prin Prin sentinla civilS nr. 530 din la viala intim5, familialS, i-au fost
care s-a dispus arestarea sa preven- 7 iulie 2010, Tribunalul Vrancea, limitate drepturile constitulionale",
tivi pentru 10 zile, in baza ciruia a Seclia civild a admis in parte cere- precum qi faptul ci av6.nd in vedere
fost privat de libertate in perioada rea gi a obligat pArAtul sd pldteasci
calitatea sa de jurnalist, prin medi-
16 februarie 2006, orele 16,30 - 18 reclamantului cu titlu de despdgu- atizarea intensd a cazului, i-au fost
februarie 2006, orele 1-5,30, mandat biri morale suma de 50.000Iei. Prin
care a fost revocat de inalta Curte
afectate imaginea qi reputalia de
aceeaqi sentinld a fost respinsd ex-
care se bucura.
de Casalie qi Justilie la data de 18 ceplia tardivitilii cererii in despd-
februarie 2006. gubire deduse judecSlii.
Prin decizia civil[ nr. 278 din
Reclamantul a suslinut cI acti- 4 noiembrie 2010, Curtea de Apel
Tribunalul a relinut ci exceplia Galafi, Sec{ia civile, a respins ca
vitatea de cercetare penali a fhcut tardivitilii nu poate fi primitd., in-
obiectul dosarului penal nr.51/D/ nefondate apelurile declarate de re-
trucAt, deqi arestarea preventivd a
P/2007, solulionat prin ordonanla clamant qi de pArAt.
reclamantului a fost revocatl prin
Instan{a a re[inut ci, in raport
de scoatere de sub urmirire penald incheierea din 18 februarie 2006 a
din data de 26 septembrie 2A07 a de prevederile art. 504 alin. (2) qi
inaltei Curli de Casalie Ei Justilie, alin.(S) C.pr.pen., in mod corect pri-
Parchetului de pe IAng[ iCC.f - Ot- urmdrirea penald s-a finalizat abia
ICOT. in atare condilii, cum re(ine- ma instanld a statuat ci prescrip-
prin ordonanla de scoatere de sub
rea qi arestarea sa au fost ilegale, urmdrire penalS din data de 2G lia dreptului la acliune curge de la
data de 23 martie 2009, datd la care
28 Jurisprudenld
Pandectele Sdptdm1nale - 16/2012
a rAmas definitivd ordonanla de prevdzuti in art. 10 alin. 1 lit. j) ; modificat in parte decizia atacatd,
scoatere de sub urmSrire penald a prin hot5rAre a instanlei de revoca- tn sensul cd. a admis apelul declara,t
reclamantului, caz in care nu poate re a mdsurii privative sau restricti- de pdrdt Ei a schimbat in tot sentin-
fi primitd critica formulatd in acest ve de libertate ; prin hotdrAre defi- {a primei instan{e, pdstrdnd solufia
sens de pirdt. nitivd de achitare ori prin hotirAre datd asupra apelului declarat de
Referitor la cuantumul despi- definitivd de incetare a procesului reclamant.
gubirii morale, s-a relinut cd pri- penal pentru cauza prevdzutd in RejudecAnd excep{ia, pentru
ma instanld, judecAnd in echitate, art. L0 alin. 1 lit. j). considerentele mai sus aritate, in-
a stabilit o sumS de bani de naturd In spela supusl analizei, se alta Curte a constatat cd dreptul
a oferi reclamantului o repara{ie constatd cd privarea de libertate reclamantului Ia acliunea in des-
echitabild qi suficientd pentru pre- in mod nelegal a reclamantului a pigubire s-a prescris la data de 18
judiciul moral suferit prin lipsirea fost stabilit5, in mod definitiv, prin august 2007, caz in care, cererea de
sa de libertate. incheierea nr. 1069 din 18 februa- chemare in judecatd inregistratd la
impotriva acestei decizii au de- rie 2006 a inaltei Curli de Casa[ie data de 23 august 2010, a fost res-
clarat recurs reclamantul, f5.rd a gi Justifiei, prin care a fost casati pinsi ca tardiv formulatd.
indica motivele de recurs qi pArAtul incheierea nr. 2E / 17 februarie 2006 In raport de solulia pronunlat5
Statul RomAn, prin Ministerul Fi- a Curtii de Apel Bucureqti, Seclia a cu privire la exceplia de procedurd
nanlelor Publice, invocAnd inciden- II-a penald qi a fost respinsi propu- mai sus ardtatd.,Inalta Curte a con-
!a motivelor previzute de dispozili- nerea de arestare formulatd de Par- statat cd nu se maijustificd ar.aliza-
ile art. 304 pct. 5 qi pct.9 C.pr.civ. chetul de pe l6ngd inalta Curte de rea celorlalte critici de nelegalitate
t...1 Casalie qi Justilie. formulate de pArAt.
AnalizAnd recursurile, inal- Prin aceeaqi incheiere, instanla Pentru aceleagi considerent, al
ta Curte a statuat cu prioritate supremS. a revocat mdsura arestirii lipsei de interes a analizei aspec-
asupra criticii de nelegalitate preventive, a anulat mandatul de telor relative la fondul dreptului,
formulati de pArAt cu privire la arestare nr. 4NPl77 februarie 2006 dati fiind solutia asupra excepliei
solufia dispusi de instan{ele de emis de judecitorul Curfii de Apel tardivitdlii cererii, inalta Curte a
fond asupra excep{iei tardivi- Bucuregti qi a dispus punerea de in- respins recursul declarat de recla-
tilii cererii, intrucAt pronun{a- dat[ in libertate a reclamantului de mant. E
rea asupra acesteia face de pri- sub puterea acestui mandat.
sos analizarea celorlalte critici Potrivit considerentelor incheie-
deduse judeci{ii. rii men[ionate, instan(a a constatat
Astfel, potrivit disppzi{iilor art. ci mdsura arestirii preventive a re-
304 pct. 9 C.proc.civ., Inalta Curte clamantului solicitatd de Parchetul
este chematd sd modifice o hotdrd- de pe l6ngd inalta Curte de Casalie
rea judecdtoreasci lipsiti de temei qi Justi{ie nu este o mdsurd necesa-
legal ori care a fost datd cu incllca- rI gi in interesul urmiriri penale.
rea,sau aplicarea greqitd a legii. Aqa fiind, rezultS. cd termenul de
In spela supusd analizei, se con- prescriplie a dreptului la acliunea
statd ci instanlele de fond, in solu- in despigubire formulatd de recla-
lionarea excepliei tardivitdlii cererii mant a inceput sd curg[ de la data
in despdgubire deduse judecilii au pronunlirii hotdrArii de revocare a
aplicat gpeqit dispoziliile art. 506 mdsurii privative de libertate, mai
alin.(2) qi art. 504 alin.(3) C.pr.pen. sus aritate, anume de la data de 18
Potrivit dispoziliilor arl. 506 februarie 2006 qi nu de la data ri-
alin.(2) C.proc.pen., incaz de eroare m6nerii definitive a ordonanlei nr.
judiciard, acliunea in despdgrbire 5L/DEIP/2007 de scoatere de sub ur-
,,poatefi introdusi in termen de mirire penald a reclamantului, cum
18luni rimAnerii definiti-
de la data greqit au relinut instanlele de fond.
ve, dupi caz, a hotdrdrilor instanlei Aceasta, intrucAt, prin ordonan-
de judecatd sau a ordonan[elor pro- !a de scoatere de sub urmdrire nici
curorului, previzute in art. 504". procurorul qi, ulterior, in cadrul
Potrivit dispoziliilor art. 504 controlului judiciar, nici instan[a
a1in.(3) C.proc.pen., are dreptul la penald nu s-au pronunlat cu privire
repararea pagubei persoana a cdrei la revocarea weunei misuri Priva- Arestare preaentiud. gi d.eten{ia
privare sau restringere de libertate tive ori restrictive de libertate, in in jurisprud.en{a CEDO
in mod nelegal a fost stabiliti prin inlelesul art. 504 alin.(3) C.proc.
pen., reclamantul fiind cercetat in Edi{ia a 2-a,
urmitoarele acte procesual penale:
prin ordonan[d a procurorului de stare de libertate. revizut5, adiugiti qi actualizati
revocare a mdsurii Privative sau AEa fiind, in baza dispoziliilor
art. 304 pct. 9 C.Proc.civ., Inal- Autor: Dragoq Bogdan
restrictive de libertate; prin ordo-
nan![ a procurorului de seoatere de ta Curte a admis recursul decla-
rat de pdrd,tul Statul Romi,n, Prin 604 pag.
sub urmirire penali sau de inceta-
Ministerul Ftnan{elor Publice qi a 85lei
re a urmdririi penale Pentru cauza
Jurisprudenld 29
Pandectele SdPtdmAnale - 16/2012
Arestare preventivi. Men{inerea mlsurii. Cuvinte cheie:
(inatta Curte d.e Casa{ie Ei Justi{ie, sec{ia penald., o Arestare preventivd
decizia nr. 1 din 5 ianuarie 2011) o Arestare preventivd - menli-
nerea mdsurii
Inculpatul a fost arestat preven- comise, circumstanlele personale Cod citare: PS1786
tiv prin incheierea de qedin!5 din ale acestuia, dar qi rezonanla socia- (www.pandectelesaptamanale.ro)
20 octombrie 2009 a Tribunalului 16 a infracliunilor de acest gen.
Bucureqti, sec{ia I penali, consta- Astfel, se constati cd inculpatul
tAndu-se incidenla in cauzi a dispo- N.M. este cercetat pentru sdvArqi- de nevinovdlie de care acesta benefi-
ziliilor art. 143 raportat la art. 681 rea unor infracliuni cu un grad de ciazdpe durat procesului penal pind
C. proc. pen. qi ale art. 148lit. f) C. pericol social ridicat, rezultat nu Ia pronunlarea unei hotirAri defini-
proc. pen. numai din limitele mari de pedeap- tive qi si se transforme intr-o execu-
inalta Curte constati cd aceste sd previzute de lege, dar qi din na- tare anticipatd a pedepsei, intrucAt
temeiuri se men[in qi in prezent qi tura qi modalitatea concrete de co- in raport de circumstanlele cauzei
impun in continuare privarea de li- mitere a acestora, precum qi din ur- nu s-a depdqit la acest moment Pro-
bertate a inculpatului. marea produsl (infracliune contra cesual caracteruI rezonabil al deten-
Astfel, probatoriul administrat patrimoniului, in formi calificati {iei preventive.
ulterior luirii misurii arestdrii prin valoarea mare a prejudiciuiui Ca atare, Inalta Curte reline cd
preventive, precum qi pronun{area gi numdrul de acte materiale). Nu nu in cauzi nu au intervenit ele-
unei hotirdri de condamnare in pri- trebuie ignorate nici circumstan- mente noi de la pronun{area hot5-
mi instanli, chiar nedefinitivd, nu lele personale ale acestuia de care rAri de condamnare care si imPu-
au fost de naturi a inldtura conclu- a inleles si se foloseasci pentru a ni luarea unei misuri alternative
zia iniliali, aceea a existenlei pro- capta increderea pirlilor vdtimate mai pulin restrictivd de libertate,
belor cu caracter temeinic care jus- (cunoscut ca o persoani onorabi- aqa cum corect a relinut instanla
tific5 presupunerea rezonabili cd l5 in societate, om de afaceri, fost de apel care a menlinut starea de
inculpatul a s[vArgit faptele pentru deputat in parlamentul RomAniei, arest a inculpatului N.M.
care este cercetat. candidat pentru preqedinlia {drii). Fa[d de cele relinute, in temeiul
La aprecierea pericolul pentru Deqi, a trecut 1 an qi 3 luni de 1a art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,
ordinea publicd pe care l-ar pre- arestarea preventivi a inculpatului inalta Curte va respinge ca nefon-
zint[ lisarea in libertate a incul- N.M., se justificd in continuare men- dat recursul formulat de inculpatul
patului N.M., inalta Curte are in linerea acestuia in arest, frri ca ast- N.M. tr
vedere natura qi gravitatea faptelor fel si se aduci atingere prezumliei
Jurisprudenlit 31
Pandectele SdPtdmdnale - 16/2012
de proteclie a organelor statului, AvAnd in vedere probatoriul ad- fost trimis in judecati gi condamnat
acesta avAnd obligalia de a avea un ministrat qi solu[ia pronunlati de de instan[a de fond, modul qi cir-
mecanism care si descurajeze comi- tribunal, inalta Curte consideri ci cumstanlele in care se presupune
terea de asemenea fapte. nu au dispirut temeiurile avute in ci a fost comisd de acesta, starea
Faptul ci a fost pronun{atd o vedere la luarea mdsurii arestlrii de nesiguranld care ar putea fi de-
hotlrAre de condamnare in cauzi preventive, cd menlinerea acestei clanqatd prin punerea in libertate a
nu altereazd prezumlia de nevino- mdsuri de cdtre instanla de apel inculpatului, constatd ci temeiurile
v5!ie, Iimitarea liberti{ii persoanei este pe deplin justificatd in raport avute in vedere la luarea misurii
incadrAndu-se in dispoziliile legii cu dispoziliile evocate coroborate cu arestirii preventive, subzistd, ast-
precum qi in prevederile art. 5 din cele ale art. 5 din Conventia pentru fel cd privarea sa de libertate, in
Convenlia pentru Apdrarea Drep- Apdrarea Drepturilor Omului qi Li- aceasti fazd a procesului penal e
turilor Omului qi Libert5lilor Fun- berti{i1or Fundamentale. necesari, punerea in libertate pre-
damentale. Pentru aceste considerente, in- zentAnd pentru aspectele mai sus
alta Curte evaluAnd gravitatea in- prezentate un pericol actual qi real
fracliunii pentru care inculpatul a pentru ordinea publicd. tr
sul art.143 C. pr. pen. care sd jus- aspecte care in mod evident trezesc
tifice presupunerea rezonabili cd a un sentiment de insecuritate in
sdvdrgit infrac(iunea pentru care rAndul opiniei publice.
este cercetat (trafic de persoane) Circumstanlele personale favo-
- procesul-verbal de sesizare din rabile inculpatului cum ar fi liPsa
A
oficiu, declaraliile pdrlii vitimate antecedentelor penale, situalia fa-
R.A.M., planqele fotografice, decla- milialS, vor constitui aspecte favo-
raliile martorilor T.R.A., R.C'M., rabile acestuia in eventualitatea
P.D. qi R.V., raportul de exPertiz[ unei solulii de condamnare, firi a
medico-legali seria All J I 11L12070, influenla in rnod decisiv starea de
documente medicale care atestl pericol social pe care ar prezenta-o
starea de slnitate psihici a pirlii in ipoteza cercetdrii 1ui in stare de
vdtimate (persoani cu retard min- libertate, in raport de gravitatea
tal), toate coroborate cu depozi{iile acuzaliilor ce-i sunt aduse, urma-
incuipatului I. G. qi cu declaralia rea imediatd, modul de concePere
coinculpatei T.A., const8nd in aceea a activit5lii infrac{ionale, proflt6nd
c[ in perioad a 2.06.20L1-10.06.201 1 de starea de sindtate psihici preca- Cod,ul d.e proeedurd. Penald
prin ameninliri qi violenle au obli- r[ a pirlii vdtlmate, imPrejurarea
gat-osi practice prostitulia, qanta- cd fapta s-a intins Pe durata I z1le, Edilie ingrijitn qi adnotati de
jdnd-o prin aceea cd nu-qi va mai fiica pdrlii vitdmate fiind linuti avocat dr. Aurel Ciobanu
vedea fetila in vArsti de 3 ani. la locuinla inculpatului I. G. Toate
inmod cumulativ este intrunit aceste aspecte fac si devind inefici- 312 pag.
qi cazul previzut de art.148 tit.f C. entd luarea unei misuri preventive 25lei
pr. pen. intrucdt existi Probe cd alternative, garan{iiie prevdzute de
Jurisprudenld 33
Pandectete Sdptitmdnale - 16/201 2
Propunere pentru luarea misurii
Cuvinte cheie:
arestirii preventive. Constatarea absen{ei r Arestare preventivi
intrunirii cerin$elor qi cazurilor impuse de r Curtea EDO - jurisprudenli
jurispruden{a C.E.D.O. cu privire la deten{ia cu privire la deten{ia preven-
preventivi. Respingerea propunerii formulate tivI
de procuror. o Curtea EDO
r Obligatia de a nu pirlsi loca-
(Curtea de Apel Timigoara, sec[ia penald., litatea sau [ara
decizin rlr. 1791 din 10 noiembrie 2011) Cod citare: PS1790
(www.pandectelesaptamanale. ro)
Legiuitorul romAn prin interme- Convenliei impun o interpretare
diul normelor previzute in codul restrictiv5.
de procedurd penal5 a condilionat in priutn{n primei condi{ii ne- urmdtoarele pericole, care trebuie
Iuarea unei misuri preventive pri- cesare in luarea mdsurii arestlrii apreciate in concreto, pentru fieca-
vative de libertate de tndepltnirea preventive, instanla de recurs con- re caz in parte: pericolul de distu-
cumulatiud a trei condifii de fond: statd cd, din punctul de vedere al gere a probelor - Hot. Wemhoff c.
si existe probe sau indicii temei- dreptului intern - existenla unor Germaniei/27.06.1968, riscul presi-
nice privind slvdrqirea unei fapte probe sau indicii temeinice cu pri- unii asupra martorilor -Hot. Letel-
prevlzute de legea penali; fapta vire la sivirqirea de citre inculpali lier c. Fran!eil26.A6. 1991, pericolul
respectivd sd fie sanclionatd de lege a unor fapte prev[zute de legea pe- de a fi tulburati ordinea public[
cu pedeapsa inchisorii; si fie pre- nal5 - dar qi din punctul de vedere - Hot. Letellier c. Frantei/26.06.
zent cel pulin unul dintre temeiu- al Convenlie Europene - existenla 1991.
rile de arestare, expres qi limitativ unor motive verosimile de a binui Curtea a precizat care este
previzute de art. l-48 Cod procedu- ci persoana care urmeazi si fie pri- principiul general care trebuie sd
rd penal6. Odati cu ratificarea de vati de libertate a sdvArqit o infrac- guverneze aceasti materie, in cau-
cdtre RomAnia in 1994 a Convenli- liune - este indeplinitd, raportat Ia za Wemhoff : "detenlia preventivi
ei Europene a Drepturilor Omului, probele administrate in cauzi fa(d trebuie sd aibd un caracter excep-
la acestea s-a adiugat qi condi{ia de incadrare juridicd relinuti prin lional, starea de libertate fiind sta-
conformiti(ii dreptului intern cu ordonan{a de punere in miqcare a rea normal5 - gi ea nu trebuie si
exigenlele art. 5 paragraf 1 lit. c) acliunii penale. se prelungeasci dincolo de limitele
a1 Convenfiei, precum qi cu juris- A doua condi{ie: pentru fapta si- rezonabile - independent de faptul
prudenla Curlii Europene a Drep- vArqit6, Iegea sb prevadi pedeapsa ci ea se va computa sau nu din pe-
turilor Omului, datd ln aplicarea inchisorii, este lndeplinit5, astfel, deapsi".
acesteia. pentru infracliunea relinuti in sar- Aprecierea limitelor rezonabile
Dispoziliile Convenliei fac tri- cina inculpalilor prin ordonanla de ale unei detenlii provizorii se face
mitere, in primul rind, in ceea ce punere in miqcare a acliunii penale, luAndu-se in considerare circum-
priveqte luarea mdsurii arestirii Iegea prevede pedeapsa inchisorii - stanlele concrete ale fiecdrui caz,
preventive, la legislalia nalionall, legea interni fiind mai severS. decit pentru a vedea in ce mdsuri ,,existd
consacrAnd obligalia de a fi res- dispoziliile Convenliei care nu con- indicii precise cu privire Ia un inte-
pectate atAt normele de fond, cdt dilioneazd dispunerea arestirii de res public real care, frrd a fi adusd
qi cele de procedurd previzute de gravitatea pedepsei previzute de atingere prezumliei de nevinovSlie,
cdtre aceasta; dar, cu toate acestea, lege pentru fapta sivArqitS. are o pondere mai mare decdt cea a
Curtea a subliniat ci orice misurd In spela dedusijudecdlli, a tre- regulii generale a judecirii in stare
preventivi trebuie s5 fie conformi ia condi(ie obligatorie - ce vizea- de libertate".
cu scopul urmdrit de art. 5 al Con- zi existenla cel pulin a unuia din- Cu toate cd motivele pentru care
venfiei, scop care constd in proteja- tre temeiurile previzute de art. 148 o persoan[ poate fi lipsitd de liber-
rea individului impotriva priv[rilor lit. a) - fl C. proc. pen., respectiv lit. tate sunt cam aceleaqi in toate le-
arbitrare de libertate. Astfel, se im- fl - comportd, de asemenea, anumi- gislaliile, Curtea nu se mu1lumeqte
pune nu numai ca privarea de liber- te interpretiri. sI constate simpla invocare a lor de
tate sd aibi loc cu respectarea dis- Curtea European5, verificAnd citre instanle, ci - supunAnd aces-
pozi{iilor dreptului intern, ci, este temeiurile de arestare din dreptul te motive unei examindri in detaliu
necesar ca acesta din urmi si fie, la intern in respectarea art. 5 paragr.
rAndul sdu, in acord cu prevederile 3 din Convenlie * a apreciat asupra
- obligd instanlele sI argumente-
ze cu probe, motivele pentru care
Convenliei, inclusiv cu principiile caracterului rezonabil al deten[iei mdsura arestS.rii preventive a fost
generale pe care aceasta, deqi nu preventive, acceptAnd doar anu- luatd, respectiv a fost prelungiti,
le enunld expres, Ie conline in mod mite temeiuri din cele invocate de demonstrAnd, astfel, cd au depus
implicit. statele membre. Astfel, detenlia diligenlele speciale in desfhqurarea
Din aceasti caazd., dar qi lin6nd este justificatd doar dacd se face procedurii - Curtea EDO Jablonski
cont de pozilia Curlii, enumerarea dovada cd asupra procesului pe- c. Poloniei/2 7.12.2000.
limitativl a cazurilor de privare nal planeazi cel pulin unul dintre
de libertate din art. 5 paragraf 1 al
34 Jurisprudenld
Pandectele Sdptamdnale - 16/2012
Singurul motiv invocat in pre- infrac{ionale este mai scizut in in sensul cd nu este tndeplinitd. cea
zenta sesizare, respectiv ci existi situalia ceior trei inculpali decAt de-a doua tezd. preud.zutd, de litera fl
indicii cd inculpalii ar fi sdvArqit in cea a celor pentru care s-a luat a articolului 148 C. proc. pen., ra-
infracliunea de delinere de dro- in cursul urmdririi penale md.sura portat lq circumstan{ele reale ale
guri de risc in vederea consumului arestirii preventive gi, pe cale de comiterii presupusei fapte enumera-
qi asociere la un grup infraclional consecinti aceqtia trebuie si bene- te mai sus. Inculpalii au manifestat
organizat, pentru care legiuitorul a ficieze de un regim diferit in ceea ce o conduitd procesuald corectd,, au
stabilit o pedeapsi mai mare de 4 priveqte misurile preventive. recunoscut fapta, descriind modali-
ani inchisoare, iar lisarea acestora LuAnd in considerare prevede- tatea concretd tru care au participat
in libertate prezinti pericol concret rile art. 148 alin. (1) lit. fl C. proc. la realizarea acesteia astfel incdt nu
pentru ordinea publica, nu impune pen., deqi pedeapsa prevdzutd de se impune priuarea lor de libertate,
cu necesitate o privare de libertate, lege pentru infracliunea de define- mdsurile instituite de cdtre instan{a
fald de circumstanlele concrete de re de droguri pentru consum este de fond fiind suficiente pentru a asi-
comitere a presupusei fapte. Pe de inchisoarea mai mare de 4 ani tre- gura derularea tn condi{ii optime a
alti parte, motivul invocat de citre buie sI fie indepliniti qi a doua tezi urmdririt penale.
Parchet in prezenta sesizare este previzutd de litera f a articolului Instan{a de recurs, prin prisma
unul de ordin formal qi nu explicit, 148 C. proc. pen., qi anume sI existe normelor de drept qi a jurispruden-
neincadrAndu-se in exigen{ele sta- probe ci ldsarea in libertate a incul- lei invocate, apreciazd c5, in spela
tuate de Curte. Raportat la ansam- patului prezinti un pericol concret dedusl judecdlii, luarea m6surii
blul probator administrat in cauzd., pentru ordinea public5. arestirii preventive a inculpalilor,
in mod corect a stabilit instanla de Fali de motivele prezentate mai o mdsuri exceplionalI, nu se justi-
fond c[ gradul de implicare al in- sus, instan{a de recurs tqi tnsuqeqte fic5. tr
culpalilor in derularea activitilii punctul de uedere al primei instan{e
Jurisprudenlit 35
Pandectele Sdr/temenale - 1 6/201 2
din 18 februarie 20lt a Tribunalu- acozat, Curtea a subliniat ci dura- nici unul dintre temeiurile care au
Iui Prahova prin care acesta a fost ta indelungatd de circa cinci ani de impus Iuarea acestei misuri nu mai
condamnat la pedeapsa rezultantd cAnd inculpatului i-a fost restrinsi subzisti la acest moment.
de 3 ani inchisoare qi 2 ani interzi- libertatea de miqcare se situeazi in Spre aceasti concluzie a condus
cerea drepturilor prevdzute de art. afara cadrului reglementat de afi.2 qi imprejurarea ci activitatea in-
64 lit. a) qi b) Cod penal cu exceplia paragraful 3 din Protocolul nr. 4 Ia fraclionalS imputatd inculpatului
dreptului de a alege, ca pedeapsi Conventie, nemaiputAndu-se apre- a luat sfArqit in anul 2001, astfel
complementarS, qi a c[rei executa- cia cd mdsura este necesari pentru ci impactul faptelor pretins comise
re a fost suspendatd sub suprave- menlinerea ordinii publice, pre- s-a dimiauat in mod semnificativ qi
ghere, potrivit dispozi(iilor art. 861 venirea faptelor penale ori pentru fa!5 de datele ce caractetizeazd per-
Cod penal. protej area drepturilor qi libert5lilor soana acestuia, nu sunt indicii care
Ca atare, ffud a ignora ori mini- altora. si justifice concluzia ci desfiqura-
maliza gravitatea deosebitd a fapte- Totodat5, a fost dat[ semnifica- rea procesului penal ar fi afectati
lor imputate inculpatului, ce rezulti fia corespunzdtoare atitudinii pro- in cazul revocdrii m[surii prev5-
din limitele de pedeapsd prev[zute cesuale manifestatd pAnd in pre- zute de art. L45 ind.1 C.proc.pen.,
de legiuitor, consecinlele patrimo- zent de c[tre inculpat, care pe toa- motiv pentru care, fiind indeplinite
niale pretins sdvdrqite in dauna SC td aceasti perioad[ s-a supus atAt cerintele prevdzute de art. 139 alin.
Rafiniria "Astra Romdni" SA, pe- mdsurilor impuse de instanld cdt qi 2 C.proc.pen., cererea a fost ad-
rioada indelungati in care avut loc celor a1e organului de supraveghe- mis6, dispun6ndu-se revocarea
pretinsa activitate infraclionali qi re, astfel incAt, s-a concluzionat cd acestei misuri. I
nu in ultimul rAnd, impactul fapte- nu se mai justifici menlinerea obli-
lor de coruplie de care acesta a fost gdrii de a nu pirdsi !ara, intrucAt
36 Jurisprudenld
Pandectele SaptdmAnale - 16/2012
www.p ande ctele saptamanale.ro
Pentru a citi conlinutul articolelor din aeest site trebuie sd vd conecta{i la
,bazade date. Pentru aceasta este necesar sd fili abonat
Pentru a vd abona activali butonul Abonamente qi urmali instrucliunile
de abonare.
Fiind abonat putefi:
- sd vizualizali articole de doctrind qi jurispruden!5;
- sd printa{i qi sd utilizali parlial sau total Ilagmente din articolele
dorite.
in curs de aparilie:
o Hotdr&rea tn cazurile ,rPamtner" qi ,rHotel Alpenhof': echilibrul dintre
cotlsuttlatori gi profesioniqti tn cadrul comer{ului electronic
( aq a-nurnitul e' c ommerc e )
ISSN 2069-3605
lilililIJIilLt[ilililil1
Lei l0 www.pandectelesaptamanale. ro