fondator C.

Hamangiu

ndectele
S [ptlmflnale
Din cuprirus:
Doctrini
I Hotdrd.rea,,Caja de Madrid": extinderea indirectd a protecliei
consumatorilor in materie de clauze abuzive, Roxane TAMAS
Jurispruden{5
I Repararea prejudiciului cauzat unei persoane ca urmare a agresiunii suferite
prin fapta unui animal. Criterii de evaluare a despigubiriior solicitate.
Admitere recurs (inalta Curte de Casafie qi Justi{ie, sec[ia I ciuild.,
decizia nr. 1 130 diru 2 1 februarie 2012)
t) Hot[rAre judecdtoreascd. Nemotivare. Nerespectarea art. 6 paragraful 1 din
Convenlia EDO. Adrnitere recurs (Curtea de Apel Oradea, secfia a II-a ciuild.,
de contencios administratiu qi fiscal, decizia nr. 109 din 8 februarie 20L2)
I Pensie. Stagiu de cotizare. Perioada de qcolarizare profesionald. Procedura
administrativd prealabild. Neindeplinfue (Curtea de Apel Craioua,
seclia I ciuild., decizia nr. 3020 din 6 martie 2012)
0 Anulare a.hot1;rdni qi trimiterea ca:tzei spre rejudecare. Necercetarea fondului.
Condilii (Curtea de Apel Timigoara, sec{ia I ciuild, decizia ciuiid. rcr. 854
din 21 m.artie 2012)
Scurt examen de practiei judiciari in materia arestirii preventive

Editura ROSETTI INTERNAIIONAL t6120 12

 PAI{DE c TE LE sAptamANar,p
w\M'w.p and ectele saptamanale.ro
RevistS. sdptdmAnald, fondatd in anul 1925 de Constantin Hamangiu.
Editori: Marian Florescu qi Cristian Dumitrescu
REDACTIA
COLEGIUL $TIIN}IFIC:
Philippe Brun Cornelia Munteanu
Profesor la Universitatea Savoie Lector universitar doctor
Director al Centrului de drept privat qi public Facultatea de Drept,
al obligaliilor qi consumului Universitatea Lucian Blaga, Sibiu
Laetitia Guilloud Beatrice Bamaqcanu
Profesor de drept public, Universitatea Savoie Judecltor doctor
Mona-Maria Pivniceru Aurel Ciobanu
Profesor universitar doctor Lector universitar doctor
Facultatea de Drept, Universitatea Bucureqti
Cristiana-Mihaela Criciunescu
Judecdtor doctor Daniel $erbinici
Cercetator qtiinlific asociat al Institutului de Profesor universitar. Doctor in economie
Cercetdri Juridice al Academiei RomAne Facultatea de Marketing, A.S.E. Bucurersti
Tiberiu Medeanu Petruf Ciobanu
Profesor doctor, Facultatea de drept Asistent universitar doctor
Universitatea de Vest TimiEoara Facultatea de Drept, Universitatea Bucureqti
Eugenia Florescu Emilian Duca
Conferenliar universitar doctor Consultant fiscal. Doctor in economie
Facultatea de Drept, Doru Triili
Universitatea Lucian Blaga, Sibiu Asistent universitar
Mirela Stancu Facultatea de Drept, Universitatea Bucureqti
Asistent universitar doctor
Facultatea de Drept, Universitatea Bucureqt

COLEGIUL DE REDACIIE:
Andreea Popescu - judecdtor Iolanda Bo{i - avocat doctor
Dumitru Marcel Gavriq - judecitor Anca Jeanina Nign - judecdtor drd.
Dragoq Bogdan - avocat Cosmin Viduva - consilier juridic doctor
Mioara Aldea - judecdtor Cristian-Paul Lospa - avocat
ttqtl"l"$avriq - judecdtor Director editorial:
Gabriela Florescu - judecdtor doctor Marian Florescu
Andrei Ioni{i - avocat
roan Doru dunduc - judecator Redactor qef:
se"si; fl"r""", - avocat doctor Mari,s $cheaua
Dan Mihai Du{u - avocat Relalii internalionale:
Liviu Chiric _ avocat Alexandru Florescu
Adresa redac{iei Abonamente
&di.tur a, Ro setti International Departament Distribu{ie I Y i-nzarez
str. Ion Brezoianu nr. 9, ap. 6 tel: 021.314.77 .8L, 0726.L78.1Xs
sector 5 fax: 031.814.81.83
Bucuregti e-mail: distributie@editurarosetti.ro
cod postal: O5AO22 wrvx'.pandectelesaptam ana.le.ro
@ 20t2. To ate drepturile rezervate Editurii Rosetti International.
Nicio parte din aceastd revisti. nu poate fi reprodusi sub nicio
formd f5.r5, permisiunea editorului.

ISSN 2069-3605 - varianta tiplritd

ISSN 2069-3613 - varianta online
PANDECTELE
NR. L6I2OL2
Doctrinl
t) HotdrArea,,Caja de Madrid": extinderea
indirectd a protecliei consumatorilor in
materie de clauze abuzive,
Roxane TAMAS /3
Jurisprudenga inaltei Curli de Casa{ie qi Justi(ie
I Rdspundere civild delictuald. Acliune in regres a
comitentului pentru recuperarea sumelor piitite
cu titlu de despigubiri, stabilite printr-o hotdrAre
penalS definitivd, cdtre Bersoanele prejudiciate
prin faptele prepuqilor (Inalta Curte de Casa[ie
qi Justi{ie, seclia I ciuild, decizia nr. 290 din 20
ianuarie 2012) /9
t) Repararea prejudiciului cauzat unei persoane ca
urmare a agresiunii suferite prin fapta unui animal.
Criterii de evaluare a despdgubirilor solicitate.
Admitere recurs (Inalta Curte de Casalie gi Justi{ie,
seclia I ciuild, decizia nr. 1130 din 21 februarie
2012) /tt
I Revizuire intemeiatE pe dispoziliile art.322
pct. 9 din Codul de procedurd civili. Condilii de
admisibilitate (Inalta Curte de Casa{ie qi Justi{ie,
secfia a II-a ciuild., decizia nr. 3875 din 29
noiembrie 2011) /15
I Asiguriri. Accident cu victime multiple. Daune
morale. Criterii de stabilire (Irualta Curte de
Casafie qi Justi{ie, secfia a II-a ciuild,, decizia nr.
4083 din 13 decembrie 2A11) ll7
r) Executarea hotdrArilorjudecitoreqti definitive qi
irevocabile pronunlate de instanla de contencios
administrativ. Sferd qi condilii de aplicare.
Admitere recurs (inalta Curte de Casa{ie 9i Justifie,
sec{ia de contencios administratiu qi fiscal, decizia
nr. 4686 din 12 octornbrie 2011) /19
I Tentativd. Schimbarea incadrdrii juridice. Omor
deosebit de grav. Omor sdvArqit asupra unui
polilist (inalta Curte de Casa{ie Ei Justi[ie, sec.fr!
pnnolA, d.ecizia nr. 642 din 18 februarie 2011)
Jurisprudenla cur{ilor de apel, tribunalelor qi
judecitoriilor
I HotS'rAre judecitoreascd. Nemotivare.
Nerespeciarea art' 6 paragraful-1 din Conven[ia
EDO. Admitere recuri (Curtea de Apel Oradea,
sec{ia a II'a ciuild., de contencios ad'ministratiu gi
fisial, d,ecizia nr. 109 din 8 februarie 2012) /23
I Pensie. Stagiu de cotizare. Perioada de gcolarizare
profesionall. Procedura administrativS prealabilS'
i,{eindepiinire (Curtea de Apel Craiou-a, sec[ia I
ciuild., Secizia nr. 3020 din 6 martie 2012) 124
I Taxd de timbru. Cerere de reexaminare respinsS'
Efecte (Curtea de Apel Timigoara, secfia I ciuild''
d.ecizia nr. 66 din 14 februarie 2012) 125
,) Taxd de timbru. Neindeplinirea obiigaliei d9 nlatd
(Curtea
a taxei de timbru. Invocarea forlei majore
ie Apel Timiqoara, secfia ciuild' decizia nr' 166 din
7 martie 2011) 126
Pandectete SdPtdmdnale - 16/201 2
SAPI n
Cuprins
0 Anularea hotdrArii qi trimiterea cauzei spre
rejudecare. Necercetarea fondului. Condilii (Curtea
de Apel Timiqoara, sec{ia I ciuild, decizia ciuild. nr.
854 din 21 martie 2012) /27
Scurt examen de practici judiciari in materia
aresthrii preventive
I Arestare preventivd nelegalS. Cerere de
despdgubiri. Inceputul termenului de prescriplie
a dreptului la acliune de la data pronun!5rii
hotdrdrii de revocare a mdsurii privative de
libertate 1natta Curte de Casafii 9i Justi{ie, secfia I
ciuild,, decizia nr. 737 din 8 februarie 2012) /28
i Arestare preventivd. Menlinerea mdsurii (inalta
Curte de Casa{ie gi Justi{ie, seclia penald' decizia
nr. 1 din 5 ianuarie 2011) /3O
i Arestarea provizorie in vederea extrdddrii (inctlta
Curte de Casa{ie qi Justifie, sec[ia penald, decizia
nr. 1032 din 16 martie 2011) /30
I Arestare preventivd. Persistenla pericolului social
(Inalta Curte de Casa{ie gi Justi{ie, seclia penalti,
decizia nr. 1054 din 17 martie 2011) /31
I Arestare preventivd. Schimbarea incadrdrii
juridice. Inflacliune pentru care legea nu prevede
pedeapsa detenfiunii pe vialhSau pedeapsa
inchisorii mai mare de 4 ani (Inalta Curte de
Casa{ie gi Justi{ie, sec{ia penald, decizia w. 1915
din 13 mai 2010) 132
0 Arestare preventiv5. incdlcarea, cu rea-credinli,
a mdsurii obligdrii de a nu pdrSsi localitatea sau
lara ori a obligaliilor care ii revin inculpatului
pe durata acestor mdsuri dnalta Curte de Casalie
qi Jasti[ie, sec[ia penald., decizia nr. 1674 din 28
aprilie 2010) /32
0 Arestare preventlvd. Pericol concret pentru
ordinea prlUca lnalta Curte de Casafie gi Justi{ie,
secfia pe,nald., tncheierea n'r. 3802 din 1"6 noiembrie
2009) 133
r) Prelungirea duratei arestlrii preventive in cursul
l2l urmaririi penale (Curtea de Apel Bucureqti,.sec{ia
penald,, tniheierea nr. 283 din 18 iulie 2011) 133
0 Propunere pentru luarea mdsurii arestSrii
preventive. Constatarea absenlei intrunirii
cerinlelor qi cazurilor impuse de jurisprudenla
C.E.D.O. cu privire la detenlia preventivd'
Respingerea propunerii formulate de procuror
(Curtea de Apel Timiqoara, secfua pendla,
d.ecizia nr. tTgl din i0 noiembrie 2011) /34
I Revocare mdsurd preventivS. Depdgirea
termenului rezonibil prevdzut de art' 6 par' 1
din Convenlia Europeand a Drepturilor Omului
(Curtea de Apel PloieEti, sec{ia penald' qi pentru-
'cd,u.ze
I
cu miiori gi d'e'familie, decizia nr' 3009 din
septembrie 2011) lg5
r) Arestare preventivS. Termen rezonabil (Curtea
sec{ia penald gi pentru cauze cu
d.e Apel Ploieqti,
ii"irt gi d.e famitie-, dicizia penald nr' 1364 din 30
septembrie 2011) 188
1
 Index cuvinte cheie*
Accident cu victime multiple, 17 Curtea EDO - jurisprudenli cu
Accident de ciculalie, 17 privire la detenlia preventiv5, 34
AmendS, 19 Curtea EDO, 34
Animale - cAine periculos, 11 Daune morale, 17
Arestare preventivd - menlinerea Daune, 11
mdsurii, S0 Despdgubiri - criterii de evaluare,
Arestare preventivi - persistenla 11
pericolului social, 31 Despdgubiri - stabilite printr-o
Arestare preventivi - prelungirea hotirAre penald, 9
duratei in cursul urmiririi Desp5gubiri,9,1L,28
penale,33 Directiva 93/13/CEE, 3
Arestare preventivi - revocare, 35 Excepfie de neconstitulionalitate,
Arestare preventivi - schimbarea 15
incadrdrii juridice, 32 Executare siliti, 19
Arestare preventi.vi - termen Extridare, 30
rezonabil,36 For!5 majorS, 26
Arestare preventiv5, 28, 30, 31, 32, HotirAre CEDO, 15
32,33,34,35,36 Hot5rflre judecitoreascl -
Arestare provizorie in vederea necercetarea fondului, 23, 27
extrddirii, 30 HotdrAre judecitoreasci -
Autoritate publici - conducitor, 19 nemotivare,2S
Cla.uzd abuzivi, S HotirAre judecdtoreasci, 19, 23
Clauzd de rotunjire, 3 Legea nr. 146/7997, 25, 26
Comitent,9 Legea nr. 55412004 - art.24, t9
Consumator, S Legea nr. 554/2004, Lg
Contract de asigurare, 17 Necercetarea fondului, 23, 27
Contract de lmprumut bancar, 3 Obliga(ia de a da, 19
Convenlia EDO - art.6,23,25,35 Obligafia de a face, 19
Conven{ia EDO, 23, 35 Obligalia de a nu pirdsi localitatea
Credit ipotecar, 3 sau !ara, 32, 34
Curlea EDO - art.6, 15 Obligalii - ce nu se pot executa pe
cale silit5, 19
* Cifrele trimit Ia numdrul de paginS.
Ordine pubiicd,33
Pensie - stagiu decotizare,24
Pensie,24
Pericol concret, 33
Prejudiciu - cauzat unei persoane ca
urmare a agresiunii suferite prin
fapta unui animal, 11
Prejudiciu de agrement, 11
Prejudiciu estetic, 11
Prejudiciu, 9, 11
Prepus,9
Prescriplie,28
Procedura de executare, 19
Proceduri administrativi
prealabili,24
Procedurd speciali de executare
- hotirAre judecatoreascd
pronunlati de instanla de
contencios administrativ, 19
Proteclia consumatorului, 3
R[spundere civild de]ictuali, 9
Rispundere pentru fapta proprie, 9
Rejudecare, 27
Repararea prejudiciului, 11
Revizuire, 15
Sechestru asigurator, 23
Stagiu de colizarc,24
Taxi de timbru, 25,26
Tentativi la infractiunea de omor
deosebit de grav, 21
Tentativi, 21

Abonamente P ande ctele sd.ptd,rndnale:

A. Comandd direct6 prin e-mail: distributie@editurarosetti.ro
B. comandd directd prin telefon : 027.8L4.7 7 .8L, 07 zg.167 .242, 07 26.17 g.77 s
C. Comandd online : www.pandectelesaptamanale.ro

Abonament Perioada Preg Observa{ii

OnIine 12luni 200lei un singur utilizator, acces la toati arhiva
Tipirit 12luni 390lei 40 numere (nu apare in august qi decembrie)
Online Multi-utilizator 12luni 1000 lei numdr nelimitat de utilizatori, acces la toatd arhiva

2 Pandectele Sdptdminale - 16/2012

 Hotirirea
extinderea "CaJa
indirectb a protecfiei
consumatorilor in materie de clauze
abuzive*
Roxane TAl\LtSIrl
Auocat tn cadrul Baroului din Bruxelles, absoluent
de masterat (LL.M) tn drept european (tn cadrul
Untuersitdgti din Leiden, Regatul td.rilor de Jos).
I. Introducere
Problematica unor clauze
abuzive a fost consideratS. de
cdtre legiuitorul european, incd
de timpuriu, drept una cruciali.
lntr-adevdr, acesta manifesta
temerea c5. cei aflali in postura
de consumatorit2l s-ar plasa in-
tr-o situalie de inferioritate la
incheierea unui contract cu un
profesionist.
LuAnd in consideralie atAt
autonomia de voinld in mate-
rie contractuald, c6t qi protec-
lia consumatoruluitsl, Directiva
-
Articol publicat in Reuue europ,len-
ne de droit de la consommation, nr.
212011, p. 403-412; titlu original: Arr6l
Caja de Mad.rid : L'extension indirecte
de la protection des consommateurs en
matidre de clauses abusiues. Tladucere
din limba francezil; Dragoq Dinulescu.
IllAutorul poate fi contactat la adre-
sa roxane.tamas@ffw.com.
{21 Notiunea de consumator, aqa cum
este ea definitd in
cuprinsul Directi-
vei 93/13/CEE, trebuie interpretatd in
sensul cd ea nt vizeazi decdt persoa-
ne fizice (C.J.C.E., 22 noiembrie 2001,
MN RE, C-54V09 qi
Cape gi ldealseruice
p.I-9049, pct. 16). Evi-
C-54A09, Rec.,
denliem in aceastd privinld cd no{iunea
de uneprofesionist" utilizatE de legiuito-
rul francez nu exclude persoanele mora-
le de sub proteclia impotriva clauzelor
abuzive (a se vedea, cu precddere, Cass'
Civ., 15 martie 2005, Bull. ciu', l, n;t'
135).
l3l Concluziile avocatului general
Trstenjak, prezentate la 29 octombrie
2009, in cadrul C.J.U.E. , 3 iunie 2010,
C-484108, Caja de Ah'orros y Monte de
Piedad de Madrid, Pct. 39'
Pandectele Sitptdmdnale - 16/2012
de Madrid":
93/13/CEEtal (numitd in conti-
nuare nDirectiva") a fost adop-
tat5. in vederea asigurdrii pro-
tecliei intereselor economice
ale consumatorilor in cazul con-
tractelor incheiate de aceqtia cu
profesioniqti, apropiind dispozi-
liile legislative, de reglementa-
re qi administrative ale statelor
membre cu privire la clauzeie
abuzive incluse in contractele in
canzdlsl . unor reguli uniforme in ceea ce
Adoptarea acestei Directive
s-a petrecut pornind de la con-
statarea cd legislaliile nalionale
aferente protecliei consumato-
rilor qi, in particular, legislali-
ile privitoare la clauzele abuzi-
ve prezentau un grad sporit de
divergenld. Aceste disParit5li
antrenau nu numai diferenle
intre pielele nalionale, relativ
lavdnzarea de bunuri qi oferta
de servicii cdtre consumatori, ci,
in egal[ m5sur6, distorsiuni de
concuren![ Printre vAnzdtorii qi
prestatorii de servicii din dife-
rite !5ri membretGl. Pornind de
Directiva 93/13/CEE a Consiliu-
t4l
lui, aprilie 1995, cu privire Ia cla-
de la 5
uzele abuzive din contractele incheiate
cu consumatoii, J.O.,21 aPrilie 1993,
L95,p.29.
t51 p. WILLOCX - abu-
"Les clauses
sives dans les contrats conclus avec les
consommateurs. Directive 93/13iCEE
du conseil du 5 avril 1993" , in pagi-
nile publicaliei Reu. Not. B. ,2002, liv'
2953-2954, P.513.
t6l Luand in considerare nr. 2 din cu-
prinsul Directivei 93/13/CEE'
Cuvinte cheie:
e Credit ipotecar
r Contract de imprumut bancar
t Clauzb,abuzivl
. Clauzd de rotu4iire
o Consumator
r Protecliaconsumatorului
. Directiva 93/13|CEE
Cod citare: PS1773
(www.pandectelesaptamanale.ro)
aici, autoritnlile europene au es-
timat cd o proteclie mai eficient6
a consumatorului nu ar fi putut
fi oblinutd dec6t prin adoptarea
priveqte clauzele abuzivetr.
AvAnd in vedere diversitatea
Idrgitn a regimurilor nalionale
qi incd inainte de "noua abor-
dare, aparlinAnd Comisiei Eu-
ropenet8l, legiuitorul european
avusese totuqi in vedere o armo-
nizare minimali. Optdnd Pentru
un asemenea nivel de armoniza-
rete}, posibilitatea lisatd statelor
membre de a adopta disPozilii
nalionale mai stricte (asigur6nd
t7l Luend in considerare nr' 10 din
cuprinsul Directivei 93/13/CEE.
isl A se vedea, in mod deosebit, M'
LUBY - nl,a directive 2005129 sur les
pratiques commerciales d6loyales (une
illustration de la nouvelle approche prO-
n6e par la Commission europ6ene", in
paginile publicaliei Europe, 2005, stu-
diul nr. 11, p. 6.
iel in privinla nivelului armoniz6rii,
a se vedea C. VERDURE - "L'harmo-
nisation des pratiques commerciales
d6loyales dans le cadre de la directive
2OO5l29lCE sur les pratiques commer-
ciales d6loyales: premier bilan jurispru-
dentiel , in paginile publicafiei Cah' dr'
eur.,2ol0l3-4, p. 311, in special pp' 320
qi urm.
Doctrind 3
un nivel qi mai ridicat de protec-
lie a consumatorului) decAt cele
previzute in cadrul Directivei
rdmAnea intactdllol.
La 3 iunie 2010, Curlii de
Justilie i s-a oferit prilejul de a
examina problema, deosebit de
importantd, a aprecierii juridi-
ce asupra caracterului abuziv al
clauzelor contractuale, in cadrul
unei cauze opun6nd organismul
de credit "Caja de Ahorros y Mon-
te de Piedad de Madrid" ("Casa
de economii qi Munte de Pietate
din Madrid", numiti in continu-
are "Caja de Ahorros") organis-
mului "Asociaci6n de Usarios de
Servicios Bancarios" ("Asocialia
Spanioli a Utilizatorilor de Ser-
vicii Bancare", numiti in cele ce
urmeazd "Ausbanc";trrl.
in mod particular,
printre
problemele abordate de c[tre
Curtea de Justilie s-a numdrat
qi aceea de a qti daci statele
membre iqi puteau extinde apre-
cierea cu privire la caracterul
abuziv aI clauzelor contractuale
asupra tipului de clauze menli-
onate in cuprinsul articolului 4,
$2, al Directivei. Specificul hotd-
rArii de la 3 iunie 2010 line de
faptul ci aceastd extensie nu a
reprezentat rodul voinlei expri-
mate de legiuitorul spanioi de a
vedea consumatorii beneficiind
de o proteclie mai ridicatd decdt
cea acordatd prin intermediul
Directivei (qi care ar fi adoptat,
prin urmare, dispozi[ii cu carac-
ter nalional in acest sens), ci,
mai degrabS, consecinla unei
absenle a transpunerii articolu-
lui 4, $2, al Directivei in dreptul
na[ional spaniol.
ln catza menlionati, Caja
de Madrid propunea clienlilor
s5i posibilitatea de a se inscrie
in vederea acorddrii de credite
ipotecare. Contractele relative
t10l Luend in
considerare nr. 12 din
cuprinsul Directivei 93i19/CEE gi arti-
colul 8 din cadrul Directivei 9B/18/CEE.
t11r C.J.U.E., 3 iunie 20L0, caoza
Caja de Ahorros y Monte de Piedad d.e
Madrid, C-48A08, nepublicatd incd in
Rec.
4 Doctrind
Ia aceste credite erau unele tip,
incluzAnd clauze redactate in
prealabil qi care nu fdcuserd
obiectul vreunei negocieri indi-
viduale intre Caja de Madrid qi
ciienlii sii.
Dintre diferitele clauze ne-
negociate cuprinse in numitele
contracte, una (numitd in conti-
nuare ,.clanzd. de rotunjirs") pre-
vedea faptul c[ procentul profi-
tului nominal, variabil, trebuia
adaptat, periodic, in funclie de
procentul de referinld convenit.
Procentul din profit datorat de
cel care contractase imprumu-
tul trebuia, inc[ de la prima
adaptare, rotunjit cu un sfert de
procent in plus de fiecare datd
cAnd varialia procentului dep6-
qea 0,25Vo.
in iulie 2000, Ausbanc a in-
trodus in justilie o acliune de re-
curs, cu intenlia, in mod deose-
bit, de a obline din partea Caja
de Madrid rezilierea aqa-numi-
tei clauze de rotunjire din con-
tractele de imprumut menfiona-
te, precum qi incetarea folosirii
pe viitor a acestei clauze. Prin
hotirArea ei din L1 septembrie
2001 Tribunalul de Primd In-
stanld din Madrid a admis recur-
sul, estimAnd cd acea clauzi de
rotunjire era de naturi abuzivd
qi, prin urmare, loviti de nulita-
te, conform legislaliei nalionale
care transpunea Directiva.
Caja de Madrid a introdus
o acliune de apel cu privire la
hotdrArea judecltoreascd. men-
lionati pe lAngd Audiencia
Provincial de Madrid/Instanla
Provinciali din Madrid), care,la
10 octombrie 2002, a emis o ho-
tdrAre ce confirma decizia luatd
de prima instanld. A urmat ata-
cul cu recurs al Caja de Madrid,
pe lAng6 Tribunalul Suprem, in
vederea casdrii sentinlelor ante-
rioare.
Potrivit acestei ultime in-
stan[e, clauza de rotunjire era
susceptibiiS. de a constitui un
element esen{ial din cadrul unui
contract bancar de imprumut,
asemenea celui din canza in spe-
t5. Or, dat fiind faptul ci artico-
lul4, $2, al Directivei exclude si-
tualia ca aprecierea in privinla
caracterului abuziv si ducd la o
clatzdreferitoare, in mod deose-
bit, la obiectul contractului, acea
clartzd de rotunjire nu putea fl
supus[, potrivit acestui Postu-
lat, aprecierii unui judec[tor cu
privire Ia caracterul ei abuziv.
Cu toate acestea, Tribunal
Supremo evidenliazd, de aseme-
nea, faptul c5, deoarece Regatul
Spaniei nu transpusese in ordi-
nea lui juridicd amintitul articol
4, *2, aI Directivei, legislalia
spaniol5 supune intreg contrac-
tul unei asemenea aprecieri.
in ,rrma acestei constatdri,
Tribunal Supremo a decis s5.-qi
amAne propria statuare qi sd
inainteze Curlii mai multe in-
trebdri prejudiciale relative, cu
deosebire, la interpretarea arti-
colului B qi a articolului 4, $2, al
Directivei qi la rezultatul lectu-
rii conjugate a celor doud artico-
le in ceea ce priveqte cAmpul de
aplicare a Directiveitl2l.
t12l Si notlm faptul cI Ausbanc, gu-
vernul spaniol qi Comisia Comunit5lilor
Europene au contestat admisibilitatea
cererii. Aceste trei pdrli estimau cererea
de decizie prejudicialS drept inadmisibi-
15 din motivul cI aceasta nu ar fi fost
necesard in cazul judecdrii litigiului.
Drept principal argument, pdrfile avan-
sau faptul cd acea clauz5 de rotunjire,
men{ionatd inainte, nu ar fl reprezentat
un element esenlial al contractului, ci
doar unul accesoriu, precum qi faptul
c5, tocmai de aceea, articolului 4,52, al
Directivei nu ar fi fost aplicabil in acest
caz de spe[ri. In aceastd privinld, Cur-
tea aminteqte, in cadrul unei trimiteri
prejudiciale, faptul cE este de datoriaju-
decdtorului nalional sesizat in privinla
litigiului de a aprecia asupra particula-
ritSlilor cauzei, atAt in ceea ce privegte
necesitatea, cAt gi pertinen{a proble-
melor supuse Curlii. in consecingd, din
moment ce intrebdrile puse fac trimite-
re la interpretarea dreptului european,
Curtea este, in principiu, obligatd sI
statueze (C.J.U.E., 3 iunie 2010, cauza
Caja de Ahorros y Monte de Piedad de
Madrid, C-484/08, pct. 18. A se vedea,
de asemenea in acelaqi sens, C.J.C.E.,
25 februarie 2003, IKA, C-326/00, Rec.,
2003, p. I-1703, pct.27; C.J.C.E., 15 de-
cembrie 1995, Union royale belge des
Pandectele Sdptam1nale - 16/2012
II. Cdmpul de aplicare a
Directivei 93/13/CEE qi
interpretarea art. 8 al ei
.d CAmpul de aplicare a
Directivei 93/13/CEE
Mai intdi, Curtea examinea-
zd cAmpul de aplicare a Directi-
vei qi interpretarea articolului 8.
Este vorba, mai exact, de a qti
dacd interpretarea articolului 8
al Directivei se intinde asupra
intregului domeniu reglementat
de aceasta sau dacd articolul 4,
$2, al Direetivei este exclus din
cAmpul ei de aplicare.
Este bine insd ca, inainte de a
aprecia semnificalia acestei pro-
blematici, sd amintim, pe scurt,
cadrul legislativ aflat la origine.
Astfel, articolul 1 al Directi-
vei defineqte c6mpul de aplicare
a acesteia in termenii urmdtori:
(prezenta Directivi are drept
obiect apropierea dispoziliilor
legislative, de reglementare
qi administrative ale statelor
membre relative Ia clauzele
abuzive din contractele inche-
iate intre un profesionist qi un
consumator. " Instanta continud,
dispunAnd cd acele ..clauze con-
tractuale care reflectd dispozilii
legislative sau de reglementare
imperative, precum qi dispozi$ii
sau principii ale unor convenlii
internalionale, la eare statele
membre sunt pdrli, cu deosebire
in domeniul transportului, nu
se supun dispoziliilor Prezentei
Directive"tlsl'
in vederea realizdrii obiecti-
velor enunlate prin intermediul
Directivei tocmai amintite, le-
giuitorul european a considerat
ci era necesar sd fixeze, intr-o
modalitate general5, criteriile
de apreciere asupra caracterului
abuziv al clauzelor contractuale.
socidtds de footbatl association e'a' el
Bosman, C-415/93, Rec.,7995, P. 4921,
pct.
- 59).
t13l Articolul 1, $2, al Directivei
93/13/CE.
Pandectele Sitptitmdnale - 1
in a cest sens, Directiva defineq-
te clauza abuzivd intr-o manie-
rd generalS., dupd cum urmeaz5:
,ro claltzd, a unui contract, care
nu a fdcut obiectul unei negoci-
eri individuale este consideratd
drept abuzivd atunci cdnd, in
ciuda exigenlei bunei-credinle,
aceasta cauzeazd,, in detrimen-
tul consumatorului, un dezechi-
libru semnificativ intre dreptu-
rile gi obligaliile pdrlilor decur-
gdnd din contract,tlal. Pe de alti
parte, Directiva ncuprinde o listd
indicativd, fdrd a fi exhaustiv6,
a clauzelor care pot fi declarate
abuziverrlrsl.
Definilia clauzei abuzive aco-
perd in felul acesta qi clauza
de rotunjire in cauzd, in cadrui
hot5rArii de la 3 iunie 2010. in
consecinld, ar fi fost suficient ca
judecdtorul nalional sd fi con-
statat cd era vorba despre o cla-
nu f5"cuse obiectul unei
.uzd. care
negocieri individuale intre Caja
de Madrid qi clienlii ei, insera-
ti ulterior intr-un contract tip
(contractul de imprumut ipote-
car propus de Caja de Madrid),
pentru a fi declarat aceast[ cla-
uzd drept una abuzivd, in sensul
Directivei qi al legislaliei nalio-
nale transpun6nd actul norma-
tiv european.
Cu toate acestea, aprecierea
de cdtre judecdtorul nalional a
caracterului abuziv aI unei ast-
fel de clatze este supusi restric-
fiei conlinute in articolul 4, $2,
al Directivei, care precizeazd cd
abuziv
"Aprecierea caracterului
aI clauzelor nu se rdsfrAnge nici
asupra definiliei obiectului prin-
cipal al contractului, nici asupra
adecvdrii dintre Pre! gi remune-
raliei, pe de o Parte, qi servici-
ile sau bunurile de furnizat in
contrapartid5, Pe de altd Parte,
cu condilia ca aceste clauze sd
t14l Articolul 3, $1, a1 Directivei
93113/cE.
l15l Articolul 3, $3, al Directivei
93/t3lcE.
6/20 1 2
fie redactate intr-un mod clar gi
comprehensibil".
Aceasti dispozilie restrAnge
posibilitatea de apreciere a unui
judecdtor, deoarece ea ii elimind
clauzele pe care levizeazd,
Or, in cazul in spefd, judecS-
torul nalional qi-a pus problema
acestei limit5ri cu privire la le-
gislalia spanioli, care nu cu-
prindea o asemenea limitare. in-
tr-adevd.r, Regatui Spaniei, ase-
menea unei mari pdrli a statelor
membre, nu transpusese aceas-
td dispozi[iei in cadrul legisla-
liei ei nalionaletl6l, estimAnd cd
asemenea clauze referitoare la
pre[ qi la obiectul contractului
puteau fi controlate, foarte bine,
de cdtre judec[tor, dup6 exem-
plul oferit de alte cla:uzetl7l.
Judecitorul spaniol s-a intre-
bat atunci dacd absenla trans-
punerii acestei dispozilii limita
sau nu cdmpul de aplicare a
Directivei qi daci nu cumva ace-
eaqi dispozilie era de naturd im-
perativd, aqa cum suslinea Caja
de Madrid, astfel incAt i-ar fi
fost imposibil legiuitorului spa-
niol sd realizeze aceast5 trans-
punere.
Eventualitatea caracterului
imperativ al articolului 4, $2,
al Directivei ar fi avut drept
consecinld sustragerea de sub
puterea de apreciere judecito-
reascd, in orice circumstanld, a
controlului asupra caracterului
abuziv al clauzelor contractului
afectAnd obiectul princiPal al
contractului qilsau raportul cali-
tate/pre! de furnizare.
t16l Rapoft al Comisiei asupra aplicd-
rii Directivei 93/13/CEE a Consiliului,
de la 5 aprilie 1993, cu privire la clauze-
le abuzive din contractele incheiate cu
consumatorii, COM (2000) 248 firral,27
aprilie
- tlfl 2000, P. 15.
M. TENREIRO qi E' FERIOLI -
oExamen comparatif des l6gislations na-
tionales transposant la Directive 93/13
*, in L'intigration d.e la Di.rectiue 93 / 13
dans les systdmes ligislatifs nationaux
,
http europa. eu/consumers/cons-intl
://ec.
safl-shop/unf-cont-terms/event29-0 1'
pdl p. 5.
Doctrind 5
B. Interpretarea art.8 al
Directivei 93/13/CEE
Jurisdiclia de incidenld a es-
timat cd absenla transpunerii
in dreptul spaniol a articolului
4, 82, a ridicat dubii cu privire
la articoiul 8 al Directivei. in-
tr-adevdr, aceastd uitimd dis-
pozilie permite statelor membre
- in conformitate cu principiul
armonizdrii minimale instau-
rat de Directivd (vezi supra) -
s5" adopte dispozilii mai stricte,
asigurAnd un nivel mai ridicat
de proteclie a consumatorului.
intr-adev5r, articolul 8 al Di-
rectivei stipuleazi c[ "statele
membre pot adopta sau menli-
ne, in cadrui domeniului de in-
cidenfd al prezentei Directive,
dispozi[ii mai stricte, compatibi-
1e cu tratatul, pentru a asigura
un nivel de protec$ie a consuma-
torului mai ridicat".
Nu cumva, omilAnd sd trans-
puni cel de-al doilea paragraf
al articolului 4, Regatul Spaniei
nu fdcea altceva decAt sd insta-
ureze un regim cu mult mai pro-
tector a1 consumatorului?
Pentru a rispunde la aceastd
intrebare, este bine ca, in pri-
mul rAnd, sd examindm caracte-
rul, absolut sau nu, al limitdrii
conlinute in articolul 4, $2, al
Directivei, cu privire Ia cAmpul
de aplicare generald a acesteia,
ca gi pe acela al protecliei pe
care o instaureazd in favoarea
consumatorului.
Doamna avocat general Tr-
stenjak a estimat in aceastd
privinli cd dacd articolui 4, *2,
ar fi trebuit sd fixeze cAmpul de
aplicare a Directivei, dispozi-
liile nalionale mai stricte, care
ar fi extins prin urmare contro-
lul asupra clauzelor unui con-
tractla clauzele vizAnd obiectul
principal al contractului qi/sau
asupra raportului caiitate/pre!
de furnizare, nu ar mai fi fost
cuprinse in cAmpul de aplicare
a Directivei. O asemenea elimi-
nare ar fl putut fi explicatd, in
mod deosebit, printr-o voingd de
6 Doctrind
favorizare a autonomiei voinlei
pdrlilor qi de a le oferi spaliu in
cadrul c[ruia voin{a s-ar fi pu-
tut manifesta liber, la adipost
de controlul judecdtoresc.
Un asemenea ralionament
ar veni, in realitate, in intAmpi-
narea voinlei legiuitorului euro-
peanllal. lntr-adevdr, Directiva
stipuleaz6 faptul c5, in privinla
aprecierii caracterului abuziv
aI altor clauze contractuale, se
poate {ine seama foarte bine de
clauzele care vizeazd obiectul
principal al contractului qi/sau
raportui calitate/pre! de furni-
zare. Cu alte cuvinte, asemenea
clauze se pot dovedi foarte bine
unele cu un caracter abuzivtlel.
Curtea se inscrie pe calea pre-
lungirii acestei analize, subiini-
ind ci inqigi termenii articolului
4, $2, indicd faptul cd acesta nu
poate fixa cAmpui material de
aplicare a Directivei. Dimpotri-
vd, clauzele vizate de aceastl
dispozi{ie, chiar dacd eviden[i-
ind cAmpul de aplicare a Direc-
tivei, nu se sustrag aprecierii
caracterului lor abuziv decAt in
mdsura in care jurisdic[ia na!i-
onaid estimeazi, in urma unei
examindri, ci au fost redactate
intr-un mod clar qi comprehen-
sibiitzol.
in al doilea rAnd, intervine
problema aplicdrii corelate a ar-
ticolului 4, $2, qi a articolului 8,
ca qi aceea a interpret6rii aces-
tuia din urm5. Era vorba despre
verificarea cu privire Ia extinde-
rea interpretdrii articoiului 8 la
intreg domeniu de incidenld al
Directivei qi, in consecinfd, la
cel al articolului 4, 52, al aces-
teia, sau dach nu cumva, aqa
cum suslinea Caja de Madrid,
l18l Concluziile avocatului general
Tlstenjak, prezentate la 29 octombrie
2009, in cadrul C.J.U.E., 3 iunie 2010,
C-484/08, Caja de Ahomos y Monte de
Piedad de Madrid, pct. 57-66.
ttsl 1o6t 4 in considerare
nr. 19 din
cuprinsul Directivei 93/ L1/CEE.
I2o1 C.J.U.E.,
3 iunie 2010, cauza
Caja de Ahorros y Monte de Piedad d,e
M adrid, C -484/ 08, pct. 82.
aceasti ultimd dispozilie era ex-
clusd din cAmpul de apiicare a
menlionatului articol 8t211.
O analizd asupra inldnluirii
articolelor din cuprinsul Direc-
tivei intdreqte concluzia Curlii,
potrivit cdreia articolul B este
aplicabil ansamblului dome-
niului reglementat de Direc-
tivi. DacI cAmpul de aplicare
a Directivei este definit intr-o
manierd generald in cadrul ar-
ticolelor 1 qi 2, articoiul 4, 52,
are drept unic obiect (reglarea
modalitSlilor qi a intinderii con-
trolului de fond asupra cauzelor
care nu au fdcut obiectul unei
negocieri"t22l. Aceastd dispozilie
nu poate fi deci calificati drept
regulS imperativd, care ar inter-
zice statelor membre sd se pre-
valeze de articolul 8 din cadrul
Directiveit2sl.
in consecin!5, clauzele vizate
prin articolul 4, $2, evidenliazi
bine cAmpul reglementat de Di-
rectivd qi, prin urmare, articolul
8 al acesteia se aplicd qi aminti-
tului articol 4, 52tz+t.
III. Semnifica{ia
controlului judec[toresc
Odatd delimitat cAmpul de
aplicare a Directivei, pentru ca
articolul 8 din cadrul acesteia s5
devini aplicabil, mai este nece-
sard reunirea criteriilor pe care
le enunld acest articol, ceea ce
inseamnd c[ posibilitatea oferitd
judec6torului nalional spaniol -
de a aprecia caracterul abuziv al
clauzelor care vizeazd obiectul
principal al contractului qilsau
t21l C.J.U.E., 3 iunie 2070, cauza
Caja de Ahonos y Monte de Piedad de
Madrid, C-48A08, pct. 30.
t22r C.J.U.E., 3 iunie 2010,
cauza
Caja de Ahorros y Monte de Piedad de
Madrid, C-484/08, pct. 33.
{231 Concluziile
avocatului generai
Trstenjak, prezentate la 29 octombrie
2009, in cadrul C.J.U.E., 3 iunie 2010,
C-484/08, Caja de Alnnos y Monte de
Piedad de Madrid, pct. 84.
r24r C.J.U.E., 3 iunie 2070,
cauza
Caja de Ahorros y Morute de Piedad de
Madrtd, C-484/08, pct. 35.
Pandectele Sdptdmanale - 16/2012
raportul calitate/pre!, chiar qi
atunci cAnd aceste articole au
fost redactate intr-un mod ciar
qi comprehensibil - permite asi-
gurarea unui nivel sporit al pro-
tecfiei consumatorului.
Pentru a contesta dreptul
statelor membre de a-qi extinde
controlul asupra caracterului
abuziv al clauzelor la acele cla-
uze yizate in cadrul articolului
4, 52, Caja de Madrid invocase,
in sprijinul argumentaliei €i,
hotlrArea din cauza Comisia
Europeand. c/ Regatul ld,rilor de
Jo{25t.
Faptele aflate la originea ho-
t6r6rii din cauza Comisia Euro-
peand. cl Regatul fdrilor de Jos
se refereau la netranspunerea
completd, in dreptul olandez, a
articolelor 4, *2, qi 5 din cadrul
Directivei. intr-adevdr, legiuito-
rul olandez transpusese cel de-al
doilea paragraf al articolului 4,
omilAnd includerea exigenlei cu
privire la claritate qi compre-
hensibilitate. Aceastd omisiune
avusese drept consecin![ per-
petuarea de cdtre dreptul civil
oiandez a posibilitSlii ca profesi-
onistul sd impiedice consumato-
rul sd ceard anularea clauzeior
care descriau prestalii vizate de
conlinutul articolului 4, $2, al
aceleiaqi Directive, atunci cAnd
prestaliile respective benefici-
au de menliondri imprecise sau
ambiguit26l. Nivelul de protec-
lie asigurat consumatorului de
cdtre dreptul olandez era deci
unul inferior fa!5 de cel prev5-
zut prin textul Directivei. Cur-
tea estimase, pe bun5 drePtate,
cd, nepreluAnd dispoziliile le-
gislative, de reglementare qi ad-
ministrative necesare, Pentru a
asigura transpunerea comPleti
r25r C.J.C.E., 10 mai 200L, catza Co-
misia Europeand. cl Regatul ldrilor de
Jos, C-144199, Rec., 2007, P. I-3541.
t26l Coneluziile avocatului general
Tizzano,prezentate la 23 ianuarie 2001,
in cadrul C.J.C.E., 10 mai 2001, Comi'
sia Europeand cl Regatul ldrilor de Jos,
C-l4Ugg, Rec.,2001, P. 3541, Pct' 27 qi
28.
Pandectele Sdptdtmdnale - 16/2012
in dreptul olandez a articolelor
4, 92, qi 5 din cadrul Directivei,
Regatul !6rilor de Jos comisese
o incdlcare a obligaliilor care ii
reveneau in virtutea Directivei
menlionatel27l.
Or, este inevitabil de consta-
tat c5,, tn cadrul hotS.rdrii de la 3
iunie 2010, netranspunerea in-
tegrald a celui de-al doilea para-
graf al articolului 4 al Directivei
a avut efectul invers netranspu-
nerii exigenlei cu privire la cla-
ritate qi comprehensibiiitate din
aceiagi paragraf(care nu fusese
transpus in dreptul olandez). in
primul caz, netranspunerea are
drept rezultat facilitarea ldrgirii
controlului judecS.toresc asupra
clauzelor care vizeazl obiectul
principal al contractului qi/sau
raportul calitate/pre!, chiar in
ipoteza in care aceste clauze
sunt redactate cu claritate qi
comprehensibilitate, in timp ce,
in cel de-al doilea caz, netrans-
punerea, dimpotriv5, sustrage
chiar aceste clauze, intr-o mani-
eri absolut5, controlului judecd-
toresc.
in aceastd privinld, Curtea
conchide cd - autorizAnd posi-
bilitatea unui control jurisdicfi-
onal complet asupra caracteru-
lui abuziv al clauzelor vizate de
articolul 4, *2, al Directivei, in
cadrul unui contract incheiat in-
tre un profesionist qi un consu-
mator - reglementarea spaniol5
in cauzd permite sd i se asigure
consumatorului, in conformi-
tate cu articolul 8 al aceleiaqi
Directive, un nivel mai ridicat
de protec[ie dec6t cel stabilit de
cetre legislalia europeslStzel. in
lumina acestei constat6ri, Cur-
tea, conformAndu-se Pe aceastd
cale concluziiiol doamnei avo-
cat general Trstenjak, a disjuns
hotdrdrea din ca:uza Comisia
t2?l C.J.C.E., 10 mai 2001, cauza Co-
misia Europeand. cl Regatul ldilor de
Jos, C-144199, Pct.22.
t28r C.J.U.E., 3 iunie 2070, cauza
Caja de Ahotos Y Monte de Piedad de
Madrid, C-484/08, Pct. 43.
Europeand cl Regatul ldrilor de
Jos, invocatd de Caja de Madrid,
cu motivarea c5 decizia aceasta
nu era una pertinenld cu privire
la cazul in speletzol.
fV. Concluzie
Articolul 288 din cadrul
TFUE dispune faptul c5. "direc-
tiva obligS" fiecare stat membru
destinatar in ceea ce priveqte
rezultatul de atins, l5sAnd in-
stanlelor nalionale competen[a
in ceea ce priveqte forma qi mrj-
loacele".
Atunci c6nd un stat membru
procedeazd la transpunerea unei
directive, acesta nu este obligat
decAt in ceea ce priveqte rezulta-
tulde atins gi intArzierea trans-
punerii, doud elemente stipulate
in cadrul directivei respective.
Obiigalia statelor membre,
decurgAnd din continutui unei
directive, de atingere a rezal-
tatului prevdzut de textul aces-
teia, implicd in ceea ce priveqte
statele membre obligalia acesto-
ra de a lua toate m6surile gene-
rale sau particulare proprii asi-
gur5rii executdrii acestei obliga-
liitao1.
Procedurile alese de cdtre le-
giuitorul de nivel nalional pen-
tru transpunerea unei directive
nu se referd decAt la dreptul
intern aI fiecdrui stat membru.
DacI este cazul, instituliile na-
lionale ar putea alege intre op-
liunile oferite de directivi gi vor
integra dispoziliile in aqa fel,
l2el Concluziile avocatului general
Tlstenjak, prezentate la 29 octombrie
2009, in cadrul C.J.U.E., 3 iunie 2010,
C-484108, Caja de Ahorros Y Monte de
Piedad de Madrid, Pct. 88.
r3or C.J.C.E., 1o aprilie 1984, Von
Colson gi Kamann, catza 74183, Rec.,
1984, p. 1891, qi, mai recent, C.J.C.E',
13 noiembrie t990, Marleasing, cauza
C-106/89, Rec., p.4135; C.J.C.E., 5 oc-
tombrie 2004, Pfeiffer, catze conjugate
C-397/01 pdnd la C-403/01, Rec.,2OO4,
p. 8835; C.J.C.E., 18 decembrie 1997'
Inter-Enuironnement Wallorr.ie, catza
C-l2g/96, Rec., 7997, p' 7417; C'J'C'E',
25 februarie 1999, Ca rb o na r i e.a.' cauza
C-131197, Rec.,1999, P. 1103.
Doctrinit 7
incAt s[ fie respectati coerenla
dreptului intern.
ln cazul in spe!5, Regatul Spa-
niei, asemenea altor state mem-
bre, nu transpusese in legislalia
proprie continutul articolului 4,
$2, al Directivei. Absenla unei
asemenea transpuneri nu este
problematicd in ceea ce priveq-
te obligaliile impuse statelor
membre, cu condilia totuqi ca
rezultatul vizat de directivd sd
fie atins. ln imprejurarea datd,
Directiva iqi propune drept scop
asigurarea protecliei intereselor
economice ale consumatorilor in
privinla contractelor incheiate
cu profesioniqti, prin apropie-
rea dispoziliilor legislative, de
reglementare qi administrative
ale stateior membre cu privire
la clauzele abuzive din cuprin-
sul contractelor respective. In
plus, Directiva prevede in mod
explicit pentru statele membre
posibilitatea de a adopta dispo-
zilii nalionale de strictele qi mai
ridicatd, asigurAnd consumato-
rului un nivel de proteclie su-
perior celui prevdzut in cadrul
Directivei.
De aceea, in scopul atingerii
obiectivului prevS.zut de Direc-
tivi, se cidea sd se ldmureascd
problema consecinlelor asupra
protecliei consumatorului a articolul 4, *2, cu condilia
unei absenle de transpunere in
dreptul nalional a articolului 4,
$2, al Directivei.
Caja de Madrid suslinea ci,
dat fiind caracterul impera-
tiv al acestei dispozilii, statele
membre nu puteau ocoli proce-
sul de transpunere. Totodatd.,
se susfinea cd articolului 4, $2,
ar fi delimitat, de manierd con-
strAngdtoare, cAmpul de aplica-
re a Directivei, sustrdgdnd con-
trolului judecdtoresc nalional
natura abuzivi a clauzelor pe
care le viza. Curtea nu a anali-
zat aceastd argumentare qi - la
capdtul unei analize profunde
in ceea ce priveqte cdmpul de
aplicare a Directivei, precum
qi interpretarea articolului 8 al
aceleiaqi Directive - a hotdrAt
ci acele clauze vizate de artico-
lul4, $2, evidenliau in bun5. m5-
surd domeniul reglementat de
cdtre Directivd qi, prin urmare,
articolul 8 al acesteia se aplica,
in egald mXsur5, menfionatului
articol 4, $2.
Cu alte cuvinte, Regatul SPa-
niei era liber sd nu transPund
ca
aceastd netranspunere sd nu re-
prezinte o piedicd in calea atin-
gerii de citre Directivd a sco-
pului vizat de conlinutul ei. Or,
tocmai aceastd absenld a trans-
punerii a avut drept consecinld
extinderea controlului judecd-
toresc spaniol asupra clauzelor
vizate de aceastd dispozilie qi,
totodatd, sporirea nivelului de
proteclie oferit consumatorilor
in raport cu cel prevdzut de tex-
tul Directivei. NeprocedAnd la
transpunerea articolului 4, $2,
Regatul Spaniei a ficut uz, in
realitate, de posibilitatea lisatd
statelor membre chiar de cdtre
Directivd, de creqtere a nivelu-
lui de proteclie a consumatorilor
in ceea ce priveqte contractele pe
care le incheie aceqtia cu profe-
sioniqtii. E

Maril.e hotd.rd.ri ale Curlii

Europene a Drepturilor Omului

Autori: Fr6d6ric Sudre,

qfean-Pierre Margu6naud,
Jo6l A-ndriantsimbazovina,
Adeline Gouttenoire,
Michel Levinet

7O4pag.
80lei

8 Doctind
Pandectele Sdptdm6nale - 16/2012
 inalta Curte de Casatie qi Justifie
R[spundere civilS delictuali. Ac{iune
in regres a comitentului pentru
recuperarea sumelor plitite cu titlu de
despigubiri, stabilite printr-o hotirire
penali definitivd, citre persoanele
prejudiciate prin faptele prepugilor.
(inatta Curte d.eCasa[ie qi Justifie, sec{ia I ciuild.,
decizia nr. 290 din 20 ianuarie 2012)
Reclamantul Ministerul
Apdrdrii Nalionale a che-
mat in judecati pe pArAlii
T.I., 8.V., C.I.L. qi D.I., so-
IicitAnd obligarea acestora la plata
urmdtoarelor sume de bani: T.I. -
1.481.340,83 lei, B.V. - 276.0A7,50
- 276.007,50 lei qi D.I. -
lei, C.I.L.
222.766,67 lei. De asemenea, a so-
licitat obligarea pArAlilor la plata
dob6nzii legale, incepAnd cu data
de 28.09.2006 pdni la data pli{ii
efective.
Prin sentinla civili nr. 255 din
22.02.201A, Tribunalul Bucureqti,
Seclia a V-a civili a admis acliu-
nea gi a obligat pe pArAtuI T.L ia
plata sumei de 1.481.340,83 lei,
pe pirAtul B.V. la plata sumei de
276.0A7,5A 1ei, pe pArAtul C.I.L.
la plata sumei de 276.007,50 lei qi
pe pdritul D.I. la plata sumei de
222.166,67Iei, precum qi a dobAnzii
legale aferente incepAnd cu data de
28.09.2006 p6ni la data pldlii efec-
tive, in favoarea reclamantei.
Tribunalul a relinut c5, in te-
meiul sentin(ei^penale nr.32912005
pronunlatd de Inalta Curte de Ca-
salie qi Justilie, Sec(ia penal5, de-
finitivd prin decizia w. 12U2006
pronunlatd de Inalta Curte de Ca-
safie qi Justilie, Completul de 9
judecdtori, reclamantul Ministerul
Apirnrii Nalionale a fost obligat
in solidar cu inculpalii (pArAlii din
prezenta cauzd), la plata sumei de
3.778.530,00 1ei, reprezentAnd dau-
ne materiale, morale qi cheltuieli de
judecati cdtre cele 83 de pdrli civi-
le constituite in dosarul pena}. Din
acest debit, Ministerul Apirdrii Na-
lionale mai are de recuPerat suma
de 2.255.522,50 }ei.
Pandectele SdPtdmdnale - 1 6/201 2
Angajarea rispunderii pArA!ilor
a fost instituitd in urma stabilirii
vinovdliei acestora, in timp ce rds-
punderea reclamantului Ministerul
Apdr[rii Nalionale a fost instituit[
in calitate de parte responsabil[ ci-
vilmente, in temeiul art. 1000 alin.
(3) C.civ., comiten(ii fiind responsa-
bili de prejudiciul cauzat de prepuqii
lor in funcliile ce li s-au incredinfat.
Cu inscrisurile depuse la dosar,
respectiv situalia privind plata des-
pdgubirilor la care a fost obligat Mi-
nisterul Apdrnrii Nafionale, acesta
a fdcut dovada pl5lilor citre pirlile
civile, astfel incAt solicitarea recu-
peririi acestor sume de la pdrAlii
vinovali este legitimi.
Nu a fost primitl apirarea pd-
rAlilor potrivit clreia aceqtia ar fi
executat un ordin, fald de faptul ci
aceste apdrdri au fost analizate de
instan{e cind au stabilit definitiv
vinovdlia qi rdspunderea penali qi
civild a p6r6filor, astfel incAt, in cau-
z6,,na se impune o astfel de analiz5.
De asemenea, a fost inlSturati
apdrarea in sensul oblignrii doar la
jumitate din sumele achitate de rq.
clamant, relindndu-se ci acesta are
la indemAni acliunea in regres im-
potriva pAr8filor pentru recuperarea
integrali a sumelor achitate cdtre
pnrlile civile din procesul penal
Prin d.ecizia nr. 7 d.in
79.01.2071, Curtead'e Apel Bucu-
regti, Seelia aVII aeiuild gi Pen-
tru cauze priaind. conflictele d.e
muned. gi a.sigurd.rile soeiale a
respins, ea nefondate, aPelurile
d.eclarate dc apelan{ii Pd.r6.{i.
Instanla de apel a inl[turat criti-
ca vizAnd modul greqit de soluliona-
re a cererii de suspendare ajudec5lii
pAn[ la solulionarea cererii adresate
Cuvinte cheie:
I Rispundere civild delictuali
o Rispundere pentru fapta pro-
prie
r Comitent
. Prepus
e Prejudiciu
r Despigubiri
o Desplgubiri - stabilite prin-
tr-o hotdr6.re penal[
Cod citarezPSl774
(www.pandectelesaptamanale. ro)
de apelanfi Cur{ii Europene a Drep-
turilor Omului, relinAnd c[ nu a fost
inc[lcati nicio normd de procedurd,
cazurile de suspendare obligatorie
sau facultativi a judeci{ii fiind limi-
tativ previzute de art.242, art.243
qi art.244 C.pr.civ.
Cat priveqte criticile tuturor
apelanlilor asupra fondului canzei,
instanla de apel a retinut cd prin
sentinla nr. 329/2005 pronunlatd
de Inalta Curte de Casa{ie qi Jus-
tilie, au fost condamnali inculpalii
M.I., general col. (r.) T.I., col. 8.V.,
It.col. C.I.L., maior D.I. la pedeapsa
inchisorii pentru sivArqirea infrac-
tiunilor previzute de art.174 alin.
(1) C.pen., respectiv inflacliunea de
instigare la omor; au fost obligali
inculpalii sh plSteasci despdgubiri
Ei cheltuieli judiciare celor 83 pdrfi
civile, in solidar cu partea responsa-
bil5 civilmente Ministerul Apiririi
Nalionale; a fost respinsl cererea
de obligare in cauzd a Ministerului
Finanlelor Publice, pentru Statul
RomAn, in calitate de parte respon-
sabili civilmente.
in considerentele acestei ho-
tlriri penale s-a ar[tat, detaliat,
pentru fiecare parte civi16, care a
fost prejudiciul incercat prin im-
pu$care in cadrul evenimentelor
din 21-22.12.1989 la Cluj NaPoca,
care a fost trauma psihici qi care a
fost pierderea materiali incercatd
de fiecare qi despigubirea acordati.
De asemenea, s-a ar[tat ci in fieca-
re caz in parte inculpalii rdspund in
solidar de plata daunelor, deoarece
fiecare in parte qi imPreuni au con-
tribuit la producerea prejudiciului.
Jurisprudenld 9
 in solidar cu inculpalii a fost intinderea prejudiciului suferit, in- tuturor pirlilor civiie, impotriva
obiigat, ln calitate de parte civil- stanla penaii de recurs a arbtat cd, prepuqilor T.I., 8.V., C.I.L. qi D.I.,
mente responsabild, Ministerul pe temeiul art.1084 C.civ., daunele curtea de apel a considerat c5, in
Aplririi Nalionale deoarece, potri- materiale sunt formate din pierde- aceast[ fazi instan\a ate comPe-
vit art.1000 alin.(S) C.civ., comiten- rea efectiv suferiti qi beneficiul de tenla limitati numai la stabilirea
lii sunt responsabili de prejudiciul care partea a fost efectiv lipsit5,prin iar sumelor datorate de fiecare Prepus
cauzat de prepuqii lor in funcliile ce daunele morale sunt stabiiite comitentului, fdrd a Putea in vreun
li s-au incredinlat. Temeiul respun- aprecierea instan{ei, subordonatd fel analiza, aga cum au cerut aPe-
derii comitentului pentru faptele insd condiliei aprecierii rezonabile lanlii, culpa atit in risPunderea
cauzatoare de prejudicii ale prepu- pe o bazi echitabilS corespunzitoa- pena16, cAt qi in r[spunderea civili.
Eilor il constituie obligalia de a ga- re prejudiciului real qi efectiv pro- Instanla civili nu Poate schimba
ranta desp[gubirea celor ce au su- dus pirlii lezate. ceea ce s-a statuat definitiv qi cu
ferit daune prin acliunile comise de De asemenea, instanla pena15 autoritate in procesul penal, nici in
prepuqi. inalta Curte de Casalie qi de recurs a considerat corect sta- sensul inldturdrii totale a obligali-
Justilie a relinut, in considerente- bilit raportul de prepuEenie intre ei de plati din sarcina apelantului
le sentinlei, cd Ministerul Apirdrii comitentul Ministerul Ap[rdrii Na- C.I.L. qi nici in sensul stabilirii in
Na{ionale, comitentul, nu este vino- fionale qi prepuqii inculpali. sarcina Ministerului Apiririi Na-
vat, el este doar un garant, calitate in raport de cele expuse anteri- lionale a obligaliei de plat[ a unei
care ii di dreptul ca, dupd desp[gu- or, curtea de apel a constatat ci, in pdrli din suma pretinsi apelanlilor
birea victimei, si ceari prepusului cauza pena15, s-a exercitat acliunea T.I., B.V. qi D.I.
sd achite suma pe care a plStit-o civil6, in condi{iile art.14 C.pr.pen., impotriua acestei decizii au de-
pirtii vdtdmate. Rispunderea co- repararea pagubei fiind dispusd a clarat recurs, pdrd.lii 7.1., B.V. gi
mitentului este deci, un caz excepli- se face, potrivit dispoziliilor legii D.1., invocd.nd motiuul de recurs
onal de r[spundere fEri cu]pi. Este civile, prin plata unei despigubiri preud.zut de art. 3A4 pct. 9 C.pr.ciu.
riscul de activitate pe care comiten- bdneqti, peatru repararea prejudi- t...1
tul trebuie si-l suporte, cici paguba ciului material, dar qi pentru repa- Examinind decizia recurate,
a fost cauzatd de aceast[ extindere, rarea daunelor morale pretinse de prin prisma motivelor de recurs
prin prepuEi, a propriei activitali. victimele constituite pirli civile. invocate, inalta Curte a re{inut
In ultima analizd insd, prepuqii qi intrucAt instanla penali nu a de- urmitoarele:
nu comitentul pldtesc daunele, pla- terminat concret obligaliile de pla- Recurenlii consider[ cd recla-
td pe care el, comitentul, o garan- td ce revin fiecdrui inculpat, insl a mantul nu poate pretinde pe calea
teazd. Cu alte cuvinte, comitentul llmurit raporturile dintre pirli, s-a cererii de chemare in garanlie re-
care pliteqte integral despigubirea apreciat ci, in prezenta cauz6, ur- stituirea sumelor pl5tite victimelor
are o acliune de regres, in temeiul meazda se stabili regulile aplicabile in temeiul hotirArii penale, deoare-
art.998-999 C.civ., impotriva pro- in desocotirea solidaritilii pasive. ce rdspunderea pentru prejudiciul
priilor prepuqi qi impotriva altor in procesul penal purtat anterior cawzat victimelor revine exclusiv
prepuqi sau comitenli. qi finalizat printr-o hotdrAre penali reclamantului. in acest sens, recu-
Im.potriua acestei hotdr&ri pe- definitivd de condamnare, a fost so- renlii reitereazd. aplrdrile formu-
nale s-a exercitat recursul de cd.tre lulionati atAt acliunea penal6, cAt late in procesul penal, care au fost
inculpa{i, partea resporusabild. ciuil- qi acliunea civil6, in sensul ci au analizahe in hotlrdrea penali de
mente Ministerul Apdrdrii Na{iona- fost stabilite elementele rS.spunde- condamnare, qi anume, cd au comis
le qi o parte din pd,r{ile ciuile. Pnr, rii civile deiictuale, conform reguli- faptele cauzatoare de prejudicii ur-
$ecizia nr.l2l/2006 pronunlatd de lor generale din art. 998 qi art. 999 mare a ordinelor primite.
Inalta Curte de Casalie qi Justifie, C.civ., insi cu instituirea solidari- Recurenlii mai suslin cd, din
Completul de 9 judecdtori, recursu- t5!ii pasive in plata despigubirilor, corelarea prevederilor art. 1000
rile au fost respinse ca nefondate. pentru cazul special aI rispunderii qi art.1003 C.civ., rezultd ci rbs-
Criticile referitoare la solulionarea comitentului pentru fapta prepu- punderea pentru daunele produse
ac{iunii civile in procesul penal, sului, in temeiul art. 1000 alin.(8) trebuie sd revini exclusiv Ministe-
ridicate de inculpali qi partea res- C.civ., datd fiind constatarea de cd- rului Ap[ririi Nafionale, deoarece
ponsabilS civilmente cAt priveqte tre instan{a penali a raportului de art. 1000 nu instituie rdspunderea
cuantumul sau neiustificarea des- prepuqenie intemeiat pe relalia de solidard, iar art. 1003 se referd la
plgubirilor, au fost gisite nefonda- subordonare intre pirfi. rispunderea solidard numai in ca-
te. S-a relinut c[ dreptul la repara- RelinAnd incidenla principiului zul codebitorilor.
lie materiali este reglementat prin inscris in art. 22 C.pr.pen., potrivit in realitate,ceea ce interesea-
aft.74 qi art.346 C. pr.pen. fdrd insi cdruia hotdrArea definitivd a instan- zi sub aspectul temeiului juridic
a fi stabilit qi modul de determina- lei penale are autoritate de lucru al preten{iilor formulate de recla-
re a daunelor materiale gi daunelor judecat in fala instanlei civile care mant in prezenta cauzd sunt dis-
morale. Ca atare, sunt aplicabile judecd acliunea civil6, cu privire la poziliile art. 1000 alin.(3) C.civ.,
normele Codului civil, respectiv dis- existenla faptei, a persoanei care a care instituie un caz de rispundere
pozifiile de principiu prevdzute de sivArqit-o gi a vinovdliei acesteia qi pentru fapta altuia, nu pentru fap-
art.998 qi art.999, care nu fac insd constatAnd ci instanla civild a fost ta proprie qi care instituie, contrar
distinc{ie intre prejudiciul materi- investitd numai cu regresul comi- celor suslinute de recuren{i, o soli-
al qi prejudiciul moral, deqi ambele tentului Ministerul Apirdrii Na!i- daritate specificd intre comitent qi
sunt supuse reparS.rii. CAt priveqte onale, care a pl5tit despdgubirile prepus, exclusiv in folosul victimei.

1 0 Jurispruden{d Pandectele SaptamAnale - 16/2012

 Pldtind despigubirile, reclamantul
nu a fhcut altceva decAt sI avanse-
ze in locul pArAlilor despdgubirile
pe care aceqtia din urmd le datorau
victimelor. Insii in final, prevaleazd
rdspunderea pentru fapta proprie,
adici fiptuitorii trebuie si supor-
te singuri repararea prejudiciului
pe care l-au canzat prin fapta lor,
comitentul avAnd dreptul sd regre-
seze impotriva acestora pentru re-
cuperarea sumelor pldtite.
Impotriva regresului comiten-
tului, recurenlii pArAli nu se pot
apdra invocAnd prezum{ia de rds-
pundere instituit[ de art. 1000 alin.
(3) C.civ., ci eventual pot invoca qi
dovedi fapta proprie a comitentului,
faptd care ar fi determinat total sau
parlial producerea prejudiciului.
Dispoziliile art. 1000 alin. (3)
oferi exclusiv victimei posibilita-
tea de a se adresa, la alegerea sa,
pentru intreaga desplgubire, fie co-
mitentului singur, fie comitentului
qi prepusului deopotriv[, fie numai
prepusului.
In speli, victimele au inleles si
pretindd intreaga despigubire de 1a
cornitent, ceea ce nu este de natu-
ri si inldture rS.spunderea proprie
a pArAfilor, care se concretizea-
25. in cadrul cererii de chemare in
Repararea prejudiciul ai canuzat unei
persoane ca urmare a agresiunii
suferite prin fapta unui animal. Criterii
de evaluare a despigubirilor solicitate.
Admitere recurs.
(inatta Curte de Casalie gi Justi[ie, sectia I ciuild,,
decizia nr. 1L30 din 2L februarie 2012)
Reclamanta B.G. a chemat in
judecati pe pAr6lii O.V., O.I., T.$.,
T.M. qi B.L, solicitind si fie obligali
la plata sumei de 50.000 euro, re-
prezentAnd repararea prejudiciului
cauzat de cAinele lor, rasa Pitbull.
in motivarea acliunii, reclaman-
ta a ardtat cd in ziua de 01 iulie
2001, s-a deplasat la vecina sa B.L,
pentru a solicita datele personale
de identificare ale ei qi ale celorlalli
proprietari, date ce ii erau necesare
in vederea alcituirii unui tabel cu
to{i locuitorii str[zii.
Pandectele Sdptdminale - 1 6/201 2
garanlie prin obligarea lor Ia resti-
tuirea sumelor cdtre comitent.
Caracterul solidar al r[spunderii
intemeiati pe art. 1003 C.civ. are in
vedere situalia in care ,,delictul sau
cvasidelictul este imputabil mai
multor persoane", ceea ce ar presu-
pune relinerea culpei concomitente
a comitentului qi in final o rdspun-
dere proprie a acestuia intemeiatd
pe art. 998 C.civ. Or, in hotS.rArea
penald de condamnare s-a relinut
in mod expres lipsa oricdrei culpe
a Ministerului Apdririi Nalionale
in producerea prejudiciului, aspect
care nu mai poate fi repus in discu-
lie in cadrul acliunii in regres.
In realitate, recurenlii tind la o
reevaluare a vinovdliei lor (reludnd
in cadrul acestui litigiu o apirare
pe care au susfinut-o constant in
fala instan{ei penale, respectiv in-
deplinirea ordinelor militare primi-
te qi lipsa rdspunderii lor in calitate
de executanli), ceea ce ar fi contrar
principiului autoritIlii de lucru ju-
decat a hotirArii penale definitive,
prin care s-au stabilit faptele, per-
soanele care le-au sdvdrqit gi vino-
v5{ia acestora.
Critica recurenfilor referitoare
la dispozilia de obligare a 1or la pla-
ta dobAnzilor este invocatd omisso
Reclamanta a suslinut cd a in-
trat in curte cu permisiunea pirli-
lor, a discutat cu ele, i-au dat datele
necesare gi cAnd s-a indreptat spre
iegire, cdinele 1or din rasa Pitbull, pe
care reclamanta nu-l vizuse p6ni
atunci, fiind pe strad6, ldsat liber,
firi lesd qi firl botnild, a intrat cu
rapiditate in curbe qi a atacat-o in
dreptul porlii. I-a sdrit la gAt Ei, re-
clamanta aplecAndu-se instinctiv in
fa\d, a muqcat-o de ochiul stAng, de
obrazul stAng, de ureche qi de buze.
Aceasta s-a rezemat de gard, dar
medio, nefiind formulatd ca motiv
de apel.
Inacest sens, art. 295 a]in. (1)
teza IC.pr.civ. prevede in mod ex-
pres ci: ,,Instanla de apel va verifica,
in limitele cererii de apel, stabilirea
situaliei de fapt qi aplicarea legii de
cltre prima instan!5". Textul regle-
menteazd una dintre limitele efectu-
lui devolutiv al apelului, exprim6nd
ideea c6, prin apel, litigiul poate fi
transpus pe rolul instanlei superi-
oare impreund cu toate aspectele de
fapt qi de drept pe care el le implic6,
insS in limitele a ceea ce s-a cerut
prin cererea de apel (tantum deuolu-
tum quantum appellatum).
In condiliile in care pArAlii nu
au criticat in apel dispozilia de obli-
gare la plata dobAnzilor, cuprinsd
in dispozitivul sentinlei primei in-
stanle, respectiv nu au suslinut ar-
gumentele invocate in recurs (lipsa
punerii in intArziere qi imposibili
tatea de plati datoratd imprejurd-
rii cd se afl5 in stare de detenlie),
aceste aspecte nu au fost analizate
de instanla de apel qi nu pot exami-
nate pentru prima oard in recurs.
In raport de aceste considerente,
in temeiul aft. 312 a1in.(1) C.proc.
civ., inalta Curte a respins recu.-
sul, ca nefondat. fl
Cuvinte cheie:
o Prejudiciu
r Prejudiciu de agrement
. Prejudiciu estetic
r Daune
r Repararea prejudiciului
. Prejudiciu - cauzatunei persoa-
ne ca urmare a agresiunii sufe-
rite prin fapta unui animal
. Despigubiri
o Despigubiri - criterii de eva-
luare
r Animale - c6ine periculos
Cod citare: PS1775
(www.pandectelesaptamanale.ro)
cAinele s-a repezit qi a muqcat-o qi
de celilalt obraz.
intemeia-
in drept, cererea a fost
td pe dispoziliile art. 999 qi art.1001
C.civ., precum qi pe dispoziliile O.G.
nr. 55 din 30 aprilie 2002.
La termenul din 08 ianuarie
2010, reclamanta qi-a Precizat
pretenliile, solicitAnd obligarea
Jurisprudenlit 11
pArAlilor, in solidar, Ia plata unei
pensii de intre[inere lunare, la va-
loarea diferenlei intre salariul pri-
mit anterior incidentului Ei pensia
de invaliditate primitd in prezent'
Prin sentinla civil5 nr. 260 din
26 februarie 2010, Tribunalul Bu-
curesti, Seclia a fV-a civild a res-
pins ca tardiv formulati cererea
completatoare formulate de recla-
mantd; a admis in Parte acliunea
reclamantei, a obligat pAr6lii in so-
lidar, Ia plata sumei de 5.000 euro,
in echivalent iei, la cursul B.N.R.
din ziua pldtii, cu titlul de despigu-
biri pentru repararea prejudiciului
c,auzat prin fapta animalului aflat
sub paza lor.
in motiuarea sentin{ei, tribuna-
lul a re{inut urmdtoarele:
Cererea completatoare, Prin care
s-a soiicitat plata unei pensii luna-
re de intrelinere, precum qi cea for-
mulatd la termenul din 19 februarie
2010 privind acordarea daunelor mo-
ra1e, au fost considerate ca fiind tar-
div formulate deoarece sunt capete
noi de cerere care nu se circumscriu
ipotezelor previzute de dispozilii1e
art. L32 pct. 2 din C.proc.civ.
Pe fondul cauzei, tribunalul a
avut in vedere dispoziliile art. 999
C.civ. care prevdd ci omul este res-
ponsabil nu numai de prejudiciul
cauzat prin fapta sa, dar qi de acela
cauzal prin neglijenla sau impru-
denla sa, precum qi art. 1001 C.civ.
care arate ci proprietarul unui ani-
mal este responsabil de prejudiciul
cauzat de animal.
Din probele administrate, s-a
relinut imprejurarea in care cAinele
p6rAlilor a atacat-o pe reclamantS,
provocdndu-i leziuni pentru care au
fost necesare 25 de zile de ingrijiri
rnedicale, iar ulterior operalii de re-
construclie facial5.
La stabilirea cuantumului des-
pigubirilor, tribunalul a avut in
vedere faptul cd Ia data cAnd a avut
1oc evenimentul de prejudicii, fapta
nu era incriminatd penal, dar pdrA-
lii aveau obligalia de a line cAinele
cu botnili sau inchis av6nd cunoq-
tinln de faptul ci este un cAine pe-
riculos.
Tlibunalul a considerat ci, prin
atitudinea sa, reclamanta a avut o
culpd in producerea incidentului,
deoarece a intrat in curtea pArAli
Ior, deqi qtia cd aceqtia au un cAi-
ne agresiv - rasa Pitbull, suslinere
12 Jurisprudenld
pe care nu a putut-o risturna Prin
proba cu interogatoriu qi proba tes-
timoniali ce i-a fost incuviinlati.
Cu toate acestea, pArAlii erau
obligali sd ia toate mdsurile necesa-
re pentru ca animalul aflatin Paza
lor, sd nu produci nici unei Persoa-
ne, vreun prejudiciu, rdspunderea
acestora fiind solidar5, deoarece
toli au fost de fald cAnd a avut 1oc
incidentul qi toti au declarat cd se
consideri stipAnii cAinelui.
Sub aspectul ingrijirilor medica-
le, reclamanta nu a putut aduce do-
vezi din care s[ rezulte cheltuielile
suportate de citre ea, motiv Pentru
care instanla nu a putut si le acor-
de.
impotriua acestei sentin(e au
declarat apel pdrd{ii O.V. qi OJ.,
prin care au ard,tat cd, tru mod greSit
instan{n de fond i'a obligat la pla-
ta daunelor materiale cd'tre recla-
mantd, in solidar cu proprietarul
animalului, fd.rd. a indica temeiul
rdspunderii acestora.
Fa!5 de acest aspect, aPelanlii *
pArAti au inleles si invoce exceplia
lipsei calitilii procesuale pasive a
lor, avAnd in vedere c[ 1a data pro-
ducerii incidentului, ei nu erau nici
proprietarii animalului qi nici nu
aveau paza juridici a acestuia.
impotriva aceleiaqi sentinle, a
declarat apel qi reclamanta B.G.,
ardtdnd cd instanla de fond a inter-
pretat greqit probele administrate
in cadrul cercetirii judecitoreqti,
pronunlAnd o hotirdre netemeini-
ci; judecdtorul fondului nu a luat
in considerare probele care demon-
strau starea de invaliditate a victi-
mei qi a respins mai multe intrebiri
la interogatoriu care ar fi putut face
diferenla intre intenlia direct[, in-
directi sau culpa intimalilor.
La data de 20 mai 2010, pArA[ii
T.$., T.M. qi B.I. au formulat apel
impotriva aceleiaqi sentinle civile.
Prin decizia nr. 708/A din 02 de-
cembrie 201"0 a Curlii de ApeI Bu-
cureqti, Seclia a III-a civil[ qi pen-
tru cauze cu minori qi de familie, au
fost respinse apelurile formulate de
reclamant5 qi de pdrAlii T.F., T.M.
qi B.L, ca nefondate. S-a admis ape-
lul pArA[ilor O.I. gi O.V., impotriva
aceleiaqi sentinle civile.
In consecinf5, a fost schimbatd
in parte sentinfa, in sensul cd a fost
respinsi acliunea formulatS in con-
tradictoriu cu pArAfii O.I. qi O.V., ca
fiind introdus[ impotriva unor per-
soane fdri calitate procesualS pasi-
v[ qi au fost inl5turate dispozi{iile
privind obligarea acestora Ia plata
de desp[gubirilor. Au fost menlinu-
te celelalte dispozilii ale sentinlei.
Curtea de apel a considerat ci
acest caz se incadreazd in categoria
celor privind inc6lcarea neintenlio-
nat[ a dreptuiui la integritate fizi-
c5, domeniu in legdturi cu care s-a
statuat de cltre Curtea EuroPeani
a Drepturilor Omului in recenta ca-
uzi Berii vs. Turcia, 47304107, ]l,o-
tdrAre din 11 ianuarie 2011, in care
se arati c[ ,,nu este vorba de utili-
zarea unei for(e letale sau de o ac-
tivitate periculoasi, ci de o posibilS
neglijenld in aplicarea mdsurilor
necesare pentru a preveni pericolui
pe care il reprezinti ciinii".
in ceea ce priveqte aPelul decla-
rat de pArA(ii O.I. qi O.V., s-a con-
statat c[ una dintre condiliile ceru-
te pentru ca o persoani si fie Parte
in proces, este calitatea procesuali
care contribuie Ia desemnarea ti-
tularului de a acliona qi in acelaqi
timp, a persoanei imPotriva cireia
se poate exercita acliunea.
Referitor la acliunea in rds-
pundere civili delictual[ Pentru
prejudiciul cawzat de animale, s-a
relinut faptul cd, potrivit legislali-
ei in vigoare analizate de doctrina
juridici, responsabilitatea aparli-
ne in principiu, persoanei care la
momentul producerii prejudiciului,
avea paza juridici a animalului.
Astfel, potrivit art.1001 C.civ.
,,proprietarul unui animal sau acela
care se servegte de dAnsul, in cur-
sul serviciului, este responsabil de
prejudiciul cauzat de animal, sau ci
animalul se afla sub paza sa, sau cd
a scdpat".
De asemenea, art.3 in referire la
art.11 din O.U.G. nr. 55/2002 (ulti
mul text normativ fiind declarat ne-
constitulional de Curtea Constitufi-
onal5 prin decizia sa nr. 903/2010,
sub alte aspecte decdt cel referitor
la stabilirea persoanei cdreia ii in-
cumbd rispunderea juridicn pentru
prejudiciul cauzat), confirm5. regula
instituitd de Codul Civil in materie,
stipulAnd ci proprietarii sau de!i-
ndtorii temporari ai cAinilor, sunt
responsabili, sintagma,delinitorii
cainilor" vizAnd categoria persoane-
lor cdrora proprietarul le-a transmis
folosinla cAinelui, in considerarea
Pandectele Sdptdmdnale - 16/2012
faptului c5. paza juridici poate fl
transmisS.
Paza juridic[ nu se confundl cu
paza materiald cu care, uneori, poa-
te coexista. Aceasta din urmi pre-
supune doar un contact material cu
animalul, neacordAnd dreptul paz-
nicului, de a se folosi in propriul sdu
interes, de animalul incredinlat. Este
inter ali.o., aJ ingrijitorului ani-
cazl;J.
malului, al depozitarului animalului.
Distinclia este importantd, sub
aspectul in discu(ie, al legitimirii
procesuale pasive, av5.nd in vedere
imprejurarea cd doar paza juridici
atrage r[spunderea civild in condi-
liile art.1"001 C.civ.
In ceea ce ii privegte pe pirSlii
T.F., T.M. qi 8.I., aserliunea recla-
mantei sub acest aspect, se corobo-
reazd pe deplin, cu reeunoaqterea
in mod expres, de cdtre cei trei a
imprejuririi c5. paza juridici a ci-
!elu1ui, le aparfinea. Acest fapt
este confirmat qi prin declaraliile
date de T.F. qi T.M. in cadrul cer-
cetdrilor penale efectuate, acegtia
folosind in referire Ia familia lor,
sintagma"cAinele nostru".
in ceea ce ii priveqte pe pArAlii
O.I. qi O.V., aserliunea reclamantei
nu se coroboreazi cu alte probe ad-
ministrate, cu atAt mai mult cu c6t
insdqi reclamanta a reyenit asupra
propriei sale aserliuni, ulterior pe
parcursul procesului.
in opinia instanlei de apel, toate
probele administrate se coroboreazl
perfect, ilustrAnd in mod evident,
concluzia cI cei doi pirdli O. nu
erau proprietarii cAinelui, neavAnd
aqadar, pazajuridici a acestuia.
Pe de altd parte, curtea de apel
a constatat cd niciuna dintre pirli,
nici m[car reclamanta, nu a invo-
cat imprejurarea cd celor doi soli
O. le-ar fl fost transmisl folosinla
animalului, pentru a le putea atri-
bui calitatea de delindtori in sensul
tezei secunde a art. 1001 C.civ. sau
al art.3 din O.U.G. nr.55/2002, fapt
care, de asemenea, le-ar fi atribuit
calitate procesuald pasivi.
De asemenea, imprejurarea cd
O.V. s-a aflat in curte, la momentul
atacului, nu echivaleazd cu existen-
!a, in sarcina sa, a vreunei obligalii
de control qi supraveghere asupra
ci{elului, ea nefiind nici proPrie-
tara sa qi nefiindu-i transmisi nici
folosinla, pentru a se putea aprecia
ci avea paza juridicd a cilelului.
Pandectele Sdptdmdnale - 16/2012
Curtea de apel a relinut ci pri-
mul motiv de apel al pArAlilor O.I.
qi O.V. este intemeiat, astfel incdt
se impune schimbarea sentinlei
apelate sub acest aspect, constatAn-
du-se lipsa de calitate procesuald
pasivi a celor doi pAr6!i.
In ceea ce priveqte apelurile de-
clarate de reclamanta B.G. qi de p6-
rdlii T.F. qi M. qi 8.I., instan{a de
apel le-a apreciat ca fiind nefondate.
Instanla de apel a relinut cd, in
persoana pdrAlilor T.F., M. qi B.I.,
condiliile rispunderii civile delictu-
a1e au fost intrunite, in condi(iile in
care paza juridicn le aparlinea, iar
cdlelul a atacat qi produs in mod
efectiv, preiudiciul reclamantei.
TotodatS, s-a apreciat ci este ne-
intemeiati apirarea pArAlilor, sub
aspectul cauzei exoneratoare de
rhspundere a faptei victimei inseqi.
In consecinfi, curtea a apreciat
cI sunt indeplinite toate condiliile
angajdrii rdspunderii civile a celor
trei pArAli, neexjstAnd vreo cauzd.
exoneratoare de rlspundere civilS,
in privinla acestora.
S-a mai relinut faptul cd se poa-
te imputa reclamantei o culpd ugoa-
ri in producerea evenimentului,
insi omisiunea sa de prevedere qi
precaulie nu poate fi in nici vrlcaz,
echivalati cu factorul decisiv de-
clanqator al atacului canin, pentru
a putea fi astfel, circumstanliat5,
cauzei exoneratoare de rdspundere
civild delictuald.
4..
In privinla criticilor referitoare
la intinderea despigubirilor cuveni-
te, instanla de apel, dupd o expune-
re, pe larg, a unor considerente qi
principii din jurisprudenla Curlii
Europene a Drepturilor Omului qi
a LibertSlilor sale Fundamentale, a
constatat, in primul rAnd, impreju-
rarea cd actele medicale atestd lezi-
unile grave suferite de reclamanti,
cu menliuni ale unui handicap de-
finitiv 1a os sau, cel pulin, ale unei
infirmit5li permanente, precum qi
cu tulburiri depresive persistente,
determinate de eveniment.
in al doilea r6nd, aceste docu-
mente confirmd asistenla medicali
acordatd, spitalizarea repetati a
reclamantei, determinati de eve-
nimentul nefericit produs, aspecte
care presupun in mod incontesta-
bil, notoriu, efectuarea de cheltuieli
materiale de c[tre aceasta.
Raportat la ansamblul circum-
stanlelor catzei qi in considerarea
principiului echitilii, curtea de
apel a evaluat suma de 5.000 euro
ca fiind un cuantum corespunz5-
tor prejudiciului cauzat, aprecierea
instanlei de fond fiind corecti sub
acest aspect.
In fine, in ceea ce priveqte criti-
cile din cele doui apeluri referitoa-
re la greqita neincuviinlare a unor
intrebdri din interogatoriul admi-
nistrat p6rA[ilor, respectiv a unor
probe, de cdtre instanla fondului,
curtea a constatat faptul cd solici-
tarea reclamantei de incuviinlare a
intreblrilor respinse din interogato-
riul propus de aceastd parte, a fost
neintemeiatd, fiind corect apreciatd
astfel de cdtre tribunal.
impotriua d.eciziei Cur{ii d,e Apet
BucureEti a declarat recurs recla-
manta B.G.
t...1
Analizind recursul prin
prisma criticilor formulate qi a
motivelor de nelegalitate invo-
cate, Inalta Curte a constatat ci
acesta este fondat, pentru con-
siderentele ce succed:
Repararea prejudiciului trebuie
si asigure celui vdtimat o acoperire
integralS a daunelor suferite, resta-
bilindu-se situafia anterioari faptei
prejudiciabiie (art. 998-999 C.civ.).
in cazul in care victima trebuie sd
depuni un efort suplimentar de
muncd, este necesar s5 primeasci
un echivalent al acestui efort supli-
mentar la care a fost obligatd prin
fapta culpabili. Numai astfel se
restabileqte situatia existenti ina-
inte de sSvArqirea faptei, fhrd a i se
impune sI suporte, indiferent sub
ce formd, consecinlele unei fapte a
cdrei victimd a fost.
Partea vdtimatd are dreptul la
despdgubiri corespunzltoare, chiar
qi in situa{ia in care, ulterior rea-
lizeazl, aceleiaqi venituri sau chiar
mai mari, daci se dovedeEte ci, da-
toriti infirmitifii, este nevoitd sd
faci un efort suplimentar, care in
final, duce 1a accelerarea uzurii fi-
ziee qi la cheltuieli suplimentare, de
exemplu, pentru o medicalie adec-
vati sau pentru a apela la ajutorul
altor persoane.
in speli, cu privire la cuantumul
despigubirilor, din acfiune rezul-
ti ci reclamanta a solicitat suma
de 50.000 euro pentru repararea
Juispruden{d 1 3
prejudiciului cauzal ca urmare a
agresiunii suferite prin fapta unui
cAine din rasa Pitbull, iar Pentru
aprecierea lui, instanla trebuia sd
stabileascd prin probe certe acti-
vitdlile desfiqurate de reclamantd
anterior accidentului, in ce misuri
reclamanta mai poate sau nu Pre-
sta aceleaqi activitili qi ce venituri
s-ar fi realizat prin acele activitili
sau costul suportat de reclamanti
prin plata altor persoane care se
presteze activitdlile in locul ei, as-
pecte ce nu rezulti din consideren-
tele deciziei.
in ceea ce priveqte daunele ma-
teriale privind interven{iile chirur-
gicale la care urmeazd a fi suPusS
reclamanta, probatoriile sunt con-
tradictorii, instan[a lipsind-o astfel
de speranla remedierii prejudiciu-
iui estetic.
De asemenea, instanla nu a f5-
cut referiri la natura despdgubiri-
lor acordate, in sensul de a menli-
ona daci este vorba desPre daune
materiale sau daune morale, ci s-a
Iimitat a arita cd"evalleazd suma
de 5000 euro ca fiind un cuantum
corespunzitor prejudiciului cau-
zat", deqi reclamanta a aritat ci
acestea (despdgubirile) decurg din
internarea in spital, traumele fizice
qi psihice, sechelele posttraumatice
care afecteazS negativ participarea
la viala social[, profesional[ qi de
familie, ceea ce exprimd atit preju-
diciu material, cAt gi moral.
Se impune, totodatl, a se com-
pleta probatoriul in ceea ce priveqte
prejudiciul de agrement qi prejudi-
ciul estetic gi a se face o arralizd a
impactului asupra vielii sociale qi
de familie a reclamantei.
Astfel, prejudiciul de agrement
trebuie inleles in accepliunea sa
larg[, ca avAnd o dublS natur6. As-
pectul obiectiv, concretizat in tulbu-
rdri fiziologice care provoacd nepli-
ceri in via(a curenti nu este altul
decAt prejudiciul fiziologic. Aqadar,
prejudiciul fiziologic se afl5 ingio-
bat in prejudiciul de agrement, care
trebuie inleles in sens larg. in ace-
Iaqi timp, victima conqtientizeazd
starea in care se afli, privafiunile
qi restrAngerile pe care acel prejudi-
ciu i ie provoaci. Aceasti perceplie,
diferitd de la individ la individ, este
expresia naturii subiective a preju-
diciului de agrement.
14 Jurisprudenld
Prejudiciul estetic qi prejudtciul
de agrement se tnti,lnesc intr-un
punct comun - ambele se subsumea-
zd. categoriei mai largi a prejudiciu'
lui corporal.
Sub aspect obiectiv, ambele Pre-
judicii se caracterizeazd prtra vdtd-
miri aduse sdndtilii sau integriti-
lii corporale. Din punct de vedere
subiectiv, atAt prejudiciul estetic,
cit qi prejudiciul de agrement im-
plicd suferin\efrzice qi psihice.
Spre deosebire de prejudiciul de
agrement, cel estetic se rezumi 1a
acele leziuni care infrAng armonia
fizicd a persoanei. Numai vitdmi-
rile susceptibile si aduci atingere
esteticii individului justificd indem-
nizarea.
Catza suferinlelor psihice se
arralizeazd, de asemenea, diferit in
situalia daunelor estetice. Dac[ in
cazul prejudiciului de agrement,
leziunile se repercuteazl asuPra
tuturor acliunilor pe care le presu-
pune o via!5 normali, Prejudiciul
estetic influenleazd in mod special
anumite segmente aie vielii sociale.
Mutildrile, ci.catricele, desfigurdrile
pot fi factori de naturd a Provoca
pierderea locului de munci - daci
aceasta este condilionati de un as-
pect fizic agreabil - sau chiar,'con-
damnarea" 1a singuritate.
Urmirile negative ale prejudi-
ciului estetic se resimt cu precidere
in plan familial qi profesional, fird
a pierde din vedere imprejurarea ci
orice persoand suferd in urma con-
qtientizirii pldgilor sau cicatricelor
inestetice.
Toate aceste aspecte, evidenli-
azd faptul ci instanla de apel gi-a
fundamentat solulia pe un material
probator incomplet qi contradicto-
riu, ceea ce echivaleazd, cu o nesolu-
tionare acalazei pe fondul sdu.
Prin urmare, se impune comple-
tarea probatoriului qi stabilirea in
mod concret in ce constau daunele
acordate, din ce probe rezulti exis-
tenla lor qi ce criterii au stat labaza
evaluirii de citre instan!5 a cuan-
tumului despigubirilor acordate ca
daune morale sau daune materiale.
Pentru evaluarea prejudiciului
de agrement, instanla de recurs con-
statd necesar a se efectua o experti-
zd de c6tre o comisie medico-legald,
in a cirei alcituire
sd intre qi specia-
liqti in chirurgia plastic6, expertizd
care sd aibd in vedere urmitoarele
criterii: gravitatea mare a leziuni-
Ior, viala pdrlii vdtnmate fiind pusd
in pericol urmare imediati qi nemij-
lociti a faptei animalului de talie
mare qi de o agresivitate deosebi-
td - rasa Pitbull; durata qederii in
spital; gravitatea qi intensitatea
mare a durerilor; sechelele tardive
constdnd in pierderea definitivi a
funcliona1it5lii unui organ (ochiul
stAng) qi cicatricile permanente 1a
nivelul felei; vArsta reclamantei;
angoasele acesteia referitoare la
starea actuali qi viitoare a sdn[t5-
liisale qi consecin{ele pentru starea
psihicd a reclamantei, precum qi ca-
racterul durabil al atingerii aduse,
fiind previzibil c[ aceastd atingere
a integritdlii corporale se va men-
!ine, ce1 pulin cu aceeaqi gravitate,
pe toatd durata vielii reclamantei.
Trebuie avut in vedere gi faPtul
cd reclamanta a dovedit ci leziuni-
le traumatice suferite au necesitat
qi necesitd in continuare ingrijiri
medicale, respectiv tratamente de
intrelinere qi refacere a esteticii
felei, pe o perioadi nedeterminatd,
posibile doar cu ajutorul unor me-
dici specialigti din afara granilelor
!nrii.
Pe de alti parte, instanla de re-
curs reline ci nu este admisibili re-
ducerea despigubirilor solicitate de
reclamantd fdri o motivare temei-
nici, exceptie f[cind cazul in care
pnrlile se inleleg asupra existenlei
qi cuantumului daunelor (principiul
disponibilitilii ce guverneazi solu-
lionarea acliunii civile).
Se impune ca, in rejudecare,
instanla sd faci o corecte reapreci-
ere a gradului de culp[ al pdrlilor
in producerea prejudiciului qi al
cuantumului despigubirilor mate-
riale qi morale qi sd oblige pArAlii
proporfional cu gradul de culpd al
fiecdruia.
Sub acest aspect, este necesar
a se reanaliza calitatea procesu-
ali pasivd a pdrdlilor O.V. qi O.I.,
avdnd in vedere qi inscrisurile de-
puse in faza procesualS a recursu-
lui gi eventual, administrarea de
noi probatorii sub aspectul stabili-
riicu certitudine a persoanelor care
aveau paza juridicd a animalului.
Pentru considerentele expuse,
s-a admis recursul declarat de re-
clamantd, s-a easat decizia atacaLd
qi s-a trimis cauza spre rejudecare
aceleiagi instanle de apel. tr
Pandectele Sdptdmdnale - 16/2012
 Revizuire intemeiati pe dispozifiile art.
322 pct 9 din Codul de proceduri civili.
Condifii de admisibilitate.
(inalta Curte d,e Casa{ie gi Justt{ie, secgia a II-a ciuild,
decizia nr. 3875 din 29 noiembrie 2011)
Prin cererea inregistratd pe ro-
lul Curfii de Apel Bucureqti, ca pri-
mi instanld, reclamanlii I.A., I.D.
qi B.I.D.M. au solicitat, in contra-
dictoriu cu A.V.A.B., actualmente
A.V.A.S., sise constate urmdtoa-
rele: nulitatea absolutd a contrac-
tului de ipotec[ autentificat sub
nr. 26449 din 25 mai 1995 urmare
nespecializdrii ipotecii qi, pe cale
de consecin!5, sd se dispund rad!
erea ipotecii; prescrierea dreptului
AVAS de a cere executarea silitl a
creanlei preluate spre valorificare.
In motivare reclamanlii au ar5-
tat ci au garantat cu o ipotecd asu-
pra unui imobil proprietatea lor un
qedit solicitat de SC C.L. SRL de la
Bancorex inbaza convenliei de cre-
dit nr. 10561/1995, credit care nu a
fost acordat debitorului, deoarece
banca a incheiat un nou contract de
credit intitulat addendum 1 la con-
ven(ia iniliald.
Au sus{inut reclamanlii cd acest
addendum reprezintd in realitate
un nou contract de credit, pe care
insd nu l-au garantat.
Sub un aI doilea aspect recla-
manlii au aritat cd potrivit O.U.G.
nr. 51/1"998, contractul de cesiune
de creanli intre Bancorex qi AVAS
nu respectd dispoziliile art. 1788 C.
civ. referitoare Ia notificarea debito-
rului cedat, iar creditul acordat era
prescris la data cesiunii conform
celor statuate prin decizia civili nr.
4565 din 29 septembrie 1999 a Cur-
lii de Apel Bucureqti.
Curtea de Apel Bucureqti, Seclia
a V-a comercialS, astfel investiti, a
calificat, in raport de obiectul ac-
liunii qi temeiul de drept aplicabil
O.U.G. nr. 51/1998, demersul proce-
sual al reclamanlilor drept o contes-
talie 1a misurile dispuse de AVAS
in leg6turd cu creanlele bancare
neperformante preluate qi a obligat
reclaman{ii la plata unei cautiuni
in cuantum de20Vo din creanla de-
linutd de AVAS.
Constatind ci la termenul sta-
tornicit pentru plata cauliunii,
reclamanlii nu au ficut dovada
Pandectele Sdptdmdnale - 16/2012
achitirii ei, prin sentinla nr.39 din
9 aprilie 2002 respinge cererea re-
clamanlilor pentru neplata cauliu-
nii.
Recursul declarat de reclamanli
impotriva acestei sentinle a fost
respins ca nefondat de inalta Curte
de Casalie qi Justilie prin decizia
nr. 6517 din 5 noiembrie 2002.
La data de 13 februarie 2003,
reclamanlii au sesizat Curtea Eu-
ropeani a Drepturilor Omului in-
vocdnd incdlcarea art. 6&1 din con-
venlie.
Reclamanlii s-au plAns de faptul
c[ respingerea acliunii lor in anula-
rea ipotecii, din cauza neplilii cau-
liunii le-a incilcat dreptul de acces
la o instanld aqa cum este el garan-
tat de art. 6&1 din Convenlie qi ci
refuzul Curlii Supreme de a trimite
cauza in fala Curfii Constitulionale
pentru a statua asupra excep{iei de
neconstitulionalitate a art. 25 alin.
(1) din Legea nr.409/200L constitu-
ie de asemenea o atingere a dreptu-
Iui de acces Ia o instan!5.
Curtea Europeani a Dreptu-
rilor Omului in cauza Iosif qi allii
impotriva RomAniei a statuat prin
hotdrdrea din 20 decembrie 2007
urmdtoarele:
- cil a avut loc o incilcare a art.
6&1" din convenlie din cauza anu-
l5rii acliunii reclaman{ilor pentru
neplata cauliunii;
- ce nu este cazul s[ statueze
asupra capdtului de cerere inteme-
iat pe art.1 din Protocolui l- la con-
venlie;
- cd statul pArAt sI asigure re-
deschiderea procedurii in cel mult 3
Iuni de la data rdmAnerii definitive
a hotdrArii dac[ reclamanlii doresc
acest lucru;
- cd statul ptrAt si pldteascd re-
clamanlilor 5.000 euro daune mora-
le qi 2.500 euro cu titlu de cheltuieli
de judecati;
Curtea a relinut ci obligalia
impusi reclamanlilor de a achita
o cauliune extrem de ridicati Pen-
tru a putea introduce acliunea i-a
Iipsit de posibilitatea de a obgine
Cuvinte cheie:
e Revizuire
o Exceplie de neconstitulionali-
tate
r HotirAre CEDO
o Curtea EDO - art.6
Cod citare: PS1776
(www.pandectelesaptamanale.ro)
examinarea fondului cauzei qi, prin
urmare, de dreptul lor de acces la o
instan[d.
Curtea a apreciat ci restriclia li-
tigioasi a fost disproporlionati qi cd
astfel a adus atingere insdqi esenlei
dreptului de acces Ia o instanfd.
Cererea de reuizuire
Prin cererea inregistratd pe ro-
lul Curlii de Apel Bucureqti la data
de 22 octombrie 2008, astfel cum a
fost precizati, reclamantii I.A., I.D.
qi B.I.D.M. au solicitat in temeiul
art.322 pct. 9 C. proc. civ. revizu-
irea sentinlei nr. 39 din 9 aprilie
2002 a Curlii de Apel Bucureqti ur-
mare celor statuate prin hotlrirea
din 20 decembrie 2007 qi, pe cale de
consecinli, examinarea pe fond a
suslinerilor qi apirdrilor din acliu-
nea iniliali referitoare la prescrie-
rea dreptului AVAS de a cere exe-
cutarea silitd constatatd printr-o
hotdr6re judecdtoreascd definitivi
qi irevocabili qi nulitatea absolutd
a ipotecii pentru nespecializirii ei.
Totodati, revizuientii au solici-
tat qi intoarcerea executirii silite
sivdrEite in caazd. de citre intimata
AVAS prin vAnzarea ia licita(ie a
imobiiului proprietatea lor situat in
locaiitatea Cornu, conform procesu-
lui-verbal de licitalie din 5 martie
2003.
Intimata AVAS prin int6mpi-
nare a invocat inadmisibilitatea
cererii de revizuire formulati de
revizuienli suslinAnd ci nu sunt
indeplinite condi(iile cerute de art.
322 alin. (1) C. proc. civ. qi art. 322
pct. 9 C. proc. civ.
Potrivit intimatei, dispoziliile
arl.25 alin. (1), respectiv art. 83
alin. (1) urmare renumerotirii din
O.U.G. nr. 5111998 referitoare la
obligalia depunerii cauliunii au
fost declarate neconstitulionale de
Curtea Constitutionali prin decizia
nr. 39 din 29 ianuarie 2004, aqa in-
cAt de la aceastfi datd reclamanlii
aveau deschisi calea unei acliuni in
Juisprudenld 1 5
instantd, fir[ obliga{ia de a achita
cauliunea, consecin[ele respingerii
acliunii iniliale putAnd fi astfel re-
mediate.
Prin sentinla comerciald nr. 106
din data de 30 iunie 2009, Curtea
de Apel Bucuregti, Seclia a VI-a
comerciald, a respins exceplia inad-
misibiiit5lii revizuirii invocate de in-
timata AVAS; a admis cererea de
revizuire a sentin{ei nr. 39/2002
a Curlii de Apel Bucureqti, Seclia a
V-a comercialS, pe care a schimbat-o
in tot qi, pe fond, a respins acliunea
introductivi ca neintemeiati.
Cu privire la admisibilitatea ce-
rerii de revizuire, prima instanld
a constatat ci cerinlele impuse de
arL. 322 pct. 9 C. proc. civ. sunt Pe
deplin indeplinite in cauzd avind
in vedere cele statuate prin HotS-
rArea Curlii Europene a Drepturi-
lor Omului din 20 decembrie 2007
gi faptul cI prin anularea cererii
initiale pentru neplata cauliunii
consecinlele incilcdrii dreptului re-
clamanlilor de acces la instanle, au
continuat sd se producd prin deru-
larea in continuare a procedurii de
executare siliti, aga incAt ele nu pot
fi remediate decAt pe calea retractd-
rii hotdrArii w.3912002. (...)
La data de 13 iulie 2009, recla-
man{ii I.A., I.D. qi B.I.D.M. au
declarat recurs, in terrnen legal
impotriva sentinlei nr. 10612009
pronunfati de Curtea de Apel
Bueuregti ca primd instanli soli-
citAnd modificarea in tot a hotirA-
rii, admiterea cererii de revizuire,
astfel cum a fost formulatfl qi com-
pletatd, iar pe fond schimbarea in
tot a hotiririi in sensul constat[rii
nulitdlii absolute a contractului de
ipotecd, prescrierii dreptului de a
cere executarea si1it5., constatirii
nulit5{ii contractului de cesiune nr.
707728/1999 incheiat intre banci qi
AVAS, respectiv a inopozabilitilii
acestuia fat5 de te{i.
Recurentii qi-au intemeiat in
drept recursul pe motivele de nele-
galitate prevSzute de art. 304 pct. 8
qi 9 C. proc. civ. (...)
Prin memoriul cuprinzAnd dez-
voltarea motivelor de recurs re-
curenlii au invocat qi excep{ia de
neconstitulionalitate a prevederi-
lor art. 322 pct.9 C. proc. civ. sus-
linind, in esenfd, cd normele legale
criticate sunt contrare dispoziliilor
aft. 21alin. (2) qi (3) privind liberul
1 6 Jurisprudenld
acces lajustilie qi dreptul la un pro-
ces echitabil qi nu permit utilizarea
in mod efectiv a unei noi cii de atac,
in condiliile in care faptele la care
se refer6 art. 326 alin. (3) C. proc.
civ. au fost constatate printr-o pro-
ceduriinterni criticatd de CEDO in
hotdrArea din 20 decembrie 2007.
Prin incheierea din 20 aprilie
2010, inalta Curte a sesizat Curtea
Constitulionali pentru soluliona-
rea excep{iei de neconstitulionali
tate invocati de recurenli.
Prin decizia nr. 233 I 2017, Cur'
tea Constitu[ionald. a admis excep'
{ia de neconstitu{ionalitate ridicatd
de recurenfii din prezenta cauzd qi a
constato.t cd. dispozi{iile art. 322 pct.
9 C. proc. ciu. sunt neconstitu[ionale
tn mdsura tn care nu permit reuizu'
irea unei hotdrdri judecd,toregti prin
care, fd.rd a se euoca fondul, s-au
produs tncd.lcd.ri ale unor drepturi
qi libertd,{i fundamentale, tncd,lcdri
constqtate de Curtea Europeand. a
Drepturilor Omului.
Raportat la decizia nr.2331201L
a Curlii Constitutionale prin care a
fost solulionati exceplia de necon-
stitulionalitate a dispoziliilor art.
322pct.9 C. proc. civ. recurenlii au
suslinut ci lipsa de acces la juris-
diclia instantei inilial sesizate nu
le-a permis sd intre pe fondul ca-
uzei pentru a-qi susline excepliile
invocate, aqa incAt 1a acest moment
procesual este admisibild o cerere
completatoare a acliunii introducti-
ve din anul 2002 cu solicitarea de
constatare a nulitdlii Convenliei de
credit qi a addendumului.
Cu privire la nulitatea contrac-
tului de cesiune dintre bancd qi
AVAS, recurenlii au aritat ci aces-
te aspecte au fost evocate in cererea
inilial[ din anul 2002 qi nu repre-
zintd un nou cap[t de cerere formu-
lat in revizuire, aqa cum a relinut
prima instan!5.
Intimata AVAS a formulat in-
tAmpinare cu privire Ia criticile for-
mulate de recuren{i, concluzion6nd
in sensul respingerii recursului ca
nefondat.
in esen!5, intimata a ardtat ci
instanla de fond a asigurat recuren-
lilor dreptul la un proces echitabil
prin admiterea cererii de revizuire
qi solulionarea pe fond a cauzei.
Inalta Curte, examinAnd sen-
tinfa atacatS in raport de critici-
le formulate gi avAnd in vedere
qi dispozi{iile art. 3041 C. proc.
civ. incidente in cauzi care per-
mit instan{ei de resurs si verifi'
ce hotirirea sub toate aspecte'
le, a constatat urmitoarele:
Prima chestiune de drept ce se
impune a fi examinal[.vizeazdefec-
tele deciziei nr. 233 din 15 februarie
2071 a Curlii Constitulionale prin
care a fost admisi exceplia de ne-
constitulionalitate ridicatd de recu-
renli cu privire la dispoziliile art.
322 pcl.9 C. proc. civ.
Potrivit dispoziliilor art. 747
alin. (4) din Constitulie, deciziile
Curlii Constitulionale sunt general
obligatorii qi au putere numai pen-
tru viitor.
Totodati, se impune a aminti
ci puterea de lucrujudecat ce inso-
leqte actele jurisdiclionale, deci qi
deciziile Curtii Constitulionale, se
ataqeazd nu numai dispozitivului ci
qi considerentelor pe care acesta se
sprijini aqa cum se menlioneazh qi
in decizia Curlii Constitulionale nr.
874/2010.
Potrivit considerentelor deciziei
nr. 23312A11, dispoziliile art. 322
pct. 9 C. proc. civ. sunt neconsti-
tulionale numai tn mdsura ?.n care
aceste preuederi nu permit reuizui-
rea unei hotd.rd.ri judecd.toreqti prirr
care, fdrd a se evoca fondul, s-au
produs incflIcdri ale unor drepturi
qi libertnli fundamentale, constata-
te de CEDO.
Or, in cauza de fa!5, prima in-
stanld a respins exceplia de inad-
misibilitate a revizuirii, invocati
de intimatd, pe motivul cd hotirA-
rea atacatd cu revizuire nu evoci
fondul, qi admi!6nd cererea de re-
vizuire a analizat fondul raportului
juridic, respectiv acliunea introduc-
tiv[ a reclamanli1or, prin prisma
apirlrilor formulate gi a probelor
administrate.
ExaminAnd cele dou5. condilii de
admisibilitate impuse de dispozilii
\e art.322 pct. 9 C. proc. civ., referi-
toare la existenla unei hotd"r6.ri pro-
nunlate de CEDO in cauza de fald
prin care s-a constatat o incilcare
a drepturilor qi libertililor funda-
mentale prin sentinla atacat5, pre-
cum qi faptul ci aceastd incdlcare
a continuat si produci consecinle
grave prin derularea in continua-
re a procedurii de executare silitd
fdrdca apdrdrile reclamanlilor sd fi
fost ascultate instanla a statuat cd
Pandectele Sdptdmdnale - 1 6/201 2
cererea de revizuire este pe deplin
admisibili.
Aqa fiind, prima instanli inter-
pretAnd corect dispoziliile art. 322
pct. 9 C. proc. civ. a pronun{at o so-
lulie legal[ de admitere a cererii de
revizuire promovatd de revizuienli
impotriva sentinlei nr. 39/2002 a
Curlii de Apel Bucureqti, pe care a
schimbat-o urmare rejudecirii fon-
dului.
Invocarea excepliei de necon-
stitulionalitate a dispoziliilor art.
322pct.9 C. proc. civ. de citre revi-
zuienli in fala instanlei de recurs,
in condiliile in care cererea de re-
vizuire a fost admisd de prima in-
stan![, nu constituie un paradox qi
Asiguriri. Aecident cu victime mnltiple.
Daune morale. Criterii de stabilire.
(inattacurte';f,::;o::i{x;"i;';;"!::i{:;"";:;l?,
Prin sentinla civild nr. L248/ 2070
a Tribunalului Vaslui, Sec{ia civil6,
s-a respins excep[ia netimbr[rii
acliunii, s-a admis in parte acliu-
nea formulatd de reclaman{ii P.V.,
P.M., P.G. qi P.D.$. in contradic-
toriu cu pdrAta A.f. Asigureri SA
Bucureqti qi a fost obligatd pdrAta
sI achite reclamantului P.V. suma
de 73677,21ei cu titlu de daune ma-
teriale, reclamanlilor P.V. qi P.M.,
cite 100.000 lei fiecare, reclamanli-
lor P.G. qi P.D.$., cite 50.000lei fie-
care, cu titlu de daune morale. (...)
Pentru a pronunla aceasti hotE-
rAre, in ceea ce priveqte cuantumul
daunelor morale, s-a relinut ci in
conformitate cu dispoziliile arl. 24
alin. (3) din Ordinul CSA 8/2008 a
fost stabilit un plafon maxim de des-
pdgubiri in cazul in care din acelaqi
accident rczultd mai multe victime,
respectiv de 1.500.000 euro, sumd
care va fi stabiliti qi repartizati Ia
p[r!i1e beneficiare in funclie de co-
ta-parte din valoarea prejudiciului
ce revine fiecdrei persoane indrep-
t5litn }a despigubire pentru preju-
diciile suferite in acelagi accident.
in cauzd,, s-a constatat ci recla-
manlii sunt indreptdlili s[ fle despd-
gubili atAt din punct de vedere ma-
terial cAt gi moral, decesul fiului, re-
spectiv fratelui acestora, prin conse-
cinle1e ce decurg dintr-un asemenea
Pandectele SdptdtmAnale - 16/2012
o necunoaqtere a mecanismului de
redeschidere a judec5lii in temeiul
acestui motiv de revizuire, aqa cum
susline intimata, ci face parte din
strategia de apirare a revizuienli-
lor de a uza in cadru legal qi con-
stitulional de acest drept, deoarece
confruntali cu o excep[ie de inadmi-
sibilitate a revizuirii in fala primei
instanle, nu puteau anticipa pozltia
intimatei de a recura solu{ia adop-
tati pe aceastd exceplie qi nici punc-
tul de vedere al instanlei de recurs
cu privire la aceasti dezlegare.
ConcluzionAnd pe acest prim
aspect al analizei prezentului re-
curs, Inalta Curte a constatat ci in
raport de decizia nr. 233 a Curfii
fapt regretabil, atrdgAnd o proporfio-
naIS gi justi compensalie bdneasc5.
S-a relinut cd accidentul din data
de 16.03.2009 s-a soldat cu doul
persoane decedate, respectiv numilii
P.B.V. qi P.C., qi alte Sase persoane
rdnite, aqa ci nu trebuie ignorati
aceastd imprejurare de naturd a
Iisa o marji, suficienti pentru a se
putea acorda in limita plafonului,
despdgubiri qi pentru ceielalte per-
soane indreptdlite la despigubiri.
Referitor Ia daunele materiale,
s-a relinut cd factura BC VAS nr.
0059311 din 9.07.2010 face dovada
suportdrii sumei de 13677,21ei care
a acoperit din cheltuielile de in-
mormantare, cel pulin pentru mo-
numentul funerar, celelalte nefiind
menlionate qi dovedite, astfel incAt
s-au acordat daune doar in limita a
ceea ce s-a dovedit.
Pentru daunele morale a apre-
ciat prima instanld ci Pentru com-
pensarea traumelor de ordin psihic,
avdnd in vedere ci reclamanlii sunt
membrii aceleiaqi familii cu sen-
timente reeiproce, aceastd imPre-
jurare fiind de naturi s[ amPlifice
aceste traume, avAnd in vedere ci
fiecare dintre cei doi pnrinli qi cei-
lal{i doi copii au suferit pierderea
copilului respectiv a fratelui lor, iar
acest sentiment Persistd in timP,
sunt indreptnlili Ia daune morale.
Constitulionale, solulia de admitere
a cererii de revizuire cu rejudecarea
fondului este in deplini concordan-
{6 cu dispozitivul qi considerentele
deciziei Curlii Constitulionale gi nu
se impune modificarea soluliei pe
acest aspect, solulie care din punct
de vedere tehnico-juridic respecti
gi exigentele impuse de art. 327 C.
proc. civ. potrivit cdrora dacl in-
stanla incuviinleazd cererea de re-
vizuire, ea va schimba in tot sau in
parte hotirArea atacatd.(...)
Pentru ra(iunile mai sus inf5li
qate, Inalta Curte, in temeiul art.
312 alin. (1) C. proc. civ., a respins
recursul ca nefondat. E
Cuvinte cheie:
o Contract de asigurare
o Daune morale
r Accident de ciculalie
r Accident cu victime multiple
Cod citare:PSL777
(www.pandectelesaptamanale.ro)
Astfel, in condi[iile in care pA-
rdta nu a fhcut dovada acorddrii in
mod proporgional qi celorlalte pdrli
posibile beneficiare a asigurlrii, s-a
constatat cI acliunea reelamanlilor
este partial intemeiat5, in sensul
acorddrii de despigubiri superioa-
re ofertei, dar nu in limitele ceru-
te, apreciind ci ojustd despigubire
care sd compenseze daunele de or-
din moral si fie in limitele stabilite
prin dispozitivul hotlrdrii.
impotriua srestei hotd.rd,ri a de-
clarat apel pd.rd.ta SC A.T. Asigu'
rd.ri SA solicitd.nd admiterea ape-
lului, desfiin{area hotd.rdrii prirnei
instantz gi tn rejudecare, reeualua'
rea temeiniciei preten{iilor emise de
cd,tre reclarnanli.
Prin deeizi a nr. 3512OL1, Cur'
tea de Apel Iaqi, Seclia comer'
ciali, a admis apelul Pir6tei, a
schimbat in parte sentin$a aPe'
lat[, in sensul obligirii PAritei
si achite reclaman(ilor P.V. qi
P.M., e6te 40.000 lei fieeare, re'
claman{ilor P.G. gi P.D.$., cAte
10.000 lei fiecare, cu titlu de da-
une morale gi a inliturat disPo-
zi{ia referitoare la daunele ma-
teriale.
Jurispruden,td 17
 inargumerrtarea soiuliei pro-
nunfate, s-a relinut cd la stabili-
rea cuantumului daunelor morale
trebuie sd se aibi in vedere, pe de
o parte, dreptui reclaman[ilor de a
primi o compensalie materiali fald
de prejudiciul moral suferit, iar, pe
de altd parte, aceasti compensalie
materiali si nu ducd Ia o imbog5li-
re firijustd catzd.
Avind in vedere ci nu este po-
sibild identificarea unor criterii
qtiintifice corecte pentru stabili
rea cuantumului daunelor morale,
aprecierea prejudiciului moral nu
se rezume la determinarea prelului
suferin{ei fizice qi psihice care sunt
inestimabile, ci inseamni aprecie-
rea multilateralS a tuturor eveni-
mentelor negative a1e prejudiciului
qi implica{ia acestuia, pe toate pla-
nurile sociale ale reclamanli1or.
in acest context, s-a relinut cd
suferinla provocati reclamanlilor
prin pierderea in urma accidentului
de circulalie a copilului, respectiv
fratelui 1or este permanentS, iar la
stabilirea daunelor morale, trebuie
avut in vedere, pe de o parte, pre-
judiciul moral ireparabil cauzat pe
plan psihic, dar gi consecin{ele pe
plan social, profesional gi familial.
ln aceste condilii, s-a constatat
ci nu s-a probat faptul ci victima
ar fi avut o contribulie materiali
decisivd Ia traiul zilnic al reclaman-
lilor, prin urmare, instanla a anali-
zat cuantumul daunelor morale in
principal sub aspectul prejudiciului
moral legat de pierderea copilului
respectiv a fratelui lor.
S-a mai relinut qi imprejurarea
in care s-a produs accidentul, re-
spectiv, ci atAt victima cit qi qoferul
care a provocat accidentul erau in
reialii apropiate qi deplasAndu-se cu
autoturismul condus de acesta qi-a
asumat, ca orice pasager, un risc cu
privire la posibilitatea producerii pe
timpul deplas[rii a unui eveniment
rutier, Iucru care s-a qi intAmplat.
Fa!5 de aceste considerente,
s-a apreciat cd suma de 100.000 lei
pentru pdrin{i gi suma de 50.000 lei
pentru frali stabilitd de prima in-
stan!5. este prea mare, avind in ve-
dere qi faptul cd accidentul a produs
mai multe victime ce urmeazd sd fie
despdgubite. Astfel, a apreciat in-
stanla cd suma de 40.000 lei pentru
fiecare pirinte Ei suma de 10.000
lei pentru fiecare frate reprezinti
o compensafie rnaterialS suficientd
1 B Jurisprudenld
pentru suferinlele psihice canzate
de moartea fiului respectiv frateiui
acestora.(...)
impotriua deciziei sus men[io-
nate au declarat recwrs reclaman'
tii P.D.$., P.G., P.M. qi P.V., inuo-
cdnd dispozi{iile art. 304 (...) pct.
9 C.proc.ciu., tn temeiul cdrora au
solicitat co,sarect deciziei atacate, iar
in rejudecare, men{inerea sentin{ei
primei instan{e, ca fiind temeinicd
qi legald..(...)
In ceea ce priveqte motivul de ne-
legalitate prevdzut de art. 304 pct.
9 C.proc.civ., recurenlii au suslinut
ci instan{a a re{inut doar inciden-
!a dispoziliilor art. 25 din Ordinul
CSA nr. 2A12008, ignorAnd dispo-
zi(iile art. 24 pct.1 qi 3 din acelaqi
ordin. Au mai suslinut recurenlii
ci potrivit afi.26 pct. 1 din Ordinul
CSA nr. 2012008, pretenliile per-
soanelor prejudiciate pot fi dovedite
prin orice mijloc de probi qi, deqi la
dosar s-a depus o facturi din care
rezulti ci s-au cumplrat materiale
pentru construirea unui monument
funerar, instanla nu a linut cont de
acest inscris.
Referitor la daunele rnorale, s-a
suslinut cd solulia datl de instanla
de apel are un caracter derizoriu, re-
prezentAnd L,57o dir, limita minimi
la care asiguratorul trebuia obligat
in temeiul contractului RCA.
Recursul reclamanlilor este
nefondat, pentru considerente-
le ce urmeazi:
(...) in ceea ce priveqte motivul
de nelegalitate pre-vizut de art. 304
pct. 9 C.proc.civ., Inalta Curfe con-
statd cd instan{a de apel a fdcut o
corectd interpretare qi aplicare a
dispoziliilor afi. 24 qi 25 din Ordi-
nul CSA w.2A/2008.
Astfel, potrivit art. 24 alin. (1)
din actul normativ men(ionat, li-
mitele minime de despdgubire sunt
stabilite de citre Comisia de Supra-
veghere a Asigurdrilor, iar alin. (3)
aI aceluiagi articol stabileqte limita
de despdgubire la un nivel de cel
pulin 1.500.000 euro echivalent in
lei la data producerii accidentului.
In str6nsd legdturl cu dispoziliile
legale menlionate sunt insd preve-
derile art. 25 din Ordinul CSA nr.
20/2008, potrivit cdrora in cazul in
care in unul qi acelaqi eveniment
au fost prejudiciate mai multe per-
soane qi valoarea totald a prejudi-
ciului depdgeqte limitele de despl-
gubire speciflcate in polila RCA,
despigubirea va fi stabilit[ in func-
lie de cota-parte din valoarea preju-
diciului ce revine fiecirei persoane
indreptdlite la desplgubire.
Revenind Ia criticile recurenli-
lor cu privire la daunele acordate,
inalta Curte constati ci instanla
de apel a relinut in mod corect ci
reclamanlii sunt indrept6lili sd so-
licite daune morale, potrivit dispo-
ziliilor legale mai sus evocate.
ln ceea ce priveqte ins5. cuantu-
mul daunelor morale, in lipsa unor
criterii legale obiective, stabilirea
acestuia rimine la aprecierea in-
stanlei, astfel cum in mod corect s-a
relinut. Este de observat totuEi c[
instanla s-a raportat la limita de
despigubire previzuti de legiuitor
qi menlionatd in poiila de asigu-
rare, ceea ce constituie un criteriu
obiectiv, precum qi la imprejurarea
ci in urma evenimentului rutier au
rezultal mai multe victime ce ur-
meazd. a fi despdgubite, potrivit dis-
poziliilor art. 25 din Ordinul CSA
nr. 2A12008.(. . .)
in raport de aceste considerente,
inalta Curte, constatAnd legalita-
tea deciziei recurate, in temeiul art.
312 alin. (l-) C.proc.civ., a respins
recursul ca nefondat. D
Codul muncii
Edifia a If-a,
actualizatS. (10 aprilie 2012),
ingrijiti qi adnotati de
avocat Costel Gilci
280 pag.
20 lei
Pandectele SdptdmAnale - 16/2012
 Executarea hotir6rilor judeeitoreqti
definitive qi irevocabile pronun{ate de
instanfa de contencios administrativ.
Sferi gi condifii de aplicare. Admitere
recurs.
(inalta Curte d,e Casa{ie qi Justi[ie, secyia d,e
contencios administratiu gi fiscal,
decizia nr. 4686 din 12 octombrie 2011)
Prin sentinla civil5 nr.l7/
CN2011-PI din 17 iunie 2011, Cur-
tea de Apel Oradea - Seclia Comer-
ciald qi de Contencios Administrativ
qi Fiscal a admis, in parte, cererea
formulatS. de reclamanta RN impo-
triva pdrAtului Ministerul Muncii,
Familiei qi Protecfiei Sociale qi pe
cale de consecinfd a aplicat conducl-
torului instituliei pArAte amendd de
207o pe zi de inL?rziere din salariul
minim brut pe economie; totodatl a
dispus obligarea pdrAtului la plata
in favoarea reclamantei a sumei de
100 lei pe zi de int6.rziere, incepAnd
cu data de 14 februarie 2011 qi pdnd
la data cAnd se vor executa intocmai
qi in intregime obligaliile dispuse
prin Sentinta nr.15812L.04.20L0 a
Curlii de Apel Oradea qi Decizia nr.
t73/14.0t.2011 a inaltei Curli de
Casa{ie qi Justitie.
Pentru a se pronun{a astfel,
Curtea de apel a relinut, in esenfd,
urmetoarele:
in analiza stirii de fapt, instan-
!a de fond a re{inut cd prin Sentinla
nr. 158/21.04.2010 a Curlii de Apel
Oradea, irevocabili ca urmare a res-
pingerii recursului prin Decizia nr.
173174.01.2011 a ICCJ, s-a dispus
anularea in totalitate a Ordinului
w.4t9/23.04.2009 emis de p6rAt qi
obligarea acestuia la emiterea unui
nou ordin prin care sd se dispuni
reintegrarea reclamantei in functia
de inspector qef adjunct relalii de
munc[ in cadrul Inspectoratului Te-
ritorial de Munci Bihor, cu data de
25.05.2009. A fost obligat pArAtul la
plata in favoarea reclamantei a tu-
turor drepturilor salariale aferen-
te func[iei de inspector qef adjunct
relalii de muncd pentru perioada
25.05.2009 gi pAnd la reintegrarea
efectivd in funclie, la acordarea in
naturd a concediului de odihnd nee-
fectuat, aferent anului 2009, Ia efec-
tuarea tuturor p15!ilor aferente pri-
vind contribuliile datorate statului,
Pandectele Sdptdmdnale - 16/2012
CAS, CASS, impozit, qomaj etc., sd
i se completeze reclamantei sta-
giul de cotizare aferent vechimii in
munci qi in specialitate, precum gi
la asiguririle sociale de sdndtate,
efectuarea inscrierilor in carnetul
de munci al reclamantei in mod co-
rect, anularea inscrierilor privind
destituirea din funclia publicd de
conducere, completarea in mod co-
respunzitor a dosarului profesional
al reclamantei, asigurarea tuturor
condiliilor necesare in vederea re-
ludrii activitilii in cadrul I.T.M. Bi-
hor qi asigurarea condiliilor pentru
urmarea cursurilor de perfeclionare
prevdzute a fi urmate de reclaman-
ti pentru anul 2009, conform pro-
gramului de perfecfionare aprobat
de Inspeclia Muncii.
Instanla de fond a relinut c5, in
urma rdmAnerii irevocabile a hoti-
rArii a fost emis Ordinul nr. 985 din
15.02.2077, la expirarea termenului
de 30 de zile previzut de textul de
lege mei sus indicat. Articolul2 din
dispozitivul acestui ordin o vizeazS.
pe reclamantd qi preluAndu-se cele
dispuse prin hotirdrea judec[to-
reascd se ordond ca reclamanta si
fie reintegratd in funclia anterior
definutd in cadrul ITM Bihor indi-
cAndu-se gradul, clasa de salarizare
qi salariul lunar. fut. 3 din acelaqi
ordin prevede ca reclamantei s[ i
se pliteasci drepturile salariale
restante cu incepere de la data de
25.05.2009 qi pAni Ia data reludrii
efective aactivitilii.
Ulterior, in temeiul ordinului
menlionat s-a emis de cdtre Inspec-
torul general de stat din cadrul In-
specliei Muncii - institufie aflati
in subordinea ministerului pArAt
- decizia nr. 5l-5 din 03.06.2011,
din cuprinsul c[reia rezulti expli-
cit cd abia cu incepere de la data de
07.06.2011, respectiv dupi sesiza-
rea instanlei de executare gi duPi
expirarea termenului prevdzut de
Cuvinte cheie:
o Amendi
r Procedura de executare
r Obligatia de a da
o Obligagia de a face
o Executare siliti
o Legea nr.55412004 - afi.24
. Obligatii - ce nu se pot executa
pe cale silitd
o Hotdr6re judecdtoreascd
o Autoritate publicd - conducS-
tor
o Procedurd specialS de execu-
tare - hotirAre judecdtoreas-
ci pronunlatd de instanla de
contencios administrativ
r Legea nr.554/2004
Cod citare: PS1778
(www.pandectelesaptamanale.ro)
Iege, s-a dispus reintegrarea recla-
mantei in funclia avuti conform
celor dispuse prin sentin!5 qi prin
ordinul MMFPS.
Mai re{ine instanla de fond ci
Inspectoratul teritorial de Munc5
Bihor, institulie in structura cdreia
s-a dispus reintegrarea, nu a achi-
tat drepturile bineqti reclamantei,
cu motivalia cd deqi a solicitat mi-
nisterului acesta nu a asigurat re-
sursele financiare necesare pentru
plata respectivelor drepturi salari-
ale restante.
Considerd instanla de fond cd, ln
mod neintemeiat pArAtul a invocat
excep{ia lipsei de obiect a cererii in
mdsura in care nu a dus la indeplini-
re toate obligatiile dispuse in sarci-
na sa prin hotdrArea judecltoreascd,
iar pArghiile ce stau labaza indepli-
nirii sunt exclusiv in puterea sa.
Nu poate fi relinut5, in opinia
instanlei de fond, nici apirarea po-
trivit cireia sanctiunea nu poate fi
aplicat[ fiindcd nu a fost nominali-
zati persoana cu care partea infe-
lege s5 se judece, atdta vreme cAt
textul de lege a prevdzut cI aceasta
se aplici conducitorul instituliei,
care este o persoani lesne determi-
nabili, qi indiferent de titularul ei
vremelnic, obligalia instituiti prin
hotdr6re se perpetueazl pdnd la in-
deplinirea ei intocmai indiferent de
cine deline calitatea de conducdtor
Consideri instanla de fond
c[, chiar dacd s-ar admite ci pen-
tru reintegrarea reclamantei au
fost necesare unele demersuri
Jurisprudenldt 1 I
administrative, ceea ce a fdcut Po-
sibila punerea in fapt a acestei md-
suri numai cu incepere din data de
07.06.2011, nu existi nicio justifi-
care pentru intArzierea in acorda-
rea drepturilor salariale sau qi a
celorlalte obligalii, o atare intdrzi-
ere crednd in continuare prejudicii
materiale qi frustrdri reclamantei,
care a ficut dovada contractirii de
credite bancare cu dob6ndi Pentru
asigurarea subzistenlei qi pentru
suportarea cheltuielilor cu menli-
nerea sindtdlii, Precum qi Pentru
procedurile de punere in executare,
onorarii de executare gi de avocat,
legitura de cauzalitate dintre nee-
xecutare qi acestea fiind evidentd.
impotriua sentin{ci ciuile nr. 1'71
CA|2011-PI din 17 iunie 2011 a
Cur{ii de Apel Oradea - Seclia Co'
merciald., Ei de Contencios Adminis'
tratiu qi Fiscal a declarat recurs pd-
ri.tul Ministerul Muncii, Familiei Ei
Protec (iei Sociale, inuoc&nd motiuul
de nelegalitate preud.zut de art.304
pct.9 Cod procedurd. ciuild.
t...1
Recursul este fondat.
Cererea adresatd instanlei de
fond a vzat aplicarea unei amenzi
de 2OVo din salariul minim brut
pentru neexecutarea unei hotdrAri
judecitoreqti, conform art.24 din Le-
geanr.554/2004 qi obligarea la plata
despigubirilor pentru int6rziere in
cuantum de 300 lei pe zi de intArzi-
ere incepdnd cu data de 13.01.2011
qi pAni Ia executarea intocmai qi in
intregime a obligaliilor stabilite in
sarcina autoritdlii pArAte.
Titlul executoriu a cirui neexe-
cutare se invoci este Sentinla civi-
15 nr.158 din 21.04.2010 a Curlii de
Apel Oradea - Sec{ia contencios ad-
ministrativ qi fiscal, irevocabili prin
decizia nr. 173 din 14.01.2011 a in-
altei Cur[i de Casalie qi Justi{ie.
Prin aceast5 sentin!5 s-a dispus
s-a dispus anularea in totalitate a
Ordinului rr.419123.04.2009 emis
de p6rAt gi obligarea acestuia Ia emi-
terea unui nou orfin prin care sd se
dispund reintegrarea reclamantei ir
functia de inspector qef adjunct re-
lalii de muncd in cadrul Inspectora-
tului Teritorial de Munci Bihor, cu
data de 25.05.2009; totodatd, a fost
obligat pAritui la plata in favoarea
20 Jurisprudenld
reclamantei a tuturor drepturilor
salariale aferente funcliei de in-
spector qef adjunct relalii de munci
pentru perioada 25.05.2009 qi PAnd
la reintegrarea efectivi in func{ie,
la acordarea in naturd a concediului
de odihni neefectuat, aferent anului
2009, Ia efectuarea tuturor piStilor
aferente privind contribuliile datora-
te statului, CAS, CASS, imPozit, qo-
maj etc., sd completeze reclamantei
stagiul de cotizare aferent vechimii
in muncd qi in specialitate, Precum
qi 1a asigurdrile sociale de s[nltate,
efectuarea inscrierilor tr carnetul de
muncl al reclamantei in mod corect,
anularea inscrierilor privind destitu-
irea din funclia publici de conducere,
completarea in mod corespunz5tor a
dosarului profesional al reclamantei,
asigurarea tuturor condiliilor nece-
sare in vederea reludrii activitilii
in cadrul I.T.M. Bihor qi asigurarea
condi{iilor pentru urmarea cursurilor
de perfeclionare prev[zute a fl urma-
te de reclamantd pentru anul 2009,
conform programului de perfeclio-
nare aprobat de Inspeclia Muncii; a
fost dispusi qi obligarea pArAtului la
plata sumei de 25.000 lei cu titlu de
daune morale.
Cum in mod corect retine qi in-
stanla de fond, in executarea sen-
tinlei civile nr.158 I 21.04.2010 a
Curtii de Apel Oradea, MMFPS a
emis Ordinul nr.985/15.02.2011
prin care a dispus reintegrarea re-
clamantei in funclia publici de con-
ducere precum Ei executarea dis-
poziliilor referitoare la plata drep-
turilor bineqti cltre reclamanti,
de cdtre Inspectoratul General de
Munci, ordonatorul tertiar de cre-
dite cu care reclamanta de afla in
raporturi directe de serviciu.
Pentru ca sancliunea pecuniard
de 207o din salariul minim brut pe
economie sd fie aplicatl este nece-
sar sI se stabileasci atitudinea cul-
pabiln a conducdtorului autoritdlii
publice pirAte cu privire la neexe-
cutarea unei hotlriri judecitoreqti
definitive qi irevocabile.
Or, in spe!5, recurentul a fdcut,
in termen legal, toate demersurile
necesare pentru reintegrarea recla-
mantei; faptul ci reintegrarea recla-
mantei in funclia publicd de condu-
cere s-a fdcut abia incep6nd cu data
de 7 iunie 2011, datoritn derulnrii
unor opera{iuni administrative ne-
cesare vacantirii respectivei funclii
publice, nu poate conduce la reline-
rea unei atitudini culpabile in sarci-
na conducitorului autoritilii publice
pdrAte in sens^ul art.24 din LCA.
Totodatd, Inalta Curte constatd
ci instanla de fond a relinut in mod
gregit ci neefectuarea platii despd-
gubirilor qi a daunelor morale poate
fi sanclionati cu aplicarea amenzii
reglementate de art.24 din Legea
ru.55412004.
Astfel, textul art.24 alin.l- din Le-
gea rr.55412004 stabileqte cu rigoare
sfera de aplicare a acestuia, respec-
tiv hotirArile a cdror neexecutare
atrage acordarea despigubirilor qi
aplicarea sancliunii amenzii.
Din conlinutul normativ alatt.24
alin.(l) din Legea w.554/2004, te-
zulti frri echivoc ci obliga(ii1e a
c[ror neexecutare conduce la aplica-
rea sancliunii amenzii, sunt obliga-
lii de "a face", adicd a unor obligalii
de a emite un act administrativ, de
a modifica un astfel de act, de a se
elibera o adeverinfd sau un inscris
sau sI se efectueze o operaliune ad-
ministrativd, obliga{ii ce nu se pot
executa pe cale silitd, datoriti speci-
ficului acestora, linAnd seama gi de
emitentul actului care intotdeauna
are calitate de autoritate publici.
Aqadar executarea obligaliilor de,,a
da" avind ca obiect o sum[ de bani
nu intri sub incidenla art. 24 dir.
LCA, cum in mod gregit a apreciat
instanla de fond.
Procedura contenciosului admi-
nistrativ are un caracter special, fi-
ind derogatorie de la regulile proce-
durale civile, insd numai cu privire
Ia cererile care lin de specificul aces-
tei materii, in ceea ce priveqte execu-
tarea obligaliilor de "a da", trebuie
urmati procedura de executare sili-
ti reglementatd in art.371r qi urm.
Cod proceduri civild.
Toate considerentele expuse,
au convers cdtre concluzia ci solu-
tia pronun[atd de instanla de fond
este netemeinicd qi nelegalS, motiv
pentru care recursul a fost admis,
cu modificarea hotdrArii atacate,
in sensul respingerii acliunii recla-
mantei ca nefondatd. D
Pandectele SdptdmAnale - 16/2012
 Tentativi. Schimbarea incadririi
juridice. Omor deosebit de grav. Omor
sivArqit asupra unui polidist.
(inalta Curte de Casa{ie gi Justifie, sec[ia penald.,
decizia nr. 642 din 18 februarie 2011)
Prin sentinla penald nr. 84
512009, Tribunalul Braqov, in baza
art. 334 C. proc. pen., a dispus schim-
barea incadrSrii juridice din infrac-
liunea prevdzutd in art. 20 C. pen.
raportat la art. 174 qi afi^ 176 alin.
(1) lit. f) C. pen., cu aplicarea art.37
alin. (1) ]it. b) C. pen., in infracliu-
nea previzutd in art. 239 alin. (4) C.
pen. cu referire la art. L82 alin. (2)
teza finald C. pen. gi aplicarea art.
37 alin. (1) 1it. b) C. pen.
irbaza art. 239 alin. (4) C. pen.
cu referire la art. 182 alin. (2) teza
finaid C. pen. gi aplicarea art. 37
alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat
pe inculpatul N.D. la o pedeapsa de
3 ani inchisoare.
inbaza art.239 alin. (2) C. pen.,
cu aplicarea afi.37 alin. (1) lit. b) C.
pen., a condamnat acelaqi inculpat
la o pedeapsa de 6 luni inchisoare.
in baza art. 33 tit. a) qi art.34
alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat in-
culpatului pedeapsa cea mai grea
de 3 ani inchisoare.
S-a ficut apli.carea art. 71 qi art.
64 a1in. (1) lit. a) teza a U-a qi b) C.
pen.
Pentru a pronunla aceastd hoti-
rdre, in fapt s-au relinut urmdtoa-
rele:
in luna decembrie 2006, Servi-
ciul de Polilie Transporturi Mariti-
me Constan{a a efectuat o serie de
investigalii relativ la posibila sivAr-
qire de infracliuni prin interpunerea
in circuitul financiar a unor flrme'
ln vederea efectuirii acestor in-
vestigalii, in data de 27 decembrie
2006, s-a inten[ionat realizarea
unui ,,flagrant" care si conduci 1a
identificarea persoanelor implicate
in aceste activit[li comerciale, con-
siderate iiegale de citre organele de
polilie, acliunea fiind coordonati
de cdtre L.R., care la acel moment
ocupa funelia de qef aI Serviciului
de Polilie TransPorturi Maritime
Constan!a.
ir, 't udet"a unei suPravegheri
corespunzitoare a activititilor con-
,id*,q,p: *l:,}]hJ[$ul.
utm
de
m organele
- 16t2012
S[$irmanare
Pandedde
urmau a se desffigura in 27 decem-
brie 2006, a fost monitoizati.Ba*
ca P., ocazie cu care in atenfia poli-
liqtilor a intrat qi inculpatul N.D.
In cursul activit5lilor desfiqura-
te de poliliqtt,la27 decembrie 2006,
a fost urmirit autoturismul condus
de inculpatul N.D., iar pe B-dul A.
s-a intenlionat de citre organele de
urmirire penali oprirea in trafic a
acestui autoturism.
Autoturisrnul de polilie condus
de agent gef Z.N. a pus in functiune
girofarul,a rulat in paralel cu maqi-
na inculpatului, iar prin porta-voce
agentul qef Z.N. l-a somat pe incul-
pat si opreasci pe dreapta, acesta
din urmd conformAndu-se, rdmA-
ndnd cu motorul in funcliune.
Din maqina de polilie a cobordt
comisarul C.D. - parte vdtdmati in
prezenta cauzb, care s-a deplasat la
autoturismul condus de inculpatul
N.D., partea vdtimatd
declinAn-
du-qi calitatea depolilist qi aplecAn-
du-se pe geamul deschis al portierei
stAnga fa!d, incercAnd sd scoatd din
contact cheile maqinii inculpatului
pentru a avea siguranla faptului ci
aceasta - avAnd motorul Pornit -
nu va pirisi locul.
in acel moment, inculPatul N.D.
l-a lovit cu mAna peste fa![ pe comi-
sarul de poli{ie C.D., impingAndu-l
pe acesta, acliunea inculPatului
avdnd ca rentltat dezechilibrarea
pnrlii vntdmate C.D. qi cdderea
acesteia pe carosabil'
La foarte scurt timP, de maqina
inculpatului N.D. s-a aProPiat qi
subcomisarul L.R. care i-a strigat
inculpatului ,,Poli!ia! Opreqte qi co-
boare din maqin6!", insi inculPatul
nu s-a suPus acestei somalii, a in-
trodus autoturismul in vitezi qi l-a
pus in miqcare.
in acest moment, Partea vdtdma-
ffi L.R. a urcat pe scdrila autoturis-
mului incercdnd si ajungd 1a volan
Ei s[ scoati cheile din
contact, insd
inculpatul N.D. a Pus in miEcare
dupd ce in prealabil 1l lovi-
maqina,
L'R' qi a d'emarat
se Peste bra\ Pe ]1
in timP ce Partea viltimatd
*tira,
Cuvinte cheie:
r Tentativi
e Tentativl la infrac{iunea de
omor deosebit de grav
Cod citare: PS1779
(www.pandectelesaptamanale.ro)
era ,,agdlratd" de autoturismul siu,
respectiv avea picioarele pe scirila
menlionatl qi mAna dreaptd prinsi
de bara metalicd de deasupra auto-
turismului.
Inculpatul N.D., deqi l-a ob-
servat prins de autoturism sdu pe
L.R., qi-a continuat deplasarea, a
accidentat din spate o altl maqind
opriti la stop qi a intrat inclusiv pe
contrasens in incercarea sa de a pi-
risi zona respectivi.
Inculpatul N.D. a parcurs inilial
aproximativ 80 m, cu subcomisarul
L.R. ,,ag6!at" de autoturismul sdu,
dupi care a virat dreapta - deqi nu
era incadrat pe banda ce i-ar fi per-
mis acest lucru -, pentru ca ulterior,
dupi alli aproximativ 80 m, si vire-
ze din nou dreapta, moment in care
subcomisarul L.R., profit6nd de re-
ducerea vitezei de cdtre inculpat, a
reuqit sd scoati din toc pistolul ce
il avea asupra sa qi si-1 someze Pe
inculpat.
Inculpatul N.D. nu s-a confor-
mat imediat, ins5, duPd ce a mai
parcurs aproximativ 30 m qi vi-
z6nd pistolul pdrlii vitdmate L.R'
la tAmpla sa, a oPrit autoturismul
qi a fost condus la sediul Serviciului
de Polilie Transporturi Maritime
Constanla.
Curtea de APel Braqov, Seclia
penali qi Pentru cauze cu minori,
prin decizia nr. 85/Ap din 18 noiem-
brie 2009, a admis aPelul declarat
de procuror impotriva sentinlei pe-
nu1" tt . 84tst20}g a Tribunalului
Braqov, pe care a desfiinlat-o sub
aspectul dispoziliei de schimbare
a incadririi juridice dati faptei re-
linute in sarcina inculpatului N'D'
prin rechizitoriu, cu privire la pa-r-
iea vitimate L.R' qi aI individuali-
zirii judiciare a PedePselor'
ir:, baza art. 334 C. Proc' Pen', a
dispus schimbarea incadririi juri-
dice data faptei relinute in sarcina
inculpatului cu privire Ia parbea vi-
tamata L.R. din infracliunea de uI-
traj previzuth in art. 239 alin' (4) (2)
C'
referire la art' 182 alin'
puo.
"tr
JurisprudenlS 21
 teza finald C. pen. qi aplicarea art.
37 alin. (1) 1it. b) C. pen., in tentativS
la infracliunea de omor deosebit de
grav previzutd in art. 20 raportat Ia
art.774, art.175 alin. (1) lit. i) qi art.
176 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplica-
rea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.
in baza art. 20 raportat la art.
174, art.175 alin. (1) Ut. i) qi art. 176
alin. (1) lit. 0 C. pen., a condamnat pe
inculpatul N.D. la pedeapsa de 8 ani
inchisoare qi pedeapsa compiementa-
ri a interzicerii drepturilor previzu-
te in art. 64 alin. (L)tezaa II-a qi b) C.
pen., pe o duratd de 4 ani.
A majorat pedeapsa de 6 luni in-
chisoare aplicatd pentru comiterea
infracliunii de ultraj previzutd in
art.239 a1in. (2) C. pen., cu aplica-
rea art. 37 alin. (1) Ut. b) C. pen.,la
un an Ei 6 luni inchisoare.
Inbaza art. 33 lit. a), art. 34 alin.
(1) lit. b) qi art. 35 C. pen., a contopit
pedepsele qi a aplicat inculpatului
pedeapsa cea mai grea de 8 ani in-
chisoare gi pedeapsa complementar[
a interzicerii drepturilor prevdzute
in art. 64 alin. (1) Iit. a) teza a II-a qi
b) C. pen. pe o duratd de 4 ani.
A menlinut celelalte dispozilii ale
hotlrArii atacate qi a respins, ca ne-
fondat, apelul declarat de inculpat.
Impotriua acestei din urmd ho-
tdrdri a declarat recLu"s, tntre alfii,
inculpatul.
Apdrdtorul inculpatului, in sus-
linerea motivelor de recurs, a aritat
c5, in mod nejustificat, instanla de
apel a schimbat incadrarea iuridicd
a faptei in infracliunea de tentativd
la omor deosebit de grav.
Analiz6nd legalitatea qi te-
meinicia deciziei recurate sub
aspectul motivelor invocate,
conform art. 3856 alin. (2) C.
proe. pen., inalta Curte de Ca-
sa{ie qi Justilie re{ine cI recur-
sul declarat in cauzl nu este
fondat, urmind a fi respins ca
atare, pentru urrrritoarele con-
siderente:
inalta Curte de Casalie qi Justi-
lie apreciazd" c[ situalia de fapt a fost
corect relinutd de cele doui instante
in urma corobordrii tuturor probelor
administrate at6t in faza de urmiri_
re penal5, cAt qi in faza de cercetare
judecdtoreasci, incadrarea juridicd
dat{ faptelor corespunde situatiei
22 Jurisprudenld
de fapt relinute, in mod corect sta- agdtat[ de bara de sus a autoturis-
bilind instanla de apel ci in cauzi mului condus de inculpat, insi in-
sunt intrunite condiliile tragerii Ia culpatul nu a oprit, ci a continuat
rispundere a inculpatului N.D. pen- inaintarea, deqi auzea sirena maqi-
tru tentativd la infracliunea de omor nii de polilie din urma sa qi lipetele
deosebit de grav prevdzuti in art. 20 pirlii vitimate. Martorii au confir-
raportat ia art. L74, art. 175 alin. mat existenla manevrelor pericu-
(1) lit. i) qi art. 176 alin. (1) lit. 0 C. loase efectuate de inculpat: A.C. a
pen., cu aplicarea art.37 alin. (1) Iit. v5:zutcd inculpatul a mers cu vitez6.
b) C. pen. qi pentru infracliunea de S.L. a vizut vehiculul inculpatului
ultraj previzutd in art.239 alin. (2) lovind autoturismul martorei S.L.
C. pen., cu aplicarea art.37 a1in. (1) cu partea stAnga - fa!i, dupd care
Iit. b) C. pen. a trecut in vitez[ ficAnd o curbd la
AnalizAnd actele qi lucrdrile do- dreapta, partea vitimati strigAnd
sarului se constatd ci tribunalul a spre ei s[ vind cu maqinile qi sl-i blo-
dispus schimbarea incadrbrii juri- cheze. Marlorul B.C. avdzut partea
dice din infracliunea prevdzut[ in vdtlmatl agd\atil numai in mAini,
art.2A C. pen. raportat la art.174 deoarece picioarele i-au alunecat de
qi art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen. - pe scirila maqinii, a vdzat ci incul-
astfel cum a fost trimis in judecati patul a accelerat, mlrind viteza de
inculpatul - in infracliunea prev6- deplasare, ajungAnd pe contrasens,
zuti in art.239 alin. (4) C. pen. cu efectuAnd un viraj Ia dreapta, de
referire la art. 182 alin. (2) teza fi- asemenea, in vitezi mare.
nalS C. pen., relin6.nd ci punerea in intreaga acliune a inculpatului
primejdie a vielii s-a realizat ca un nu poate decdt sd duc[ ]a concluzia
rezultat mai grav decAt cel urmdrit cd acesta nu numai ci a prevdzut
de inculpat, ce i se poate imputa nu- pericolul pentru partea vitima-
mai din culpi. t5, ci chiar a acceptat posibilitatea
Aqa cum rezulti din situa[ia de producerii lui pentru a putea scipa
fapt expusd anterior, partea v5"- de urm[rire, faptul cd partea vdti-
t[matd s-a aflat in exteriorul unei mati nu a c\.zttt, iar rezultatul mai
maqini care circula pe un drum pu- grav nu s-a produs, datorAndu-se
blic principal, cu un trafic intens exclusiv acesteia.
ziua, intr-un oraq mare, maqina fi- in aceste condilii, aprecierea
ind condusd cu vitezd de cdtre qofer, primei instanle in sensul c[ incul-
trecind prin fala maqinilor aflate patul a aclionat cu praeterintenfie,
in coloand la semafor, inclusiv pe iar punerea in primejdie a vielii
contrasens, maqini care a lovit un pirlii vdtdmate i se poate imputa
alt autoturism aflat in trafic chiar numai din culpd apare ca fiind ero-
cu partea stAngi * fa!5 unde se afla natd, schimbarea incadrdrii juridi-
partea vdtdmat5, pe o distan{d de ce efectuatd cu privire la fapta in
circa 500 m (potrivit procesului-ver- disculie fiind neintemeiatd. in con-
bal de reconstituire), intr-un sector secinli, incadrarea juridicd corectd
cu curbe, in condiliile in care qofe- a faptei este aceea datd de instanla
rul incerca s5. scape de urmdrirea de apel, respectiv art.2A raportat la
maqinii de polilie qi de victim5, toa- art. 174, aft. 175 alin. (1) lit. i) qi
te acestea fiind elemente care relie-
art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen., cu
feazd. in mod clar starea de pericol aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C.
grav gi imediat in care s-a aflat par_ pen. - tentativd la infractiunea de
tea vdtdmatd, fiind suficient ca la omor deosebit de grav.
un moment dat aceasta s5-qi piardl
Fa!5 de considerentele ce pre-
echilibrul qi sd cad6, fiind de notori- ced, Inalta Curte de Casalie gi Jus-
etate faptul ci impactul (mai ales la
tilie, in baza art. B8b15 pct. 1 lit. b)
o vitezl mare) cu asfaltul q7sau cu C. proc. pen., a respins, ca nefondat,
alte autoturisme aflate in trafic ca_ recursul declarat
de inculpatul N.D.
uzeazd nu doar leziuni foarte grave, impotriva deciziei penale nr. g5/Ap
ci chiar decesul.
din 18 noiembrie 2A09 a Curlii dL
Toli martorii oculari au observat Apel Bragov, Seclia penald
faptul cd partea vltdmatd a rimas tru cauze cu minori.
qi pen-
fl
pandectete
Saptanenab
-
l
/ W0/
 Curfi de apel, tribunale, judecitorii
Hotirdre judecitoreasci. Nemotivare.
Nerespectarea art. 6 paragraful I din
Convenfia EDO. Admitere recurs.
(Curtea de Apel Oradea, sectia a II-a ciuild, de contencios
administratiu gi fiscal, decizia nr. 109 din 8 februarie 2012)
Prin incheierea nr. lg/
COiW2011, T. B. a admis cererea
formulatl de p6rAta S.C. O. L.
S.R.L. O. in contradictoriu cu recla-
manta S.C. S. S.A. qi in consecinfd:
A dispus instituirea sechestrului
asigurator asupra imobilului situat
in mun. O., inscris in CF, pAnd la
concuren(a sumei de 3.066.865 lei,
sub condifia consemndrii unei cauli-
uni in cuantum de 2.000 lei.
Pentru a pronunla astfel, anali-
zAnd cererea sub aspectul condilii-
lor de admisibilitate prevdzute de
art. 591 alin.l C. pr. civ., respectiv
existenla unei creanle constatate
printr-un act scris, condilia exigibi-
lit6(ii creanlei qi dovada intentdrii
ac{iunii pe fond, instan{a a relinut
c5:
in baza Contractului de vdnza-
re-cumpdrare imobiliar incheiat
intre pdrli la data de 16.04.2004
pAr6ta S.C. O. L. S.R.L. a achizi(i-
onat de la reclamanta S.C. S. S.A.
imobilul in litigiu, situat in mun.
O., inscris in CF, autentificat cu
nr. (...), cu suma de 1.183.373'97
1ei, pentru care s-a emis factura
fisca1i nr. (...)/2004 emisd de cdtre
vdnzdtor, Ei s-a intocmit Nota de
receplie nr. (...)/2004 pentru imo-
bilul achizifionat, respectiv: teren -
641.152.08 lei; clddiri - 542.227,96
lei, evidenliati in lnregistrdrile
contabile corespunzdtoare de intra-
te in patrimoniul S.C. O. L. S.R'L',
ca mijloace fixe defalcat pe terenuri
qi clddire, Nota contabiln NC 7 din
it.o+.zoo +, de inregistrare cronolo-
Sicd qi sistematici in contabilitate
a imobilului in val. de 1.183.373,97
lei, Registrul jurnal Po2.39,40' tl
qi Balantra de verificare intocmitd 1a
gf.O+.ZOb+, din care rezultd valoa-
rea achizi.liei, precum qi concordan-
!a documentelor contabile de inre-
$strare, documente contabile men-
[io.rut" in RaPortul de exPertizd
contabilS judiciard depus la dosarul
Pandectele SdPtdmAnale - 16/2012
cauzei la termenul de judecatd din
03.02.20\1.
Delin o creanld constatatd prin
act scris, respectiv antecontractul
de vAnzare-cumpirare incheiat
intre pdrli la data de 07.10.2008,
crean{a este exigibil5 fiind inde-
pliniti condilia din antecontract
privind trecerea terenului in in-
travilan potrivit extrasului CF nr.
(...). A constatat de asemenea cd,
reclamanlii au formulat acliune in
instanld, cu termen de judecatd Ia
data de 31.03.2010, pentru a supli-
ni consiml6m6ntul pirlii care refu-
zd sd se prezinte la notar in vederea
incheierii contractului autentic de
vAnzare-cumpdrare qi in vederea
pldlii pretului.
Potrivit prevederilor art. 591
alin.1 C. pr. civ. pdrdta poate fi obli-
gatd la plata unei cauliuni in cuan-
tumul fixat de instanli.
FatE de considerentele ce Pre-
ced, apreciind cd sunt indePlini-
te condiliile previzute de art.591
a1in.1 C. pr. civ., s-a admis cererea
reclaman{i1or qi s-a dispus infiin(a-
rea sechestrului asigurator asupra
bunurilor mobile qi imobile urmiri-
bile proprietatea pArdtei S.C. G. S.
P. S.R.L., pAnd la concurenla crean-
lei in sumd de 116.954 EUR., sub
condilia consemnirii de citre recla-
manli a unei cauliuni reprezentAnd
77o din valoarea obiectului cererii
potrivit art.723 ind. 1 C. Pr. civ.
impotriua acestei hotd.rd.ri, tn
terftl,en gi legal timbrat, a declarat
recurs reclamanta SC S. SA, solici-
td.nd admiterea qcestei cd.i de atac Ai
tn principal casarea h,otd.rdrii ata'
caie gi trimiterea cauzei spre rejude'
care, iar tn subsidiar, modificarea
tn tot a acesteia tn sensul respinge-
rii cererii priuind instituirea unui
sechestru asigurd.tor (...).
t...1
Instan(a de recurs, analizind
recursul declarat Prin Prisma
Cuvinte cheie:
r HotdrAre judecdtoreascl
o Sechestru asigurator
o Hot5rAre judecdtoreasci - ne-
motivare
r Conventia EDO
o Convenlia EDO - art.6
r Necercetarea fondului
o HotS.rAre judecdtoreascd - ne-
cercetarea fondului
Cod citare: PS1780
(www.pandectelesaptamanale.ro)
motivelor invocate, cAt qi din
oficiu, prin prisma motivelor de
ordine publici, a dispus admi-
terea acestuia, pentru urrnitoa-
rele considerente:
Potrivit art.267 alin.1C. pr. civ.,
hotdrdrea instanlei de fond trebuie
sd cuprindi, intre altele, motivele
de fapt qi de drept care au format
convingerea instanlei qi cele pentru
care au fost inl5turate sus[inerile
pirlilor.
Acest text a consacrat principiul
potrivit cdruia hotdrArile trebuie
si fie motivate, iar nerespectarea
acestui principiu constituie motiv
de casare potrivit art.304 pct.l C.
pr.civ., rolul textului fiind acela de
a se asigura o buni administrare a
justi{iei qi pentru a se putea exer-
cita controlul judiciar de citre in-
stanlele superioare.
De altfel, chiar Curtea EuroPea-
nd a Drepturilor Omului(vezicauza
Achina impotriva RomAniei, cauza
Gheorghe impotriva Romdniei) sub-
liriazb rolul pe care motivarea unei
hot[rdri il are pentru respectarea
art.6 paragraf 1 din Convenlia Eu-
ropeane a DrePturilor Omului qi
aratd ci drePtul la un Proces echi-
tabil nu poate fi considerat efectiv
decAt dacd sus(inerile pirlilor sunt
examinate de citre instantS, aceas-
ta avdnd obligalia de a Proceda 1a
un examen efectiv a1 mijloacelor,
argumentelor gi elementelor de pro-
bi sau cel Pu$in de a Ie aPrecia'
A nu motiva o hotirAre qi a nu
prezenta argumentele Pentru care
au fost inldturate suslinerile pdrli-
lor, echivaleazd ct o necercetare a
fondului cauzei.
Jurisprudenlit 23
 Judecitorul sindic nu a aritat
motivele pentru care a admis ce-
rerea de sechestru pentru suma de
1.882.491- lei reprezent6nd investi-
!ii, motivele care au fundamentat
incheierea atacald, fiind striine
de natura pricinii qi nici motivele
Pensie. Stagiu de cotizare. Perioada
de qcola rizar e profesionale.
Procedura administrativi prealabile.
Neindeplinire.
(Curtea de Apel Craioua, sectia I ciuild',
decizia nr. 3020 din 6 nxartie 2012)
Tlibunalul Mehedinli prin sen-
tinla civili nr. 17 din 26.01.2012 a
respins ca inadmisibili contestalia
formulatd de reclamantul B. D. N.
impotriva deciziei nr. (...)/2011 emi-
sd de Casa Judeleand de Pensii Me-
hedinli.
Pentru a pronunla aceasti ho-
tdrire instanfa de fond a relinut
urmitoarele:
Conform deciziei nr. (. . . )/201
clamantului i s-au stabilit drepturi-
le de pensie pentru limiti de vArsti
in condiliile Legii nr. 263120L0.
Potrivit art. 149 din Legea nr.
263/2070 deciziile de pensie emise
de casele teritoriale de pensii pot fi
contestate de cei nemullumifi, in 30
de zile de la comunicare Comisiei
Centrale de Contesta(ii.
Procedura de examinare a deci-
ziilor supuse contestdrii reprezintd
procedura administrativl prealabi-
li, obligatorie frrd caracter juris-
diclionaI.
Reclamantul, nemultumit de
faptul ci la stagiul de cotizare re-
linut nu s-a calculat qi perioada de
qcolarizare profesionali a contestat
decizia de pensie la instanla de ju-
decatl, firi a urma procedura obli-
gatorie previzutd de lege.
Ca atare, contestalia de fali a
fost respinsi ca inadmisibili, deoa-
rece numai hotirArile comisiei de
contestalii pot fi atacate la tribunal
in 30 de zile de la comunicare.
In aceastd situalie nu se impune
a se analiza motivele de nelegalitate
ale deciziei invocate de reclamant.
impotriua acestei sentinp a d.e-
clarat recurs reclamant B. D. N.,
criticd.nd-o pentru nelegalitate gi
netemeinicie inuocd.nd urmdtoarele:
t...1
24 Jurisprudenle
pentru care a inldturat aPirdrile
recurentei.
Pentru aceste considerente, a
admis ca fondat recursul decla-
rat de recurenta reclamantd SC S.
SA, in contradictoriu cu intimata
pArAtd SC O. L. SRL O. imPotriva
Analizdnd motivele de recurs
in raport cu sentinla recurati,
Curtea re{ine urmitoarele:
Prindecizianr . 756607 122.08.2011
casa de pensii a stabilit drepturile de
pensie ale contestatorului incepdnd
cu data de 07.05.2011.
Contestatorul a solicitat direct
in instanti ca la calculul pensiei
efectuat potrivit deciziei respective,
1 re- s[ fie avute in vedere qi drepturi]e
cuprinse in adeverinla nr. 595120L1,
pe care casa de pensii a refuzat sI o
aibd in vedere.
Potrivit art. 149(1) din Legea nr.
26312010, deciziile de pensie emise
de casele teritoriale de pensii gi de
casele de pensii sectoriale pot fi con-
testate, in termen de 30 de zile de la
comunicare, Ia Comisia Centrald de
Contestalii, respectiv la comisiile
de contestalii care funclioneazd in
cadrul Ministerului Apnrdrii Nalio-
nale, Ministerului Administraliei qi
Internelor qi Serviciului RomAn de
Informafii.
(2) Procedura de examinare a
deciziilor supuse contestirii re-
prezintS. procedura administrativd
prealabilS, obligatorie, flrd carac-
ter jurisdic{ional.
(3) Comisia Centrali de Contes-
talii func{ioneazd in cadrul CNPP.
(4) Deciziile de pensie necontes-
tate in termenul prevlzut la alin.
(1) sunt definitive.
Potrivit art. 151(1) din lege, ho-
tdrArile Comisiei Centrale de Con-
testalii, respectiv ale comisiilor de
contestatii care func{ioneaza in
cadrul Ministerului Apdririi Nafi-
onale, Ministerului Administraliei
qi Internelor qi Serviciului RomAn
de Informa{ii se comunicl persoa-
nelor in cauzl qi caselor teritori-
ale de pensii sau caselor de pensii
incheierii nr. 19|COW20L1 Pro-
nunlati la 13 octombrie 2011 de
Tribunalul B. , Pe care a casat-o cu
trimitere pentru o noud judecare la
aceeaqi instanli, linAnd seama de
considerentele prezentei decizii' D
Cuvinte eheie:
o Procedurdadministrativi
prealabilI
o Pensie
r Stagiu de cotizare
o Pensie - stagiu de cotizare
Cod citare: PS1781
(www.pandectelesaptamanale.ro)
sectoriale interesate, duPd caz, in
termen de 5 zile de la adoPtare.
(2) HotnrArile previzute la arb.
150 alin. (3) pot fi atacate la instan{a
judecitoreasci competenti, in ter-
men de 30 de zile de la comunicare.
(3) HotnrArile previzute la art.
150 alin. (3) care nu au fost atacate
1a instanlele judecitoreqti in terme-
nul previzut la a1in. (2) sunt defi-
nitive.
Aqa cum se observi din prevede-
rile legale mai sus men{ionate, legiu-
itorul a previzut in materiajurisdic-
liei asiguririlor sociale, proceduri
obligatorii, cu caracter imperativ.
Potrivit acestora, persoana ne-
mullumitd de decizia de pensie
emisd de casa de pensii are posi-
bilitatea sd o conteste la Comisia
Centrali de Contestalii in termenul
prevdzut de lege.
In cazul in care nu se contesti in
termen decizia respectiv5, aceasta
rimAne definitiv5.
HotdrArea comisiei poate fi con-
testatd la instanla de judecatd, in
termenul previzut de lege.
Prin urmare obiectul contesta[i-
ei in instanld il formeazi hotdrArea
Comisiei Centrale de Contestalii.
Neindeplinirea procedurii admi-
nistrative prealabile are ca efect nu
numai rdmAnerea definitivi a deci-
ziei respective, dar qi inadmisibili-
tatea formuldrii contestaliei impo-
triva acesteia direct la instanta de
judecat6.
Prin urrnare in raport de
prevederile legale, clare qi im-
perative, mai sus men{ionate,
Curtea constati ei motivele de
recurs sunt neintemeiate sub
acest aspect urmAnd a fi respins
ca atare. D
Pandectele Sepdmenab - 16/2012
 Taxi de timbru. Cerere de reexaminare
I
respinsi. Efecte.
(Curtea de Apel Timiqoara, sec{ia I ciuild,,
Judecitoria Timiqoara a ad-
mis exceplia de netimbrarel a
fost anulati ac{iunea civill for-
mulati de reclamantii M. Ghe.,
g.a. impotriva p6rAfilor Statul
Roman reprezentat de Minis-
terul Finan{elor Publice prin
Direc(ia Generali a Finan(elor
Publice Timig si Municipiul Ti-
migoara prin Primar.
Pentru a pronunta aceastd sen-
tinfd, prima instan{d a relinut cd,
deqi pentru termenul de judecata
din 3.11.2010, s-a pus in vedere re-
claman(ilor sI achite taxa judiciara
de timbru in suml de 8.899 lei pen-
tru petitul 1, respectiv de 5.038,20
lei pentru petitul 2, precum qi tim-
bru judiciar de 5 lei, aferente ac!i-
unii lor (avAnd in vedere cd a fost
respinsd cererea de reexaminare
a taxei de timbru stabilite la ter-
menul de judecati din 22.09.2010)
sub sancliunea anularii cererii ca
netimbrat5, reclamanlii nu au in-
leles sd se conformeze dispoziliilor
instanlei dejudecat5.
impotriuo hotdrdrii au declarat
apel reclaman[ii, solicitdnd anula'
rea acesteia, judecarea fond.ului gi
admiterea ac[iunii.
ln motivare, apelanlii au aritat
ci prima instanld a interpretat qi
aplicat greqit legea. Fic6nd trimite-
re la dispoziliile art. 23 din Legea
nr.112/1995, au apreciat ci cererea
de chemare in judecatd era scutitd
de taxl de timbru gi au arltat
liunea formulatd nu este previzutd
de Legea r;:r. Ll2/1995 ar insemna
sd fie ignorate dispoziliile art. 26
alin. (3) din Legea nr. 112/1995 qi
ale art. 37 din H.G. nr. 201L996.
Au apreciat c5 Prima instanfd,
refuzdnd si solulioneze fondul cere-
rii, 1e-a incilcat dreptul de acces la
justilie qi dreptul la un proces echi-
tabil, obtigAndu-i Ia plata unei taxe
judiciare de timbru neprevdzute de
lege gi intr-un cuantum Pe care nu
il pot suporta.
Prin decizia civili nr. 32L/
N20.05.2071 Tribunalul Timiq a
respins apelul declarat.
Pentru a decide astfel, tribu-
nalul a refinut cd prima instan!6
a stabilit in sarcina reclamanlilor
obligalia de a achita taxa judiciard
Pandectele Sdptdmdnale - 16/2012
decizia nr. 66 din 14 februarie 2012)
de timbru in sumd de 8899 lei pen-
tru terenul aferent apartamentului
nr. 1 qi de 5038,2 lei pentru tere-
nul aferent apartamentului nr. 2,
precum qi timbru judiciar de 5 lei,
conform incheierii de qedinld din
22.09.2014.
La 23.09.2010, reclamanlii au
formulat o cerere de reexaminare a
taxei judiciare de timbru care, con-
form sus[inerilor apdrS.torului lor,
a fdcut obiectul dosarului (...)/2070,
fiind respinsd.
Astfel fiind, la termenul din
20.70.2070, avocatul reclamanlilor
a adus la cunoqtinta primei instan-
!e ci cererea de reexaminare a taxei
judiciare de timbru a fost respinsd
qi a solicitat acordarea unui termen
pentru a face dovada achitirii aces-
tei taxe.
Deqi reclamanlii aveau obligalia
de a achita taxa de timbru - urma-
re a respingerii cererii lor de ree-
xaminare - p6ni la termenul din
20.10.2070, prima instanli le-a mai
acordat un termen de judecatl pen-
tru a face dovada plIlii, insi nici
pAnd la acest termen reclamanlii
nu gi-au indeplinit obligafia.
In aceste condilii, prima in-
stanli a {Ecut aplicarea corectd a
prevederilor art.20 din Legea nr.
146/1997, coroborate cu art. 9 din
O.G. nr. 3211995.
Suslinerile privind faptul ci ce-
rerea de chemare in judecatd era
cd ac- scutitd de taxa judiciarS de timbru
nu pot fi invocate pe calea apelu-
lui impotriva hotirArii de anulare
a cererii ca netimbrat5, ci pe calea
cererii de reexaminare a taxei judi-
ciare de timbru (cum, de altfel, s-a
si intAmplat, conform cererii de ree-
xaminare), potrivit dispoziliilor art.
18 din Legea nr.146/1997.
Nu s-a retinut cd, Prin solulia
pronunlati, prima instanfi ar fi
incdlcat dreptul de acces 1a justi{ie
qi dreptul la un proces echitabil.
Dreptul de acces Ia instanld nu este
unul absolut, ci poate fi suPus unor
condilii sau limitdri, cum este cea
a plalii taxelor judiciare, iar pro-
cesul in fala primei instanle s-a
des{hEurat cu respectarea tuturor
garanliilor prevdzute de art. 6 din
Conven[ie, reclamanlii beneficiind
Cuvinte cheie:
o Taxd de timbru
. Legea w.74611997
o Conven{ia EDO - art.6
Cod citare: PS1782
(www.pandectelesaptamanale.ro)
de o judecatd echitabilS. a cererii
formulate.
CAt priveqte cuantumul mare al
taxelor cu referire la care apelanlii
au aritat ca nu il pot suporta, tri-
bunalul a apreciat ca aceqtia aveau
deschisi calea cererii de acordare a
ajutorului public judiciar conform
O.U.G. nr. 51/2008, cale de care
insl nu au'ozat.
impotriua acestei hotdrdri au d.e-
clarat recu.rs reclamanfii, solicitd.nd
modificarea deciziei recurate Si tri-
miterea cauzei Judecdtoriei Timi-
€odra, pentru analizarea pe fond.
t...1
ExaminAnd d.ecizia atacati,
prin prisma motivelor invoca-
te, in limitele trasate de art. 304
gi C. proc. civ., fa{5 de actele qi
lucririle dosarului qi de dispo-
zifiile art. 299 qi urm. C. proc.
eiv. coroborate cu prevederile
art. 18 gi art. 20 din Legea nr.
L4611997 republicati, Curtea a
constat eE prezentul recurs nu
este intemeiat.
Astfel, potrivit dispoziliilor
art. L8 alin. (1) - (3) din Legea nr.
1461 1997, determinarea cuantumu-
1ui taxelor judiciare de timbru se
face de cltre instanfa de judecatd,
iar impotriva modului de stabilire
a acestora se poate formula cerere
de reexaminare la aceeaqi instan{6.
Cererea se solulioneazl. de c[tre un
alt complet, in camerd de consiliu,
frrd citarea pdrlilor, prin incheiere
irevocabili.
in cauzd, Judecitoria Timigoara
a stabilit taxa judiciard de timbru
datoratd de cdtre reclamanli prin in-
cheierea de qedinli din 22.09.2010,
punindu-se in vedere reprezentan-
tului reclamanlilor sd faci dovada
achitirii acesteia la termenul de ju-
decati din 06.10.2010, sub sancliu-
nea anulirii cererii ca netimbrati.
Reclamanlii au formulat cere-
re de reexaminare imPotriva taxe-
lor judiciare astfel stabilite, cerere
respinsS irevocabil ca neintemeia-
t6, iar la termenul de judecatd din
20.10.2010 reprezentantului recla-
manlilor i s-a mai acordat un ter-
men pAni la care sd se indeplineascd
Juispruden,td 25
obligatia de timbrare, lucru ce nu
s-a indeplinit, astfel cd, in mod co-
rect judecitoria a fdcut aplicarea
dispoziliilor art.20 alin. (3) din Le-
gea nr. 146/1997.
Prin cererea de apel qi de recurs,
se incearci o repunere in disculie
a cuantumului taxei judiciare de
timbru datorate pentru cererea de
chemare in judecati, criticAndu-se
modalitatea de stabilire a acesteia,
precum qi cea de solulionare a ce-
rerii de reexaminare, lucru care nu
poate fi acceptat.
Reexaminarea este singura po-
sibilitate previzuti de lege pentru
cel nemullumit de cuantumul taxei
judiciare de timbru la plata cireia
a fost obligat, cale de atac specificd
Taxi de timbru. Neindeplinirea
obligafiei de plati a taxei de timbru.
rnv o c ar e a forte::Trr;
decizia nr. 166 din 1 martie 2011)
TYibunalul Timig a admis ex-
ceplia netimbririi qi a anulat ca
netimbrat apelul declarat de pirAta
SC ,,R.V." SRL impotriva Sentinlei
civile nr. 1.823/28.01.2010, pronun-
latd de Judecdtoria Timiqoara (...),
in contradictoriu cu reclamanlii in-
timali Municipiul Timiqoara prin
Primarul Municipiului Timigoara
Ei Consiliul Local al Municipiului
Timiqoara.
Pentru a pronunta aceasti hot5-
rAre, prima instanll a avut in vede-
re considerentele mai jos redate.
Pentru primul termen de jude-
cati in fafa instanlei de apel, ape-
lanta a fost citatl cu menliunea de
a achita taxa judiciari de timbru de
4 lei qi timbrul judiciar de 0,15 lei,
obligafie pe care insd nu a indepli-
nit-o.
Potrivit art. 20 din Legea nr.
746/\997, taxele judiciare de tim-
bru se plitesc anticipat, iar dacd
acestea nu sunt achitate Ia momen-
tul inregistririi acliunii sau cererii,
judecltorul va pune in vedere pirlii
sd le achite pdnd la primul termen
de judecatS, urmAnd ca neindepli-
nirea acestei obligalii pAni la ter-
menul stabilit si fie sanclionati
cu anularea acliunii sau a cererii;
conform art. 9 din O.G. nr. 321L995,
aceleaqi dispozilii se aplicd qi in ca-
zul nepldlii timbrului judiciar.
26 Juisprudenlit
1a care recurenlii au qi apelat. Prin
prezenta decizie, nu se poate con-
cluziona in sensul dorit de recurenli
(c[ nu ar datora taxele stabilite)
fdrd a se aduce atingere puterii de
lucru judecat de care se bucur[ o
hotlrAre judecdtoreascd irevocabi-
li. Indiferent de aspectul tranqat
printr-o astfel de hotdrire, cuprin-
su1 siu se bucur[ de prezumlia ab-
solutd qi irefragabil6 de legalitate
qi temeinicie, astfel cd nu poate fi
contrazis printr-o alt5 hotirAre ju-
decitoreascS.
in ceea ce priveqte incilcarea
accesului reclamanlilor la justilie
qi a dreptului la un proces echita-
bil, argumentele tribunalului sunt
legale qi pertinente. Accesul liber
r irni s o ar a, I c lia c iu it d,,
e
AvAnd in vedere cd apelanta,
deqi citati cu menliunea de a achi-
ta taxa judiciar[ de timbru gi tim-
brul judiciar pdni Ia primul termen
de judecatd, nu a onorat aceasti
obligalie de plati a taxelorjudicia-
re, in temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.
civ., raportat la art. 20 din Legea
nr. L46l1997, cu aplicarea art.9 din
O.G. nr. 3AL995, Tribunalul a ad-
mis exceplia netimbririi apelului qi
a aqulat apelul ca netimbrat.
Impotrioa acestei decizii a decla-
rat recurs pdrdta SC "R.V.' SRL,
solicitdnd admiterea recursului qi
modificarea deciziei ata.cate.
PArAta recurentS. gi-a motivat
in drept recursul cu dispozifiile art.
304 pct. 9 C.pr.civ. coroborat cu art.
312 C.pr.civ., ard.tind cd, pentru
primul termen de judecati, instan-
!a de apel i-a pus in vedere si achi-
te taxa judiciard de timbru de 4 lei
qi timbrul judiciar de 0,15 lei, dar,
din motive fortuite, reprezentantul
legal al societdlii nu a putut inde-
plini aceastd cerinld a instanfei,
neputAnd si fie prezent la primul
termen de judecatS, intrucAt a fost
imobilizat in Serbia, avAnd o luxa-
lie a piciorului stAng, conform dove-
zii anexate.
Prin Decizia civilS. nr. 166 din 1
martie 2011, pronunlatd in dosa-
rul nr. 20796/325/2009, Curtea de
Apel Timiqoara a respins recursul
la justilie nu presupune gratui-
tatea procesului qi nici incdlcarea
formelor qi termenelor prescrise de
legea na(iona16, in acest sens juris-
prudenla C.E.D.O. fiind constanti
in sensul cd statele-semnatare pot
stabili condiliile gi formele de acces
la instanli, inclusiv sub asPectui
taxelor datorate qi a ciilor de atac.
De asemenea, este corectd relinerea
tribunalului in sensul ci reclaman-
fii puteau apela la procedurile pre-
vdzute de O.U.G. nr. 51/2008, dacd
situalia lor materiald este precari
qi Ie periclita existenla prin cuantu-
mul apreciat mare al taxelor datora-
te de cdtre 5 (cinci) reclaman(i. E
Cuvinte cheie:
r Taxi de timbru
o Legea nr.t46ll997
. Fo4i major[
Cod citare: PS1783
(www. pandectelesaptamanale.ro)
declarat de pArAta S.C. ,,R.V." SRL
impotriva Deciziei civile nr. 639/A
din 01.10.2010 a Tribunalului
Arad.
Pentru a hotiri astfel, Curtea
de Apel Timiqoara a avut in vedere
considerentele mai jos redate.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Le-
gea nr.l46/1997,,taxele judiciare
de timbru se pl[tesc anticipat" iar
conform aliniatului 3 al aceluiaqi
articol obligaliei de
"neindeplinirea
plati pini
Ia termenul stabilit se
sanclioneazd cu anularea ac{iunii
sau a cererii".
De asemenea, arL. 103 alin. 1
C.pr.civ. stabileqte cd neexercitarea
oricirei cii de atac qi neindeplini-
rea oricdrui alt act de proceduri in
termenul legal atrage decdderea,
afari de cazul cdnd legea dispune
astfel sau cAnd partea dovedeqte ci
a fost impiedicatd printr-o impreju-
rare mai presus de voinla ei.
In spe!5, intr-adev5.r, conform
dovezii aflate la dosar, administra-
torul societS.lii pdrAte, V.V., a avut
piciorul luxat, la data de 28.09.2010,
cu repaus pentru urmdtoarele 5
zile, insd aceastd imprejurare nu
este un motiv intemeiat pentru ad-
miterea recursului sdu, deoarece,
pe de o parte, conform art. 20 alin.
1 din Legea w. 1,46/1997, aga cum
s-a aritat mai sus, taxele de timbru
Pandectele SdptdmAnale - 16/2012
se pldtesc anticipat, iar pe de alti
parte, p6rdta a fost citatd de cdtre
instanla de apel cu menliunea achi-
tdrii taxei de timbru la data de 09
iulie 2010, cu mai bine de trei luni
inainte de termenul de judecatd din
01.10.2010, cAnd s-a pronunlat de-
cizia atacatd.
Anularea hotlrffrii gi trimiterea caluzei
spre rejudecare. Necercetarea fondului.
Condifii.
(Curtea de Apel Timiqoara, sec{ia I ciuild,
decizia ciuild nr. 854 din 21 martie 2012)
Prin sentinta civild nr. 614 din
16 martie 2011, Judecdtoria Ca-
ransebeq a admis in parte acliunea
reclamantului D.I., pentru reven-
dicare imobiliard qi obligalia de a
face, qi a obligat pArAta Cooperativa
Megtequgireasci C.O. s5-i lase in
deplini proprietate reclamantei su-
prafata de 425 mp. din imobilul evi-
denliat in CF nr. 2494T.,IErd nr.
top Vo, respingAnd capitul de cerere
privind obligalia de a face (ridicare
construclie).
Impotriva acestei sentinle a de-
clarat apel pdrAta Cooperativa Meq-
tegugdreascd C.O., iar prin Decizia
civili nr. 241din 3 noiembrie 2011,
Tribunalul Carag-Severin a admis
apelul pArAtei, a anulat sentinta
atacald qi a trimis cauza spre reju-
decare la Judecdtoria Caransebeq.
Pentru a hot[ri astfel, Tribuna-
Iul a avut in vedere considerentele
mai jos redate.
Sentinla instanlei de fond este
nelegald qi netemeinicd, datd cu in-
cllcarea probelor aflate la dosar qi
dispoziliile legale in materie.
Prin sentinla civilS aPelatd,
prima instanli a pronunlat o solu-
lie fird a cerceta fondul cauzei, iar
suplimentarea probelor de la dosar
in calea de atac a apelului ar preju-
dicia p5r!ile, prin suprimarea unei
cdi de atac avAnd in vedere c[ Pri-
ma instanld nu a dePus toate dili-
genlele pentru a stabili competenla
teritorial5 a instantei.
Astfel, din cererea introductivl
rezultd ci intimatul reclamant a
revendicat un imobil inscris in CF
2494"1., frri nr. toP (cadastral 75)
[...] in suprafald de 2877 mP.
Pandectete SdPtdmdnale' 1 6/201 2
Aqadar, pe perioada de la primi-
rea cita(iei qi pronunlarea hotdrArii
recurate, pArAta intimatd nu a do-
vedit ci s-ar afla intr-o imprejurare
mai presus de voinla ei, astfel incAt,
chiar dac5. administratorul a fost o
perioadd de circa 5 zile in imposibili-
tate de a se deplasa, putea sd delege
Din toate actele depuse la dosar,
nu s-a stabilit cu certitudine daci
imobilul revendicat se afld pe tere-
nul judelului Carag-Severin sau a
judetului Mehedin[i avdnd in vede-
re ci apelanta p6rAtd Cooperativa
MeqtequgdreascS C.O., a invocat
faptul cd imobilul respectiv se afl[
inscris in CF 14 O., nr. cadastral 45
- Mehedinli.
Tribunalul a constatat cd se im-
pune anularea sentinlei Judecito-
riei Caransebeq qi trimiterea spre
rejudecare la prima instan!5 unde
sd se administreze o noud experti-
zd cu trei experti care sd stabileas-
cd exact amplasamentul terenului
ce face obiectul prezentului litigiu,
cu obligalia de a verifica evidenle-
le Agenliei Nalionale de Cadastru
qi Publicitate Imobiliarl Bucureqti
pentru a se stabili apartenenla
imobilului la unul dintre cele doui
judele.
Dupd efectuarea expertizei se
poate stabili competenla teritoriald
a instan{ei.
Fa!5 de acestea, inbaza att.297
C. proc. civ., T?ibunalul a admis
apelul pArAtei, a anulat sentinla
apelatd Ei a trimis cauza spre reju-
decare }a prima instanli.
impotrioa acestei decizii a decla'
rat recurs reclamantul D.1., care a
solicitat reformarea ei, tn sensul ca
Tribunalul sd se Pronun{e asuPra
apelului fonnulat de Pdrd'td..
t...1
Prin Decizia civild nr. 854/R din
21 martie 2012, pronunlati in do-
sarul nr. 2033/208/2007, Curtea de
Apel Timigoara a admis recur-
sul declarat de reclamanta D.I.
impotriva Deciziei civile nr.24l
o persoand care sd se prezinte in fafa
instanlei sd depund taxa de timbru
sau sd o trimiti prin poqti.
Aqa fiind, Curtea a relinut cd de-
cizia atacatd a fost datd cu aplicarea
corecti a dispozi{iilor art. 20 din Le-
gea nr. 746/1997, astfel cd a respins
ca neintemeiat recursul pArdtei. tr
Cuvinte cheie:
o Rejudecare
r Necercetarea fondului
o HotIrAre judecitoreascd - ne-
cercetarea fondului
Cod citare: PS1784
(www.pandectelesaptamanale.ro)
din 3 noiembrie 2011, pronun-
(ati de Tribunalul Caraq-Seve-
rin , a casat decizia atacati qi a
trimis canuza spre rejudecare la
T?ibunalul Caraq-Severin.
Pentru a pronun{a aceastd so-
lulie, Curtea a apreciat ci recursul
reclamantei este intemeiat, pentru
argumentele ce succed.
Articolul 297 alin. (l-) C. proc.
civ. prevede in mod expres doar
doud cazuri in care instanla de apel
anuleazd hotdrArea primei instanle
Ei, La cererea expresd a pirlilor, tri-
mite cawza, o singuri dat[, primei
instan[e, qi anume atunci cAnd pri-
ma instanli a solulionat procesul
fild a intra in cercetarea fondului
ori judecata s-a fdcut in lipsa pirlii
care nu a fost legal citatd.
Or, aceste doui cazuri nu se re-
gdsesc in spela de fa!i, iar pe de alt6
parle apelul are efect devolutiv, ast-
fe1 incAt instan{a de apel trebuia si
administreze contraexpertiza dis-
pusd pentru a stabili exact ampla-
samentul terenului ce face obiectul
litigiului de fa{d, in funclie de care
si procedeze in consecinld.
Prin urmare, vdzAnd ci nu s-a
cercetat fondul canzei de citre in-
stanla de apel, iar hotdrArea a fost
datd cu aplicarea greqitd a art.297
C. proc. civ., in baza art.304 Pct. 9
qi art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Cur-
tea a admis recursul reclamantului,
a casat decizia atacatb' qi a trimis
cauza spre rejudecarea apelului la
Tribunalul CaraE-Severin. E
Jurispruden{d 27
 Scurt exannen, de praeticd, iudiciard,
in, materia arestd,rii preaentiae
Arestare preventivi nelegali. Cerere de Cuvinte cheie:
despigubiri. Inceputul termenului de o Despigubiri
prescripfie a dreptului la acfiune de la data r Arestare preventivd
.
pronuntirii hotirarii de revocare a misurii Prescriptie
Cod citare: PS1785
privative de libertate. (www.pandectelesaptamanale.ro)
(inalta Curte de Casa[ie 9i Justi{ie, sectia I ciuild',
decizia nr.737 din I februarie 2012)
septembrie 2007, rdmasd definitiv[
prin decizia nr. 1034 din 23 februa-
Reclamantul G.M. a chemat in iar lipsirea sa de libertate timp de rie 2009 pronunlatd de instanla
judecatd Statul RomAn, Prin Mi- 2 zile au fost de natur6 si ii cree- suprem6, caz in care, termenul de
nisterul Finantelor Publice solici- ze un prejudiciu moral comPlex, prescriplie curge de Ia aceasti din
tAnd sd fie obligat la Plata sumei psihic, atAt pe plan profesional, de urmd dati, 23 februarie 2009'
de 300.000 lei, despigubiri morale, imagine, cAt qi pe plan Personal, Pe fondul litigiului, s-a re!i-
sumd de lei ce se va actualiza cu in- reclamantul a solicitat repararea nut cd, prin ordonan(a nr. SllDE,l
dicele de inflalie la data pl[!ii, invo- acestui prejudiciu prin acordarea Pl2O07, reclamantului i s-a aplicat
cAnd incidenla dispoziliilor art. 504 unei despdgubiri corespunzdtoare, o amendi administrativd de 800lei
qi urm. C.proc.pen. in condiliile art. 504 qi urm. C.proc. RON pentru sivArqirea infracliu-
Reclamantul a suslinut ci la pen., dispozilii legale aflate in con- nii previzute de dispoziliile art. 19
data de 16 februarie 2006, Parche- cordan!5 cu prevederile art. 5 para- alin. (1) teza a III a din Legea nr.
tul de pe lAngi inalta Curte de Ca- graful 5 din Convenlia European5. 5U1991.
salie qi Justilie a dispus inceperea PirAtul a invocat exceplia tar- Instanla a reliaut cd o astfel de
urmdririi penale impotriva sa sub divitilii cererii, argumentat de fap- solu(ie, de scoatere de sub urmirire
aspectul sdvArqirii infracliunilor tul implinirii termenului de l-8luni penald a unui invinuitin temeiul dis-
previzute de dispoziliile art. 169 prevdzut de dispozi[iile procedurale poziliilor art. 10 lit. a-e C.proc.pen.,
alin.(4) C.pen., cu aplicarea art.4l pentru exerciliul acestei acliuni, echivaleazi cu achitarea persoanei
alin. (2) C.pen. gi de art. 19 alin. (1) termen care a inceput sd curgi de invinuite, caz in care ,,este evident[
din Legea nr. 15/1991, cu aplicarea la data pronunldrii hotirdrii prin nelegalitatea lipsirii de libertate", in
art. 33 lit. a C.pen. gi, totodati, re- care a fost revocatd misura priva- speli, a reclamantului pentru peri-
linerea sa preventivi pentru 24 de tivd de libertate, 18 februarie 2006. oada 16-18 februarie 2006.
ore, de la data de 16 februarie 2006, Totodati, pArAtul a solicitat respin- La stabilirea cuantumului des-
orele 16,30 pAnI la data de 17fe- gerea cererii ca neintemeiati, apre- plgubirii morale, instanla a avut in
bruarie 2006, orele 16,40. ciind ci nu sunt indeplinite condili- vedere faptul ci ,,prin mdsura pri-
A mai ardtat ci in aceleaqi im- ile legale pentru plata despdgubirii vlrii de libertate reclamantul a fost
prejuriri, a fost emis qi mandatul morale solicitate. lipsit de dreptul Ia libera circulalie,
w. 4NPl77 februarie 2006, prin Prin sentinla civilS nr. 530 din la viala intim5, familialS, i-au fost
care s-a dispus arestarea sa preven- 7 iulie 2010, Tribunalul Vrancea, limitate drepturile constitulionale",
tivi pentru 10 zile, in baza ciruia a Seclia civild a admis in parte cere- precum qi faptul ci av6.nd in vedere
fost privat de libertate in perioada rea gi a obligat pArAtul sd pldteasci
calitatea sa de jurnalist, prin medi-
16 februarie 2006, orele 16,30 - 18 reclamantului cu titlu de despdgu- atizarea intensd a cazului, i-au fost
februarie 2006, orele 1-5,30, mandat biri morale suma de 50.000Iei. Prin
care a fost revocat de inalta Curte
afectate imaginea qi reputalia de
aceeaqi sentinld a fost respinsd ex-
care se bucura.
de Casalie qi Justilie la data de 18 ceplia tardivitilii cererii in despd-
februarie 2006. gubire deduse judecSlii.
Prin decizia civil[ nr. 278 din
Reclamantul a suslinut cI acti- 4 noiembrie 2010, Curtea de Apel
Tribunalul a relinut ci exceplia Galafi, Sec{ia civile, a respins ca
vitatea de cercetare penali a fhcut tardivitilii nu poate fi primitd., in-
obiectul dosarului penal nr.51/D/ nefondate apelurile declarate de re-
trucAt, deqi arestarea preventivd a
P/2007, solulionat prin ordonanla clamant qi de pArAt.
reclamantului a fost revocatl prin
Instan{a a re[inut ci, in raport
de scoatere de sub urmirire penald incheierea din 18 februarie 2006 a
din data de 26 septembrie 2A07 a de prevederile art. 504 alin. (2) qi
inaltei Curli de Casalie Ei Justilie, alin.(S) C.pr.pen., in mod corect pri-
Parchetului de pe IAng[ iCC.f - Ot- urmdrirea penald s-a finalizat abia
ICOT. in atare condilii, cum re(ine- ma instanld a statuat ci prescrip-
prin ordonanla de scoatere de sub
rea qi arestarea sa au fost ilegale, urmdrire penalS din data de 2G lia dreptului la acliune curge de la
data de 23 martie 2009, datd la care

28 Jurisprudenld
Pandectele Sdptdm1nale - 16/2012
a rAmas definitivd ordonanla
scoatere de sub urmSrire penald a
reclamantului, caz in care nu poate
fi primitd critica formulatd in acest
sens de pirdt.
Referitor la cuantumul despi-
gubirii morale, s-a relinut cd pri-
ma instanld, judecAnd in echitate,
a stabilit o sumS de bani de naturd
a oferi reclamantului o repara{ie
echitabild qi suficientd pentru pre-
judiciul moral suferit prin lipsirea
sa de libertate.
impotriva acestei decizii au de-
clarat recurs reclamantul, f5.rd a
indica motivele de recurs qi pArAtul
Statul RomAn, prin Ministerul Fi-
nanlelor Publice, invocAnd inciden-
!a motivelor previzute de dispozili-
ile art. 304 pct. 5 qi pct.9 C.pr.civ.
t...1
AnalizAnd recursurile, inal-
ta Curte a statuat cu prioritate
asupra criticii de nelegalitate
formulati de pArAt cu privire la
solufia dispusi de instan{ele de
fond asupra excep{iei tardivi-
tilii cererii, intrucAt pronun{a-
rea asupra acesteia face de pri-
sos analizarea celorlalte critici
deduse judeci{ii.
Astfel, potrivit disppzi{iilor art.
304 pct. 9 C.proc.civ., Inalta Curte
este chematd sd modifice o hotdrd-
rea judecdtoreasci lipsiti de temei
legal ori care a fost datd cu incllca-
rea,sau aplicarea greqitd a legii.
In spela supusd analizei, se con-
statd ci instanlele de fond, in solu-
lionarea excepliei tardivitdlii cererii
in despdgubire deduse judecilii au
aplicat gpeqit dispoziliile art. 506
alin.(2) qi art. 504 alin.(3) C.pr.pen.
Potrivit dispoziliilor arl.
alin.(2) C.proc.pen., incaz de eroare
judiciard, acliunea in despdgrbire
,,poatefi introdusi in termen de
18luni rimAnerii definiti-
de la data
ve, dupi caz, a hotdrdrilor instanlei
de judecatd sau a ordonan[elor pro-
curorului, previzute in art. 504".
Potrivit dispoziliilor art.
a1in.(3) C.proc.pen., are dreptul la
repararea pagubei persoana a cdrei
privare sau restringere de libertate
in mod nelegal a fost stabiliti prin
urmitoarele acte procesual penale:
prin ordonan[d a procurorului de
revocare a mdsurii Privative sau
restrictive de libertate; prin ordo-
nan![ a procurorului de seoatere de
sub urmirire penali sau de inceta-
re a urmdririi penale Pentru cauza
Pandectele SdPtdmAnale - 16/2012
de prevdzuti in art. 10 alin. 1 lit. j) ; modificat in parte decizia atacatd,
prin hot5rAre a instanlei de revoca- tn sensul cd. a admis apelul declara,t
re a mdsurii privative sau restricti- de pdrdt Ei a schimbat in tot sentin-
ve de libertate ; prin hotdrAre defi- {a primei instan{e, pdstrdnd solufia
nitivd de achitare ori prin hotirAre datd asupra apelului declarat de
definitivd de incetare a procesului reclamant.
penal pentru cauza prevdzutd in RejudecAnd excep{ia, pentru
art. L0 alin. 1 lit. j). considerentele mai sus aritate, in-
In spela supusl analizei, se alta Curte a constatat cd dreptul
constatd cd privarea de libertate reclamantului Ia acliunea in des-
in mod nelegal a reclamantului a pigubire s-a prescris la data de 18
fost stabilit5, in mod definitiv, prin august 2007, caz in care, cererea de
incheierea nr. 1069 din 18 februa- chemare in judecatd inregistratd la
rie 2006 a inaltei Curli de Casa[ie data de 23 august 2010, a fost res-
gi Justifiei, prin care a fost casati pinsi ca tardiv formulatd.
incheierea nr. 2E / 17 februarie 2006 In raport de solulia pronunlat5
a Curtii de Apel Bucureqti, Seclia a cu privire la exceplia de procedurd
II-a penald qi a fost respinsi propu- mai sus ardtatd.,Inalta Curte a con-
nerea de arestare formulatd de Par- statat cd nu se maijustificd ar.aliza-
chetul de pe l6ngd inalta Curte de rea celorlalte critici de nelegalitate
Casalie qi Justilie. formulate de pArAt.
Prin aceeaqi incheiere, instanla Pentru aceleagi considerent, al
supremS. a revocat mdsura arestirii lipsei de interes a analizei aspec-
preventive, a anulat mandatul de telor relative la fondul dreptului,
arestare nr. 4NPl77 februarie 2006 dati fiind solutia asupra excepliei
emis de judecitorul Curfii de Apel tardivitdlii cererii, inalta Curte a
Bucuregti qi a dispus punerea de in- respins recursul declarat de recla-
dat[ in libertate a reclamantului de mant. E
sub puterea acestui mandat.
Potrivit considerentelor incheie-
rii men[ionate, instan(a a constatat
ci mdsura arestirii preventive a re-
clamantului solicitatd de Parchetul
de pe l6ngd inalta Curte de Casalie
qi Justi{ie nu este o mdsurd necesa-
rI gi in interesul urmiriri penale.
Aqa fiind, rezultS. cd termenul de
prescriplie a dreptului la acliunea
in despigubire formulatd de recla-
mant a inceput sd curg[ de la data
pronunlirii hotdrArii de revocare a
mdsurii privative de libertate, mai
sus aritate, anume de la data de 18
506 februarie 2006 qi nu de la data ri-
m6nerii definitive a ordonanlei nr.
5L/DEIP/2007 de scoatere de sub ur-
mirire penald a reclamantului, cum
greqit au relinut instanlele de fond.
Aceasta, intrucAt, prin ordonan-
!a de scoatere de sub urmdrire nici
procurorul qi, ulterior, in cadrul
504 controlului judiciar, nici instan[a
penald nu s-au pronunlat cu privire
la revocarea weunei misuri Priva- Arestare preaentiud. gi d.eten{ia
tive ori restrictive de libertate, in in jurisprud.en{a CEDO
inlelesul art. 504 alin.(3) C.proc.
pen., reclamantul fiind cercetat in Edi{ia a 2-a,
stare de libertate. revizut5, adiugiti qi actualizati
AEa fiind, in baza dispoziliilor
art. 304 pct. 9 C.Proc.civ., Inal- Autor: Dragoq Bogdan
ta Curte a admis recursul decla-
rat de pdrd,tul Statul Romi,n, Prin 604 pag.
Ministerul Ftnan{elor Publice qi a 85lei
Jurisprudenld 29
 Arestare preventivi. Men{inerea mlsurii.
(inatta Curte d.e Casa{ie Ei Justi{ie, sec{ia penald.,
decizia nr. 1 din 5 ianuarie 2011)
Inculpatul a fost arestat preven-
tiv prin incheierea de qedin!5 din
20 octombrie 2009 a Tribunalului
Bucureqti, sec{ia I penali, consta-
tAndu-se incidenla in cauzi a dispo-
ziliilor art. 143 raportat la art. 681
C. proc. pen. qi ale art. 148lit. f) C.
proc. pen.
inalta Curte constati cd aceste
temeiuri se men[in qi in prezent qi
impun in continuare privarea de li-
bertate a inculpatului.
Astfel, probatoriul administrat
ulterior luirii misurii arestdrii
preventive, precum qi pronun{area
unei hotirdri de condamnare in pri-
mi instanli, chiar nedefinitivd, nu
au fost de naturi a inldtura conclu-
zia iniliali, aceea a existenlei pro-
belor cu caracter temeinic care jus-
tific5 presupunerea rezonabili cd
inculpatul a s[vArgit faptele pentru
care este cercetat.
La aprecierea pericolul pentru
ordinea publicd pe care l-ar pre-
zint[ lisarea in libertate a incul-
patului N.M., inalta Curte are in
vedere natura qi gravitatea faptelor
Arestarea provizorie in vederea
(inalta Curte de Casa{ie qi Justi{ie, sectia penald,
decizia nr. 1032 din 16 martie 2011)
inalta Curte, examinAnd actele
qi lucr[rile dosarului, constatd cI
incheierea recurat5 este temeinici
gi legali.
Potrivit afi. 45 alin. (3) din Le-
gea nr. 302/2004, arestarea provizo-
rie in vederea extrddirii se dispune
qi este prelungiti de acelaqi com-
plet investit cu solulionarea cererii
de extrddare, prin incheiere, fhrd ca
durata totald a arest5.rii provizorii
s5. poatd depdqi 180 de zile, iar po-
trivit art.46 alin 6 din aceeaqi lege,
instanla, din oficiu ori la sesizarea
procurorului competent sau la ce-
rerea persoanei extrddabile, poate
dispune incetarea mdsurii arestd-
rii provizorii in vederea extrlddrii
dacd, ln termen de L8 zile de la lua-
rea rndsurii, statul romAn nu a fost
30 Jurisprudentd
comise, circumstanlele personale
ale acestuia, dar qi rezonanla socia-
16 a infracliunilor de acest gen.
Astfel, se constati cd inculpatul
N.M. este cercetat pentru sdvArqi-
rea unor infracliuni cu un grad de
pericol social ridicat, rezultat nu
numai din limitele mari de pedeap-
sd previzute de lege, dar qi din na-
tura qi modalitatea concrete de co-
mitere a acestora, precum qi din ur-
marea produsl (infracliune contra
patrimoniului, in formi calificati
prin valoarea mare a prejudiciuiui
gi numdrul de acte materiale). Nu
trebuie ignorate nici circumstan-
lele personale ale acestuia de care
a inleles si se foloseasci pentru a
capta increderea pirlilor vdtimate
(cunoscut ca o persoani onorabi-
l5 in societate, om de afaceri, fost
deputat in parlamentul RomAniei,
candidat pentru preqedinlia {drii).
Deqi, a trecut 1 an qi 3 luni de 1a
arestarea preventivi a inculpatului
N.M., se justificd in continuare men-
linerea acestuia in arest, frri ca ast-
fel si se aduci atingere prezumliei
extridirii.
sesizat prin cererea de extrddare,
insolitd de documentele previzute
la art. 38.
Art. 16 alin. (4) din Convenlia
Europeand asupra Extrdddrii pre-
vede c5: ,,arestarea provizorie va
putea inceta dac[, in termen de 18
zile de la arestare, partea solicitati
nu a fost sesizatd prin cererea de
extrddare qi documentele menlio-
nate 1a art. L2; ea nu va trebui, in
nici un caz, sd depdqeascl 40 de zile
de la arestare. Totuqi punerea in li-
bertate provizorie este posibili ori-
cAnd, partea solicitati avAnd insd
de luat orice mS.suri pe care o va
aprecia necesard spre a evita fuga
persoanei reclamate".
in spef[, instanla de fond a re!i-
nut in mod corect ci, deqi autoritd{ile
Cuvinte cheie:
o Arestare preventivd
o Arestare preventivd - menli-
nerea mdsurii
Cod citare: PS1786
(www.pandectelesaptamanale.ro)
de nevinovdlie de care acesta benefi-
ciazdpe durat procesului penal pind
Ia pronunlarea unei hotirAri defini-
tive qi si se transforme intr-o execu-
tare anticipatd a pedepsei, intrucAt
in raport de circumstanlele cauzei
nu s-a depdqit la acest moment Pro-
cesual caracteruI rezonabil al deten-
{iei preventive.
Ca atare, Inalta Curte reline cd
nu in cauzi nu au intervenit ele-
mente noi de la pronun{area hot5-
rAri de condamnare care si imPu-
ni luarea unei misuri alternative
mai pulin restrictivd de libertate,
aqa cum corect a relinut instanla
de apel care a menlinut starea de
arest a inculpatului N.M.
Fa[d de cele relinute, in temeiul
art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,
inalta Curte va respinge ca nefon-
dat recursul formulat de inculpatul
N.M. tr
Cuvinte cheie:
o Arestare provizorie in vederea
extriddrii
r Extridare
Cod citare: PS1787
(www.pandectelesaptamanale.ro)
judiciare turce nu au transmis ce-
rerea de extrddare qi documentele
necesare insolitoare, aceste docu-
mente urmeazi a fi trimise intrucAt
nu s-a renunlat Ia solicitarea de ex-
trddare. Totodatd, neexistdnd nici
impedimente dintre cele la care se
referi art. 46 din Legea nr.30212004
qi art. 16 din Conventia Europeand
asupra Extrddirii care si justifice
punerea in libertate a persoanei ex-
trddabile qi avAnd in vedere c5 nu a
dispdrut urgenla luSrii unei aseme-
nea misuri, solu{ia de prelungire a
mdsurii de arestare provizorie fald
de persoana extrldabilS A.M.R.
este pe deplin justificatd.
Pandectele Sdptdmlnate - 16/2012
 Nu in ultimul rAnd, sunt avute
in vedere qi infracliunile deosebit
de grave pentru care este urmdriti
persoana extrddabili care este acu-
zatl, atac armat (2 capete de acuza-
re) qi amplasare de bombe (2 capete
de acuzare) - in numele unei organi-
zalii teroriste, relinAndu-se in fapt
Arestare preventivS. Persisten{a pericolului
social.
(inalta Curte de Casa{ie gi Justilie, sec{ia penald,
decizia nr. 1054 din 17 martie 2011)
Examinand recursul declanat
de citre inculpate, prin prisma
dispoziliilor p^revizute de art- 3856
C. proc. pen., I-nalta Curte consta-
ti recursul nefondat pentru consi-
derentele ce se vor arita:
Astfel, inalta Curte reline ci
in conformitate cu dispozi(iile art.
3002 C. proc. pen., in cauzele in care
inculpatul este arestat, instan(a
sesizati este datoare sd verifice in
cursul judec[lii legalitatea qi temei-
nicia arestirii preventive; iar potri-
vit art. 160b alin. (3) din acelaqi cod,
cAnd constati ci temeiurile care au
determinat arestarea impun in con-
tinuare privarea de libertate sau
cI existd temeiuri noi care justificd
privarea de libertate, instanla dis-
pune prin incheiere motivatd men-
linerea stirii de arest.
Din examinarea actelor dosaru-
lui se constatd cd, impotriva incul-
patului T.E. s-a luat mdsura ares-
tdrii preventive in baza art.143 qi
art. 148 lit. 0 C. proc. pen., Pentru
sivArqirea infracliunilor previzute
de art. 26 raportat la art. 254 alir,.
(1) C. pen., cu aplicarea art.4 1 alin.
(2) C. pen., raportat 1a art. 6 din Le-
gea 7812000, cu aplicarea art. 320/"1,
C. pen., constAnd in aceea cd incul-
patul T.E., student in anul terminal
aI Facultdlii de DrePt din cadrul
Universitdlii Hyperion, a pretins in
cursul lunii mai 2010 de la un nu-
mdr de aproximativ 40 de studenli
afla{i in anul terminal aI Facultdlii
de Drept Universitatea HYPerion,
suma de 1.500 Euro de la fiecare
pentru a fi remisd inculpatului S.G.,
cadru didactic, profesor universitar
Ia Universitatea,,Hyperion", pentru
ca acesta, in calitatea sa de membru
Pandectele SdPtdmdnale - 16/2012
cd in lunile ianuarie-aprilie 1994,
aceasta a amplasat patru bombe: pe
un pod, asupra unui vehicul de po-
lilie, in moscheea,, Sah Muhmmed"
qi intr-o alti clidire public6, toate
in oraqul Nusaybin.
Prin unnare, se apreeiazd. cd.
in cauzd se impune prelungirea
al comisiei de examinare a studen-
{ilor inscriqi la examenul de licenli
programat in perioada 26-30 iunie
2010, s5-i favorizeze pentru promo-
varea examenului.
Cu referire la cauza, inalta Cur-
te, apreciazd ci, in raport de modul
de concepere a activitilii inflacli-
onale, de imprejur5rile comiterii
faptei qi de importanla relaliilor
sociale incdlcate de inculpat prin
sdvdrqirea unor inftacliuni grave,
precum qi de persoana inculpatului,
l5sarea in libertate a acestuia pre-
zintd pericol social concret pentru
ordinea publici, prin crearea unui
sentiment de insecuritate gi nein-
credere in buna desfiqurare a ac-
tului de justilie, existAnd totodatd
temerea cd dacl acesta ar fi pus in
libertate s-ar sustrage judec5lii qi
executirii pedepsei.
De altfel, in cauzi mdsura ares-
tirii preventive a recurentului in-
culpat este justificatl qi de existen-
!a, pe lAngd cerinlele previzute de
att. t43 C. proc. pen. qi a cazului
prev[zut de art. 148 ]it.0 C. proc.
pen., in sensul ci pedeaPsa PrevS-
zuti de lege pentru infracliunile
sivArqite este mai mare de 4 ani qi
existd probe certe cd lisarea in li-
bertate a acestuia ar prezenta peri-
col pentru ordinea publicd.
in aprecierea persisten{zi perico'
lului pentru ordinea publicd a 1is5-
rii in libertate a recurentului incul-
pat trebuie pornit de la regulile de
principiu stabilite sub acest aspect
prin jurisprudenla CEDO (Letelli-
er c Fran{ei), prin care a statuat ci
in mdsura in care drePtul na{ional
o recunoagte - prin gravitatea deo-
sebitd qi prin reaclia particulari a
md.surii de arestare proaizorie
fa{d. de persoana extrdd.abild.
A.M.R. pentru a se asigura so-
lu{ionarea tn bune condtlii a
cererii d,e extrd.d,are, neexi st&.nd,
temeiuri de naturd. a justifica o
altfel d.e salu{ie. J
Cuvinte cheie:
o Arestare preventivd
o Arestare preventivd - persis-
tenla pericolului social
Cod citare: PS1788
(www.pandectelesaptamanale.ro)
opiniei publice, anumite infracliuni
pot suscita o ,,tulburare a societdlii"
de natur6 shjustifice o detenlie pre-
ventivi.
Este adevdrat cd privarea de li-
bertate este o misurd gravd qi cI
menlinerea acesteia nu se justificd
dec6t atunci c6nd alte misuri, mai
pulin severe, au fost luate in consi-
derare qi apreciate ca fiind insufici-
ente pentru protejarea interesului
public (Saadi contra Regatul Unit),
iar men(inerea arestului preventiv
in pofida prezum{iei de nevinovilie,
prevaleazi asupra regulilor privind
libertatea individual5.
in jurisprudenla sa Curtea Eu-
ropeand a Drepturilor Omului a
expus patru motive fundamentale
acceptate pentru arestarea qi desi-
gur, menlinerea acestei misuri a
unui inculpat, suspectat ci a comis
o infracliune: pericolul ca acaza-
tul sd fugd (Stogmuller impotriva
Austriei), riscul ca acuzatul, odatl
pus in libertate, sd impiedice apli-
carea justiliei (Wemhoff impotriva
Germaniei), riscul si comiti noi
infracliuni (Matzenetter impotriva
Austriei), sau se tulbure ordinea
publicl (Letellier c. Franlei.
inalta Curte constatd c5, in cau-
zd este indeplinitd una dintre aces-
te condilii, respectiv, pericolul ca
inculpatul sd tulbure ordinea publi-
ci, astfel incit apreciazd cd ldsarea
in libertate a recurentului inculpat
ar genera cregterea sentimentului
de nesiguranld al PoPulaliei qi ar
fi de natur[ a conduce la scdderea
increderii populaliei in capacitatea
Jurisprudenlit 31
de proteclie a organelor statului,
acesta avAnd obligalia de a avea un
mecanism care si descurajeze comi-
terea de asemenea fapte.
Faptul ci a fost pronun{atd o
hotlrAre de condamnare in cauzi
nu altereazd prezumlia de nevino-
v5!ie, Iimitarea liberti{ii persoanei
incadrAndu-se in dispoziliile legii
precum qi in prevederile art. 5 din
Convenlia pentru Apdrarea Drep-
turilor Omului qi Libert5lilor Fun-
damentale.
AvAnd in vedere probatoriul ad-
ministrat qi solu[ia pronunlati de
tribunal, inalta Curte consideri ci
nu au dispirut temeiurile avute in
vedere la luarea mdsurii arestlrii
preventive, cd menlinerea acestei
mdsuri de cdtre instanla de apel
este pe deplin justificatd in raport
cu dispoziliile evocate coroborate cu
cele ale art. 5 din Conventia pentru
Apdrarea Drepturilor Omului qi Li-
berti{i1or Fundamentale.
Pentru aceste considerente, in-
alta Curte evaluAnd gravitatea in-
fracliunii pentru care inculpatul a
fost trimis in judecati gi condamnat
de instan[a de fond, modul qi cir-
cumstanlele in care se presupune
ci a fost comisd de acesta, starea
de nesiguranld care ar putea fi de-
clanqatd prin punerea in libertate a
inculpatului, constatd ci temeiurile
avute in vedere la luarea misurii
arestirii preventive, subzistd, ast-
fel cd privarea sa de libertate, in
aceasti fazd a procesului penal e
necesari, punerea in libertate pre-
zentAnd pentru aspectele mai sus
prezentate un pericol actual qi real
pentru ordinea publicd. tr

Arestare preventivS. Schimbarea incadririi Cuvinte cheie:

juridice. Infracliune pentru care legea nu o Arestare preventivd
prevede pedeapsa detenfiunii pe via$i sau . Arestare preventivd - schim-
pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani. barea incadririi juridice
Cod citare: PS694
(inalta Curte de Casa{ie gi Justi[ie, sectid penald,
(www.pandectelesaptamanale.ro)
decizia nr. 1915 din 13 mai 2010)
Arestarea preventiv[ a inculpa- faptei prin rechizitoriu qi a dispus de 4 ani.in acest caz, dacd nu exis-
tului, intemeiatd pe dispoziliile art. condamnarea inculpatului in primd t[ niciun alt temei care sI justifice
148 alin. (1) lit. fl C. proc. pen., nu instan!6 pentru sdvirqirea unei in- privarea de libertate, arestarea pre-
poate fi menlinuti de citre instan- fracliuni pentru care legea nu pre- ventivi se revocS, in conformitate
!a de apel, dac[ prima instanli a vede pedeapsa detenliunii pe via!6 cu prevederile art. 160b alin. (2) C.
schimbat incadrarea juridicd dati sau pedeapsa inchisorii mai mare proc. pen. E

Arestare preventivi. tncilcarea, cu Cuvinte cheie:

rea-credin$6, a misurii obligirii de a nu pErisi o Arestare preventivi
localitatea sau gara ori a obligafiilor care ii . Obligalia de a nu pdrisi loca-
revin inculpatului pe durata acestor misuri. litatea sau lara
(inalta Curte de Casa{ie qi Justi{ie, sec[ia penald, Cod citare: PS695
(www.pandectelesaptamanale.ro)
decizia nr. 1674 dtn 28 aprilie 2010)
in conformitate cu dispoziliile fi luati numai dupi ce, in prealabil, doveditd prin informa[iile furnizate
art. 148 alia. (1) lit. ar) C. proc. pen., s-a dispus fald de inculpat mS.sura de organul de politie desemnat si
mdsura arestdrii preventive a incul- obligdrii de a nu pirisi localitatea supravegheze executarea misurii,
patului poate fi luatd daci sunt in- sau !ara, iar inculpatul a incilcat, judecdtorului sau instan{ei de ju-
trunite condiliile previzute in art. cu rea-credin!5, mlsura restrictivS. decatd revenindu-i obligalia de a
143 din acelaqi cod qi inculpatul a de libertate ori obligaliile care ii re- aprecia dacd mdsura sau obligaliile
incilcat, cu rea-credinld, misura vin pe durata acestei mdsuri. Rea- au fost incdlcate, cu rea-credin!5",
obligirii de a nu pS.rdsi localitatea ua-credinld in incdlcarea mdsurii de cdtre inculpat. tr
sau lara ori obligatiile care ii revin obligdrii de a nu pdrisi localitatea
pe durata acestor mdsuri. sau lara ori a obligaliilor care ii re-
Mdsura arestdrii preventive, in- vin inculpatului pe durata acestei
temeiatd pe aceste dispozilii, poate mdsuri nu se prezumS, ci trebuie

32 Jurisprudenld Pandectele Sdptdmdnale - 16/2012

 Arestare preventiv6. Pericol concret pentru
ordinea publici.
(inalta Curte
d.e Casagie qi
?.rucheierea nr. 3802 din 16 noiembrie 2009)
Lisarea in libertate a inculpa-
tului prezinti un pericol concret
pentru ordinea publicS, in sensul
art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.,
dacl existi probe sau indicii temei-
nice care justificd presupunerea
rezonabilS cd inculpatul - avAnd
calitatea de subofiler in cadrul
Prelungirea duratei arestSrii preventive in
cursul urmiririi penale.
(Curtea de Apel Bucureqti, sec{ia penald,,
tncheierea nr. 283 din 18 iulie 2011)
AnalizAnd incheierea recuratd
prin prisma criticilor formulate,
dar qi din oficiu sub toate aspecte-
le de fapt qi de drept conform art.
385 ind. 6 alin.3 C. pr. pen., Culcea
constatd ci recursul este nefondat,
pentru urmitoarele considerente:
Prima instan!6 a apreciat in
mod corect ci se impune prelun-
girea mdsurii arestirii preventi-
ve dispusd faln de inculpatul I.G.,
avAnd in vedere c[ in spe!6 existd
probe qi indicii temeinice, in sen-
sul art.143 C. pr. pen. care sd jus-
tifice presupunerea rezonabili cd a
sdvdrgit infrac(iunea pentru care
este cercetat (trafic de persoane)
- procesul-verbal de sesizare din
oficiu, declaraliile pdrlii vitimate
R.A.M., planqele fotografice, decla-
raliile martorilor T.R.A., R.C'M.,
P.D. qi R.V., raportul de exPertiz[
medico-legali seria All J I 11L12070,
documente medicale care atestl
starea de slnitate psihici a pirlii
vdtimate (persoani cu retard min-
tal), toate coroborate cu depozi{iile
incuipatului I. G. qi cu declaralia
coinculpatei T.A., const8nd in aceea
c[ in perioad a 2.06.20L1-10.06.201 1
prin ameninliri qi violenle au obli-
gat-osi practice prostitulia, qanta-
jdnd-o prin aceea cd nu-qi va mai
vedea fetila in vArsti de 3 ani.
inmod cumulativ este intrunit
qi cazul previzut de art.148 tit.f C.
pr. pen. intrucdt existi Probe cd
Pandectete Sdptitmdnale - 16/201 2
Cuvinte cheie:
o Arestare preventivi
Justi{te, seclia penald,
. Ordine publici
. Pericol concret
Cod eitare: PS646
Inspectoratului pentru situalii de (www.pandectelesaptamanale.ro)
urgenli qi, potrivit statutului siu
profesional, obligalia si aclioneze
pentru salvarea vielilor omeneqti fizice qi morale, fapte care, prin re-
- a comis, impreuni cu alte patru zonanta lor socialS, creeazd o stare
persoane, faptele de lipsire de liber- de teamd, de insecuritate qi de neli-
tate in mod ilegal gi de qantaj, prin nigte in rdndul opiniei publice. E
supunerea victimei la suferinle
Cuvinte cheie:
r Arestare preventivi - prelun-
girea duratei in cursul urm6-
ririi penale
Cod citare: PSL789
l5sarea in libertate a inculpatului (www.pandectelesaptamanale.ro)
prezinti un pericol concret pentru
ordinea publici. Acest perieol este
evidenliat de modul qi imprejurd- acestea nefiind suficiente, Ia acest
rile sdvdrqirii faptei, de gravitatea moment, pentru buna desfdgurare
deosebitd a acestora determinat[ a urmdririi. penale. fl
de natura qi valorile sociale lezate,
reflectat prin actele de violenlE fizi-
cd qi psihicl exercitate asupra pdr-
lii v[timate - lovituri aplicate
cu o
bAtd de baseball, de perioada mare
de timp in care au fost comise fap-
tele, impreund cu o a1t5 persoanS, ),:)::,
aspecte care in mod evident trezesc
un sentiment de insecuritate in
rAndul opiniei publice.
Circumstanlele personale favo-
rabile inculpatului cum ar fi liPsa
A
antecedentelor penale, situalia fa-
milialS, vor constitui aspecte favo-
rabile acestuia in eventualitatea
unei solulii de condamnare, firi a
influenla in rnod decisiv starea de
pericol social pe care ar prezenta-o
in ipoteza cercetdrii 1ui in stare de
libertate, in raport de gravitatea
acuzaliilor ce-i sunt aduse, urma-
rea imediatd, modul de concePere
a activit5lii infrac{ionale, proflt6nd
de starea de sindtate psihici preca- Cod,ul d.e proeedurd. Penald
r[ a pirlii vdtlmate, imPrejurarea
cd fapta s-a intins Pe durata I z1le, Edilie ingrijitn qi adnotati de
fiica pdrlii vitdmate fiind linuti avocat dr. Aurel Ciobanu
la locuinla inculpatului I. G. Toate
aceste aspecte fac si devind inefici- 312 pag.
entd luarea unei misuri preventive 25lei
alternative, garan{iiie prevdzute de
Jurisprudenld 33
 Propunere pentru luarea misurii
arestirii preventive. Constatarea absen{ei
intrunirii cerin$elor qi cazurilor impuse de
jurispruden{a C.E.D.O. cu privire la deten{ia
preventivi. Respingerea propunerii formulate
de procuror.
(Curtea de Apel Timigoara, sec[ia penald.,
decizin rlr. 1791 din 10 noiembrie 2011)
Legiuitorul romAn prin interme-
diul normelor previzute in codul
de procedurd penal5 a condilionat
Iuarea unei misuri preventive pri-
vative de libertate de tndepltnirea
cumulatiud a trei condifii de fond:
si existe probe sau indicii temei-
nice privind slvdrqirea unei fapte
prevlzute de legea penali; fapta
respectivd sd fie sanclionatd de lege
cu pedeapsa inchisorii; si fie pre-
zent cel pulin unul dintre temeiu-
rile de arestare, expres qi limitativ
previzute de art. l-48 Cod procedu-
rd penal6. Odati cu ratificarea de
cdtre RomAnia in 1994 a Convenli-
ei Europene a Drepturilor Omului,
la acestea s-a adiugat qi condi{ia
conformiti(ii dreptului intern cu
exigenlele art. 5 paragraf 1 lit. c)
a1 Convenfiei, precum qi cu juris-
prudenla Curlii Europene a Drep-
turilor Omului, datd ln aplicarea
acesteia.
Dispoziliile Convenliei fac tri-
mitere, in primul rind, in ceea ce
priveqte luarea mdsurii arestirii
preventive, la legislalia nalionall,
consacrAnd obligalia de a fi res-
pectate atAt normele de fond, cdt
qi cele de procedurd previzute de
cdtre aceasta; dar, cu toate acestea,
Curtea a subliniat ci orice misurd
preventivi trebuie s5 fie conformi
cu scopul urmdrit de art. 5 al Con-
venfiei, scop care constd in proteja-
rea individului impotriva priv[rilor
arbitrare de libertate. Astfel, se im-
pune nu numai ca privarea de liber-
tate sd aibi loc cu respectarea dis-
pozi{iilor dreptului intern, ci, este
necesar ca acesta din urmi si fie, la
rAndul sdu, in acord cu prevederile
Convenliei, inclusiv cu principiile
generale pe care aceasta, deqi nu
le enunld expres, Ie conline in mod
implicit.
Din aceasti caazd., dar qi lin6nd
cont de pozilia Curlii, enumerarea
limitativl a cazurilor de privare
de libertate din art. 5 paragraf 1 al
34 Jurisprudenld
Convenliei impun o interpretare
restrictiv5.
in priutn{n primei condi{ii ne-
cesare in luarea mdsurii arestlrii
preventive, instanla de recurs con-
statd cd, din punctul de vedere al
dreptului intern - existenla unor
probe sau indicii temeinice cu pri-
vire la sivirqirea de citre inculpali
a unor fapte prev[zute de legea pe-
nal5 - dar qi din punctul de vedere
al Convenlie Europene - existenla
unor motive verosimile de a binui
ci persoana care urmeazi si fie pri-
vati de libertate a sdvArqit o infrac-
liune - este indeplinitd, raportat Ia
probele administrate in cauzi fa(d
de incadrare juridicd relinuti prin
ordonan{a de punere in miqcare a
acliunii penale.
A doua condi{ie: pentru fapta si-
vArqit6, Iegea sb prevadi pedeapsa
inchisorii, este lndeplinit5, astfel,
pentru infracliunea relinuti in sar-
cina inculpalilor prin ordonanla de
punere in miqcare a acliunii penale,
Iegea prevede pedeapsa inchisorii -
legea interni fiind mai severS. decit
dispoziliile Convenliei care nu con-
dilioneazd dispunerea arestirii de
gravitatea pedepsei previzute de
lege pentru fapta sivArqitS.
In spela dedusijudecdlli, a tre-
ia condi(ie obligatorie - ce vizea-
zi existenla cel pulin a unuia din-
tre temeiurile previzute de art. 148
lit. a) - fl C. proc. pen., respectiv lit.
fl - comportd, de asemenea, anumi-
te interpretiri.
Curtea European5, verificAnd
temeiurile de arestare din dreptul
intern in respectarea art. 5 paragr.
3 din Convenlie * a apreciat asupra
caracterului rezonabil al deten[iei
preventive, acceptAnd doar anu-
mite temeiuri din cele invocate de
statele membre. Astfel, detenlia
este justificatd doar dacd se face
dovada cd asupra procesului pe-
nal planeazi cel pulin unul dintre
Cuvinte cheie:
r Arestare preventivi
r Curtea EDO - jurisprudenli
cu privire la deten{ia preven-
tivI
o Curtea EDO
r Obligatia de a nu pirlsi loca-
litatea sau [ara
Cod citare: PS1790
(www.pandectelesaptamanale. ro)
urmdtoarele pericole, care trebuie
apreciate in concreto, pentru fieca-
re caz in parte: pericolul de distu-
gere a probelor - Hot. Wemhoff c.
Germaniei/27.06.1968, riscul presi-
unii asupra martorilor -Hot. Letel-
lier c. Fran!eil26.A6. 1991, pericolul
de a fi tulburati ordinea public[
- Hot. Letellier c. Frantei/26.06.
1991.
Curtea a precizat care este
principiul general care trebuie sd
guverneze aceasti materie, in cau-
za Wemhoff : "detenlia preventivi
trebuie sd aibd un caracter excep-
lional, starea de libertate fiind sta-
rea normal5 - gi ea nu trebuie si
se prelungeasci dincolo de limitele
rezonabile - independent de faptul
ci ea se va computa sau nu din pe-
deapsi".
Aprecierea limitelor rezonabile
ale unei detenlii provizorii se face
luAndu-se in considerare circum-
stanlele concrete ale fiecdrui caz,
pentru a vedea in ce mdsuri ,,existd
indicii precise cu privire Ia un inte-
res public real care, frrd a fi adusd
atingere prezumliei de nevinovSlie,
are o pondere mai mare decdt cea a
regulii generale a judecirii in stare
de libertate".
Cu toate cd motivele pentru care
o persoan[ poate fi lipsitd de liber-
tate sunt cam aceleaqi in toate le-
gislaliile, Curtea nu se mu1lumeqte
sI constate simpla invocare a lor de
citre instanle, ci - supunAnd aces-
te motive unei examindri in detaliu
- obligd instanlele sI argumente-
ze cu probe, motivele pentru care
mdsura arestS.rii preventive a fost
luatd, respectiv a fost prelungiti,
demonstrAnd, astfel, cd au depus
diligenlele speciale in desfhqurarea
procedurii - Curtea EDO Jablonski
c. Poloniei/2 7.12.2000.
Pandectele Sdptamdnale - 16/2012
 Singurul motiv invocat in pre-
zenta sesizare, respectiv ci existi
indicii cd inculpalii ar fi sdvArqit
infracliunea de delinere de dro-
guri de risc in vederea consumului
qi asociere la un grup infraclional
organizat, pentru care legiuitorul a
stabilit o pedeapsi mai mare de 4
ani inchisoare, iar lisarea acestora
in libertate prezinti pericol concret
pentru ordinea publica, nu impune
cu necesitate o privare de libertate,
fald de circumstanlele concrete de
comitere a presupusei fapte. Pe de
alti parte, motivul invocat de citre
Parchet in prezenta sesizare este
unul de ordin formal qi nu explicit,
neincadrAndu-se in exigen{ele sta-
tuate de Curte. Raportat la ansam-
blul probator administrat in cauzd.,
in mod corect a stabilit instanla de
fond c[ gradul de implicare al in-
culpalilor in derularea activitilii
Revocare m5suri preventivS. Depigirea
termenului rezonabil prevhzut de art.6 par.
I din Convenfia Europeanl a Drepturilor
Omului.
(Curtea de Apel Ploieqti, sec[ta pendld qi pentru
cauze cu minori qi de familie,
decizia nr. 3009 din I septembrie 2011)
in acord cu jurisprudenla Cur-
Europene a Drepturilor Omului,
lii
Curtea a relinut ci fundamentul
legal al oricdrei mdsuri preventive
trebuie si existe inci de la momen-
tul luirii acesteia impotriva celui in
cauzd qi, totodatd, trebuie sd acope-
re intreaga perioadi Pentru care a
fost dispusd qi chiar dac[ mdsura
preventivi a obliglrii de a nu pird-
si lara nu intr[ sub incidenla dispo-
ziliilor art. 5 alin. 1 din Convenlie,
fiind circumscrisi prevederilor cu-
prinse in art. 2 din Protocolul 4 1a
Convenlie, intre privarea de liber-
tate qi restriclia libertnlii de circu-
lalie nu existl deosebiri de naturi
ori de esenld ci doar de diferen![ de
grad ori de intensitate (cauza Gu-
zzardi impotriva Italiei, hotdrArea
din 06 noiembrie 1980, citatd in Ho-
tirirea din 25 ianuarie 2007 in cau-
za Sissanis impotriva RomAniei).
Drept urmare, s-a aPreciat ci
dacd 1a momentul luirii m[surii
preventive Prevdzute de art. 136
Pandectele Sdr/temenale - 1 6/201 2
infrac{ionale este mai scizut in
situalia ceior trei inculpali decAt
in cea a celor pentru care s-a luat
in cursul urmdririi penale md.sura
arestirii preventive gi, pe cale de
consecinti aceqtia trebuie si bene-
ficieze de un regim diferit in ceea ce
priveqte misurile preventive.
LuAnd in considerare prevede-
rile art. 148 alin. (1) lit. fl C. proc.
pen., deqi pedeapsa prevdzutd de
lege pentru infracliunea de define-
re de droguri pentru consum este
inchisoarea mai mare de 4 ani tre-
buie sI fie indepliniti qi a doua tezi
previzutd de litera f a articolului
148 C. proc. pen., qi anume sI existe
probe ci ldsarea in libertate a incul-
patului prezinti un pericol concret
pentru ordinea public5.
Fali de motivele prezentate mai
sus, instan{a de recurs tqi tnsuqeqte
punctul de uedere al primei instan{e
aiin. 1 lit. c) C.proc.pen., respectiv
la data de 17 octombrie 2006, obli-
garea inculpatului de a nu pdrdsi
lara era o mdsurA necesari lntr-o
societate democrat cd pentru a im-
piedica sustragerea sa de la urmd-
rirea penali qi apoi, de lajudecati,
in prezent, o asemenea mdsur[ nu
se mai justifici, aceasta dePiqind
termenul rezonabil prevdzut de art.
6 din Convenlia EuroPean[ a DreP-
turilor Omului.
S-a motivat cd potrivit actelor
qi lucrdrilor cauzei reatlt6' c[ de la
data investirii instanlei de fond cu
solulionarea cauzei penale pornitd
prin rechizitoriul nr. 5/P12004 al
D.N.A. - S.C.I.C.S.M, resPectiv, 04
decembrie 2007, cauzd ce a format
obiectul dosarul nr. 7959/105/2007,
apelantul inculpat s-a conformat
tuturor obligaliiior impuse, qi mai
muIt, degi prin incheierile de gedin-
!5 din 09 mai 20A8, 12 sePternbrie
2008, 09 ianuarie 2009, 19 iunie
2009,26 noiembrie 2010, i-au fost
in sensul cd nu este tndeplinitd. cea
de-a doua tezd. preud.zutd, de litera fl
a articolului 148 C. proc. pen., ra-
portat lq circumstan{ele reale ale
comiterii presupusei fapte enumera-
te mai sus. Inculpalii au manifestat
o conduitd procesuald corectd,, au
recunoscut fapta, descriind modali-
tatea concretd tru care au participat
la realizarea acesteia astfel incdt nu
se impune priuarea lor de libertate,
mdsurile instituite de cdtre instan{a
de fond fiind suficiente pentru a asi-
gura derularea tn condi{ii optime a
urmdririt penale.
Instan{a de recurs, prin prisma
normelor de drept qi a jurispruden-
lei invocate, apreciazd c5, in spela
dedusl judecdlii, luarea m6surii
arestirii preventive a inculpalilor,
o mdsuri exceplionalI, nu se justi-
fic5. tr
Cuvinte cheie:
r Arestare preventivd
r Arestare preventivi - revoca-
re
. Conventia EDO - art. 6
r Convenlia EDO
Cod citare: PS1791
(www.pandectelesaptamanale.ro)
incuviinlate cererile de a pdrisi
lara pentru a se deplasa in Aus-
tria, respectiv Ia Viena, in scopul
efectudrii de investigalii medicale
qi pe perioade relativ mari, chiar de
cdte o lund de zile, acesta a revenit
in lari qi s-a prezentat la Proces
qi prin urmare, s-a aPreciat ci nu
existi weun motiv care sd conduc[
la o altd concluzie decAt aceea ci qi
pe viitor va avea aceeaqi atitudine
procesuali cu atAt mai mult cu cAt
gi in fala primei instanle de control
judiciar inculpatul s-a prezentat la
ambele termene de judecatd'
De asemenea, s-a constatat cd
cercetarea judecdtoreascd a fost
finalizati, fiind administrate toa-
te probatoriile qi Prin urmare, nu
existi nici un indiciu c[ inculpatul
ar mai putea influenla buna des-
fdqurare a procesului Penal Prin
influenlarea martorilor ori a coin-
culpalilor, in plus, in cauzi a fost
pronunlatd sentinla Penald nr. 73
Jurisprudenlit 35
din 18 februarie 20lt a Tribunalu-
Iui Prahova prin care acesta a fost
condamnat la pedeapsa rezultantd
de 3 ani inchisoare qi 2 ani interzi-
cerea drepturilor prevdzute de art.
64 lit. a) qi b) Cod penal cu exceplia
dreptului de a alege, ca pedeapsi
complementarS, qi a c[rei executa-
re a fost suspendatd sub suprave-
ghere, potrivit dispozi(iilor art. 861
Cod penal.
Ca atare, ffud a ignora ori mini-
maliza gravitatea deosebitd a fapte-
lor imputate inculpatului, ce rezulti
din limitele de pedeapsd prev[zute
de legiuitor, consecinlele patrimo-
niale pretins sdvdrqite in dauna SC
Rafiniria "Astra Romdni" SA, pe-
rioada indelungati in care avut loc
pretinsa activitate infraclionali qi
nu in ultimul rAnd, impactul fapte-
lor de coruplie de care acesta a fost
Arestare preventivi. Termen rezonabil.
(Curtea de Apel Ploieqti, sectid pendld qi pentru
dectzta penald nr. 1364 din 30 septembrie 2011)
Persistenla motivelor plauzibile
de a binui ci o persoan[ privatd de
libertate ar fi comis o infracliune
este o conditie sine qua non a regu-
larit5lii menlinerii in detenlie.
b[nuial6 puternici privind comite-
rea de cdtre inculpat a unor infrac-
liuni grave poate justifica ini{ia1
detenfia. Totuqi, dupd o anumitS.
perioadi de timp, ea nu mai este su-
ficienti, fiind necesar ca instanlele
sd aducd alte motive care sd justifi-
ce continuarea privirii de iibertate.
La finalul unei perioade de de-
tenlie preventivi de 1 an qi 6 luni,
timp in care a fost finalizati urmi-
rirea penalS, dosarul a fost inaintat
instanlei de judecat5, doi dintre in-
culpali au fost deja condamnali in
primi instan!5, inculpa(ii arestafi,
cu exceplia unuia singur, au fost
puqi in libertate, nu mai subzisti
conditia reglementati in art. 148
alin. (1) Lit. f) teza a II-a C.proc.pen.,
conform cdreia ldsarea in libertate
a inculpatului ar prezenta pericol
pentru ordinea public5, sens in care
temeiurile avute in vedere la lua-
rea qi, respectiv, menlinerea pAnd
in prezent a acestei misuri s-au
36 Jurisprudenld
acozat, Curtea a subliniat ci dura-
ta indelungatd de circa cinci ani de
cAnd inculpatului i-a fost restrinsi
libertatea de miqcare se situeazi in
afara cadrului reglementat de afi.2
paragraful 3 din Protocolul nr. 4 Ia
Conventie, nemaiputAndu-se apre-
cia cd mdsura este necesari pentru
menlinerea ordinii publice, pre-
venirea faptelor penale ori pentru
protej area drepturilor qi libert5lilor
altora.
Totodat5, a fost dat[ semnifica-
fia corespunzdtoare atitudinii pro-
cesuale manifestatd pAnd in pre-
zent de c[tre inculpat, care pe toa-
td aceasti perioad[ s-a supus atAt
mdsurilor impuse de instanld cdt qi
celor a1e organului de supraveghe-
re, astfel incAt, s-a concluzionat cd
nu se mai justifici menlinerea obli-
gdrii de a nu pirdsi !ara, intrucAt
cd.uze cu minori qt de familie,
schimbat, iar in spe!5 nu au interve-
nit elemente sau aspecte noi care si
conducd la incidenla altor temeiuri
prevdzute in art. 148 C.proc.pen. ce
O ar impune menlinerea inculpatului
in stare de arest.
Astfel, Curtea a apreciazi ci qi
in privinla acestui inculpat, pune-
rea sa in libertate prin inlocuirea
$
w
nici unul dintre temeiurile care au
impus Iuarea acestei misuri nu mai
subzisti la acest moment.
Spre aceasti concluzie a condus
qi imprejurarea ci activitatea in-
fraclionalS imputatd inculpatului
a luat sfArqit in anul 2001, astfel
ci impactul faptelor pretins comise
s-a dimiauat in mod semnificativ qi
fa!5 de datele ce caractetizeazd per-
soana acestuia, nu sunt indicii care
si justifice concluzia ci desfiqura-
rea procesului penal ar fi afectati
in cazul revocdrii m[surii prev5-
zute de art. L45 ind.1 C.proc.pen.,
motiv pentru care, fiind indeplinite
cerintele prevdzute de art. 139 alin.
2 C.proc.pen., cererea a fost ad-
mis6, dispun6ndu-se revocarea
acestei misuri. I
Cuvinte cheie:
r Arestare preventivd
r Arestare preventivi - termen
rezonabil
Cod citare: PS1792
(www.pandectelesaptamanale. ro)
m[surii arestirii cu obligarea de a
nu pdrisii localitatea reprezintd o
mflsur[ alternativd in sensul ar5-
tat mai sus, mdsurd ce garanteazd.
buna desfiqurare a procesului pe-
nal in continuare. B
Codul d.e proced.urd. ciaild
Adnotat cu dispozifii
procedurale din Noul Cod civil
gi din legi speciale
Edi{ie ingrijitd qi adnotatl de
Gabriela Florescu gi
Evelina Oprina
320 pag.
Pre{:25Iei
Pandectele SaptdmAnale - 16/2012
 www.p ande ctele saptamanale.ro
Pentru a citi conlinutul articolelor din aeest site trebuie sd vd conecta{i la
,bazade date. Pentru aceasta este necesar sd fili abonat
Pentru a vd abona activali butonul Abonamente qi urmali instrucliunile
de abonare.
Fiind abonat putefi:
- sd vizualizali articole de doctrind qi jurispruden!5;
- sd printa{i qi sd utilizali parlial sau total Ilagmente din articolele
dorite.

I Conline 3.446 cuvinte cheie

predefinite, sortate in ordine
alfabeticd.
Prin tastarea succesivd
a literelor C. dr.hd,.deh
cuvAntului cdutat oblineli o list6 ::l:r'r . - .--,...
cod
a cuvintelor cheie predefinite care pr€edurl
civilS'
corespund cdutdrii dumneavoastrd.
Putefi finaliza cdutarea folosind
una dintre cele doud variante:
1. AlegAnd un cuv6nte cheie, se
ob(ine lista de articole in Iegdturd
directi cu cuvAntul cheie selectat.
2. Prin activarea butonului {BreFffii
e. I':,l@!cr.:ld{r1*&:4r +4:r *-& si&$>:N!@:r.Ji il,,. *,a.;d $rs@n i%4dr:&
Cautd aldturat, se obgine lista de 10,
*ta?k:t,rlia6dA
Aresp@mhlllkarrhd..ina*ardr-
aal
S r6:!,?r (Bc*r,)9?j
(airr, ! :ss r,l i F"e h:,. E .r ja d..a r.tuNil.3]ktb p3
t@J.2. ada&
articole in legdturd directd cu toatd ]i 4*'-Affidffitil6llad@*r, irrec64'l'&3rr;*' ffi";"utt tuto B 10"'6'
r:l)'ryeE ar,li,!5L*i es ,*0,o,*"*"Y.1"*t
Iista de cuvinte cheie predefinite i

afigate in acest moment.

Articolele selectate corespund
criteriilor de seleclie alese (Edifia :!
qi Filtru articole) qi sunt ordonate
alfabetic dupS titlu. 1t.
Dacd introduce[i un cuvAnt
lt.
cheie care nu este inclus in lista de
cuvinte cheie nu vefi obline niciun
rezultat.

Abonamente P an dectele sd.ptd.md.nale:

A. Comandd directd prin e-mail: distributie@editurarosetti.ro
B. Comandd directd prin telefon : 021.374.7 7 .81, 07 23.767 .242, 07 26.17 8.77 5
C. Comandd online: www.pandectelesaptamanale.ro

Abonament Perioada Pre{ Observafii

Online 12luni 200lei un singur utilizator, acces la toatd arhiva
Tipdrit 12luni 390lei 40 r:.umere (nu apare in august qi decembrie)
Online Multi-utilizator 12luni 1000 lei numdr nelimitat de utilizatori, acces la toatl arhiva
t6lzat2

in curs de aparilie:
o Hotdr&rea tn cazurile ,rPamtner" qi ,rHotel Alpenhof': echilibrul dintre
cotlsuttlatori gi profesioniqti tn cadrul comer{ului electronic
( aq a-nurnitul e' c ommerc e )

Autori: Marie DECHAMPS, Eduardo ALVAREZ ARMAS

o Hotd.rd.rea Plas: praetici cu priuire la armonizarea propusd' prin

int e rme d.iul D ir e ct ia e i 2 0 0 5 I2 I ( D ir e c t iu a p ria ind P r actic il e
Cotnerciale Neloiale)
Autor: Norbert REICH

o Legea audiooizualalui european: tntre liberalism gi intertsen{ionism

Autor: Emmanuel DERIEI-IX

o Hotd.rd.rea rrlltartin Martin": instan{a na{ionald. poate reaoca d.in

oficiu md.surile de proteclie ale consunlatorilor tn materie de
ad.nzare la domiciliu
Autor: Malo DEPINCE

ISSN 2069-3605

lilililIJIilLt[ilililil1

Lei l0 www.pandectelesaptamanale. ro