Exemple subiecte RS IVD- verificare-curs 25 Mai 2018

Se va discuta (acolo unde sunt mai multe) FIECARE dintre raspunsurile asociate unei
anumite intrebari sau enunt. Decizia relativa la o varianta de raspuns poate fi :
1.adevarat; 2. fals sau 3. conditionat suplimentar de elemente care nu exista in enunt. Se va
da o motivare sumara a deciziei (cateva randuri).

Nota 1: La examen pot fi date si alte subiecte, cu structura similara.

Nota 2: A nu se copia text - in extenso- din note de curs sau alte materiale, cu lucruri care
nu s-au cerut, in speranta ca raspunsul se afla undeva in acel text. A se raspunde scurt si la
obiect

Exemple de subiecte - Teorie

Nr Enunt

Cap 1-2
1. Daca seconsidera stiva TCP/IP ca avand o arhitectura multi-plan, precizati caror plane (dintre cele trei)
apartin urmatoarele protcoale:
IP, TCP, UDP, ICMP, RIP, BGP, OSPF, IGMP, SNMP, RSVP, RTP, RTCP, FTP. Explicati pe scurt
pentru fiecare in parte.
2. Se poate face in principiu o rezervare de resurse de conectivitate in retea, pentru un flux de date definit
de parametrii (src_ address, dst_address, port_src, port_dst , protocol_id) folosind o semnalizare de
tipul “in band”?
a. Da
b. Nu
c. Conditionat
3. Este posibil a se reduce o congestie incipienta in retele TCP/IP doar folosind functiile traditionale ale
protocoalelor TCP/UDP/IP fara a folosi functii speciale, de exemplu “explicit congestion notification”?
a. Da, in cazul cazul in care se foloseste ca transportor protocolul TCP
b. Da, cazul cazul in care se foloseste ca transportor protocolul UDP
c. Da, IP ofera asemenea functii
d. In nici unul dintre cazuri
4. Care sunt avantajele si dezavantajele modelelor de “business” multi-domeniu: “Hub” si “cascada” ?

5. Intr-o arhitectura multi-plan exista urmatorii actori (entitati de “business”):

High Level - Service Providers (SP)- ofera servicii de nivel inalt (VoIP, VoD, FTP, E-mail, etc.)
Content Providers (CP) – ofera continut: date, audio, video, MM
Connectivity Services - Network Providers (NP)- ofera servicii de conectivitate IP ( “core network”)
Access Services - Network Providers (ANP) ofera servicii de conectivitate- acces
Content Consumers (CC) - consuma continut
Definiti un model de business in care sa precizati intre care actori ar trebui sa existe SLA-uri, pentru a
realiza un serviciu “end-to-end” (E2E) oferit lui CC de catre SP in care sa fie implicati toti acest actori,
cu garantii pentru CC. Se vor considera :
1 x SP; 1 x CP; 2 x NP; 1 x ANP; 1 x CC.

6. Intr-o implementare Cloud computing , este strict necesara existenta tuturor actorilor din arhitectura
NIST? Explicati.
7. Intr-un scenario Cloud Computingexista actorii: ClP, ClC, ClB, ClCr, ClA. Un consumator ClC doreste
un servciu garantat de un contract SLS. Cu care dintre ceilalti actori trebuie sa stabileasca ( in mod
minimal) relatii contractuale si de ce?
a. cu ClP
b. cu ClB

1
 c. cu ClCr
d. cu ClA
8. Care este cel mai simplu criteriu de clasificare a fluxurilor de date, in clase de echivalenta, intr-un ruter
de intrare MPLS?
9. La sosirea unui pachet intr-un nod de retea: care dintre cele doua tehnologii poate determina mai rapid
identitatea portului de iesire (in interiorul functiei “forwarding”) si de ce?
1. IP
2.MPLS
3. Nu se poate da un raspuns ferm.
10. Care dintre cele doua metode de dirijare (“forwarding”): 1. IP-clasic si 2. MPLS ofera posibilitati mai
bune pentru a aplica tehnici de “traffic engineering” si de ce?
11. Comentati intr-un tabel comparativ principalele avantaje si dezavantaje ale tehnologiei MPLS fata de
dirijarea clasica IP.
12. MPLS se poate folosi in retele de arie mare. Este suficienta (pentru operatia de ditrijare) lungimea de 20
de biti a etichetei MPLS?
13. Se pot transporta dou feluri de pachete ce apartin unor fluxuri de nivel cu naturi foarte diferite (ex. FTP
si video-streaming) printr-o aceeasi cale MPLS?
14. NGN: Care este motivul principal al separarii arhitecturale in doua macro-niveluri separate net -
Applications&Services si respective Transport?
15. Ce se intelege prin programabilitatea retelelor controlate in stil SDN?

16. Ce functiuni ar fi ncesare intr-o o retea controlata SDN pentru calcularea centralizata (in controlerul
SDN) a rutelor in retea? Vedeti avantaje/dezavantaje prin comparatie cu rutarea distribuita traditionala?

17. Ce probleme pune “scalabilitatea” numita “orizontala” in tehnologia SDN? Cum s-ar putea rezolva – in
principiu ?
18. Cum este folosit conceptul de “flux” in nodurile de retea de tip “forwarder” din SDN?

19. Se afirma ca SDN ofera independenta operatorilor in raport cu producatorii de echipamente. In ce sens?
Este adevarata afirmatia aceasta in mod neconditionat?
20. Poate functiona un ruter SDN ( din punct de vedere al dirijarii pachetelor) in modul – de baza - al unui
ruter clasic ? Daca da, de ce?
21. Ar putea fi controlata rutarea intre entitati VNF de catre un controller SDN?
22. Exista vreo corelatie intre este intre ciclul de viata a unei entitati VNF si ciclul de viata al unui serviciu
(NS)?
23. Poate tehnologia LTE sa garanteze o anumita banda pentru fluxiri care are avea nevoie de asta?
a. Nu pentru ca LTE este “all IP”iar IP este “best effort”
b. Da explicati de ce.
24. Este necesara in tehnlogia LTE o functie de tipul “admission control” pentru un anumit flux?
a. Da, explicati
b. Nu caci este redundanta
c. Depinde de tipul de trafic daca “da” sau “un”.
25. De este necesara o tehnica de tip tunel pentru traversarea de catre pachetele de date a zonei de retea EPC
in tehnologia LTE?
26. Comentati avantaje/dezavantaje ale unui arbore de tip bidirectional “shared tree”, in raport cu unul de tip
“Shortest Path Tree” (SPT) cu radacina in sursa.
27. Care sunt avantajele si dezavantajele folosirii arborilor de tip Steiner in comparatie cu cei de tip Shortest
Path, in cazul unei comunicatii de grup de difuzare tipul IPTV?
28. Care sunt dezavantajele unui arbore unidrectional cu punct central, fata de solutia cu mai multi arbori de
tip SPT avand radacinile in surse?
29. Este necesar protocolul ARP, intr-un LAN care functioneaza pe un mediu fizic difuzant? Explicati pe
scurt.
a. conceptual nu ar fi necesar, dar creste eficienta
b. este strict necesar chiar din punct de vedere conceptual
c. este necesar deoarece adresa MAC are domeniu de valabilitate locala

30. Protocolul Ipv4 (in varianta initiala- traditionala):

a. Asigura protectia la erori pentru datele utilizatorului transferate prin retea
b. Garanteaza un timp de transfer constant al datagramelor prin retea
c. Garanteaza pastrarea secventialitatii pachetelor.

2
31. Pentru un pachet receptionat: demultiplexarea la nivelul IP, (pentru distribuirea pachetului catre
entitatea corecta de ordin superior) se face cu ajutorul campului:
a. Port, din pseudo-antetul pus in fata antetului TCP sau UDP
b. Identification din antetul IP
c. Type of Service din antetul IP

32. Are vreun impact organizarea ierarhica a Internet-ului in straturile logice “Tiers”, asupra lungimii medii
a unei rute cu sursa si destinatia in doua domenii AS diferite?

33. Comparati intre ele cele doua stiluri de aflare a rutelor de catre un nod :” proactiv” si “la cerere”:
avantaje /dezavantaje (construiti un tabel cu trei coloane 1.criteriul 2. Proactiv 3. La cerere)

34. Are sens existenta unei relatii de tip EGP “ protocol exterior” intre doua rutere de frontiera ale aceluiasi
domeniu autonom?
a. Nu, caci ele apartin aceluiasi domeniu
b. Da (in acest caz explicati de ce)
c. Nu, deoarece un domeniu autonom poate avea un singu ruter de conectare cu exteriorul

35. O entitate SW de protocol de rutare dintr-un nod al unui domeniu autonom:

a. cunoaste obligatoriu graful (topologia) domeniului, altfel nu poate face dirijarea pachetelor
b. cunoaste ruta completa ce va trebui parcursa pana la o anumita destinatie
c. poate folosi in deciziile dedirijare, informatii de tip dinamic, locale
d. afla ruta prin interogare explicita atunci cand este nevoie de ea

36. O entitate SW de protocol de rutare :

a. Foloseste obligatoriu o conexiune TCP pentru a comunica cu entitati omoloage
b. Nu poate folosi o conexiune TCP caci entitatea de protocol de rutare apartine nivelului
arhitectural 3 iar TCP este la nivel 4
c. Foloseste obligatoriu transportul de tip UDP

37. Limitarile principale ale protocolului de rutare RIP constau in:

a. utilizabil pentru retele de dimensiuni mici
b. metrica rudimentara
c. furnizeaza o singura ruta catre o destinatie anume

38. Tehnica de conectivitate numita generic “tunel” se refera la:

a. transportul datagramelor de nivel trei prin incapsulare in unitati de date de nivel doi despre
care se spune ca formeaza un “tunel”
b. transportul unor pachete de nivel N’ ( exemplu – 3) prin incapsulare in unitati de date ale altui
protocol N” de acelasi nivel, dar diferit de primul, pe baza adresei unui “ punct de capat” al
tunelului
c. transportul unor pachete de nivel N-1 prin incapsulare in unitati de date ale protocolului de
nivel N

39. RIP nu se poate folosi pentru rutare inter-domenii (sisteme autonome) deoarece:
a. diferite sisteme autonome folosesc metrici diferite
b. exista probleme de extensibilitate
c. nu poate negocia o relatie de vecinatate intre sisteme autonome diferite

40. O entitate de protocol OSPF dintr-un ruter IP :

a. transmite periodic catre vecini, tabelul cu distantele pana la diferite destinatii
b. retransmite catre ceilalti vecini tabelele de rutare primite pe diferite porturi de la diferiti
vecini
c. transmite catre vecini mesaje continand costurile link-urilor conectate direct la ruterul in care
ruleaza aceasta entitate

41. Utilizarea divizarii unei retele in arii OSPF are ca scopuri:

a. posibilitatea de utilizare a unor algoritmi de rutare diferiti in arii diferite
b. reducerea dimensiunilor unor tabele de rutare
c. reducerea volumului de trafic de control

3
42. Exista posibilitatea aparitiei unor bucle de rutare in protocolul OSPF ? Daca da, cum se rezolva
problema?

43. Comentati motivele care justifica alegerea tipului de metrica pentru protocolul BGP si pozitia sa in stiva
de protocoale TCP/IP.
De ce sunt necesare iBGP si eBGP?

Cap. 3. IP- QoS

44. Un flux de nivel aplicatie poate folosi transport TCP sau UDP. In conditii de existenta a unei situatii de
congestie incipienta in retea (“aglomeratie” in noduri), care dintre protocoalele de transport reuseste
totusi sa ofere o viteza medie de transport mai mare?
a. TCP
b. UDP
c. Nu se poate da o afirmatie generala
45. Se considera trei fluxuri de aplicatii : FTP, E-mail, Video-streaming, care trec, intr-un ruter, printr-un
mecansim “traffic shaping”. In care caz, (in principiu), fluxul poate suferi modificari care sa influenteze
semnificativ (in sens negativ) performanta aplicatiei:
a. FTP
b. E-mail
c. Video-streaming
d. Nu se poate da o afirmatie generala
46. Fie o arhitectura multi-plan.
Care sunt functiile minimum necesare, care trebuie sa existe in planul de date, pentru ca o rezervare a
resurselor pentru un flux sa poata functiona corect?

47. Presupunem ca pe o interfata de intrare a unui ruter (cu capabilitati QoS) toate fluxurile au pachete deja
marcate. Mai are sens introducerea unei functii de “marker” pentru aceasta interfata?
a. nu caci pachetele sosesc deja marcate. Ruterul trebuie doar sa tina seama de marcaje
b. da, explicati in acest caz
c. da, dar cu conditia sa existe si un “traffic shaper”

48. In general, intr-o arhitectura multi-plan QoS-capabila, nu este strict necesar ca toate functiile mentionate
in planele D,C,M sa fie implementate.
Daca s-a implementat o functie de “,QoS routing” - cu ajutorul unor protocoale de rutare capabile QoS -
atunci ar mai fi nevoie de existenta unor rezervari de resurse?
a. Nu
b. Da
c. Nu se poate da o afirmatie generala.
49. Comparati pe scurt tehnologiile QoS – Inserv si Diffserv. Efectuati comparatia intr-un tabel cu trei
coloane : criteriul de comparatie, Intserv si Diffserv

50. Prin actiunea de modelare a traficului in IP (“shaping”) se intelege:

a. multiplexarea mai multor pachete de la surse diferite in acelasi flux

b. micsorarea raportului debit binar_de_varf/debit_binar_mediu
c. reducerea variatiilor intervalelor de timp dintre pachete succesive

51. Ce rol are functia de « Policing » de la intrarea unui ruter Diffserv?.

Cum se face acest „policing”?. Dati un exemplu.

52. Care dintre cele mecanisme introduce (in principiu) o intarziere mai mare a pachetelor in planul de date ?
a. RED
b. Traffic Shaping
c. Policing
53. Este necesar un protocol de semnalizare – in planul de control, intre rutere in tehnologia DiffServ ?
Explicati.

54. Exista functia “Admission Control” in tehnologia “Diffserv” ?

Ar fi utila? Daca da, atunci explicati ce functionalitati suplimentare ar presupune si efect ar avea aceasta.

4
 55. Este utila existenta a doua functii cu actiuni aparent asemenatoare « Admission Control » si « Policing »
intr- o arhitectura QoS capabila ? Analizati.

56. Controlul de conformitate al debitului prin metoda tamponului cu jetoane (“Token Bucket”) declara
neconform un pachet daca prin calculul asociat mecanismului TB se detecteaza depasire pentru:
a. debitul binar mediu
b. debitul binar instantaneu
c. lungimea maxima a unui grup compact de biti (rafala) de trafic

57. Care planificator la iesirea unui ruter, ofera cea mai buna echitate intre diferite fluxuri? Dar garantii de
banda medie [in b/s]? :
a. FIFO;
b. Round Robin;
c. Deficit Round Robin;
d. Nu se poate da o afirmatie generala; depinde de tipurile de trafic asociate fluxurilor in cauza.

58. Intr-un ruter (QoS capabil) intra pachete marcate cu octetul special “Diffserv”. Aceste marcaje servesc
in principal la:
a. determinarea nodului urmator ;
b. masurarea conformitatii traficului cu un contract SLA;
c. pentru a se putea face “traffic shaping” la iesirea ruterului.

59. Se considera o arhitectura multi-plan capabila QoS- cu plan de date (D) control (C) management (M).
Pentru a se garanta QoS ( ex. asigurarea benzii) relativ la o cale sursa destinatie, pentru un flux dat,
explicati care dintre functiile de mai jos sunt strict necesare?
a. “,QoS routing” - cu ajutorul unor protocoale de rutare capabile QoS
b. rezervare de resurse
c. control al admisiei unei cereri (in planul C)
d. control al debitului binar pentru fluxul in cauza, la intrarea in retea (in planul D)

60.

EXEMPLE : PROBLEME – REZOLVATE

Cap 1-2
1.Fie configuratia de noduri ce ruleaza un protocol DVA– (nota: este activa “split horizon”)
b
1 7
a e
c
1 5

1 d 1

Figura 1 Configuratie pentru DVA

Presupunem ca nodurile b, c, d au transmis mesaje nodului a relativ la destinatia e

[1] Ce mesaj returneaza nodul a lui c?
[2] Aceeasi intrebare, daca mesajul lui d catre a s-a pierdut.
Nota: forma mesajelor este (x, dist)t unde
x = destinatia la care se refera mesajul
dist = distanta de la nodul emitent pana la destinatie
t = nodul transmitator al acestui mesaj.

5
Rezolvare ( partial)
[1]
Nodul a receptioneaza mesajele : (e,7)b, (e,5)c, (e,1)d
Nodul a alege (d(a, e) min = 1+1= 2, via nodul d si pregateste mesaj (e,2)a pentru a-l transmite vecinilor sai.
Deoarece distanta de la a la e este mai mica decat cea raportata de catre c, nodul a trimite lui c acest mesaj (e,2)a

[2]
Daca mesajul (e,1)d, s-a pierdut atunci :
- nodul a alege (d(a, e) min = 5+1= 6 via c si pregateste mesaj (e,6)a
- deoarece distanta de la a la e este =6, adica mai mare decat cea raportata de nodul c, atunci cf. metodei
“ split horizon”, nodul a nu returneaza nici un mesaj lui c.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Un algoritm DV distribuit a rulat deja in reteaua din figura iar situatia tabelelor de rutare este stabila.
Apare un link nou C-F cu cost =1. Nodurile C si F sunt informate despre acest eveniment si despre costul
noului link.
A
3 1
B 2 D
5 2
C
3 1
2 1
2 E
Link
nou C-F F

Figura 2 Exemplu de graf in care se aplica algoritmul DVA

Precizati mesajele transmise de catre Nod C si Nod F catre vecinii lor, relativ la modificarea aparuta si efectele
acestor mesaje in nodurile vecine.
Se va considera sintaxa mesajului:
X(d, cost)

unde X = emitentul mesajului, d= destinatie, cost = costul estimat al drumului de la X pana la d.

Rezolvare
Nr.1. Pentru vecinii nodului C.
Efecte: Rutele nodurilor A,B,D catre detinatia F erau

Nod Dest Next hop Cost

(via)
A F D 4
B F F 2
D F E 3

Dupa aflarea informatiei despre linkul C-F, cu cost =1, Nodul C emite mesajul: C (F, 1) -> A,B,D

In urma primirii mesajului de la C fiecare nod A,B,D recalculeaza distanta sa, optima, spre F.

Singura modificare este la A care va avea

Nod Destinatia Next hop (via) Cost
A F C 3

Nodul A emite catre B, D mesaje de forma A(F, 3)

6
Cf. datelor numerice aceste mesaje nu produc modificari in nodurile B, D relativ la destinatia D, deoarece au deja
rute mai scurte:
Ex. d (B,F) via F = 2 pe cand trecand prin A nodul B ar obtine o ruta de cost d(B,F) viaA = 3+3 = 6 > 2

Alte mesaje: Nod C trimite intregul sau vector de distante catre F, adica {(A,2), (B,5), (D,2), (E,3), (F,5)}

Nr.2 Rezolvare similara pentru nodul F.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3. Reteaua din figura 3 a rulat, pana la la t= t0, un algoritm DV “split horizon”, convergent. Fie d un nod distant,
destinatie. Nodurile isi transmit mesaje individuale, de forma (dest, cost), sau liste de mesaje, in situatiile: periodic
la expirarea unui timer; cand detecteaza modificari; ca raspuns la mesaje ale vecinilor. Se vor considera numai
mesajele relative la destinatia d.
La t= t0 >0, se defecteaza link-=ul A-C.
Se cere diagrama MSC din momentul t0 pana la recalcularea rutelor spre destinatia d.

Link ce se defecteaza la t = t0
Ex. de notatii pentru
Nod
(ex.B) MSC
C 1

Rec. mesaj (d, x)

d
1 D
A 4 Prelucreaza si
d, y determina (d,y)

4 n
1
B Trs. mesaj (d, y)

Figura 3

Situatia la t= t0 era, relativ la destinatia d :

Destinatia Nod Via (NH) Cost

d A C 2+n
B A 3+n
C D 1+n
D … n

Diagrama schimbului de mesaje (MSC) este :

7
 A B C D

t= t0
Dist lui C catre d este
(d, ∞) Costd= 1+n.
d, 4+n C detecteaza link defect
A-C dar nu are modif.
(d,4+n) (d,4+n) relativ la dest d.

C ignora mesajul;
Split
d, 5+n ruta sa spre d
Horizon: nu
este aceeasi
raspunde cu
mesaj lui B

Nota: pentru simplitate, s-a considerat ca expirarile de timp in

noduri sunt sincronizate pe un ceas de retea global
Expira
Timer T

d, 5+n d, 4+n d, 1+n d, n

(d, n)
(d, 5+n) (d,4+n) (d,1+n
)

. .
. .
. .
. .
.

Figura 4 MSC pentru problema anterioara

EXEMPLE : PROBLEME – PROPUSE

Cap 1-2
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
1.
Se considera graful din figura in care nodurile(rutere) marcate cu negru apartin unui grup logic de multicast iar
nodul A este sursa. Valorile de pe link-uri exprima capacitati c in Mb/s. Sa se determine un arbore SPT cu radacina
in sursa considerand metrica aditiva 1/c pe fiecare link, pentru a transmite in multicast un flux video cu
constrangerea de banda b ≥ 250Kb/s. Se va calcula si costul total al arborelui. Care este interpretarea acestei
metrici ?

C D 1 E
B 1/4 1

1/8 1/8
1 1
A 1/4
1 1/4
F
1/2
H G
S 1/8
1
1/4
1/2
1/2 1/8
K
I J

Figura 5
------------------------------------------------------------------------------------------------------

8
2. Dati un exemplu de graf de retea cu 6 noduri in care arborele de drumuri cu cost minim din nodul A si arborele
arborele Steiner cu radcina in acelasi nod sunt diferite.
---------------------------------------------------------------------
3.Se da un graf de retea cu costuri ale linkurilor. Metrica este aditiva. Pentru un nod dat ca sursa sa se calculeze
arborele Steiner si SPT ( prin inspectarea garfului). Se vor compara costul total si costurile minime si maxime pentru
rute individuale
---------------------------------------------------------------------
4.Probleme de determinare a drumurilor de cost minim aplicand algoritmul Dijkstra centralizat ( se da graful)

---------------------------------------------------------------------
5.Probleme de determinare a drumurilor de cost minim aplicand algoritmul FORFD centralizat (se da graful)

------------------------------------------------------------------------------
6. Se da un graf si o metrica cost_link = 1/B, unde B este banda [b/s] link-ului. Sa se calculeze cu alg Dijkstra sau
prin inspectare un arbore SPT, cu constrangerea ca orice link sa aiba o banda mai mare sau egala cu o valoare
minima Bmin.
---------------------------------------------------------------------

EXEMPLE : PROBLEME – REZOLVATE

Cap 3

1. Se da un buffer de pachete cu mecanism RED si parametrii

B= 100Kb; r = debit mediu al pachetelor de intrare: 2kb/s
R= debit mediu la pachetelor la iesire = 1kb/s
Caracteristica RED este cea din figura

Pd
1

1/3
Umplerea
medie

0.3 0.7 1

Figura 6 Mecanism RED – exemplu

Sa se determine daca buffer-ul ajunge la saturatie si daca da, atunci determinati :

- care este umplerea maxima
- dupa cat timp se ajunge la umplerea maxima stiind ca la t = 0, buffer-ul este vid.

Rezolvare:
r>R, deci buffer-ul tinde sa se umple. Umplerea lui max. va fi de 70kb.
Definim
Umplerea relativa = u , u ∈ [0,1]

1. Pentru u<0.3 toate pachetele sunt retinute si transmise.

r’ = r-R = rata neta de umplere (pentru u< 0.3);
r’ = 2-1 = 1kb/s
Timpul pana cand buf. se umple este t1= (30kb/s)/r’ = 30s.

2. Ptr. t > t1, vom avea ~ 1/3 din pachetele de intrare, eliminate. Deci rata de umplere medie va fi mai mica si anume
r” = r-r/3-R = 2-2/3 -1 =1/3 kb/s

9
 Timpul de umplere pana la 70kb/s = t2
T2 = (70-30)/(1/3) = 120s.
3. Concluzie: Buf va ajunge la 70 kb umplere dupa intervalul de timp = 30 +120 = 150s.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Exemplu de utilizare a mecanismului TB in modelarea (shaping) traficului.

S-a definit anvelopa de trafic A(t ) ca fiind limita superioara a traficului cumulat transmis in intervalul [ 0,t].
Mecanismul TB limiteaza traficul cu anvelopa (aproximata liniar) A(t) = B + rt, unde B este dimensiunea
tampunului de jetoane r = b/T iar b este aportul in octeti al unui nou jeton (care aduce un surplus de credit de b [
biti] la fiecare T).
Ipoteza: pentru simplificarea desenului perioda T de re-alimentare cu jetoane se considera a fi foarte mica,
de aceea anvelopa de traffic variaza liniar (in formula) iar cresterea creditului se poate aproxima liniar cu o dreapta
de panta r. In realitate A(t) este o functie in scara.

Se presupune ca la t= 0, bufferul de jetoane este plin deci creditul c=B.

In tamponul de date sosesc trei pachete P1, P2, P3 cu lungimi L1, L2, L3, in momente successive. P1 si P2 se
pot transmite imediat caci exista sufficient credit ( c1 = B > L1) si respective ( c2 > L2). Pachetul P3 va fi intarziat
(caci c3 < L3)

(1) Anvelopa de traffic

A(t) A(t) = B + rt

(1)
B r =b/T

c1=B
c2
L1 (2) Volumul total
de traffic
Panta R este c4= L3 transmis
data de viteza
interfetei de iesire c3
(3) Variatia
Avem: R >= r
creditului c

t
t2 t3
t1 L2 L3
L1
P3 poate fi transmis in
(c3- L3 <0)Pachetul P3 acest moment caci c a
va fi intarziat pana ce devenit = L3
se mai acumuleaza credit T3 =L3/R
t
Transmisia
pachetelor P2
P1 P2

Figura 7 Comportamentul mecanismului TB in cazul transmiterii a trei pachete P1, P2, P3

Graficele reprezinta:
(1)Variatia anvelopei de traffic A(t) = B + rt;
(2) Volumul total de traffic V(t) transmis in intervalul [0,t0] (exista relatia V(t) ≤ A(t)).
(3) Variatia in timp a creditului c(t) (acesta scade la fiecare pachet transmis cu valoarea lungimii pachetului
si creste liniar in rest cu panta b/T).

5. Un mecanism Token Bucket folosit ca modelator de trafic ( shaper) are parametrii:

10
 r= 2kb/ms rata jetoanelor
R = 1Mb/s rata pe I/F de iesire
B= 20kb – dimensiunea tamponului de memorie pentru jetoane
La t=0, umplerea curenta a tamponului este Bc= 10kb si sosesc 2 pachete: P1 avand dimensiunea de 14kb si
P2 avand 8kb.

Reprezentati in timp variatia creditului de jetoane si intervalele de transmisie ale pachetelor.

Rezolvare
Timpi de transmisie pentru pachete :

T1 = 14kb/(1000kb/s) = 14 ms.
T2 = 8 ms

La t = 0 nu se poate transmite P1, caci creditul curent este Bc= 10 < 14. Deci se mai asteapta sosire de credit (noi
jetoane).
Aproximam curbele de variatie in mod liniar, pentru umplerea buferului de jetoane (aceasta este o simplificare- caci
variatia reala este discontinua, in trepte) )

Desi exista credit suficient , nu se

poate totusi transmite P2 caci se
transmite inca P1 ( asta rezulta din
Bc [kb]= credit curent viteza pe I/F de iesire)

20
8
14
12
10
Scade credit
cu 8 kb

Panta de crestere
= 2kb/s T [ms]

2 12 16 24

P1 P2 Trs. P1 Trs. P2

Figura 8Variatia creditului ( umplerea cu jetoane )

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Probleme propuse
1. Se considera un verificator de conformitate de tip Token Bucket, cu parametrii :R= 2kb/ms =rata jetoanelor; B=
50kb = dimensiunea tamponului de jetoane. La t=0, umplerea curenta a tamponului este Bc= 20kb. La intrare
sosesc pachetele : P0 (0,30), P1(10, 20), P2(20, 50) P3( 40, 30), P4 ( 50, 20) . Notatie: Px (moment[ms], lungime).
Sa se determina ceare sunt conforme si care nu. Se va face o diagrama de timp reprezentand sosirile pachetelor si
variatia creditului.

2.Fie un planificator DRR cu 4 cozi. Cuanta de incrementare a creditului unei cozi este C = 800 [octeti]. Creditele la
t=0 sunt toate zero.
La t=0 situatiile cozilor sunt Q1(600, 100, 1000); Q2 (500); Q3 (vida) Q4 (400, 600). Cifrele reprezinta lunngimile
pachetelor in octeti.
La t=0 incepe runda 1 de planificare. In timpul rundei 1 sosesc in cozi alte pachete: Q2, (700), Q3(200, 900). Sa se
reprezinte intr-o diagrama de timp variatia creditelor si transmisiile pachetelor ( Runda 1 si 2).

Nota: Pentru planificatoare - vezi si exemplele din notele de curs pentru probleme similare.

11