I.

Introducere
Materialele de predare reprezintă o resursă – suport pentru activitatea de predare,
instrumente auxiliare care includ un mesaj sau o informaţie didactică.

Prezentul material de predare se adresează cadrelor didactice care predau în cadrul

şcolilor postliceale, domeniul informaţică

Modulul MODELE DE REFERINŢĂ OSI ŞI TCP/IP pentru care a fost elaborat

materialul are alocate un număr de 120 ore, din care:

Competenţa /
Rezultatul Teme Fişe suport
învăţării

Descrie modelul  Tema 1. Modelul de referinţă  Fişa suport - Modelul OSI:

de referinţă OSI OSI structură şi funcţionare

Prezintă modelul  Tema 2. Modelul TCP/IP  Fişa suport - Modelul

TCP/IP TCP/IP: structura şi
functionare

Compară  Tema 3. Comparaţie între  Fişa suport - Compararea

modelele OSI şi modelele OSI şi TCP/IP modelelor OSI şi TCP/IP
TCP/IP

Absolventul învăţământului postliceal trebuie să fie capabil să utilizeze echipamentele

reţelelor de calculatoare, să cunoască şi să utilizeze protocoale şi terminologii de reţea,
să cunoască şi aplice topologii de reţele locale (LAN) şi reţele globale (WAN), modele
de referinţă OSI (Open System Interconnection), să utilizeze cabluri, unelte pentru
cablarea structurată, router-e în conformitate cu standardele în vigoare.

1
Tema 2. Modelul TCP/IP
Fişa suport - Modelul TCP/IP: structură şi funcţionare

Modelul de referinţă TCP/IP

Deşi modelul de referinţă OSI a fost creat pentru asigurarea interoperabilităţii

echipamentelor de reţea, modelul TCP/IP a fost conceput pentru a oferi o referinţă
pentru dezvoltarea de protocoale compatibile.

Modelul de referinţă TCP/IP şi stiva protocolului TCP/IP (TCP/IP protocol stack) au

făcut posibilă comunicarea între două computere aflate în oricare parte a lumii, cu
viteza luminii.

Astfel, TCP (Tranmission Control Protocol) are rolul de împărţire a datelor în

pachete şi asigură transmiterea corectă a mesajelor între computere. Pachetele sunt
numerotate, putându-se verifica primirea lor în forma în care au fost transmise şi
reconstituirea mesajelor lungi, formate din mai multe pachete.

IP (Internet Protocol) asigură livrarea pachetelor numai dacă în funcţionarea

reţelelor nu apar erori. Dacă un mesaj este prea lung, IP cere fragmentarea lui în mai
multe pachete. Transmiterea pachetelor IP se face între calculatoare gazdă şi nu direct
între programele de aplicaţie.

Protocolul TCP/IP are avantajul că nu depinde de configuraţia hardware, de mediile de

transmisie, şi este suportat de majoritatea sistemelor de operare.

Spre deosebire de OSI, modelul TCP/IP are doar patru niveluri:

4 Aplicaţie
3 Transport
2 Internet
1 Acces reţea
Deşi două dintre niveluri au acelaşi nume ca la modelul OSI, nu trebuie confundate între
ele pentru că fiecare nivel are funcţii total diferite pentru fiecare model în parte.

Nivelul Aplicaţie

Proiectanţii TCP/IP au
considerat că protocoalele
de nivel superior trebuie să
includă detaliile nivelurilor
prezentării şi sesiunii ale
modelului OSI. Pur şi simplu
au creat un nivel aplicaţie
care manevreaza
protocoalele de nivel
superior, problemele de
reprezentare, codificările şi TCP/IP
controlul dialogurilor. TCP/IP
combină toate aceste
deziderate într-un singur
nivel, care asigură
împachetarea corectă a
datelor pentru nivelul următor.

Nivelul Aplicaţie oferă servicii de reţea aplicaţiilor utilizator cum ar fi browserele web,
programele de e-mail, terminalul virtual (TELNET), transfer de fişiere (FTP).

Nivelul Transport

Nivelul transport al modelului

TCP/IP administrează transmisia
de date de la un computer la
altul, asigurând calitatea
serviciului de comunicare,
siguranţa liniei de transport,
controlul fluxului şi detecţia şi
corecţia erorilor. Una dintre
TCP/IP funcţiile acestui nivel este de a
împărţi datele în segmente mai
mici pentru a fi transportate uşor
prin reţea. El este proiectat astfel
încât să permită conversaţii între entităţile pereche din gazdele sursă, respectiv,
destinaţie.

În acest sens Nivelul Transport implică două protocoale capăt-la-capăt: protocolul de

control al transmisiei (TCP) şi protocolul datagrama al utilizatorului (UDP)
TCP (Trasmission Control Protocol) este un protocol sigur orientat pe conexiune care
permite ca un flux de octeţi trimişi de pe o maşină să ajungă fără erori pe orice altă
maşină din reţea. Orientarea pe conexiune nu semnifica faptul că există un circuit între
computerele care comunică, ci faptul că segmentele nivelului Aplicaţie călătoresc
bidirecţional între două gazde care sunt conectate logic pentru o anumită perioadă.
Acest proces este cunoscut sub denumirea de packet switching.

TCP/IP fragmentează fluxul de octeţi în mesaje discrete şi pasează fiecare mesaj

nivelului Internet. TCP tratează totodată controlul fluxului pentru a se asigura că un
emiţător rapid nu inundă un receptor lent cu mai multe mesaje decât poate acesta să
prelucreze.

Al doilea protocol din acest nivel, UDP (User Datagram Protocol), este un protocol
nesigur, fără conexiuni, destinat aplicaţiilor care doresc să utilizeze propria lor
secvenţiere şi control al fluxului. Protocolul UDP este de asemenea mult folosit pentru
interogări rapide întrebare-răspuns, client-server şi pentru aplicaţii în care comunicarea
promptă este mai importatntă decât comunicarea cu acurateţe, aşa cum sunt aplicaţiile
de transmisie a vorbirii şi a imaginilor video.

Nivelul Internet

Iniţial nivelul reţea trebuia

să asigure rutarea
pachetelor în interiorul
unei singure reţele. Cu
timpul a apărut
posibilitatea interconexiunii
între reţele, astfel încât
acestui nivel i-au fost
adăugate funcţionalităţi de
TCP/IP
comunicare între o reţea
sursă şi o reţea destinaţie.

Pe lângă rolul nivelului

Internet de a trimite
pachete de la sursă spre reţeaua internetwork (dintre reţele) este şi cel de a controla
sosirea lor la destinaţie indiferent de traseul sau reţelele traversate până la destinaţie.
Protocolul specific care guvernează acest nivel se numeşte protocol Internet (IP). În
acest nivel se realizează alegerea căii optime şi distribuirea pachetelor. Acesta este
locul unde acţioneaza routerul în internet.

În stiva TCP/IP, protocolul IP asigură rutarea pachetelor de la o adresă sursă la o

adresă destinaţie, folosind şi unele protocoale adiţionale, precum ICMP sau IGMP.
Determinarea drumului optim între cele două reţele se face la acest nivel.
Comunicarea la nivelul IP este nesigură, sarcina de corecţie a erorilor fiind plasată la
nivelurile superioare (de exemplu prin protocolul TCP). În IPv4 (nu şi IPv6), integritatea
pachetelor este asigurată de sume de control.

Nivelul Acces reţea

Pe acest nivel sunt definite

Standardele şi tehnologiile Ethernet
IEEE 802.3, precum CSMA/CD şi
10BASE-T.

Acest strat se ocupă cu toate serviciile TCP/IP

pe care le necesită un pachet IP
pentru a realiza o legatură fizică,
incluzând şi detalii legate de
tehnologiile LAN şi WAN, de medii de
transmisie, adică ceea ce fac nivelurile OSI Legătură de date şi Fizic.

Protocoalele TCP/IP

FTP HTTP SMTP DNS DNS TFTP

TCP UDP

IP

Alte LAN şi
INTERNET LAN
WAN
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de informaţică sau într-o
sală care are videoproiector sau flipchart.
CUM PREDĂM?

Se recomandă utilizarea calculatoarelor pentru activităţile de fixare a noilor

cunoştinţe.

Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe de 3-4 elevi.

Ca materiale suport se pot folosi:

 O prezentare multimedia care să cuprindă următoarele noţiuni:
o pentru fiecare nivel: denumire nivel, rol şi funcţionare.
o prezintarea transferului informaţiei de la un calculator la altul, prin reţea,
urmărind pas cu pas ce se întamplă la fiecare nivel.
 Activităţi interactive, de genul urmator:
o Activităţi drag & drop cu ordonarea corectă a nivelurilor TCP/IP
o Activităţi de asociere între numele nivelurilor şi numărul de ordine
o Activităţi de asociere a rolului unui nivel cu denumirea potrivită
o Activităţi de tip rebus, împerechere, completare cu noţiunile învăţate

Ca materiale de evaluare se pot folosi:

o Probe practice şi scrise
Tema 3. Comparaţie între modelele OSI şi TCP/IP
Fişa suport - Compararea modelelor OSI şi TCP/IP

Comparaţie OSI - TCP/IP

Modelul OSI şi modelul TCP/IP sunt ambele modele de referinţă folosite pentru a
descrie procesul de transmitere a datelor.

Dar de ce trebuie să le studiem pe amândouă când unul poate ar fi suficient?

Modelul OSI este folosit pentru dezvoltarea standardelor de comunicaţie pentru

echipamente şi aplicaţii ale diferiţilor producători. Specialiştii îl preferă pentru analize
mai atente şi ca fundament în orice discuţie legată de reţele.

Pe de altă parte este adevărat că TCP/IP este folosit pentru suita de protocoale TCP/IP
şi este mai folositor pentru că este implementat în lumea reală.

Ca utilizatori finali avem de-a face numai cu nivelul aplicaţie, dar cunoaşterea detaliată
a nivelurilor este vitală pentru realizarea unei reţele. Este adevărat că majoritatea
utilizatorilor nu ştiu mai nimic despre protocoale de rutare sau alte detalii, dar este de
asemenea adevărat că aceşti utilizatori nu trebuie să realizeze reţele scalabile şi sigure
aşa cum trebuie să realizeze un specialist.

Comparând cele două modele de referinţă (OSI şi TCP/IP) vedem diferenţe însă
sunt şi asemănări. Deşi modelul OSI are 7 niveluri iar TCP/IP are doar 4 niveluri, rolul
lor per ansamblu este în final acelaşi.

OSI TCP/IP
7 Aplicaţie 4

6 Prezentare Aplicaţie
5 Sesiune
4 Transport 3 Transport

3 Reţea 2 Internet

2 Legătură de date
Acces reţea
1 Fizic 1
 Asemănări

 Ambele au niveluri

 Ambele au nivelul aplicaţiei, deşi fiecare conţine servicii diferite

 Ambele au nivelurile reţelei şi transportului comparabile

 Ambele folosesc tehnologia de tip packet switching (nu cea circuit switching)

 Administratorii de reţea trebuie să le cunoască pe amândouă

Deosebiri

 TCP/IP combină în nivelul său Aplicaţie (4) nivelele Aplicaţie (7), Prezentare
(6) şi Sesiune (5) din modelul OSI.

 TCP/IP combină nivelul Legătură de date (2) şi nivelul Fizic (2) din modelul OSI
într-un singur nivel numit Acces Reţea (1).

 TCP/IP pare a fi mai simplu deoarece are mai puţine niveluri.

 Protocoalele TCP/IP reprezintă standardele pe baza cărora s-a dezvoltat

Internetul.

 Reţelele tipice nu sunt construite pe baza protocoalelor OSI, deşi modelul OSI
este considerat ca ghid.

 TCP / IP foloseşte protocolul UDP care nu garantează întotdeauna livrarea de

pachete precum face nivelul transport din modelul OSI.

Un specialist va folosi modelul OSI, dar şi protocoalele TCP/IP. Va privi protocolul TCP
ca pe un protocol al nivelului Transport (4) din modelul OSI, IP ca pe un protocol al
nivelului Reţea (3) din modelul OSI, şi Ethernet ca o tehnologie a nivelelor Legătură
de date şi Fizic (2 şi 1) din modelul OSI.
 Concluzii:

Avantajele oferite de împărţirea reţelelor în niveluri sunt:

- Standardizarea componentelor reţelelor, permiţând astfel crearea acestora de

către diversi producători.

- Permiterea comunicării între tipuri diferite de componente software şi hardware.

- Previne ca schimbările apărute într-un nivel să nu afecteze celelalte niveluri,

permiţând astfel dezvoltarea rapidă a acestora.

- Fenomenul de comunicare în reţea este descompus în părţi mai mici şi implicit

mai simple.

- Comunicarea prin reţea devine mai puţin complexă, înţelegerea şi învăţarea

modului în care informaţia este trimisă şi primită devenind mai uşor de făcut.

Studierea acestor niveluri permite să înţelegem cum circulă pachetele de date de la

o reţea la alta şi ce echipamente operează în fiecare nivel în momentul când informaţia
circulă prin el. Astfel troubleshooting-ul problemelor care pot apărea în cursul fluxului
pachetului de date se poate face mai uşor.
Sugestii metodologice
UNDE PREDĂM? Conţinutul poate fi predat în laboratorul de informaţică sau într-o
sală care are videoproiector sau flipchart.
CUM PREDĂM?

Se recomandă utilizarea calculatoarelor pentru activităţile de fixare a noilor

cunoştinţe.

Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe de 3-4 elevi.

Ca materiale suport se pot folosi:

 O prezentare multimedia care să cuprindă următoarele noţiuni:
o Diferenţele şi asemănările dintre cele două modele
 Activităţi interactive, de genul urmator:
o Activităţi drag & drop pentru evidenţierea asemănărilor şi diferenţelor între
cele două modele
o Activităţi de tip rebus, împerechere, completare cu noţiunile învăţate

Ca materiale de evaluare se pot folosi:

o Probe practice şi scrise
IV. Fişa rezumat
Unitatea de învăţământ __________________

Fişa rezumat

Clasa ________________ Profesor______________________

Nume şi Competenţa 1 Competenţa 2 Competenţa 3

Nr.
prenume Observaţii
Crt. A1 A2 AX A1 A2 A3 A1 A2 A3
elev
1 zz.ll.aaaa1
2
3
4
...
Y

1 zz.ll.aaaa – reprezintă data la care elevul a demonstrat că a dobândit cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile vizate prin activitatea respectivă

11
V. Bibliografie

1. CCNA (2005) -Ghid de studiu independent, Bucureşti:Editura Bic All

2. Peterson, Larry., Davie, Bruce .(2001). Reţele de calculatoare.O abordare

sistematică, Bucureşti:Editura ALL Educational

3. Cristea, Valentin.,Nicolae, Ţăpuş.(1992). Reţele de calculatoare, Bucureşti:

Editura Teora

4. Bănică, Ion. (1998). Reţele de comunicaţii între calculatoare, Bucureşti:

Editura Teora

5. Munteanu, Adrian., Greavu, Valerică.(2006), Reţele de calculatoare,

proiectare şi administrare, Iaşi:Editura Polirom

6. Held, Gilbert. (1998), Comunicaţii de date, Bucureşti: Editura Teora

7. ***.La www.iana.org/assignments/port-numbers. 08.05.2009

8. ***. La http://www.wikipedia.org/. 04-12.05.2009

9. ***.La http://windowshelp.microsoft.com/Windows/ro-RO/help/81b6d4b7-
905e-4d70-8379-7934913fedb01048.mspx . 08.05.2009

10. ***. La http://fpce9.fizica.unibuc.ro/telecom/internet_prot_ip.htm.

28.04.2009

11. *** La http://www.cs.ubbcluj.ro/~rlupsa/edu/reţele-2003/c11.html.

05.05.2009

12. ***. La http://www.link.ro/articole/tcpip.htm 09.05.2009

13. ***. La http://studentclub.ro/tiberiur/archive/2005/11/11/12211.aspx

02.05.2009

14. ***. La http://cisco.netacad.net 23.04.2009

15. ***. La http://profs.info.uaic.ro/~busaco/teach/courses/net/docs 02.05.2009

16. ***.La http://www.dcd.uaic.ro/default.php?pgid=58&t=site 02.05.2009

17. ***.La jan.newmarch.name/distjava/ socket/lecture.html 04.05.2009

18. ***.La www.easyzonecorp.net/ network/view.php?ID=285 10.05.2009

19. ***.La http://www.stud.usv.ro 12.05.2009

12
20. ***.La http://profs.info.uaic.ro/~busaco/ 24.04.2009

21. ***.La http://www.runceanu.ro 22.04.2009

22. ***.La http://webhost.uoradea.ro/cpopescu/ 30.04.2009