CURSUL 4 Partea 2

Piata organizatiilor social politice

Trasaturi specifice ale pietii organizatiilor sociale si politice

Dincolo de diferentele existente intre organizatiile sociale care activeaza in

domenii atat de putin asemanatoare, pot fi, totusi, identificate cateva trasaturi specifice
ale pietei acestor organizatii:
 necesitatea existentei unor surse gratuite de finantare si de forta de munca. Spre
deosebire de intreprinderi, care se autofinanteaza din profit si angajeaza personal
organizatiile sociale trebuie sa convinga subscriptorii si sa mobilizeze militantii.
Aceasta presupune o orientare multilaterala a activitatii de marketing.
 in multe cazuri cererea din partea grupurilor-tinta imbraca forma unei cereri
neexprimate, latente, uneori organizatia confruntandu-se cu lipsa de interes sau
chiar cu adversitatea anumitor membri ai grupurilor tinta vizate vis-à-vis de
propunerile de modificare a comportamentului acestora.
 Caracterul preponderant intangibil al prestatiei effectuate de catre organizatie in
directia grupurile-tinta. In marea majoritate a cazurilor este vorba despre
transmiterea unor idei si prestarea unor servicii, si, foarte rar , despre realizarea
si/sau comercializarea unor produse tangibile.
 Caracterul preponderant nemonetar al contraprestatiei effectuate de catre
grupurile-tinta vizate. Din perspectiva beneficiarilor, marea majoritate a
prestatiilor organizatiilor sociale sunt gratuite, in putine cazuri acestia platind o
suma de bani, care acopera, total sau partial, costurile organizatiei.
In ceea ce priveste piata organizatiilor politice, cele mai importante aspecte
sunt legate de piata electorala. In privinta acesteia, exista tentatia de a o defini prin
numarul de persoane avand drept de vot intr-o anumita circumscriptie. Studii
effectuate in aceasta directie demonstreaza , insa, ca, “alegatorul se hotaraste in
functie de perceptiile si reprezentarile pe care si le face despre candidatii existenti”.
Concluzia imediata este, deci, ca definitia pietei electorale nu poate face abstractie de
candidatii inscrisi in cursa electorala.
Pe de alta parte, exista si alegatori care , fie ca nu sunt interesati de politica, in
general, si de politica in special, fie ca nu-si regasesc aspiratiile in nici unul dintre
candidatii existenti. Este foarte probabil ca acestia sa nu participe la vot.
In aceste conditii se impune o distinctie intre notiunile de alegatori, non-
alegatori relative si non-alegatori absolute, ceea ce conduce la delimitarea categoriilor
de “piata electorala efectiva” si “piata electorala potentiala”.
Alegatorii sunt persoanele cu drept de vot care, la un anumit moment, sunt
hotarate sa voteze cu unul dintre candidatii inscrisi in mod oficial in cursa electorala,
optiune pe care o vor concretiza in ziua alegerilor. Din punctual de vedere al unui
candidat, alegatorii se impart in alegatori proprii si alegatori ai candidatilor
concurenti.
Non-alegatorii relative sunt persoanele cu drept de vot, care la un moment,
fie nu sunt hotarate daca sa voteze sau nu, fie nu stiu pe care candidat il vor vota. Din
perspective marketingului electoral, aceasta categorie de alegatori este cea mai
importanta, intrucat se considera ca este inefficient sa te concentrezi asupra
alegatorilor deja convinsi sa voteze (cel mult, trebuie sa ii determine sa participe la
vot), dupa cum este inefficient sa te adresezi alegatorilor hotarati sa voteze un alt
candidat (cel mult poti incerca sa le zdruncini increderea in acesta sis a ii determine
sa nu se prezinte la vot). In schimb, alegatorii indecisi, care, de regula, reprezinta cel
putin 20-25% din electorat, constituie tinta predilecta a strategiilor si tacticilor de
marketing electoral.

“Studii efectuate in Statele Unite prin metoda panelelor au evaluat

procentajul alegatorilor susceptibili de a-si modifica intentiile de vot in cursul
campaniei electorale la 5-10% din totalul alegatorilor, iar procentajul alegatorilor
care trec dintr-o stare de idecizie la alegere intre 10 si 25% din total. Ceea ce
conduce la concluzia ca 15-35% din alegatori ar putea fi influentati”* in timpul
campaniei electorale, inclusiv prin mijloace de marketing electoral.
* Albuy, Serge – “Marketing et communication politique”, L’ Harmattan, Paris,
1994, p.275.

In categoria non-alegatorilor absoluti sunt incluse persoanele care din

motive stabilite prin lege, nu au posibilitatea de a vota (de exemplu, articolul nr.34
din Constitutia Romaniei precizeaza ca nu au drept de vot cetatenii care nu au imlinit
18 ani pana in ziua desfasurarii alegerilor, debilii sau alienatii mintali pusi sub
interdictie, precum si persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva,
la pierderea drepturilor electorale), precum si persoanele care desi au drept de vot,
sunt hotarate sa nu voteze.
Pornind de la conturarea acestor trei categorii de persoane, se poate afirma
ca numarul alegatorilor constituie dimensiunea cantitativa a pietei electorale
effective, datorita certitudinii ca, in ziua alegerilor, acestia vor trece prin fata urnelor
de vot.
Daca la numarul alegatorilor se adauga cel al non-alegatorilor relativi, se
obtine dimensiunea cantitativa a pietei electorale potentiale. Acesta exprima
dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi in cadrul carora urmeaza sa
aiba loc confruntarea electorala.
In fine, prin insumarea alegatorilor, non-alegatorilor relativi si a non-
alegatorilor absoluti, se obtine populatia de referinta, cea la care se va raporta
activitatea viitoare a celor alesi.

Mergand in aceesi directie, un model interesant propune Denis Lindon, realizand o segmentare a
pietei electorale din punctul de vedere al unui candidat. Astfel “corpul electoral este impartit in
patru categorii:
 alegatorii castigati = cei care vor vota, in mod sigur, pentru candidadatul respective;
 alegatorii fragili = cei care, in momentul anchetei, au o usoara preferinta pentru el, dar
ar putea, inca, sa si-o modifice;
 alegatorii potentiali = cei care au o usoara preferinta pentru unul dintre concurentii sai;
 alegatorii exclusi = cei care, in mod sigur, vor vota cu un alt candidat.
Cele doua categorii centrale, alegatorii fragili si alegatorii potentiali, constituie pentru
candidat segmentele critice ale electoratului si trebuie sa fie alese tinte prioritare ale companiei
sale”

Sursa: Lindon, Denis - “Le marketing politique”, Dalloz, Paris, 1986, p. 84

 Piata electorala are o serie de trasaturi specifice, care nu se regasesc in cazul
pietei bunurilor si serviciilor:
 dimensiunile potentiale ale pietei electorale sunt mult mai clar precizate. Se
cunoaste atat numarul celor care au drept de vot , cat si numele si adresele
exacte ale acestora, ceea ce constituie premise favorabile pentru o cercetare
riguroasa a pietei electorale;
 dezvoltarea pietei electorale are loc doar pe cale extensive, prin modificarea
numarului persoanelor care voteaza. Spre deosibire de piata bunurilor de larg
consum, de exemplu, unde este posibila o sporire a consumului mediu , pe
piata electorala fiecare alegator dispune de un singur vot;
 invingatorul ia totul.In viata politica exista anumite “praguri de
rentabilitate” fixate prin lege. In sistemul electoral proportional aplicat la
alegerile legislative din tara noastra, de exemplu, unui partid ii sunt necesare
3% din voturi pentru a intra in parlament, iar un candidat are nevoie, in cazul
alegerilor in care se aplica sistemul electoral majoritar, de +50% + 1 din
voturi pentru a fi ales. Neatingerea acestor praguri constituie un esec
electoral, in timp ce o firma, chiar daca nu atinge o anumita cota de piata
exprimata in unitati fizice, are posibilitatea de a actiona asupra pretului de
vanzare, asupra gamei de produse etc., pentru a-si asigura rentabilitatea.
Drept urmare in cazul unor alegeri exista un singur invingator si mai multi
invinsi, in timp ce in viata economica este posibil ca toate firmele sa fie
castigatoare;
 caracterul discontinuu al intalnirilor electorale. Daca o firma poate efectua
in orice moment acte de vanzare-cumparare, alegerile sunt programate la o
data fixa, intre doua alegeri succesive existind, de regula, un interval de timp
important. Chiar recomanda ca activitatea de marketing sa inceteze intre
doua intalniri electorale, aceasta situatie confera din punct de vedere
practice, anumite particularitati intocmirii si implementarii unui program de
marketing electoral.
 caracterul implicant al actului de votare. A bea Coca Cola nu inseamna a uri
Pepsi Cola, dupa cum a cumpara un televizor Samsung nu presupune un
sentiment de dispret fata de televizoarele Philips. In schimb, un vot pentru
candidatul A este, in acelasi timp, un vot impotriva candidatului B, iar,
pentru unii alegatori, acest moment are o incarcatura afectiva pe care, in
planul vietii publice, poate doar marile competitii sportive o mai au.