1.

Istoria constitutionalismului in Romania

Constitutia (legea fundamentala a statului roman) care reglementeaza, printre altele,
rincipiile de organizare a statului, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor si
autoritatile publice fundamentale.
 Primul proiect de constitute - Constituţia cărvunarilor - elaborat la Iaşi, în 1822 - indica
tendinţa introducerii sistemului modern de guvernare, necesitatea separării puterilor în stat.      
 Regulamentele Organice - documente cu rol de constituţie - elaborate de boierimea română
între anii 1827-1828 şi finalizate în 1831 (Ţara Românească) şi 1832 (Moldova) au rămas in vigoare
până în 1858.
 Problamatia de la Islaz (perioada de aplicare iunie – septembrie 1848)
In urma războiului Crimeii (1853-1856) emanciparea de sub dominaţia rusă a avut implicaţii şi
asupra cadrului constituţional al Principatelor Române - structurat în conformitate cu Convenţia de
la Paris (1858) - rezultat al acordului dintre puterea suzerană (Imperiul otoman) şi puterile garante.
Convenţia de la Paris prevedea:
- rol de constituţie pentru Principate
- a stabilit un nou statut politico-juridic al Principatelor
- se constituiau Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei sub suzeranitatea otomană şi garanţia
colectivă a Marilor Puteri.
- era instaurat pentru prima dată statul de drept - marcându-se o ruptură radicală faţă de
guvernarea autoritaristă specifică epocilor de dominaţie otomană şi rusească
separarea puterilor în stat:
              - puterea executivă: domn, guvern (separat pentru fiecare ţară);
              - puterea legislativă: domn, Adunare legislativă (separat pentru fiecare ţară);
              - puterea judecătorească: Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie de la Focşani (institutie
comună)
 Prin lovitura de stat din 1864 – Al. I. Cuza a impus un nou act constituţional - Statutul
Dezvoltator al Conventiei de la Paris - îmbina democraţia (era menţinut principiul separării puterilor
în stat) cu domnia personala (prerogative importante reveneau domnitorului):
- Domnul - ales pe viaţă prin vot cenzitar
- atribuţii: numea miniştrii, sancţiona legile, dizolva Adunarea.
CONSTITUŢIILE ROMÂNIEI CARE AU PROMOVAT PRINCIPII DEMOCRATICE
Inlăturarea lui Al. I. Cuza şi aducerea prinţului străin - a urgentat elaborarea unei noi legi
fundameniale a statului.
CONSTITUŢIA DIN 1866
A avut ca model Constituţia belgiană din 1831 - considerată atunci cea mai liberală din Europa,
adaptată condiţiilor româneşti. Adunarea Constituantă (aleasa în aprilie 1866) - adoptă noua
Constituţie (8 titluri şi 133 articole), care este promulgate de domn la 1 iulie 1866.
 Caracteristicile Constitutiei:
- prima constitutie internă românească;
- promulgată fără aprobarea Marilor Puteri;
- este un act de factură liberală.
Principii:
- suveranitatea naţională;
- guvernarea reprezentativă şi responsabilă;
- separarea puterilor în stat;
- responsabilitate ministerială;
- monarhia ereditară;
- libertăţi şi drepturi cetăţeneşti (libertatea conştiinţei, libertatea învăţământului, libertatea presei,
libertatea întrunirilor şi asocierilor).
Principiul separării puterilor în stat:
a. Puterea executivă: exercitată de domn şi guvern.
Domn – atribuţii: - numeşte şi revocă miniştri;
- drept de amnistie politică;
- numeşte si confirmă în toate funcţiile politice;
- drept de a bate moneda;
- conduce armata;
- drept de a dizolva Parlamentul;
- iniţiativă legislativă;
- acordă distincţii şi decoraţii;
- drept de veto absolut.
Guvernul : - exercită alături de domn puterea executivă; - prezintă proiecte de legi.
b. Puterea legislativă: exercitată de domn şi Parlament.
Parlamentul (bicameral): - atribuţii: - drept de iniţiativă şi sancţiune a legilor; - drept de interpelare;
- acordă sau retrage încrederea sa guvernului; - Adunarea Deputaţilor discută şi votează bugetul.
Domnul: avea drept de iniţiativă legislativă, sancţiona şi promulga legile şi avea drept de veto.
c. Puterea judecatorească: - exercitată prin: Curţi de judecată; Tribunale; instanţa supremă: Inalta
Curte de Justiţie şi Casaţie
Sistemul electoral - bazat pe vot cenzitar, alegătorii fiind împărţiţi în colegii eletorale (4 colegii).
Importanţa Constituţiei din 1866:
• a creat cadrul necesar functionării instituţilor moderne;
• a reglementat statutul monarhiei în România;
• a fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a independenţei;
• prevedea ereditatea domniei şi atribuţiile unui domn suveran, depăşind statutul de autonomie,
recunoscut prin tratatele internaţionale;
• nu amintea nimic de suzeranitatea otomană şi de garanţia colectivă a puterilor europene.
CONSTITUŢIA DIN 1923
Infăptuirea statului naţional unitar român în 1918 reclama unificarea organizării de stat si a
legislaţiei menite să favorizeze progresul întregii naţiuni. Proiectul acestei constituţii a aparţinut
Partidului Naţional Liberal şi a fost promulgată la 28 martie 1923.
Principii:
1. principiul suveranităţii naţionale (Regatul României era declarat stat naţional unitar şi indivizibil,
teritoriul sau fiind inalienabil (art. 1 şi 2); puterea în statul român aparţine naţiunii).
2. proprietatea are funcţie socială (funcţia socială a proprietăţii este exprimată prin faptul că se
admite pentru cauze de utilitate publică. Deci, interesele generale ale comunităţi sunt prioritare în
faţa celor individuale, dar dreptul de proprietate este garantat (art. 17).
3. conform Constituţiei din 1923 - regimul politic consacrat era un regim democratic.
4. separaţia puterilor în stat: legislativă, executivă, judecătorească
- Regele şi Parlamentul: drept de legiferare
- Parlamentul:
ales prin vot universal;
minorităţile sunt reprezentate de drept în Parlament;
pentru intrarea in vigoare a legilor este nevoie de acordul ambelor instituţii.
- Regele si Guvernul conduc activităţile curente ale statului.
- Regele:
- numeşte şeful guvernului;
- are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor;
- este seful armatei;
- are drept de a bate moneda;
- conferă decoraţii si grade militare;
- are drept de amnistie si graţiere;
- orice act al regelui trebuie contrasemnat de un ministru care-şi asumă astfel răspunderea.
- Curtea de Casaţie si Justiţie
- instituţia supremă de judecată;
- se pronunţa cu privire la constituţionalitatea legilor;
- judecătorii sunt inamovibili
- asigură independenţa judecătorilor.
5. Constitutia din 1923 - înscria şi o serie de drepturi si libertăţi democratice:
• introducea votul universal, egal şi direct (pt bărbaţii de peste 21 de ani);
• egalitatea tuturor în faţa legii;
• desfiinţarea privilegiilor de clasă;
• libertatea muncii;
• libertatea conştiinţei şi a învăţământului;
• libertatea presei;
• garanta libertăţi individuale.
Importanţa:
• cea mai înaintată constitutie din istoria de până atunci a României;
• una dintre cele mai avansate constiţutii din Europa;
• a asigurat funcţionarea regimului democratic din România.
CONSTITUTIA DIN 1991
Prabuşirea regimului comunist în România şi revenirea la un regim democratic după 1989 a
impus necesitatea elaborării unei noi Constituţii Constitutia din 1991 - adoptată de Adunarea
Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi revizuită în 2003. Noua Constituţie a ţării - îmbina tradiţia
democratică a României cu noile principii constituţionale europene:
- Referitor la drepturile românilor:
• dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică sunt garantate, pedeapsa cu moartea,
tortura sunt interzise;
• libertatea individuală si siguranţa persoanei sunt inviolabile;
• dreptul la liberă circulaţie în ţară şi străinătate;
• secretul corespondenţei;
• libertatea de exprimare;
• dreptul la informatie;
• dreptul la învăţătură; se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii;
• dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor, inclusiv;
• dreptul de a fi ales;
• libertatea întrunirilor, libertatea de opinie;
• dreptul de proprietate este inviolabil;
• dreptul de a fi ales în Parlamentul European.
- Referitor la teritoriul Romaniei:
• România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Forma de guvernământ
este republica;
• voinţa statului român de a întreţine şi dezvolta relaţii paşnice cu toate statele şi în acest cadru
relaţii de bună vecinatate;
• suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale
reprezentative si prin referendum.
- Referitor la puterile statului;
• are la baza principiul separaţiei puterilor în stat;
• Parlamentul bicameral este organul reprezentativ al poporului român si unica autoritate legiuitoare
a ţării;
• dreptul ce se acordă minorităţilor naţionale ale caror organizaţii nu întrunesc numărul de voturi
pentru a avea cel puţin un loc în forul legislativ al ţării de a fi reprezentaţi în Parlamentul României;
• iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor;
• legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare preşedintelui României;
• Preşedintele României veghează la respectarea Constitutiei si la buna funcţionare a autorităţilor
publice. In acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum si
între stat si societate;
• Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament asigură realizarea politicii
interne si externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice;
• Puterea judecătorească este exercitată de către instanţele judecătoreşti. Acestea includ Curtea
Supremă de Justiţie, care are un statut constituţional, celelalte instanţe urmând a fi stabilite prin
lege.
CONSTITUŢII BAZATE PE CONCEPŢII AUTORITARE ŞI TOTALITARE
CONSTITUTIA DIN 1938
Elaborată în timpul domniei lui Carol al II-lea:
• consacra principiul supremaţiei regelui, majoritatea puterilor sunt concentrate în mâna regelui.
• suprima separaţia puterilor în stat:
- puterea legislativă o exercita regele prin intermediul Parlamentului bicameral, limitat numai la
legiferare şi având un caracter corporativ;
- puterea executivă o exercita tot regele, prin guvern, numit şi revocat tot de rege, fără răspundere
politică faţă de parlament.
• libertăţile şi drepturile democratice erau restrânse.
CONSTITUTIA DIN 1948
Instaurarea regimului comunist în România impune şi elaborarea unei noi Constituţii, care să
consfiinţească ideologia comunistă.
Alcătuită după modelul Constituţiei sovietice în vigoare:
• în R.P.R. organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Naţională (M.A.N.), unicul organ
legislativ al ţării;
MAN: alegea Prezidiul MAN, forma guvernul (Consiliul de Miniştri), modifica Constituţia, vota legile
şi bugetul
Prezidiul MAN:
- emitea decrete
- convoca Adunarea
- numea şi revoca miniştrii
- încheia tratate internaţionale
- este răspunzător de întreaga activitate faţă de M.A.N.
 • Guvernul este organul executiv şi administrativ al R.P.R. Este responsabil de activitatea sa şi dă
seama de ea în faţa Marii Adunări Naţionale şi a Prezidiului M.A.N. În perioada dintre sesiuni
guvernul are în sarcina sa conducerea administrativă a statului.
• instanţele judecătoreşti sunt Curtea Supremă, tribunalele şi judecătoriile populare.
CONSTITUTIA DIN 1952
Copiază constituţia stalinistă din 1936:
• sublinia rolul conducător al partidului unic în stat;
• principiul de bază al puterii de stat: dictatura proletariatului;
• regimul de stat al României este ,,regimul democratiei populare” care reprezintă puterea oamenilor
muncii, iar statul democrat popular este o forma a dictaturii proletariatului exercitată de Partidul
Comunist. In fapt, toate instituţiile de stat erau subordonate faţă de partid.
CONSTITUTIA DIN 1965
• Partidul Muncitoresc Român redevine Partidul Comunist Român; numele ţării se schimbă din
R.P.R. în R.S.R.
• PCR era considerat „forţa conducătoare” a întregii societăţi
• statul era socotit proprietarul întregii bogăţii a ţării
• organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste este Marea Adunare Naţională, unicul
organ legiuitor.
• Consiliul de Stat (creat în 1961, înlocuia Prezidiul MAN) era organ al puterii de stat subordonat
M.A.N.
• Prin legea nr. 1 din 1974, care modifica Constituţia, a fost instituită funcţia de preşedinte al R.S.R.
atribuţiile exercitate pană atunci de Consiliul de Stat au revenit şefului statului.
2. Structura Constitutiei si mecanismele Constitutionale
Adoptata pe 21 noiembrie 1991 prin vot uninominal in sedinta Adunarii Constitutionale
(denumirea data parlamentului pe o perioada de 18 luni pentru adoptarea Constitutiei Romaniei.
Constitutia a fost validata prin referendum la 8 decembrie 1991 si a intrat in vigoare la 13 decembrie
1991). Cuprindea 152 de articole grupate in 7 titluri. Aceasta este revizuita in 2003 pentru a pregati
aderarea Romaniei la Nato si UE. A fost aprobata prin referendum de catre cetateni. Dupa
Revizuire cuprindea 156 de articole grupate in 8 titluri.
 ● Structura Constituției României
Constituția României a fost adoptată pe 21 noiembrie 1991 prin vot nominal
în ședința Adunării Constituționale. Adunarea Constituțională reprezintă denumirea
dată Parlamentului pe o perioadă de 18 luni, pentru adoptarea Constituției României.
Constituția a fost validată prin referendum la 8 decembrie 1991 și a intrat în vigoare
la 13 decembrie 1991. Cuprindea 152 de articole, grupate în 7 titluri.
Constituția din 1991 a fost revizuită în 2003 cu scopul de a permite
aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și la
Uniunea Europeană (U.E.). Ea a fost aprobată prin referendum de cetățeni. După
revizuire, Constituția României cuprinde 156 de articole grupate în 8 titluri.
- principii cu privire la caracteristicile statului român;
- elemente constitutive ale statului - teritoriu,
Titlul I popor, cetățenie, identitate, pluralism;
Principii generale - legăturile cu alte state;
- simbolurile naționale.

Titlul II
- drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
Drepturile, libertățile
ale cetățenilor români;
şi îndatoririle
- rolul și atribuțiile Avocatului Poporului.
fundamentale

- modul de organizare și de funcționare a autori-

Titlul III tăților publice;
- atribuțiile și responsabilitățile autorităților
Autoritățile publice publice;
- raporturile dintre autoritățile publice.

Titlul IV - principiile care stau la baza economiei românești;

Economia şi - moneda națională;
finanțele publice - modul de formare, administrare și întrebuințare
a bugetului public de stat.

- modul de organizare a Curții Constituționale;

- atribuțiile Curții Constituționale (Principala
Titlul V atribuție a Curții Constituționale este de a verifica
Curtea Constituțională și de a se pronunța asupra constituționalității
legilor).

- prevederi referitoare la integrarea în Uniunea

Titlul VI
Europeană;
Integrarea
- prevederi referitoare la aderarea la Tratatul
euroatlantică
Atlanticului de Nord.

23
 Titlul VII - cine poate să inițieze revizuirea Constituției;
Revizuirea - procedura de revizuire a Constituției;
Constituției - limitele revizuirii Constituției.

Titlul VIII
- condițiile în care Constituția intră în vigoare;
Dispoziții finale
- precizări privind republicarea Constituției.
şi tranzitorii

Află mai multe!

Primele Constituții ale epocii moderne au fost:
■ Constituția S.U.A. (1787) - prima Constituție scrisă din lume;
■ Constituția Franței (1791) - prima Constituție scrisă din Europa.

Reține!
Constituția României cuprinde
principii generale, precizări referitoare
la drepturile, libertățile și îndatoririle
cetățenilor, prevederi referitoare la or-
ganizarea statului, la economia și finan-
țele publice, la Curtea Constituțională,
la integrarea euroatlantică, precum și
la modul în care Constituția poate fi
revizuită.
Prima Constituție a
României, din 1866, a fost
adoptată după modelul
constituției belgiene din 1831,
considerată cea mai libera-
lă constituție din Europa
acelor timpuri.

Dicționar
a adera: a deveni parte la un tratat
a intra în vigoare: a fi valabil din acel moment (despre legi, tratate etc.)
referendum: consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asu-
D
I
C
Ț
I

pra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor
O
N
A
R

probleme de interes general

a revizui: a cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea și a corecta eventua-
lele lipsuri; a revedea
a valida: a confirma, a recunoaște valabilitatea unui act/ document
vot nominal: votul care se desfășoară prin apelarea celor care votează
24
 c. valori si principii contitutionale
Regimurile democratice funcți-onează în baza unor valori și principii specifice. Principiile
democratice situează acțiunea politică în funcție de anumite valori.
Conform Constituției României, principiile consacrate sunt:
1. suveranitatea poporului (poporul decide asupra propriului destin);
2. forma republicană de guvernământ;
3. caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român;
4. separarea puterilor în stat (exercitarea puterii politice de către mai multe autorități/ instituții
publice diferite, cu funcții specifice, controlându-se reciproc);
5. pluralismul politic (existența mai multor partide și asociații social - politice);
6. respectarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale omului și cetățeanului.
Constituția României promovează valori fundamentale politice, morale și juridice ale
democrației: viața, libertatea, demnitatea umană, egalitatea în fața legii, dreptatea, toleranța,
proprietatea, responsabilitatea, reprezentativitatea, participarea etc.

Libertatea Este valoare fundamentala intr-o societate democratica

Persoanele pot actiona conform vointei proprii
Este corelata cu responsabilitatea de anu afecta libertatea celorlalti
Demnitatea umana Este calitatea omului de a se respecta pe el, de a respecta drepturile
celorlalti si de a-I fi rspectate drepturile de catre ceilalti
Egalitatea in fata Fiecare ființă umană trebuie tratată în mod egal de lege și trebuie să se
legii supună acelorași legi
Dreptatea Atât cetățenii cât și autoritățile trebuie să respecte normele morale și
juridice, conform drepturilor omului și Constituției
Responsabilitatea Atât cetățenii cât și autoritățile răspund pentru faptele lor și pentru
consecințele acestora
Proprietatea Fiecare persoană are dreptul de a poseda, de a utiliza, de a dispune și de
a folosi rodul bunurilor sale, în limitele legii
Toleranta Fiecare persoană trebuie să respecte libertatea celorlalte
persoane, privind opiniile și modul acestora de gândire și de
comportament, dacă acestea nu lezează integritatea și viața
celorlalți
Reprezentativitate Intr-un stat democratic deciziile politice sunt luate de către reprezentanții
a aleși de cetățeni, în numele acestora
Participarea Implicarea cetățenilor în viața comunității, aceștia putând influența și
controla deciziile publice

d. revizuirea constitutiei
 Initiativa revizuirii Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la
propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor,
precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea
Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste
judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în
sprijinul acestei iniţiative.
Procedura de revizuire Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de
Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor
fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor
şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi
senatorilor. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult
30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Limitele revizuirii Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional,
independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ,
integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma
obiectul revizuirii. De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat
suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp
de război.
e. drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor
Drepturi – viata, libertate, aparare, libera ciruclatie, familie, exprimare, informatie, educatie,
cultura, sanatate, vot, asociere, greva, proprietate, protectia copiilor.
Datoriri – fidelitate fata de tara, apararea tarii, contributii financiare, exercitarea drepturilor si a
libertatilor.
Institutii si ractici democratice

a) Statul democratic şi principiul separării puterilor

Romania este un stat de rept democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si
libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic
reprezinta valori supreme si sunt garantate.
In statele democratice puterea emana de la popor si apartine acestuia, separarea puterilor in
stat realizandu-se pentru a nu aparea abuzul de putere. Separatia puterilor este dezbatuta inca de
pe vremea lui Aristotel si a fost consacrata de Montesquieu in 1749 in “Spiritul legilor”. Nu este o
separate in sens de rupture, ci mai degraba o organizare a puterii statului corespunzator functiilor
sale principale:
- functia legiuitoare (manifestarea suveranitatii poporului. Statul stabileste reguli a caror incalcari
sunt sanctionate)
- functia executive/administrativa (are ca obiect organizarea aplicarii si aplicarea legilor)
- functia jurisdictionala (priveste aplicarea legii in litigiile concrete care apar in societate intre insi)
In cazul inexistentei acestor trei functii/puteri acestea ar fi in mana acelorasi persoane
capatand putere discretionara. Separatia trebuie sa fie clar reglementata prin lege, prin stabilirea
unor competenta, a unor drepturi/obligatii.
Constitutia Romaniei, primul articol, al. 4 – “Statul se organizeaza potrivit principiului
separatiei si echilibrului puterilor in stat: legislative, executive si judecatoreazca, in cadrul
democratiei constitutionale”.

b) Autorităţile statului român:

AUTORITATEA LEGISLATIVĂ.

Orice stat democratic deţine un corp legiuitor a cărui principală preocupare este stabilirea
legilor care să permită traiul împreună al oamenilor, indiferent că această constituţie se numeşte:
Parlament, Congres, Dumă etc.
Parlamentul este acea instituţie a puterii care exprimă în mod esenţial principiul suveranităţii
poporului deoarece, este rezultatul voinţei alegătorilor şi prin intermediul lui sunt reflectate opiniile şi
reprezentate interesele tuturor cetăţenilor României.
Cea mai importantă atribuţie a Parlamentului este aceea de a adopta legi obligatorii pentru
toţi cetăţenii.
Puterea legislativă a Parlamentului este limitată de faptul că mai pot avea iniţiative legislative
şi Guvernul şi electoratul.
Alte atribuţii ale Parlamentului:
- adoptarea bugetului,
- aprobarea programului Guvernului, a componentei acestuia sau revocarea acestora,
- organizarea armatei şi a apărării naţionale,
- organizarea administrativ-teritorială.
- organizarea generală a învăţământului etc.
Potrivit Constituţiei, Parlamentul poate controla activitatea Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării, activitatea Băncii Naţionale şi a Curţii de Conturi şi a Serviciului Român de Informaţii.
Unitatea de bază a Parlamentului este grupul parlamentar,alcătuit din senatori sau deputaţi
proveniţi din acelaşi partid sau din mai multe partide coalizate, atunci când acestea nu au număr
suficient de parlamentari.
Aceştia sunt aleşi prin vot universal,egal,direct,secret şi liber exprimat patru ani numită
legislatură.
Deputaţii şi senatorii trebuie să apere şi să promoveze interesele celor pe care îi
reprezintă , să-i ajute să-şi rezolve problemele, dacă acestea sunt importante pentru viaţa
comunităţii.
Între cetăţeni şi parlamentari trebuie să existe un dialog permanent, un parteneriat care să
conducă spre satisfacerea intereselor cetăţenilor şi ale comunităţilor.
Pentru a candida la un loc în Parlamentul României trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
- să fie cetăţean român cu drept de vot,
- să ai vârstă de cel puţin 23 ani pentru a candida în Camera Deputaţilor şi peste 35 ani pentru
Senat.
Nu pot candida pentru un loc în Parlamentul României persoanele care exercită profesiile
sau funcţiile următoare:
- judecător al Curţii Constituţionale,
- Avocat al Poporului,
- magistrat,
- membru al armatei sau poliţiei.
Legile adoptate de Parlament trebuie să se apropie de opţiunile majorităţii populaţiei şi să
corespundă intereselor acesteia. Ele nu trebuie să favorizeze o categorie de indivizi în detrimentul
alteia.
AUTORITATEA EXECUTIVĂ.
Guvernul este acea instituţie a puterii politice care supraveghează bunul mers al activităţilor
publice şi se preocupă de punerea în aplicaţie a legilor, în acest scop folosind chiar mijloace
coercitive.
Guvernul României este alcătuit din primul ministru, miniştri şi miniştri secretari de stat.
Primul ministru conduce Guvernul, coordonând activitatea membrilor acestuia şi urmărind ca ei să-
şi îndeplinească activităţile şi responsabilităţile ce le revin.
Membrii Guvernului nu sunt aleşi în mod nemijlocit de către cetăţeni, cu toate acestea,
Guvernul este rezultatul alegerilor.
 Atribuţiile guvernului, aşa cum sunt ele stipulate în Constituţia României, sunt: asigurarea
realizării politicii interne şi externe a ţării şi conducerea administraţiei publice.
Dacă principala atribuţie a Parlamentului este adoptarea legilor care să reglementeze viaţa
şi activitatea oamenilor şi instituţiilor dintr-un stat, principala atribuţie a Guvernului este
supravegherea respectării legilor.
Pentru a-şi putea atinge obiectivele cuprinse în programul de guvernare, Executivul trebuie
să colaboreze cu: Parlamentul, sindicatele, patronatul, partidele politice.
Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice au obligaţia constituţională de a
informa Parlamentul asupra activităţii lor.
Potrivit art. 112 din Constituţia României, încrederea acordată de către Parlament la
învestitură poate fi retrasă Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, votată de majoritatea
senatorilor şi deputaţilor. În urma adoptării acesteia, se începe procedura de demitere a Guvernului.
Guvernul este răspunzător în faţa Parlamentului pentru programul său, pentru o declaraţie
generală sau un proiect de lege.
Actele pe care Guvernul, conform Constituţiei, le poate emite sunt:hotărârile şi ordonanţele.
Administraţia publică din ţara noastră este structurată la nivel central şi local.
 La nivel central, administraţia publică de specialitate are în vedere, conform atribuţiilor sale,
organizarea ministerelor, a armatei, a Consiliului Suprem de Apărare a ţării şi a altor organe de
specialitate.
 La nivel local, administraţia publică se realizează prin intermediul consiliului local şi al
primăriilor, iar activitatea ,,se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării
serviciilor publice”.
 La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, Guvernul desemnează câte un prefect a
cărui responsabilitate este conducerea serviciilor publice din unităţile administrativ-teritoriale.
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ.
Una dintre principalele condiţii pentru ca o ţară să fie democratică şi să funcţioneze spre
binele tuturor este aceea ca, atât cetăţenii, cât şi conducătorii să respecte legile.
Pentru aceasta este necesar ca ea să funcţioneze separat, independent de puterile
legislativă şi executivă, de eventualele influenţe ale unor politicieni sau partide.
Pentru ca un judecător să ia o decizie justă trebuie să nu-i fie teamă că ar putea fi pedepsit
sau agresat. De aceea, potrivit Constituţiei, judecătorii se supun numai legii, sunt independenţi şi
inamovibili.
Judecătorii sunt propuşi Preşedintelui de către Consiliul Superior al magistraturii.
Singura instituţie abilitată prin lege să promoveze, să transfere şi să sancţioneze judecătorii
este Consiliul Superior al Magistraturii, instituţie alcătuită din magistraţi aleşi pe o durată de patru
ani de către Parlament.
 Un drept fundamental prevăzut de constituţia României este egalitatea în faţa legii a
cetăţenilor, ,,fără privilegii şi fără discriminări“.
Statul în care domneşte legea, este asigurată respectarea drepturilor fundamentale ale
oamenilor şi este împiedicat abuzul de putere se numeşte stat de drept.
Doar statul de drept permite existenţa unei societăţii democratice. Statul de drept are la bază
legi echitabile, aplicate nearbitrat de judecători şi funcţionari publici, după prevederile legii,
conştienţi de faptul că legea este deasupra tuturor şi ea este singura care ai trebui să poruncească.
PREŞEDINTELE
Rolul preşedintelui unui stat democratic modern, aşa cum prevede Constituţia, ar trebui să fie
acela al Înţeleptului din fruntea Sfatului Bătrânilor, căruia strămoşii noştri îi încredinţau soarta
comunităţii. Preşedintele României este ales de către popor prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat o dată la patru ani.
Pentru a fi ales, un candidat trebuie să întrunească în primul tur de scrutin majoritatea
voturilor alegătorilor înscrise listele electorale.
Candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi este declarat ales, iar rezultatul
scrutinului trebuie validat de Curtea Constituţională.
Conform Constituţiei, Preşedintele are voie să îndeplinească această funcţie pentru cel mult
două mandate.
Preşedintele are următoarele atribuţii:
Pe plan intern:
- numirea primului ministru şi a Guvernului pe baza votului de încredere al Parlamentului
- consultarea Guvernului cu privire la problemele urgente şi de importanţă deosebită pentru ţară
- declararea procedurii referendumului
- conferirea decoraţiilor şi titlurilor de onoare, acordarea graţierii individuale
- propunerea directorului SRI
În domeniul apărării naţionale:
- conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Tării şi a forţelor armate
- declararea cu aprobarea gradului de general, amiral, mareşal
Pe plan extern:
- încheierea de tratate internaţionale în numele României şi supunerea acestora spre ratificare
de către Parlament, în termen de 60 de zile
- acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, la propunerea Guvernului
În cazul comiterii unor fapte ce contravin Constituţiei României, Parlamentul poate propune
suspendarea din funcţie a preşedintelui, iar dacă aceasta e aprobată
în termen de 30 zile se organizează un referendum pentru Preşedintelui.
Preşedintele statului, potrivit prerogativelor conferite de Construcţia României, este
reprezentantul poporului, atât în interiorul statului cât şi în relaţiile cu alte state.
SOCOTEALA
b. Autoritatile statului roman
Autoritatea legislativa – Parlamentul : Camera deputatilor + Senatul
Mandatul – 4 ani prin vot secret, direct, universal, egal si liber exprimat.
Fiecare camera:
- Isi alege un birou permanent
- Isi constituie comisii permanente
- Lucreaza in sedinte separate/comune
Exista doua sesiuni ordinare – februarie*iunie/ septembrie*decembrie
Parlamentul adopta legile:
- Legi constitutionale referitoare la modificarile Constitutiei
- Legi organice – sistemul electoral, organizarea partidelor
- Legi oridnare – achizitii publice
Dupa ce legile sunt votate sunt trimise spre promulgare Presedintelui (maxim 20 de zile). La trei zile
de la promulgare sunt publicate in Monitorul Oficial.
Autoritatea executiva – Guvernul aplica legile. Acesta este alcatuit din prim-ministri, alti membri din
administratia centrala si cea locala (prefecti si primari). Guvernul adopta hotarari si ordonante.
Autoritatea judecatoreasca – vegheaza respectarea legilor, infaptuirea justitiei.
- Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Justitie si Casatie si prin celelalte instante
judecatoresti.
- Consiliul Suprem al Magistraturii este garantul independentei justitiei (19 membri – 6 ani de
mandat)
- Presedintele Romaniei
Reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale
a tarii. Vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice.
c. Partide politice şi organizaţii cetăţeneşti
Patidele politice se infinteaza si actioneaza cu scopul declarat de a dobandi puterea politica.
Reprezinta un element important al unei societati democratice. Fiecare partid este obligat sa
repsecte suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratice.
Primele partide politice au aparut in Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Clasificare:
- Dupa orientarea generala (de dreapta, de centru, de stanga)
DE STANGA
● economie controlată sau partial controlată de stat
● militează pentru protective socială sporită
● filozofia muncii centrată pe muncitor
● egalitatea rezultatului etc.
DE DREAPTA
● economie controlată minim de stat (legea pieței)
● acordă importanță inițiativei indivizilor
● filozofia muncii centrată pe proprietar
● egalitatea de șansă etc.
Dupa culoarea politica (crestin democrate, republicane, liberale, socialiste, fasciste, comuniste)
Clasificarea partidelor politice, a ideologiilor politice poate fi asemănată cu o axă. Pozițiile
apropiate de centrul axei poartă denumirile de centru - stânga și de centru - dreapta. Cele situate
spre capetele axei sunt denumite de extremă - stângă și de extremă - dreaptă.
DE STANGA
● economie controlată sau partial controlată de stat
● militează pentru protective socială sporită
● filozofia muncii centrată pe muncitor
● egalitatea rezultatului etc.
DE DREAPTA
● economie controlată minim de stat (legea pieței)
● acordă importanță inițiativei indivizilor
● filozofia muncii centrată pe proprietar
● egalitatea de șansă etc.
- Primele partide romanesti
= 1875 Partidul National Liberal
= 1880 Partidul Conservator
= 1921 Partiul Comunist Roman
= dupa 1989 – Frontul Salvarii Nationale, Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc
Crestin Democrat, Partidul Social Democrat Roman.
Organizatii cetatenesti:
- Ong
- Sindicate
- Comitete de parinti
- Asociatii de locatari
- Comitete de organizare