www.referat.

ro

Contabilitatea financiară are ca scop principal, determinarea periodică, de regulă la închiderea

exerciţiului financiar a situaţiei patrimoniului şi al rezultatului exerciţiului.
2. Care sunt funtiile contabilitatii financiare?
- functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii
- functia de comunicare financiara externa
- functia de instrument de verificare
- functia de instrument de gestiune interna
- functie de satisfacere a cerintelor informatiilor
3. Între contabilitatea financiară si contabilitatea de gestiune există vreo legătură? Argumentati.
Contabilitatea financiară furnizează informaţii utile atât utilizatorilor interni (managerii întreprinderii),
cât şi celor externi. în marea categorie a utilizatorilor externi sunt incluşi investitorii actuali şi
potenţiali, finanţatorii bancari şi alţi creditori, agenţiile guvernamentale (puterea publică), consilierii
privind investiţiile şi analiştii financiari, partenerii comerciali, salariaţii şi, la modul general, marele
public.
Contabilitatea de gestiune îşi atinge obiectivele sale prin: determinarea costurilor pe produse, servicii,
activităţi, centre de responsabilitate etc; determinarea marjelor şi rezultatelor analitice pe produse şi
activităţi;
furnizarea informaţiilor necesare întocmirii tablourilor de bord; furnizarea informaţiilor utilizate
pentru măsurarea performanţelor la nivelul diferitelor structuri ale întreprinderii4.
Informaţia contabilă este produsul final al sistemului contabilităţii întreprinderii, care îşi găseşte locul
în:
− Contabilitatea financiară prin documentele de sinteză şi raportare contabilă
− Şi contabilitatea de gestiune prin deciziile curente de conducere a întreprinderii.
4. Capitalul propriu: definitie, dobandire, componenta.
Capitalul propriu reprezinta sumele nedatorate in momentul inchiderii exercitiului care apartin
proprietarului sau interesului rezidual al actionarilor in activele firmelor dupa deducerea valorilor.
Capitalul propriu este dobandit prin: aportul proprietarilor
 autofinantarea
 alte surse financiare
Capitalul propriu se identifica cu aporturile de capital sau capital social, primele de capital,rezervele,
rezultatul reportat sau exercitiul rezultat.
5. Provizioanele: definitie.
Provizioanele sunt rezerve destinate acoperirii de riscuri şi cheltuieli pe care evenimentele survenite
sau în curs de desfăşurare le fac probabile, dar a căror realizare este nesigură.
6. Împrumuturi si datorii asimilate: definitie, structură.
Capitalul străin este acela care provine de la alte persoane fizice sau juridice şi care este rambursabil,
adică devine exigibil la un anumit termen, care poate fi termen lung (de peste un an) sau termen scurt.
El cuprinde toate datoriile faţă de terţi pe termen mediu sau lung, acestea reprezentând orice datorie
care nu îndeplineşte condiţiile datoriilor curente. O datorie este curentă atunci când se aşteaptă să fie
decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii sau este exigibilă în termen de 12
luni de la data bilanţului.
Datoriile pe termen mediu şi lung se identifică cu împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni,
creditele bancare pe termen mediu şi lung, datoriile legate de participarea în cadrul întreprinderilor în
participaţie sau asociative, datorii privind concesiunile şi locaţiile de gestiune, alte împrumuturi şi
datorii asimilate (credite de la alte întreprinderi sau instituţii financiare etc.) precum şi dobânzile
aferente datoriilor pe termen lung şi mijlociu.
Datoriile sunt considerate pe termen mediu dacă durata de finanţare este până la cinci ani şi pe termen
lung dacă durat de finanţare este de peste cinci ani.
Capitalul are un caracter stabil, în sensul că asigură finanţarea activităţii agentului economic pe o
perioadă mai mare de un an.
8. Factori care influentează mărimea capitalului propriu.
Pentru a organiza contabilitatea capitalurilor, este necesar să se ţină seama de următorii factori
specifici:
- tipul de unitate patrimonială
- forma de organizare juridică a unităţilor patrimoniale şi, îndeosebi, a societăţilor comerciale.
9. Capitalul social: definitie, surse de constituire, determinare, structură.
Capitalul social reprezinta sursa principala de finanatare cu caracter stabil ce caracterizeaza obiectiv
activitatea autorizata de lege prin documentele de constituire, organizare si functionare a firmei.
Nivelul cap social este determinat de sursele sale de constituire, respectiv:
 Aportul actionarilor/asociatilor
 Subscriptie publica a actiunilor de societatea nou constituita sau preexistentain baza
unui prospect de emisiune
Pentru ca intre subscriere si depunerea efectiva a capitalului promis poate exista un anumit decalaj in
timp, capitalul social imbraca doua forme:
 capital subscris nevarsat;
capital subscris varsat.
10. Prezentati particularităţile legate de constituirea şi vărsarea capitalului social la SNC, SRL, SA.
 Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de catre asociati sau actionari.
Prin actiunea de subscriere, asociatii sau actionarii se angajeaza in actul de constituire la o contributie
in bani sau in natura, in vederea infiintarii sau dezvoltarii unei societati comerciale. Pentru ca intre
subscriere si depunerea efectiva a capitalului promis poate exista un anumit decalaj in timp, capitalul
social imbraca doua forme: capital subscris nevarsat, capital subscris varsat.
La constituirea societatilor pe actiuni trebuie varsat cel putin 30% din capitalul subscris. Restul de
capital se va varsa in termen de 12 luni de la inmatriculare.
In cazul societatilor cu raspundere limitata, capitalul social subscris se varsa, de regula, integral inainte
de inceperea formalitatilor de constituire.
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Daca societatea
comerciala are asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de
specialitate
11. Prezentaţii conţinutul economic, funcţiile contabile a contului a contului 101 „Capital”; 456
„Decontării cu acţionarii sau asociaţii”.
Contul 101 ''Capital''
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa capitalului subscris, vărsat şi nevărsat, în natură şi/sau numerar,
de către acţionarii/asociaţii unei entităţi, precum şi a majorării sau reducerii capitalului, potrivit legii.
În funcţie de forma juridică a entităţii se înscrie: capitalul social, patrimoniul regiei etc.
Contabilitatea analitică a capitalului se ţine pe acţionari/asociaţi, evidenţiindu-se numărul şi valoarea
nominală a acţiunilor/părţilor sociale subscrise sau vărsate.
Referitor la patrimoniul public, se vor avea în vedere prevederile legale în acest sens.
Contul 101 ''Capital'' este un cont de pasiv.

Contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu actionarii si asociatii privind capitalul.
Contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" este un cont de activ.
In debitul contului 456 se inregistreaza:
- capitalul subscris de actionari sau asociati
- valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital
- sumele achitate asociatilor
- diferentele favorabile de curs valutar
In creditul contului 456 se inregistreaza:
- aportul in natura la capitalul social
- sumele depuse ca aport in numerar
- imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertite in actiuni
- capitalul social retras de actionari sau asociati
- diferentele nefavorabile de curs valutar
Soldul contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat.
12. Cum se organizează contabilitatea analitică a capitalului social?
Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si
valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise si varsate.
Contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale se organizeaza si conduce pe fiecare obiect de
evidenta.
Aceasta se realizeaza practic dupa urmatoarele 2 modalitati:
Cu ajutorul documentelor “Registru numerelor de inventar” si a “Fisei imobilizarilor corporale”
“registrul pt conabilitatea analitik a imobilizarilor corporale”
13. Care este conţinutul principiului fixităţii capitalului.
Atâta timp cât întreprinderea funcţionează, capitalul constituie un post de pasiv neexigibil
reprezentând garanţia pe care o oferă întreprinderea creditorilor săi. Se poate vorbi, deci, de principiul
fixităţii capitalului, ceea ce înseamnă că acest element patrimonial, constituind “gajul” creditorilor săi
sociali, marchează limita responsabilităţii societăţii faţă de ei şi care nu poate fi modificat prin
operaţiile curente ale societăţii: din acelaşi motiv capitolul social trebuie integral subscris. În schimb,
capitalul poate fi modificat printr-un act de voinţă expres, exprimat în documentaţia de constituire a
societăţii (statut, contract de societate) sau printr-un act adiţional acesteia.
Astfel, capitalul social se poate majora, prin încorporarea rezervelor a primelor legate de capitol sau a
beneficiilor din exerciţiile financiare precedente, respectiv a celor din perioada curentă şi se poate
diminua prin acoperirea pierderilor din perioada precedentă, a celor realizate în exerciţiul financiar
curent sau prin alte operaţii.
14. Prezentaţi succint cazurile de reducere a capitalui social.
O societate poate fi determinată să-şi reducă capitalul, în situaţia în care înregistrează pierderi
importante şi durabile pe care va încerca să le acopere prin reducerea de capital, decât să le păstreze în
bilanţ.Reducerea capitalului social poate interveni chiar în situaţia în care societatea este prosperă, dar
capitalul său depăşeşte necesarul de resurse pentru realizarea obiectului său de activitate.
Reducerea capitalului social poate avea loc în următoarele situaţii:
Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor are loc numai în cazul în care nu există alte
modalităţi de finanţare .
Reducerea capitalului social prin rambursarea către asociaţi sau acţionari
Operaţiunea de reducere a capitalului nu este motivată doar prin pierdere ci şi prin constatarea că
dimensiunea societăţii şi volumul său de activitate nu justifică valoarea capitalului.
Situaţiile în care se apelează la această modalitate de reducere a capitalului sunt:
- în cazul în care capitalul este supraproporţionat faţă de activitatea întreprinderii;
- atunci când se reduc investiţiile dintr-un sector de activitate;
- când se decide realizarea (vânzarea) unei părţi din activul societăţii care nu este necesar activităţii
sale;
- în cazul restructurării activităţii societăţii;
- când resursele financiare nu sunt folosite intensiv;
- sau când profitul realizat este redus şi nu poate remunera satisfăcător capitalul investit.
Indiferent de tratamentul adoptat, fiecare acţionar primeşte o fracţiune din capitalul social calculată
proporţional cu numărul de acţiuni deţinute înainte de reducere.
În funcţie de prevederile statutare şi de hotărârile luate, se poate proceda la o reducere de capital prin
rambursarea unei părţi din aporturile acţionarilor, sub formă de bani.
15. Enumeraţi opraţiile care se înregistrează în contabilitate cu privire la reducerea capitalului social.
Operatiile care se inreg. in contab. cu privire la reducerea cap social sunt:
Reducerea nr de actiuni/parti sociale
Diminuarea valorii nominale a acestora
Rascumpararea actiunilor
Acoperirea pierderilor din anii precedenti
Alte operatiuni potrivit legii
16. Enumeraţi căile de majorare a capitalului social.
cai, prevazute de lege si anume:
 marirea capitalului social prin noi aporturi;
 marirea capitalului social prin incorporarea rezervelor;
 marirea capitalului social prin incorporarea beneficiilor sau a primelor de emisiune;
 Marirea capitalului social al firmei se poate face prin mai multe marirea capitalului social prin
compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia;
 marirea capitalului social prin reevaluarea patrimoniului societatii.
17. Definiţi: DS, DA, rolul lor, cum se determină valoarea acestora.
Dreptul de subscriere este titlul de valoare negociabil care reprezinta pierderea de valoare înregistrata
de o actiune veche în cazul emisiunii de actiuni noi pentru aport în numerar la un pret de emisiune
inferior valorii contabile anterioare.
Dreptul de atribuire este un titlu de valoare negociabil care reprezinta pierderea
de valoare înregistrata de o actiune veche în cazul cresterii de capital prin operatiuni interne.Un drept
de atribuire se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica contabila inainte de majorare si
valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa majorare.
18. La ce se referă procedura de amorizare a capitalului social?
Operatia nu pp. dimiuarea cap social, pt ca se realizeaza prin utilizarea unei parti din profitul realizat,
utilizarea rezervelor atunci cand acesta depaseste limita minima prevazuta de lege.
19. Definiţi primele de capital şi care sunt structura lor.
Primele legate de capital reprezintă elemente ale capitalului propriu care rezultă ca urmare a majorării
capitalului social prin emisiunea de acţiuni, transformarea datoriilor în acţiuni şi fuziunea cu alte
societăţi.

20. Prezentaţi cele 4 categorii de prime de capital.

În funcţie de modul de constituire, primele legate de capital se grupează astfel:
Prime de emisiune;
Prime de fuziune;
Prime de aport;
Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.
21. Rezervele din reevaluare: definiţie, determinare.
Rezervele din reevaluare reprezintă plusul/minusul de valoare stabilit cu ocazia reevaluării activelor
imobilizate de natura imobilizărilor corporale şi financiare.
Rezervele din reevaluare sunt incluse în categoria capitalurilor proprii şi apar atunci când, cu ocazia
reevaluărilor imobilizărilor corporale şi financiare se constată diferenţe între valoarea actuală (valoare
justă) şi valoarea contabilă (valoarea contabilă netă).
22. Definiţi rezervele şi prezentaţi succint structura acestora.
Rezervele, fiind elementele componente ale capitalului propriu, reprezintă beneficiile capitalizate în
mod durabil de întreprindere până la o decizie contrară a organelor autorizate. Sursa de constituire o
reprezintă astfel, profitul şi alte elemente asimilate capitalului propriu, dar în mod excepţional,
rezervele se mai pot constitui şi din alte resurse ca rezervele din reevaluare şi primele de capital.
Din punct de vedere financiar-contabil, s-au creat următoarele structuri :
1. Rezerve legale (1061)
2. Rezerve statutare sau contractuale (1063)
3. Rezerve din valoarea justă (1064)
4. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (1065)
5. Alte rezerve (1068).
23. Definiţi interesele minoritare.
Interesele minoritare reprezinta parti de capital propriu si de rezultate ce revin altor actionari in
raport cu ponderea participarii detinuta la capitalul social al filialelor atunci cand consolodarea
conturilor se face dupa motoda integrarii globale
24. Rezultatul reportat: definiţie, componenţă.
Rezultatul sau parte din rezultatul exercitiilor precedente a căror decizie de repartizare a fost amânată
de AGA.Entitatea economica isi poate determina rezultatul fie pe parcursul exercitiului dinanciar, fie
la sfarsitul acestuia, rezultatul putand imbraca forma profitului sau a pierderii.
In categoria rezultatelor reportate sunt incluse:
 Rezultate aferente exercitiului curent . dar transferate in exercitiile financiare urmatoare
 Rezultatele aferente exercitiilor fin precedente, preluate de exercitiul financiar curent
 Rezultatele aparute din corectarea erorilor contabile
25. Rezultatul exercitiului financiar: definitie.
Rezultatul exercitiului financiar reperzinta diferenta intre veniturile si cheltuielile unui exercitiu
putand fi favorabila (profit) sau nefavorabila (pierdere).
26. Prezentaţi funcţiunea contabilă a contului 121.
Contul 121 ''Profit sau pierdere''
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate în exerciţiul financiar curent.
Contul 121 ''Profit sau pierdere'' este un cont bifuncţional.
În creditul contului 121 se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7
- pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul exerciţiului
financiar următor .
În debitul contului 121 se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli
- profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve
- profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului financiar
următor în rezultatul reportat
Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizată.
27. Definiţi subvenţiile, structura subvenţiilor.
Subvenţiile pentru investiţii reprezintă sume pentru acordarea cărora principala condiţie este ca
persoana
juridică beneficiară să cumpere, “construiască sau achiziţioneze active cu ciclu lung de fabricaţie.
Contabilitatea sintetică a subvenţiilor pentru investiţii se realizează cu ajutorul următoarelor conturi
sintetice de gradul I:
- 131 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”
- 132 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii”
- 133 „Donaţii pentru investiţii”
- 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”
- 138 „Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii”
28. Provizioane: definiţie, grupare .
Provizionele reprezinta rezerve contand pe seama cheltuielilor ptr acoperirea unor pierderi viitoare
care la data inchiderii exerxitiului financiar sunt posibile.
Pentru contabilizarea provizioanelor s-a instituit contul de gradul I 151 „Provizioane” dezvoltat în
următoarele conturi sintetice de gradul II:
1511 „Provizioane pentru litigii”
1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”
1514 „Provizioane pentru restructurare”
1515 „Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare”
1516 „Provizioane pentru impozite”
1518 „Alte provizioane”
30. Prezentaţi funcţiile conatabile a contului 151 „Provizioane”.
Contul 151 ''Provizioane'' este un cont de pasiv.
În creditul contului 151 se înregistrează:
- valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor (681);
- costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu
restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea (212, 213).
În debitul contului 151 se înregistrează:
- sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor, inclusiv a celor constituite pentru
demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (781).
Soldul contului reprezintă provizioanele constituite.
31. Prezentaţi împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni.
Potrivit Legii nr. 31/l990, cu modificările ulterioare, societăţile pe acţiunii pot emite obligaţiuni la
purtător sau nominative, pentru o sumă care să nu depăşească trei pătrimi din capitalul vărsat şi
existent, conform celui din urmă bilanţ contabil aprobat. Valoarea nominală a unei obligaţiuni nu
poate fi mai mică de 2,5 RON. Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi
acordă posesorilor lor drepturi egale. Obligaţiunile pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie,
sau în forma dematerializată, prin înscriere în cont .

Obligaţiunile se rambursează de societatea emitentă la scadenţă. Înainte de scadenţă, obligaţiunile din

aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară
valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii
la sorţi. Obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente, în condiţiile
stabilite în prospectul de ofertă
publică .
32. Definiţi activele conform cadrului IASB.
IASB (International Accounting Standards Board) standardelor internationale un activ reprezinta o
resursa controlata de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze
beneficii economice viitoare.
33. Activele imobilizate: caracterizare, structură.
Patrimonial, imobilizările sunt reprezentate de bunuri sau valori destinate să deservească o perioadă
îndelungată activitatea unei întreprinderi, regii autonome sau instituţie publică, fiind caracterizate prin:
a) durata de utilizare este mai mare de un an;
b) nu se consumă şi nu se înlocuiesc la prima utilizare;
c) nu îşi schimbă forma pe parcursul utilizării;
d) nu sunt de obicei destinate vânzării.
1. După natura economico-financiară a activelor imobilizate putem deosebim:
a) imobilizări necorporale;
b) imobilizări corporale;
c) imobilizări în curs (necorporale şi corporale);
d) imobilizări financiare.
2. După conţinutul acestora, distingem:
a) imobilizări de natură financiară, cum ar fi: investiţiile financiare;
b) imobilizări nefinanciare, cum ar fi: imobilizările necorporale, cele corporale sau cele în curs,
necorporale
şi corporale.
3. După destinaţia imobilizărilor, deosebim:
a) imobilizări profesionale, cum sunt imobilizările care participă la realizarea obiectivelor de bază ale
activităţii unei întreprinderi;
b) imobilizări neprofesionale care participă la îndeplinirea altor funcţii ale unei întreprinderi sau regii
autonome.
4. După modul cum sunt prezentate imobilizările în situaţiile financiare, deosebim:
a) în bilanţ, imobilizările sunt prezentate la valori substractive.
b) în notele explicative la situaţiile financiare, activele imobilizate sunt prezentate în valori brute.
34. Categorii de ajustări de valoare în legătură cu imobilizările.
Categoriile de ajustari sunt:
• ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale sau necorporale;
• ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie;
• ajustari pentru deprecierea creantelor;
• ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie .
35. Definiţi imobilizările necorporale, structura lor.
Imobilizările necorporale (numite şi active intangibile sau active nemateriale) sunt active care se
prezintă sub forma unor bunuri fără materialitate.

În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse:

- cheltuieli de constituire,
- cheltuieli de dezvoltare,
- concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale,
- fondul comercial şi
- avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie.
36. Definiti cheltuielile de constituire, concesiunea, brevete, licenata.
Concesiunea, brevete, licenata reprezinta aportul achizitionate sau dobandite pe alte cai, se
inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati.
37. Imobilizările corporale:definiţie, componenţă, structură.
Imobilizările corporale reprezintă active care sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în
producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în
scopuri administrative care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
În structura imobilizărilor corporale se includ
- terenuri şi construcţii,
- instalaţii tehnice şi maşini,
- alte instalaţii, utilaje şi mobilier şi
- avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.
39. Daţi exemple de imobilizări corporale care nu se supun deprecierii.
Din categoria imobilizarilor corporale, nu se uzeaza terenurile,deoarece potentialul lor de reproducere
este considerat infinitiv.
41. Imobilizările financiare: definiţie, caracterizare, evaluare.
Imobilizarile financiare reprezinta plasamente ale capitalului sau ale altor resurse pe timp indelungat in
titluri de valoare sau creante. Ele mai poarta numele de investitii financiare pe termen lung sau
instrumente financiare.
Imobilizările financiare prezintă următoarele caracteristici:
• nu au structură materială;
• reprezintă sume băneşti imobilizate pe termen lung în afara entităţii;
• generează venituri financiare sub forma dividendelor, dobânzilor etc.
• nu se amortizează pentru că nu suferă deprecieri ireversibile;
Evaluarea imobilizarilor financiare
In cele ce urmeaza, prezentam elementele de care trebuie sa se tina cont la evaluarea titlurilor
imobilizate.
Valoarea de intrare
Valoarea de inventar
Valoarea justa
Valoarea bilantiera
Valoarea pierderii
Valoarea contabila

42. Instrumente financiare: definiţie.

Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru o
entitate şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate.

43. Definiţi activul financiar; datoria financiară.

Un activ financiar este un drept, in cele mai dese cazuri materializat intr-un titlu, privind perceperea
viitoare a unei sume sau a mai multor sume de bani. Activele financiare sunt tranzactionate in cadrul
pietei financiare.
O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:
o obligatie contractuala de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati sau de a schimba
active sau datorii financiare cu o alta entitate in conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate
un contract care va fi sau poate va fi decomtat in propriile intrumente
44. Definiţi creanţele imobilizate.
Valori de incasat specifice imprumuturilor pe termen lung, garantiilor platite, depozitelor etc.Creantele
imobilizate includ creantele legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung si alte creante
imobilizate de natura depozitelor, garantiilor si cautiunilor platite.
Creanţele imobilizate sunt reprezentate de:
 sumele datorate de filiale
 imprumuturile acordate pe termen lung
 creanţele aferente contractelor de leasing financiar;
 alte creanţe imobilizate: garanţii, depozite bancare, cauţiuni etc.
 dobânzi aferente creanţelor imobilizate.
45. Prezentaţi aspectele sub care poate fi analizată amortizarea imobilizărilor:
-amortizarea ca operaţiune de repartizare a costurilor imobilizărilor asupra cheltuielilorentităţii;
- amortizarea ca operaţiune de corectare a valorii contabilităţii iniţiale a amortizărilor;
- amortizarea sub aspectul financiar;
- amortizarea fiscală.
46. Regimuri de amortizare.
Recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe, pe calea amortizarii, se face utilizand unul dintre
urmatoarele regimuri de amortizare, care se aproba la data punerii in functiune:
 amortizarea liniara;
 amortizarea degresiva;
 amortizarea accelerata.
48. În ce constă: amortizarea liniară, amortizarea accelerată, amortizarea degresivă.
Metoda liniară se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe,
proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a imobilizării corporale.
Metoda amortizării degresive constă în practicarea unor amortizări mai mari în primii ani de utilizare a
bunului, asigurând astfel întreprinderii un avantaj fiscal prin amânarea de la plata impozitului pe
profit.
Metoda amortizării accelerate, aplicată în România, constă în înregistrarea unor amortizări de până la
50% din valoarea de intrare în primul an de funcţionare, după care se trece la sistemul liniar.
49. Ce categorii de imobilizări nu se supune amortizării? Argumentaţi.
Terenurile nu se amortizează deoarece se consideră că acestea, prin utilizare, nu
suferă deprecieri ireversibile ale valorii lor. Se amortizează însă amenajările de terenuri într-o perioadă
de 10 ani.
50. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţiunea contabilă a contului: 281, 212, 121, 101.
Contul 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale.
Contul 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale" este un cont de pasiv.
In creditul contului 281 se inregistreaza:
- cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si
restituite proprietarului
- valoarea amortizarii imobilizarilor utilizate in operatii de participatie
In debitul contului 281 se inregistreaza:
- valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din evidenta
Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.
Contul 212 "Constructii"- cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii constructiilor.
Contul 212 "Constructii" este un cont de activ.
In debitul contului 212 "Constructii" se inregistreaza:
- valoarea constructiilor achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit
- valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi
In creditul contului 212 "Constructii" se inregistreaza:
- valoarea constructiilor cedate sau scoase din evidenta
- valoarea constructiilor distruse de calamitati
- valoarea constructiilor aportate si retrase
- valoarea constructiilor cedate in regim de leasing financiar
- valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor
Soldul contului reprezinta valoarea constructiilor existente.
Contul 121 "Profit si pierdere"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul exercitiului.
Contul 121 "Profit si pierdere" este un cont bifunctional.
In creditul contului 121 "Profit si pierdere" se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei (luna), soldul creditor al conturilor din clasa 7
- pierderea contabila reportata
In debitul contului 121 "Profit si pierdere" se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei (luna), soldul debitor al conturilor de cheltuieli
- profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat
- profitul net realizat in exercitiul precedent, care a fost repartizat pe destinatii
Soldul creditor reprezinta profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor,
pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.
Contul 101 "Capital" este un cont de pasiv.
In creditul acestui cont se inregistreaza:
- capitalul subscris de actionari sau
- rezervele destinate majorarii capitalului
- primele legate de capital, incorporate in acesta
In debitul contului se inregistreaza:
- capitalul retras de actionari sau asociati precum si capitalul social lichidat cu ocazia fuziunii sau
lichidarii persoanelor juridice
- pierderile realizate in exercitiile precedente, care reduc capitalul
- reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate
Soldul contului reprezinta capitalul subscris, varsat/nevarsat.

51. Definiţi ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor.

Prin calcul si inregistrarea ajustarilor pt deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor se
cuantifica uzura (deprecierea) sau pierderea de valoare reversibila (temporara) a acestor imobilizari,
facand aplicarea cerintei impuse informatiei contabile de a oferi o imagine “clara, sincere, fidela si
completa, in toate aspectele esentiale, asupra patrimoniului”
52. Definiţi un activ circulant. Definiţi stocurile.
Stocurile sunt bunuri sau servicii care, în mod normal, se transforma în disponibilitati banesti în decurs
de un an, având, din acest punct de vedere, atributul de active circulante. De exemplu, marfurile
cumparate se transforma prin vânzare în disponibilitati banesti într-o perioada de mai putin de un an.
Activele circulante apar atunci cand este achizitionat un produs pentru consum propriu sau in scopul
comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului.
Stocurile = bunuri materiale destinate a fi consumate sau vandute.
53. Cum se determină costul de achiziţie a stocurilor cumpărate?
Costul de achiziţie este format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele
nerecuperabile,cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului.
Costul de achiziţie poate fi considerat cost istoric şi poate fi luat în considerare la eliberarea stocurilor
respective de la locurile de depozitare.
54. Prezentaţi metodele de evaluare a stocurilor la ieşirea din gestiune.
Evaluarea la ieşirea din entitate: se utilizează una din metodele următoarele:
- metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire);
- metoda LIFO (ultima intrare - prima ieşire);
- metoda CMP (costul mediu ponderat).
Metoda primului intrat, primului ieşit FIFO „First in, first out”, are la bază ideea că primele loturi de
bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute la valoarea de intrare a primei
intrări aferente unui lot. Ca urmare, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a
primei intrări aferente unui lot.
Metoda ultimul intrat, primul ieşit (LIFO) „Last in, first out.” Presupune că, elementele din stoc se vor
contabiliza ca ieşiri din stoc în ordinea celor mai recente intrări. Pe măsură epuizării succesive a
fiecărui lot, stocurile ieşite din gestiune se evaluea
ză la costul lotului anterior. Metoda costului mediu ponderat, se poate aplica în activitatea practică în
doi versiuni, şi anume:
- metoda costului mediu ponderat al ultimei intrări(CMPUI)
- metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrărilor dintr-o perioadă (CMPTI).
55. Prezentaţi succint metodele de organizare a contabilităţii sintetice a stocurilor.
Metoda inventarului permanent se utilizează de către unităţile mari şi constă în folosirea conturilor de
stocuri (materii prime, materiale consumabile, mărfuri). Prin utilizarea acestei metode se pot urmări în
permanenţă stocurile scriptice după fiecare operaţie de intrare sau ieşire.
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizată de unităţi patrimoniale mici şi mijlocii şi se
caracterizează prin faptul că în contabilitatea sintetică nu se urmăresc stocurile intrate şi ieşite în cursul
perioadei de gestiune.
56. Prezentaţi succint metodele de organizare a contabilităţii analitice a stocurilor.
Metoda cantitativ valorică pe fişe de cont analitic, potrivit căreia la locurile de depozitare se ţine o
evidenţă cantitativă cu ajutorul formularului „Fişa de magazie” pe fiecare sortiment, iar la contabilitate
se ţine o evidenţă cantitativ-valorică cu ajutorul formularului „Fişa de cont analitic pentru valori
materiale”, tot pe fiecare sortiment.

Metoda operativ contabilă sau pe solduri, se bazează pe suprimarea fişelor de conturi analitice pentru
valori materiale de la compartimentul financiar - contabil şi înlocuirea ei cu fişe centralizatoare a
mişcărilor valorice pe grupe de bunuri. Această metodă presupune evidenţa mişcării stocurilor la
contabilitatea materialelor numai în expresie valorică pe gestiuni, conturi de stocuri şi grupe de bunuri.
Metoda global valorică presupune ţinerea evidenţei valorice atât la nivelul gestiunii, cât şi în
contabilitate.
57. Definiţi: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar,
produsele finite, mărfurile.
- materiile prime – reprezintă substanţa principală a produselor finite, fiind bunurile care participă
direct la fabricarea produselor şi care se regăsesc integral sau parţial în produsul finit, fie în forma
lor iniţială, fie transformate;
- materialele consumabile - sunt bunurile care participă ori ajută la procesul de fabricaţie sau de
exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (materialele auxiliare, combustibili, material
pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte material consumabile);
- materialele de natura obiectelor de inventar – fiind bunurile a căror valoare este mai mică decât
limita prevăzută de lege pentru a fi considerate imobilizări corporale, indiferent de durata lor de
serviciu sau cu o durată de folosinţă mai mică de un an.
-produsele – sunt elementele patrimoniale de natura bunurilor, lucrărilor şi serviciilor realizate în urma
procesului de exploatare, având ca principală destinaţie livrarea către terţi, asemenea active circulante
materiale, fiind reprezentate de semifabricate, produse finite şi produsele reziduale.
-mărfurile – sunt bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea vinderii în aceeaşi stare
sau după prelucrări neesenţiale, precum şi acele produse care sunt predate spre vânzare magazinelor
proprii.
58. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţia contabilă a contului 308, 378.
Contul 378 „Diferente de pret la marfuri"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial (marja comerciantului) aferent
marfurilor din unitatile comerciale.
Contul 378 „Diferente de pret la marfuri" este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a
marfurilor.
In creditul contului 378 se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune
In debitul contului 378 se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune
Soldul contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul
perioadei.
Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale" este un cont rectificativ al valorii de
inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de
inventar.
In debitul contului 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza:
- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar intrate in gestiune
- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar iesite din gestiune
In creditul contului 308 se inregistreaza:
- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar achizitionate
- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar iesite din gestiune
59. Cum se determină coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ şi la ce foloseşte acesta?
Repartizarea diferenţelor de preţ se face asupra bunurilor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul unui
coeficient care se calculează astfel:

Soldul iniţial al diferenţelor de preţ +Diferenţe de preţ aferente intrărilor în

cursul anului
Coeficient de repartizare =
Soldul iniţial al stocurilor la preţ standard +Valoarea intrată la preţ
standard

Coeficientul astfel determinat se ponderează cu valoarea bunurilor ieşite, la preţ standard.

60. Ce semnifică: Sfd, Sfc 378.
Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” este, după conţinutul economic un cont rectificativ al valorii
de înregistrare a mărfurilor, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. În situaţia utilizării
inventarului permanent, se creditează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate şi se
debitează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune. Soldul creditor al
contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc.
În cazul utilizării inventarului intermitent, acest cont se creditează (numai) la sfârşitul lunii cu
valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc şi se debitează la începutul lunii cu
valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârşitul lunii precedente.
61. Definiţi datoria. Definiţi creanţa.
Datoriile (obligaţiile) întreprinderii reprezintă surse străine atrase de la creditori. Existenţa lor este
generată de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice şi cel al livrării unui
echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care au avansat valorile
economice poartă denumirea de creditori.
Creanţele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existenţa unui decalaj între momentul livrării
unor bunuri economice sau prestării unor servicii şi cel al decontării, adică a primirii unui echivalent
valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care au beneficiat de bunurile şi
valorile avansate, poartă denumirea de debitori.
62. Cum se organizează contabilitatea datoriilor şi creanţelor?
Datoriile şi creanţele se pot grupa astfel:
- datorii şi creanţe comerciale faţă de furnizori şi clienţi;
- datorii şi creanţe faţă de salariaţi;
- datorii şi creanţe faţă de bugetul de asigurări sociale;
- datorii şi creanţe faţă de bugetul statului;
- datorii şi creanţe faţă de asociaţi;
- datorii şi creanţe faţă de diverşi creditori, respectiv debitori.
Evaluarea datoriilor şi creanţelor se face în momentul apariţiei lor la valoarea nominală consemnată în
documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau de decontat.
Datoriile şi creanţele exprimate în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb
existent la data efectuării operaţiilor care le-au generat.
63. Definiţi creditul comercial clasic. Definiţi creditul comercial cambial.
- creditul comercial clasic care presupune existenţa unui interval de timp până la decontarea facturii,
moment în care se utilizează instrumentele clasice (ordin de plată, cec, chitanţă);
- creditul comercial cambial care are la bază existenţa unui efect comercial (bilet la ordin sau cambie)
prin care se amâna plata unei datorii, stipulându-se în el, printre altele, suma de plată, scadenţa şi
banca la care se va face decontarea.

64. Prezentaţi reducerile de preţ de natură comercială.

- reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul;
Rabatul reprezintă reducerea aplicată de către furnizor asupra preţului de vânzare pentru calitatea
inferioară a bunurilor livrate.
Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă pentru importanţa cumpărătorului în clientela
vânzătorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.
Risturnul este o reducere ce poate fi acordată pentru depăşirea unui plafon valoric anual al
cumpărărilor
stabilit prin contract.
65. Prezentaţi reducerile de preţ de natură financiară.
- reduceri financiare: scontul.
Scontul este reducerea financiară de care poate beneficia clientul, dacă acesta îşi plăteşte înainte de
scadenţă datoria.
66. Definiţi furnizorul; clientul.
Furnizorii (vânzătorii) înregistrează în contabilitate valoarea creanţelor faţă de clienţi privind livrările
de bunuri şi serviciile executate precum şi datoriile pentru avansurile primite de la clienţi.
Clienţii (cumpărătorii) înregistrează în contabilitate valoarea datoriilor faţă de furnizori privind
livrările de bunuri şi serviciile executate precum şi creanţele pentru avansurile acordate furnizorilor.
67. Cum se ţine contabilitatea furnizorilor? Dar a clienţilor?
În contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul lor pe
termene de plată respectiv de încasare, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. Documentul
aferent este Situaţia încasării achitării facturilor utilizat pentru evidenţa analitică a clienţilor,
respectiv a furnizorilor; el se întocmeşte lunar sau pe măsura efectuării operaţiilor, fie pentru toţi
clienţii sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienţi sau de furnizori. Serveşte ca jurnal auxiliar pentru
ţinerea contabilităţii analitice a clienţilor sau furnizorilor la unităţile care aplică forma de înregistrare
„pe jurnale” respectiv, pentru prezentarea situaţiei soldurilor contului 4111 „Clienţi” sau a contului
401 „Furnizori”. Acest document nu circulă, arhivându-se la compartimentul financiar contabil.
68. Ce este un contract de lohn?
Contract de lohn este acel contract prin care un producator (executant) se obliga sa execute un produs
la comanda unui beneficiar (ordonator), in schimbul unei renumeratii si pe baza documentatiei tehnice
pusa la dispozitie de ordonator.
69. Ce sunt efectele de comerţ? Exemplificaţi.
Efectele de comert sunt instrumente de plata si credit prin care se reglementeaza achitarea unor creante
provenite din operatii comerciale.
Ca structura efectele de comert cuprind  trata
 biletul la ordin
cecul.
70. Definiţi cambia şi enumeraţi funcţiile acesteia.
Cambia este un inscris prin care creditorul (tragator) da ordin unei alte persoane (tras) sa plateasca o
suma determinata la vedere sau la termen intr-un anumit loc unei terte persoane (beneficiar).
Cambia indeplineste 3 functii principale:
-functia de instrument de incasare
-functia de instrument de credit
-functia de instrument de plata (andosare)
71. Definiţi biletul la ordin.
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana (debitor) se angajeaza sa plateasca la o anumita
data o suma unei alte persoane (beneficiar).
72. Definiţi cecul şi enumeraţi formele sale.
Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunzător în aceste conturi, fie prin depozit bancar, fie din operatiuni de încasări sau prin
acordarea unui credit bancar.
Exista mai multe modele de cecuri
- cecul barat
- cecul de calatorie
- cecul de decontare
- cecul de dispozitie
- cecul documentar
- cecul fara acoperire
- cecul in alb
- cecul prin corespondenta
73. Care este structura salariului?
SB - Salariul brut (lunar);
FSB – Fondul lunar brut de salarii;
Sb - Salariul de baza brut (lunar)
IS - Impozit pe (venitul din) salariu
SN - Salariul net ca diferenta intre salariul brut, pe de o parte, si contributiile sociale individuale
(retinerile) la care se adauga impozitul pe salariu, pe de alta parte;
CSI - Contributii sociale individuale (retineri din salariu);
CSC - Contributii sociale colective (contributiile unitatii);
CAS – contributia pentru asigurari sociale (de stat);
CASJ – contributia de asigurari sociale impotriva riscului de somaj;
CASS – contributia pentru asigurari sociale de sanatate;
CAMBP – contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
CCIS – contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;
FGCS – Fondul pentru garantarea creantelor salariale;
ITM1 (0,75%) si ITM2 (0,25%) – comisioane
74. Care sunt contribuţiile suportate de angajator?
Contributia la asigurările sociale (CAS)
Contributia la asigurările sociale de sănătate(CASS)
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (CFS)
Contribuţia pentru fondul naţional de accidente şi boli profesionale
Comision datorat Inspecţiei Teritoriale a Muncii
75. Care sunt contribuţiile suportate de angajat?
Reţinerile din salarii suportate de către angajaţi sunt următoarele:
- contribuţia personalului la asigurările sociale - se determină prin aplicarea cotei de 9,5%
- contribuţia personalului la fondul de şomaj - care se determină prin aplicarea procentului de 1%
asupra salariului de încadrare
- contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate - care se determină prin aplicarea
procentului de 6,5% asupra fondului brut de salarii
76. Cum se calculează profitul impozabil?
Calculul şi determinarea impozitului pe profit se realizează trimestrial, PRIN următoarele etape:
- determinarea rezultatului contabil, cumulat de la începutul anului (RCC) astfel:
RCC = total venituri cumulate - total cheltuieli cumulate
- calcularea rezultatului impozabil, cumulat de la începutul anului (RIC) astfel:
RIC = RCC + cheltuielile nedeductibile fiscal - deducerile fiscale – pierderea fiscală din anii
precedenţi
- determinarea impozitului pe profitul datorat, cumulat de la începutul anului până la finele
trimestrului
pentru care se face calculul (IPC):
IPC = RIC × cota de impozit pe profit
- determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT):
IPT = IPC - impozit pe profit datorat pe cumulat la finele trimestrului precedent
77. Ce sunt cheltuielile deductibile? Daţi 5 exemple.
Exemple:
• cheltuielile de protocol
• cheltuielile sociale
• cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori
• cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale
• cheltuielile cu provizioane şi rezerve
78. Daţi 5 exemple de cheltuieli nedeductibile.
Cheltuielile nedeductibile la determinarea impozitului pe profit sunt:
- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat
- amenzile, dobânzile, majorările de întârziere
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
- cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor
- cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor
- cheltuielile înregistrate în contabilitate
- cheltuielile înregistrate de societăţile agricole
79. Ce este TVA şi care sunt cotele practicate?
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat. TVA
acţionează pe principiul deductibilităţii.
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru
orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă
cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru
următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură
şi
arheologice, grădini .zoologice şi botanice, târguri, expoziţii; livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi
reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;
- livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;
- livrările de produse ortopedice;
- medicamente de uz uman şi veterinar;
80. Cum se determină PRO-RATA?
Pro-rata se determină ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere,
inclusiv subvenţiile legate direct de preţul acestora, la numărător, iar la numitor veniturile de la
numărător plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere.
81. Când se înregistrează TVA de plată? Când se înregistrează TVA de recuperat?
Contul 4423 „T.V.A. de plată” este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de plătit
la bugetul statului. După conţinutul economic, un cont de datorii fiscale, iar după funcţia contabilă, un
cont de pasiv. Se creditează cu diferenţa dintre T.V.A. colectată mai mare şi T.V.A. deductibilă mai
mică. Se debitează cu ocazia achitării sau compensării T.V.A. de plată. Soldul creditor reprezintă
T.V.A. de plată, datorată bugetului.
Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de
recuperate de la bugetul statului. După conţinutul economic, un cont de creanţe fiscale, iar după
funcţia contabilă, un cont de activ. Se debitează cu diferenţa dintre T.V.A. deductibilă mai mare şi
T.V.A. colectată mai mică. Se creditează cu ocazia compensării sau a rambursării T.V.A. de recuperat.
Soldul debitor reprezintă T.V.A. de recuperat de la buget.
82. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţiunea contabilă a conturilor: 4426, 4427, 4424, 4423.
Contul 4423 "Taxa pe valoarea adaugata de plata"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de platit la bugetul statului.
Contul 4423 "Taxa pe valoarea adaugata de plata" este un cont de pasiv.
In creditul contului 4423 se inregistreaza:
- diferentele rezultate la tinele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata colectata mai mare si taxa pe
valoarea adaugata deductibila
In debitul contului 4423 se inregistreaza:
- platile efectuate catre bugetul statului, reprezentand taxa pe valoarea adaugata
- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata
- datorii anulate
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de plata.
Contul 4424 "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4424 "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat" este un cont de activ.
In debitul contului 4424 se inregistreaza:
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila mai mare si taxa
pe valoarea adaugata colectata
In creditul contului 4424 se inregistreaza:
- taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adaugata de recuperat
compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii.
Contul 4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila" este un cont de activ.
In debitul contului 4426 se inregistreaza:
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata evidentiata anterior ca amanata la plata
In creditul contului 4426 se inregistreaza:
- sumele compensate din taxa pe valoarea adaugata colectata
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila si taxa pe
valoarea adaugata colectata (4424);
- prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila (635).
La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
Contul 4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata colectata.
Contul 4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata" este un cont de pasiv.

In creditul contului 4427 se inregistreaza:

- taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta vanzarilor de bunuri, lucrarilor executate si serviciilor
prestate
- taxa pe valoarea adaugata aferenta lipsurilor imputate
- taxa pe valoarea adaugata neexigibila devenita exigibila
- taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor utilizate pentru consumul propriu
- taxa pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate
In debitul contului 4427 se inregistreaza:
- taxa pe valoarea adaugata de plata, datorata bugetului statului
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii
- taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna execute a lucrarilor
- decontarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate
La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
83. Definiţi accizele, impozitul pe dividende, taxele vamale, fondurile speciale.
Impozitul pe dividende- deţinerea titlurilor de participare în capitalurile altor entităţi dă dreptul la
obţinerea de dividende din repartizarea profitului net la finele exerciţiului.
Accizele reprezintă taxe speciale de consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru anumite
produse autohtone sau din import, cum ar fi: bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere şi
vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale şi electricitate.
Taxe vamale- reprezintă un impozit perceput de către stat în momentul trecerii mărfurilor peste
graniţele vamale ale ţării respective şi se calculează pentru toate mărfurile prevăzute în tariful vamal
de import provenite din ţările cu care se practică acest regim de impozitare.
Fondurile speciale se constituie prin contribuţii ale diferitelor categorii de contribuabili, în scopul
finanţării unor activităţi specifice.
84. Ce includem în categoria altor datorii si creante cu bugetul statului?
Decontarile intreprinderii cu bugetul statului pot sa cuprinda:
- salarii neridicate si precise;
- amenzi si penalitati datorate bugetului de stat;
- sume incasate de la buget;
- alte datorii sau creante cu bugetul statului.
85. Definiţi participaţia.
Participaţia este asocierea, pe termen determinat, a două sau mai multe entităţi economice, numite
coparticipante, pentru desfăşurarea unor activităţi cu caracter productiv sau comercial, în baza
normelor de drept comercial, economic şi civil.
86. Ce sunt debitorii/creditorii diverşi?
Debitorii diverşi reflectă creanţele entităţii faţă de persoanele fizice şi juridice externe întreprinderii şi
rezultate din relaţii ce nu au legătură cu activitatea de exploatare normală a entităţii/.
Creditorii diverşi reflectă datoriile entităţii faţă de persoanele fizice şi juridice externe întreprinderii şi
rezultate din relaţii ce nu au legătură cu activitatea de exploatare normală a entităţii.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor:
- 461 “Debitori diverşi”
- 462 “Creditori diverşi”
87. Ce presupun operaţiunile de regularizare?
Operaţiunile de regularizare presupun reflectarea temporară în contabilitate, în conturi distincte, a
unor operaţiuni economice care, sunt anulate ulterior sau repartizate către alte conturi.

88. Ce presupun operaţiunile în curs de clarificare?

Operaţiuni în curs de clarificare sunt operaţiuni care nu pot fi înregistrate în conturile de cheltuieli,
venituri sau rezultate, întrucât necesită cercetări care să stabilească cauze şi responsabilităţile
precise(amenzi, locaţii, cheltuieli de judecată, operaţii pentru care nu există documente, lipsuri în
gestiune care nu pot fi soluţionate în momentul constatării lor etc.).
89. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţiunea contabilă a conturilor 472, 471.
Contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor efectuate in avans care urmeaza a se suporta
esalonat pe cheltuieli pe baza unui scadentar, in peridoadele/exercitiile viitoare.
Contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" este un cont de activ.
In debitul contului 471 se inregistreaza:
- sumele reprezentand abonamentele, chiriile si alte cheltuieli efectuate anticipat
- valoarea dobanzilor aferente contractelor de leasing financiar, potrivit prevederilor contractuale
In creditul contului 471 se inregistreaza:
- sumele repartizate in perioadele/exercitiile financiare urmatoare pe cheltuieli, conform scadentarelor
Soldul contului reflecta cheltuielile efectuate in avans.
Contul 472 "Venituri inregistrate in avans"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor inregistrate in avans.
Contul 472 "Venituri inregistrate in avans" este un cont de pasiv.
In creditul contului 472 se inregistreaza :
- veniturile inregistrate in avans, aferente perioadelor/exercitiilor financiare urmatoare, cum sunt:
sumele facturate sau incasate din chirii, abonamente, asigurari etc.
- dobanda aferenta bunurilor cedate in regim de leasing financiar
In debitul contului 472 se inregistreaza:
- veniturile inregistrate in avans si aferente perioadei curente sau exercitiului financiar in curs
Soldul contului reprezinta veniturile inregistrate in avans.
90. Ce reprezintă trezoreria entităţii.
Trezoreria entităţii reprezintă puntea de legătură între cele trei activităţi delimitate mai sus şi joacă
rolul unui filtru de reglare a fluxurilor în cadrul relaţiei fundamentale: bani - marfă - bani
91. Definiţi conceptul de trezorerie din punct de vedere organizatoric. Definiţi conceptul de trezorerie
din punct de vedere structural.
Organizatoric. Trezoreria reprezintă parte din organigrama unei entităţi, cu sarcini şi atribuţii precis
delimitate. Funcţiile acestei structuri administrative sunt operaţionale şi sunt legate de gestiunea
lichidităţilor şi a riscurilor financiare în asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt şi lung.
92. Definiţi investiţiile financiare pe termen scurt.
Investiţiile financiare pe termen scurt reprezintă titluri de valoare achiziţionate de pe piaţa financiară
în vederea realizării unui profit pe termen scurt, în momentul revânzării lor.
93. Conturile deschise la bănci pot fi?
Conturi de disponibil (conturi de activ)
Conturi de credite bancare de trezorerie (conturi de pasiv)
Conturi curente (conturi bifuncţionale)
94. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţiunea conturilor 5121, 5311.
Contul 512 "Conturi curente la banci" -cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor in lei
si valuta aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontarc, precum si a miscarii acestora.
Contul 512 "Conturi curente la banci" este un cont bifunctional.

In debitul contului 512 sc inregistreaza:

- sumele depuse sau virate in cont rezultate din incasarile in numerar, din cecuri
- valoarea subventiilor primite si incasate
- creditele bancare pe termen lung si scurt incasate
- sumele incasate de la societatile comerciale ce detin titluri de participare ale unitatii
- sume incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate
- valoarea creantelor imobilizate si a dobanzilor aferente incasate, precum si a garantiilor restituite
- sumele incasate de la clienti
- sumele recuperate din debite ale personalului
- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, incasate de la bugetul statului
- primele depuse in cont de catre asociati
- sumele depuse ca aport in numerar la capitalul social
- sumele primite ca rezultat al operatiilor in participatie
- sumele incasate de la debitori diversi
- sumele incasate si necuvenite unitatii
- sumele incasate reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii
- sumele incasate reprezentand dobanzile aferente disponibilitatilor in conturi la banci
- sumele incasate reprezentand subventiile acordate
- sumele incasate reprezentand alte venituri din exploatare
- sumele incasate reprezentand dividendele pentru participatiile la capitalul altor societati
- sumele incasate reprezentand dobanzile aferente creantelor imobilizate
- sumele incasate din investitiile financiare cedate
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor la banca, in valuta, la incheierea
exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului
- valoarea sconturilor incasate de la furnizori sau alti creditori
- sumele incasate reprezentand venituri extraordinare
In creditul contului 512 se inregistreaza:
- sumele ridicate in numerar din cont sau virate in alt cont de trezorerie
- sumele platite reprezentand imprumuturile din emisiuni de obligatiuni rambursate
- creditele pe termen lung si scurt rambursate
- sumele platite reprezentand rambursarea altor imprumuturi si datorii asimilate
- valoarea de achizitie a investitiilor financiare cumparate
- sumele achitate reprezentand interese de participare
- sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiilor in coparticipatie
- suma dobanzilor platite
- platile efectuate reprezentand avansuri acordate furnizorilor de imobilizari
- valoarea imprumuturilor acordate pe termen lung
- platile efectuate catre furnitori de bunuri si servicii
- platile efectuate catre personalul unitatii
- sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri din salarii
- sumele achitate creditorilor diversi
- restituirea sumelor aflate in curs de clarificare
- platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati
- valoarea serviciilor bancare platite
Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor, creditele primite.

Contul 531 "Casa"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii, precum si a miscarii
acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.
Contul 531 "Casa" este un cont de activ.
In debitul contului 531 "Casa" se inregistreaza:
- sumele ridicate de la banci
- sumele incasate de la clienti
- sumele incasate de la asociati
- sumele incasate reprezentand aport la capitalul social
- sumele incasate de la debitori
- sumele incasate de la creditori diversi
- sumele incasate reprezentand venituri anticipate
- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate
- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate
- sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati
- sume incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare
- difenretele favorabile de curs valular aferente disponibililatilor in valuta la incheierea exercitiului
financiar sau operatiunilor efectuate in valuta
In creditul contului 531 "Casa" se inregistreaza:
- depunerile de numerar la banci
- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar
- platile efectuate catre furnizori
- valoarea avansurilor acordate penlru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari
- sumele achitate personalului
- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii
- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare
- sumele restituite asociatilor
- dividendele platite actionarilor sau asociatilor
- sumele achitate diversilor creditori
- platile efectuate reprezenand sume transferate intre unitate si subunitati
- avansurile de trezorerie acordate
Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.
95. Ce este un acreditiv, dar avansurile de trezorerie?
Acreditivele reprezintă mijloacele băneşti rezervate la bancă într-un cont distinct, la dispoziţia unui
furnizor, din care se fac plăţi pe măsura efectuării livrărilor, executării lucrărilor sau prestării
serviciilor cu respectarea anumitor condiţii.
Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor persoane împuternicite
de unitate, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea acesteia.
96. Ce sunt ajustările pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie?
Ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie reprezintă o constatare a diminuării
valorii unor conturi de trezorerie, în condiţiile în care natura ajustării este clar precizată, dar incertă în
ceea ce priveşte mărimea sau realizarea sa, pe care evenimentele survenite sau în curs o fac previzibilă
la data stabilirii situaţiilor din conturi.

97. Definiţi cheltuielile şi veniturile?

Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile
sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, şi care se concretizează în
creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice, pe parcursul perioadei contabile sub
formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în
reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
98. Ce intra în categoria cheltuielilor? Dar a veniturilor?
In categoria cheltuielilor intră:
- cheltuieli care apar în cursul activităţilor curente (costul vânzărilor, salarii, amortizare)
- pierderile
- pierderi realizate: din dezastre, inundaţii, ieşirea activelor pe termen lung;
- pierderi nerealizate
In categoria veniturilor intră:
-venituri din activităţile curente
- câştigurile
- câştiguri realizate
- câştiguri nerealizate
99. Cum se clasifică cheltuielile/veniturile după natura lor?
Dupa natura si , respectiv , dupa continutul lor economic cheltuielile se clasifica in cheltuieli cu munca
materializata si cheltuieli cu munca vie .
Cheltuielile cu munca materializata sunt cele referitoare la : consumurile de materie prima si materiale
consumabile , consumurile de obiecte de inventar , consumurile de energie si apa , amortizarea
imobilizarilor .
Cheltuielile cu munca vie sunt cele cu : salariile , impozitele , si contributiile la asigurarile si protectia
sociala suportate de intreprindere .
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare;
c) venituri extraordinare.
100.Cum funcţionează conturile din clasa 6 – cheltuieli? Dar cele din clasa 7 – venituri?
Clasa 6 „CONTURI DE CHELTUIELI”, structurată în grupe de conturi, pe naturi relativ omogene al
II-lea pentru fiecare element de cheltuială în parte.Toate conturile apartinand clasei 6 sunt conturi de
activ. Ele pot fi creditate in cursul perioadei, pentru operatiile in participatie, cu sumele transmise pe
baza de decont. La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si
pierdere (121).
Clasa 7 „CONTURI DE VENITURI”, structurată în grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de
venituri, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I şi, eventual, de
gradul al Iilea pentru fiecare element de venit în parte.Toate conturile apartinand clasei 7 sunt conturi
de pasiv (exceptie face contul 711 care este bifunctional). soldul acestor conturi se transfera asupra
contului de profit si pierdere (121)
101.Ce sunt cheltuielile/veniturile de exploatare/financiare/extraordinare?
Cheltuielile de exploatare sunt cheltuielile efectuate de entitate în vederea realizării obiectului de
activitate.
Cheltuielile financiare sunt cheltuielile efectuate de entitate în scopul obţinerii de venituri financiare.
Cheltuielile extraordinare sunt cheltuielile întâmplătoare, nelegate de activitatea curentă, normală a
entităţii.
Veniturile financiare sunt veniturile obţinute de entitate din activitatea financiară
Veniturile extraordinare sunt veniturile întâmplătoare, nelegate de activitatea curentă, normală a
entităţii.
Veniturile din exploatare sunt veniturile obţinute de entitate în conformitate cu obiectul de activitate
102.Care este conţinutul economic şi funcţiunea contului 711?
Contul 711 "Variatia stocurilor"- Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta costului de productie al
productiei stocate, precum si variatia acesteia.
In creditul contului 711 se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei (lunar) costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie
- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor
- costul de productie sau pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din productie proprie
In debitul contului 711 se inregistreaza:
- reluarea produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la inceputul perioadei
- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor
reziduale, animalelor si pasarilor vandute, constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de pret
aferente ;
103.Ce reflectă/prezintă bilanţul contabil?
Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul contabil
contribuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi asupra
rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială, care presupune:
- respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea activităţii bilanţului de
deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;
- posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în  contabilitate, puse de acord
cu inventarul.
104.Ce reflectă/prezintă contul de profit şi pierdere?
Contul de Profit si Pierdere (CPP) reprezinta o situatie financiara intocmita de o companie in diferite
momente ale anului sau financiar - de obicei la inceputul si sfarsitul exercitiului financiar, si uneori
interimar la trimestrele I, II si III. CPP reflecta veniturile, cheltuielile si profitul obtinut de o entitate in
perioada de timp la care se refera raportul
106.Care este conţinutul unui set complet de situaţii financiare anuale.
Conţinutul unui raport financiar interimar IAS 1 defineşte un set complet de situaţii financiare ca
incluzând următoarele componente:
- bilanţ;
- cont de profit si pierdere;
- situaţia ce arată fie (i) toate modificările capitalurilor proprii, fie (ii) modificările capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din tranzacţiile de capital cu proprietarii şi din distribuirile către
aceştia;
- situaţia fluxurilor de numerar:
- politici contabile şi notele explicative.
107.Care sunt lucrările premergătoare întocmirii bilanţului contabil?
La intocmirea bilantului exista o serie intreaga de reguli foarte precise, fiind obligatorie parcurgerea
unor lucrari premergatoare a caror executare se desfasoara intr-o ordine logica, si anume:
1. Inregistrarea in conturi a tuturor operatiilor economice si financiare ale unitatii
2. verificarea exactitatii rulajelor si soldurilor inregistrate in conturile sintetice ale contabilitatii
generale.
3. Inventarierea generala a patrimoniului administrat
4. Stabilirea rezultatelor financiare, a profitului brut, a profitului net obtinute de societatea comerciala
5. A doua verificare a datelor contabilitatii in scopul asigurarii exactitatii inregistrarii in conturi a
tuturor operatiilor economice
6. Pe baza datelor evidentiate in conturi si in ultima balanta de verificare, se procedeaza apoi la
intocmirea propriu – zisa a bilantului, adica la completaarea formularelor de bilant dupa o macheta
unica pentru toti agentii economici.
108.Prezentaţi caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare anuale.
Caracteristicile calitative ale situaţiilor finaciare:
Sunt atributele care determină utilizarea informaţiei oferite de situaţiile financiare; acestea sunt:
- Ineligibilitatea
- Relevanţa
- Credibilitatea
- Comparabilitatea
109.Prezentaţi utilizatorii informaţiilor furnizate de contabilitate
Utilizatorii situaţiilor financiare:
- Investitorii
- Angajaţii
- Creditorii financiari
- Furnizorii şi creditorii comerciali
- Clienţii
- Guvernul şi instituţiile sale
- Publicul
111.Care sunt obiectivele situaþiilor financiare?

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate