Sunteți pe pagina 1din 1

Iartă Măicuţă,

călcâiul aprins de miezul pământului!


Setea o potolesc pulberi de fluturi.
Fruntea destăinuie
braţele purtătoare de rod
iar adevărul verde-i lumii blestem
şi ochiului meu închisoare de ape...
Cununi n-am ştiut împleti.
Păzitoare sunt mieilor...

S-ar putea să vă placă și