Boala Crohn

Definiție:
Prin definitie este o afectiune inflamatorie cronica de etiologie neprecizata, care poate
atinge toate segmentele tubului digestiv, dar cel mai frecvent ileonul terminal si colonul.
Localizarile -de obicei- sunt multiple, zonele bolnave alternand cu zone sanatoase

Epidemiologie
- incidenta: 6-7 cazuri/ 100.000 locuitori;
- distributia pe sexe este egala M=F
- geografic afecteaza mai ales populatia din zonele temperate nordice (America de Nord, Marea
Britanie, Tarile Scandinave); zona mediteraneeană și tropicele au o incidență mai scazuta
- rasa: frecventa de 5 ori mai mare la populatia alba si la evrei
- mai frecvent este afectata populatia din zona urbana, datorita factorilor socio-umani si socio-
economici

Etiologie
 Alimentatia scazuta in fibre si bogata in zaharuri ultrarafinate (ciocolată, bomboane,
produse de patiserie) + deficiente enzimatice ale tubului digestiv (intoleranțe)

 Agenti bacterieni inplicati: Campylobacter, Yersinia Pseudotuberculosis, Chlamydia,

Mycobacterium Kansai
- acestia intervin prin mecanism direct prin toxinele eliberate, care dau modificări de tip
inflamator la nivelul peretelui intestinal
- dar si prin mecanism indirect prin provocarea unor reactii imunologice impotriva peretelui
colonic – exacerbare floră/ disbioze intestinale

 Agenti virali: Rotavirusuri, Picornavirusuri. Se pare ca sunt implicate in declansarea bolii,

frecvent pacientii cu boala Crohn avand antecedente de enterocolite cu acesti agenti
patogeni

 Factori imunologici: aspectul leziunilor din boala Crohn pledeaza pentru conflicte
imunologice si s-au observat: infiltrate limfo-plasmocitare + granuloame giganto-celulare
Conflictul imunologic este sugerat si de asocierea de manifetari extradigestive de tip
articular sau cutanat.

 Factori genetici:
- implicarea lor e sustinuta de frecventa mare a formelor familiale, de agregari in
cadrul aceleiasi familii(6-33%)
- riscul recaderii bolii este mai crescut in familiile care au rude de gradul I afectate
de boala(s-au observat cresteri de 10 pana la 20 de ori mai frecvente in agregarile
intrafamiliale)
Morfopatologie

- topografia: variabila de la individ la individ

- frecventa mai mare a leziunilor in ileon si colon
- de obicei se intind pe 10-30 cm – pe episoade acute de boală

Din punct de vedere macroscopic pot fi prezente urmatoarele tipuri de leziuni, care subimpart
bola in stadii evolutive:

stadiul 1: edem al mucoasei

stadiul 2: edem + infiltrat granulomatos
stadiul 3:leziuni ulcerative de tip ulcere largi( sunt consecinta lipsei de substanță la nivelul
mucoasei și submucoasei) si ulcere profunde; tipic alterneaza zone bolnave cu zone
sanatoase pe toară lungimea intestinului
stadiul 4: fisuri profunde oarbe daca sunt dispuse pe marginea mezostenica sau fistulizare in
cavitatea peritoneala, daca fisurile sunt prezente pe marginea antimezostenica

Din punct de vedere microscopic: leziunile ulcerative sunt de doua feluri, iar acestea sunt
insotite si de alte tipuri de leziuni, dupa cum urmeaza:

- ulceratii largi: nu ating in profunzime stratul muscular

- ulceratii inguste: profunde, de obicei transmurale (trec prin musculara colonului și ajung
la seroasa) rezultand fistule
- in jurul leziunii ulcerative exista un infiltrat inflamator parietal cu caracter nodular
- boala evolueaza in pusee, fiecare puseu acut este urmat de un proces de vindecare prin
fibroza: care este marcata la nivelul submucoasei si este responsabila de caracterul
stenozant al afectiunii.

TABLOU CLINIC – simptomatologie variabilă

Este o afectiune cronica cu evolutie progresiva, lenta, jalonata de pusee evolutive

-manifestari digestive: dureri abdominale cu caracter nespecific difuz in tot abdomenul si
insotite de sindrom dispeptic (greață, inapetență, varsaturi, diaree),
ocazional sindroame ocluzive/ subocluzive
-manifestari extradigestive: eritem nodos (noduli fibrozați subcutanați), ulceratii bucale,
artralgii, artrite, manifestari urinare (disurie, infecții urinare),
lombalgii
-manifestari generale: astenie, fatigabilitate, anxietate, anorexie, anemie, febra, intarzierea
cresterii daca debutul este in copilarie, edeme la nivelul membrelor (de
tip hipoproteinemic)

- perioadele de activitate ale bolii, debuteaza inițial prin tulburări de tranzit

- pacientul știe că tulburările de tranzit anunță instalarea unui puseu acut
- în cadrul unul puseu se produce o disbioză intestinală cu exacerbarea florei – în timpul diareei,
creste debitul fecat de E.Coli (care mai frecvent la femei- prin dispozitia deschiderii tractului
urinar, uretra scurta) poate determina infecții urinare prin colonizarea ascendenta a tractului
urinar
- evolutia bolii este imprevizibila
- tratamentul medicamentos duce doar la ameliorari temporare
- odata diagnosticat, pacientului cu boala Crohn i se recomanda:
-schimbarea regimului alimentar
-evitarea infectiilor intercurente
-evitarea disbiozelor florei digestive

DIAGNOSTIC POZITIV
1. Examen radiolgic cu substanta baritata
- important pentru depistarea leziunilor ulcerative in evolutie si a recidivelor
- de obicei este recomandat periodic la un interval de 6-9 luni( in etapele asimptomatice ale
bolii)
- semne directe:
 alternanță de zone sănătoase cu zone de stenoză, cu imposibilitatea trecerii
substanței de contrast prin zona afectată, inflamată a colonului(această alternanță
de zone sanatoase cu cele afectate sugerează existența episoadelor de boala in
antecedente)
 modificări de calibru (unice/multiple)
o Pot să existe zone de distensie colonică/ ileală alternând cu zone de
stenoze
o Alternanța se datorează edemului, infiltratului în peretele intestinal și
zonelor de fibroză
 modificări de relief al mucoasei:
o În zonele afectate: ștergere reliefului mucoasei si aparitia imaginilor
supraadăugate prin captarea bariului de către leziunile ulceroase
- semne indirecte de prezență a leziunii la nivelul anselor:
 ingrosarea peretelui in zona afectata
 cresterea calibrului anselor
 rigidizarea anselor
 pierderea peristalticii normale a anselor in zana afectata

2. Examenul endoscopic: „ golden standard” de diagnostic

- foarte important, permite prelevarea de biopsii si stabilirea cu certitudine a
diagnosticului pe baza examenului anatomopatologic care confirma existenta bolii Crohn.

EVOLUTIA BOLII

Stadiul 0
- asimptomatic (boala Crohn inaparenta)
- se descoperă întâmplător la colonoscopie leziuni de fibroză sau alte leziuni ce sugerează
un fost episod acut de boală
Stadiul 1
- boala Crohn inactiva, prezenta leziunilor decelabile radiologic si colonoscopic (edem,
infiltrare, îngroșare perete), dar simptomatologie digestiva absenta
- pacientii sunt echilibrati, fara semne inflamatorii

Stadiul 2
- boala activa – leziuni decelate endoscopic / si radiologic
- clinic sunt prezente semnele bolii: diaree, durere abdominala nesistematizata, stare generala
alterata, sindrom dispeptic
- biochimic: sindrom inflamator dovedit prin creșterea fibrinogenului, VSH, leucocitoză cu
neutrofilie ( infiltrarea evoluează spre necroză și apoi spre fisuri/fistule), cresterea PCR
Stadiul 3: boala Crohn complicata
- ocluzii
- perforatii (abdomen acut – peritonita)
- abcese
- fistule inclusiv intre anse sau la perete
- ectazii colice (segmentul afectat e dilatat → tulburări de tranzit)

TRATAMENT

1. Medicamentos
a) curativ, adresat fazei inflamatorii
-corticosteroizi ( medrol)
-derivati de Sulfasalazina (Salazopirina)
-imunostimulare (Azatiopina, 6-Mercaptopurina, Levamisol, BCG)

b) nutritional/ igieno-dietetic – e esențial

- dieta protectiva: regim bogat in trigliceride si scazut in proteine (unele proteine pot avea un
efect negativ într-un puseu acut al bolii)
- reluarea alimentației cu proteine se face treptat și prin testarea tolerantei
- in perioadele active ale bolii trebuie sa existe o alimentatie scazuta in fibre pentru a exista cat
mai putin reziduu

c) simptomatic
- pentru diaree (probiotice si prebiotice care scad peristaltica, amelioreaza flora intestinala)
- greturi, varsaturi - antiemetice
- durere - antialgice

2. Chirurgical
Adresat doar complicatiilor si adaptat acestora, practicandu-se rezectii, derivatii interne,
drenaje dupa necesitate:
- fistule colo-colice: se practica rezectii segemntare
 - zone de stenoza: derivatii digestive ce sunteaza zona stenozata, sau rezectii dupa
necesitate si posibilitate
- abcese: drenajul lor pentru eliminarea focarului septic
- ocluzii intestinale datorită stenozei : rezecții segmentare și anastomoza
- peritonite – abdomen acut chirurgical: tehnica chirurgicala va fi adaptata cauzei care a
provocat peritonita

Se tenteaza temporizarea interventiei chirurgicale pe o durata de 4-5 zile (daca este

posibil) prin tratament medicamentos corespunzator, pentru remiterea puseului inflamator acut,
deoarece interventiile chirurgicale in urgenta sunt frecvent grevate de complicatii postoperatorii.