#617

Ascultai cândva, Isuse,

vocea
Ta duioas[,
+i de-atuncea nu-i cântare
s-o mai simt frumoas[!
Nu-i nici o cântare-n lume
s-o mai simt frumoas[!
 |i-am v[zut odat[ chipul alb
ca de ninsoare,
+i de-atuncea nu-mi mai
pare alb[ nici o floare!
Nu-mi mai pare-n lumea asta
alb[ nici o floare!
 Însetat, băui odat[ apa
Ta cereasc[ -
+i de-atuncea nu-s
izvoare s[ m[ r[coreasc[,
Nu mai sunt izvoare-n
lume s[ m[ r[coreasc[!
 Leg[natu-m-a odat[
dorul de iubire –
+i de-atuncea nu-i pe
lume nici o fericire,
Nu mai simt în lumea
asta nici o fericire!
 |i-a sim\it odat[ mâna
inima-mi s[rman[ -
+i de-atuncea nu-s pe lume
mâini s[ lege-o ran[,
Nu mai sunt pe lumea asta
mâini s[ lege-o ran[!
+i m[-ntreb; de n-ar fi,
oare, dragoste curat[ -
(: Cine-ar mai putea
S[ aib[ inim[-alintat[ ? :)