CHINA

1)ASEZARE.. China este situata in regiunea Asia de Est si de Sud-Est.

Este o tara de dimensiuni continentale, suprafata sa, de 9.573.000km2 fiind
egala cu cea a Europei. Este a treia tara din lume ca intindere. O treime din
granitele sale sunt marine, China avand litoral la Marea Galbena, Marea Chinei
de Est si Marea Chinei de Sud. Restul frontierelor sunt terestre. Chine se
invecineaza la nord cu Rusia, Kazahstan si Kirghistan, in vest cu Tadjikistan,
Afganistan si Pakistan, in sud-vest cu India, Nepal si Bhutan, in Sud cu
Myanmar, Laos si Vietnam, iar in est cu Coreea de Nord. China reprezinta un
cadru natural foarte divers,se obisnuieste o impartire generalizata.China de este
si China de vest.Prima are un relief de campie(Campia Manciuriei si Marea
Campie Chineza),precum si dealuri,cu o clima umeda.Vestul Chinei cuprinde
munti si podisuri,Podisul Tibet-cel mai inalt de pe glob(5.000m)cu o clima
arida.Republica Populara Chineza cuprinde partea centrala si estica a Asiei, cu o
deschidere la Oceanul Pacific. RELIEFUL Chinei este foarte variat, predominand
munti foarte inalti si podisuri intinse.
Exista, de asemenea si podisuri joase, depresiuni cu deserturi si campii
netede. Relieful Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului
Asiei: treptele de relief principale sunt completate de alte parti de relief ? podisuri
inalte (Tibet), depresiuni interioare, podisuri cu munti tociti. Specificul sau
deosebit este existenta pe intinderi mari din nordul tarii a unor mari acumulari de
loess, care pot ajunge la grosimi foarte mari de 200 de metri Muntii ocupa
aproximativ 43% din teritoriul Chinei; platourile muntoase mai ocupa inca 26 de
procente; bazinele, asezate in principal in zonele aride, ocupa 19%. Numai 12%
din totalul teritoriului reprezinta zonele de campie. China (Zonghua Renmin
Gongheguo) este a treia ca suprafata dupa Rusia si Canada. Relieful este variat,
cu regiuni inalte in sudul si vestul tarii si joase in est si nord-est.
Principalele unitati de relief ale Chinei sunt: Pod. Tibet, in vestul tarii, cel
mai inalt de pe glob, cu inaltimi de peste 4500m, muntii Himalaya, cel mai inalt
lant muntos de pe Terra, cu cel mai inalt varf de pe glob, de 8848m, deserturile
Takli Makan si Jungaria in nord-vest si Gobi in nord, Campia Chinei de Est, joasa
si fertila, strabatuta de fluviile Changjiang si Huang He.China are trei regiuni
topografice principale ce se ridica in trepte (povarnisuri), de la depresiuni de-a
lungul coastei de est pana la muntii inalti din vest. Varful cel mai inalt din lume,
Everest (8.848 m) se afla pe granita dintre China si Nepal. Nivelul cel mai scazut,
sub 1000 de metri, ocupa sectiunea estica si cea mai populata a tarii. O mare
parte a nordului Chinei se afla intr-o zona seismica si campiile joase sunt adesea
inundate. China este foarte variaa, predominand munti foarte inalti si podisuri
intinse. Exista, de asemenea si podisuri joase, depresiuni cu deserturi si campii
netede. Relieful Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului
Asiei: treptele de relief principale sunt completate de alte parti de relief - podisuri
inalte (Tibet), depresiuni interioare, podisuri cu munti tociti. Specificul sau
deosebit este existenta pe intinderi mari din nordul tarii a unor mari acumulari de
loess, care pot ajunge la grosimi foarte mari de 200 de metri.
CLIMA. in partea vestica, in deserturi si pe podisurile inalte, este o clima
continental arida, cu diferente mari de temperatura de la iarna la vara. in est este
climat continental umed. in regiunile montane inalte, clima este alpina, cu ierni
lungi si aspre. in partile sudice intalnim clima musonica, tropicala si subtropicala.
Clima este variata, influentata de asezare si relief. Cea mai mare parte a
teritoriului Chinei apartine climatului temperat-continental excesiv. In deserturile
Takli Makan, Jungaria si Gobi, clima are caracter desertic, iar in regiunile
muntoase din vest clima este etajata. Sudul si sud-estul Chinei apartin climei
tropical-musonica. In aceasta zona sunt frecvente

2)China este situata în Asia de Est. La est China este spălată de către
mările de vest ale Oceanului Pacific. Suprafața Chinei este de 9.6 milioane km ².
China este cea mai mare țară din Asia și a treia cel mai mare țară din lume, după
Rusia și Canada.
Lungimea totală a frontierelor terestre din China este de 22 117 km, fiind vecină
cu 14 țări. Coasta maritimă a Chinei se întinde de la granita cu Coreea de Nord,
în nord, cu Vietnam la sud și are o lungime de 14 500 km. China este marginita
de Marea Chinei de Est, Golful Corean, Marea Galbenă și Marea Chinei de Sud.
Taiwan este separat de continent prin strâmtoarea Taiwan.
Cea mai mare parte a Chinei se află într-o zonă moderată, cu anotimpuri
distincte. Există diferențe de climă care se datorează musonilor, extinderii
suprafețelor de uscat și diferențelor considerabile în altitudine. În timp ce în
China centrala și de sud-est este, în general, cald și umed, în nord și nord-est
este relativ uscat.
China ajunge până la 35° latitudine, fapt care produce o mare variație în
ceea ce privește climatul regional. În multe zone, vara este fierbinte și ploioasă,
cu un mare grad de umiditate, și iarna este uscată. În China de nord, mai mult de
80% din precipitații cad în lunile de vară, dar numai 40% din precipitațiile anuale
au loc în China de sud în aceeași perioadă.
În China de sud-est, în timpul anotimpului ploios, perioada iulie-
septembrie, au loc taifunuri frecvente. La nord de Chang Jiang (Râul Yangzi)
iarna este extrem de rece.
Partea de nord-est are veri fierbinți și uscate, și ierni lungi și reci. Verile din
zonele deșertice din Xinjiang și Mongolia interioară sunt, de asemenea, fierbinți și
uscate, iar iernile reci și uscate. În China centrală, verile sunt fierbinți și umede,
cu multe precipitații în lunile de sfârșit de vară. În regiunile joase din Yangzi,
iarna este într-un fel mai blândă decât în zonele centrale ale Chinei, cu munții
loess, sau în Sichuan, care este înconjurat de munți. În regiunile din jurul Beijing-
ului, Xi’an și Zhenghou, se pot isca furtuni de nisip iarna și primăvara.
În podișul Tibet-Qinghai (altitudinea medie: 4000 m), vara este scurtă, moderată
și caldă, în timp ce iernile pot fi extrem de reci: nu prea sunt precipitații în timpul
anului și diferențele de temperatură zi/noapte sunt mari. Un climat blând, cu veri
calde și ierni răcoroase predomină în general în podișul înalt Yunnan-Guizhou;
aici nu prea sunt precipitații și înghețurile sunt rare.
China centrală are o climă subtropicală. Ploile cad regulat de-a lungul
întregului an; verile sunt lungi, umede și călduroase, iar iernile sunt scurte, cu
temperaturi mai scăzute.http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular
%C4%83_Chinez%C4%83#Clim.C4.83
3)Spre deosebire de alte mari capitale ale lumii,Beinjingul nu se lasa
descris in termenii spectaculosului, frapantului cantitativ sau
comparativ,deoarece oamenii care l-au construit si au vietuit aici secole de-a
randul nu si-au propus sa starneasca mirarea cuiva prin efecte care se dezvaluie
ostentativ,la primul contact,vizitatorului.
Pentru descoperirea si descifrarea sufletului acestui oras,cunoasterea
locurilor pline de farmec sau semnificatii,trebuie sa-l colinzi cu rabdare,sa
cercetezi istoria asezarii,sa-i vizitezi vechile palate si temple,si, mai ales, sa
cunosti si sa intelegi oamenii care traiesc aici. Suntem nevoiti sa recunoastem ca
alaturi de o asemenea curiozitate iti trebuie si multa
perseverenta,deoarece,pentru un strain de aceste locuri,un obstacol greu de
depasit este si bariera lingvistica.Istoria si geografia lumii au demonstrat mereu
un adevar,care trece astazi aproape imperceptibil:evolutia si soarta unor
popoare,mai mari sau,dimpotriva,reduse numericeste,au fost legate de existenta
unui fluviu.Nasterea,cresterea si dezvoltarea pe multiple planuri a unor mari
civilizatii ar fi fost poate imposibile fara binefacerile imense si nebanuite ale
fluviilor.Acelasi lucru se poate spune si despremarile mici de coasta care au
inlesnit contactul intre culturi.
Este drept ca exista si popoare care si-au legat numele si soarta de alte
elemente naturale,in special munti-nenumarati munti "sfinti",atat de venerati de
zeci de milioane de oameni.Varianta aceasta din urma este
particulara,complementara am zice,si este explicabila prin inexistenta pe teritoriul
respectiv-cum este cazul Japoniei- a unei ape demne de apelativul" fluviu",desi
uneori imaginatia a depasit cu mult limitele si datele naturale.Randurile acestea
nu sunt decat o reformulare mai sintetica a celor invatate de fiecare dintre noi
timp de ani de zile.Numele Nilului,Gangelui,Tigrului si Eufratului,Volgai,Dunarii
etc reveneau in cartile noastre de scoala cu regularitate ,fara sa ajungem la
interpretarea mai larga si la intelegerea fenomenelor vietii istorice a
omului,fenomene ce au aparut in preajma si sub directa influenta a apelor
respective,devenite nume simbol.
Un exemplu:Viata zilnica a chinezului a fost marcata din totdeauna foarte
puternic de Fluviul Galben,care si-a pus amprenta direct si irevocabil pe
incepurutile si evolutia civilizatiei Chinei.Apelativul folosit azi se datoreaza culorii
pe care o ia fluviul din cuza cantitatii de nisip transportat,dar in istoria si literatura
geografica chineza veche numele acestei ape era extrem de simplu si
sugestiv.Ea se chema "Fluviul" sau "Marele Fluviu".Pana la inceputul mileniului
nostru civilizatia chineza a fost exclusiv legata de cursul mijlociu al Fluviului
Galben,si chiar cand asezarile oamenilor s-au extins dincolo de Fluviul
Albastru,prioritatea istorica l-a situat mereu pe primul loc in afectiunea si
memoria chinezului. Cu cei aproape 4500 de km ai sai este, ca debit si albie,al
doilea fluviu al Chinei, fiind despartit de Fluviul Albastru de cateva sute de
km.Acesta din urma are un bazin mai mare decat Fluviul Galben,dar el nu a avut
sansa istorica a Marelui Fluviu.Un destin aparte,inexplicabil poate pana in cele
mai mici elemente,de perfect credibil in ce priveste rezultatele,a facut ca de
numele acestiu fluviu sa se lege irevocabil nasterea,evolutia si raspandirea
culturii,scrierii si civilizatiei chineze.In fapt a fost o sansa dura contradictorie si
mai ales eroica,mai explicit spus a supus vointa si ambitia omului la un
indelungat examen dramatic.Cititorul poate sa-si inchipuie distrugerile facute de
26 de ori cand ,ca o limba uriasa ucigatoare de circa 700 km lungime,cursul
inferior a oscilat in sensul nord-sud,stabilindu-si guri de varsarew si delte
distantate prin sute de km;nestatornicia apelor a provocat,printre altele,scoaterea
din circuitul agricol a unor suprafete de multe zeci de mii de km patrati.

POZE CHINA
 Informatii luate din cartea China de Ilie Vasile,editura sport-turism,
taifunurile.http://www.studentie.ro/Referate/Geografie/REFERAT-
GEOGRAFIE-CHINA_i46_c979_64690.html, http://www.google.ro/images?
hl=ro&q=CHINA&um=1&ie=UTF-
8&source=og&sa=N&tab=wi&biw=1280&bih=744