O

BRICENI
DONDUȘENI

SOROCA

DROCHIA

RÎȘCANI FLOREŞTI

ŞOLDĂNEŞTI

GLODENI

SÂNGEREI REZINA

FĂLEȘTI TELENEȘTI

ORHEI

DUBĂSARI
UNGHENI

CĂLĂRAȘI

CRIULENI

TR
PROFIL DE
STRĂȘENI

AN
SN
NISPORENI CHIȘINĂU

SĂNĂTATE

IS
TR
IA
ANENII NOI TIRASPOL
HÎNCEȘTI IALOVENI
BENDER

CĂUŞENI
CCI M
i mIi Ş
ş lL
i aI A
Ș t e f a nV o d ă
L E O VA
ŞTEFAN VODĂ
Ș T E FA N V O D Ă

B E A S CA
COMRAT

RA
A
BA S
CANTEMIR U N I T A TE A
TERIT ORIALĂ
A U T O N O MĂ
GĂGĂUZIA

CAHUL

TA R A C L I A

VULCĂNEŞTI

CIMIŞLIA

Ministerul Sănătăţii
al Republicii Moldova
2 www.ansp.md
Situaţia
în Republica
6,0%
Moldova
Bolile netransmisibile
reprezintă o problemă
majoră de sănătate
publică şi socio-
economică în Republica
Moldova și constituie
cea mai mare povară
atât asupra sistemului
de sănătate, cât şi
asupra celui de protecție
socială. Rata mortalității
generale înregistrată
în Republica Moldova
în anul 2019 a fost
de 1037,2 cazuri la
100 mii populație,
bolile netransmisibile
constituind circa 89%.
Peste jumătate din
povara bolilor, măsurată
în DALY (ani de viață
sănătoasă pierduți din
cauza dizabilității şi a
decesului prematur), se
datorează factorilor de
risc comportamentali
modificabili, precum
consumul de tutun și
alcool, inactivitatea
fizică și alimentația
nesănătoasă, inclusiv
consumul redus de
fructe şi legume și
altor determinante ale
sănătății.
Structura mortalităţii generale în Republica Moldova a.2019
1,0%
4,5%
4,5%
4,3% 1,0%
4,3% Bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare
6,0%
Tumori
Tumori
Bolile aparatului digestiv
8,9% Bolile aparatului digestiv
8,9% Traume şi otrăviri
Bolile aparatului respirator
Traume şi otrăviri
16,8% 58,5%
Bolile aparatului respirator
Bolile endocrine, de nutriție
16,8% 58,5%
şi metabolism
Alte Bolile endocrine, de nutriție
şi metabolism
Alte
*la 100 mii locuitori
606,8 *la 100 mii locuitori
174,4
606,8
92,0
174,4
61,8
92,0
44,9
61,8
10,7
44,9
46,6
10,7
100 200 300 400 500 600 700
46,6
Principalele cauze 100
Bolile cronice ale aparatului respirator,
cca
200 4,3% în
300structura400
totală a 500
mortalității,
600 70
Bolile cardiovasculare (BCV), cca 58,5% sunt în descreștere lentă, cu 8% în ultimii
din mortalitatea totală, prevalează în 5 ani. Mai pronunțată este scăderea
mortalității prin boala pulmonară cronică și
populația cu vârsta aptă de muncă (30-70
de ani) și constituie 25-26%, îndeosebi astmul bronșic (cu 10-15%).
în rândul bărbaților. Totodată, este de
menționat faptul că morbiditatea prin BCV Bolile sistemului endocrin, cca 1,0%,
este în descreștere cu cca 15%. diabetul zaharat, reprezintă 95% din
această categorie și înregistrează o
Tumorile maligne, cca 16,8% din creștere cu cca 10% în ultimii 5 ani, fiind
mortalitatea totală, sunt în continuă mult mai larg răspândit în mediul urban.
creștere. Rata mortalității prin această
cauză variază cu vârsta, o creștere bruscă
are loc începând cu vârsta de 45 de ani și Cadrul național normativ include:
mai mult. Peste 60% din cazurile de deces • Strategia națională de prevenire și
survin la vârsta aptă de muncă. control al BNT pe anii 2012-2020,
nr. 82/2012;
Bolile aparatului digestiv (în special
hepatite cronice şi ciroze hepatice) • Planul național de acțiuni pe anii
reprezintă cca 8,9% în structura totală a 2016-2020 privind implementarea
mortalității și sunt în scădere începând cu Strategiei BNT, HG nr. 403/2016;
a. 2011. • Programele naționale specifice
privind BNT prioritare și factorii
de risc majori pentru BNT.
 PROFIL DE SĂNĂTATE. CIMIŞLIA 3

Aspecte principale/Cuprins
Demografia / pag. 4
Populaţia stabilă la începutul anului, mii locuitori 58,6
Rata populaţiei rurale 75,8%
Raport bărbaţi/femei 49,2%/50,8%
Sporul natural, la 1000 locuitori -4,9
Speranţa de viaţă la naştere, ani 69,5
Coeficientul îmbătrânirii populaţiei, numărul persoanelor în vârsta de
18,8
60 ani şi mai mult la 100 locuitori

Economia / pag. 5
Câştigul salarial mediu lunar brut, lei 5552,2
Indicii sarcinii demografice, numărul persoanelor în vârstă inaptă de
50,0
muncă la 100 persoane în vârstă aptă de muncă
Migraţia internă sold, la 1000 locuitori -4,4

Mediul de trai / pag. 5

Rata de conectare a populaţiei la sistemul public de alimentare cu apă, %
81,7%/40,9%
(mediul urban/rural):
Rata de conectare a populației la sistemul public de canalizare, %
80,6%/4,3%
(mediul urban/rural):
Procentul probelor de apă cu abateri de la normele sanitare
(sanitaro-chimice/microbiologice):
surse centralizate 95,0%/66,6%
surse decentralizate 95,0%/89,0%

Sistemul de ocrotire a sănătăţii / pag. 6

Cheltuielile sectorului sănătăţii, lei per capita 1077,7
Completarea instituţiilor din AMP cu medici, % 80,7%
Numărul medicilor de familie/asistenţilor medicilor de familie,
4,4/11,1
la 10 mii locuitori
Numărul mediu de vizite în an la 1 locuitor 4,2
Ponderea vizitelor cu scop profilactic, % (copii/adulţi) 58,8%/37,5%

* date statistice
pe anul 2019 Starea sănătăţii la copii / pag. 7
Incidenţa generală la copii, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă 4139,8
Starea curentă:
Prevalenţa generală la copii, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă 5274,8
bună,
satisfăcătoare,
nesatisfăcătoare. Starea sănătăţii la adulţi / pag. 8
Incidenţa generală a populaţiei adulte,
Indicator statistic: 1863,5
la 10 mii locuitori de vârstă respectivă
în creştere,
Prevalenţa generală a populaţiei adulte,
stabil, 7048,4
la 10 mii locuitori de vârstă respectivă
în descreştere.
Mortalitatea populaţiei de vârstă aptă de muncă, la 100 mii locuitori 567,9
Dizabilitatea primară totală, la 100 mii locuitori 241,1
 4 www.ansp.md

DEMOGRAFIA

Populaţia stabilă la începutul anului, Mişcarea naturală, la 1000 locuitori

mii locuitori

mortalitatea natalitatea sporul natural

total rural mortalitatea
Republica Moldova natalitatea
RDD Sud sporul natural
120 16,0 Republica Moldova RDD Sud
16,0 12,3 12,0
12,0 12,3 12,0
100
12,0
8,3
8,0 7,1
8,3
80 8,0 7,1
63,8 4,0
58,6
60 4,0
48,9 44,4

40
-4,0 -4,0
-4,0 -4,0 -4,9
20 -8,0 -4,9
2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 -8,0 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019
2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019

Structura populaţiei pe vârste, sexe Speranţa de viaţă la naştere, ani

şi mediul de reşedinţă, % populaţia totală bărbați femei
Republica Moldova
bărbați RDD Sud
femei
90
Republica Moldova RDD Sud
90
bărbați urban rural 80
femei urban rural 73,2 73,5
80 68,3
70 73,2 73,565,9
85+ 70 68,3 65,9
60
80- 84
60
50
75- 79
5040
70- 74

65- 69 4030
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019*
60- 64
30 * valori estimate

55- 59 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019*

* valori estimate
50- 54

45- 49
Coeficientul îmbătrânirii populaţiei, numărul
40- 44
persoanelor în vârsta de 60 ani şi mai mult la 100 locuitori
35- 39

30- 34 bărbați femei

Republica Moldova RDD Sud
25- 29 25,0
20- 24 21,3
20,0
15- 19
16,2
10- 14 14,7
15,0
5-9 10,6
10,0
0-4

6,0 4,0 2,0 2,0 4,0 6,0 5,0

2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019

• Raportul dintre bărbaţi şi femei diferă în funcție de

vârstă: persoanele de sex feminin cu vârsta de până la
17 ani constituie 48,4%, cele cu vârsta de peste 65 de
ani – 58,9%.
• Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 0 și 17
ani a înregistrat o descreștere de la 22,4% la 18,0% în
perioada 2011-2019.
• Ponderea populației în vârsta aptă de muncă (18-64 de ani) a
crescut de la 68,5% la 69,8%.
• Ponderea populației cu vârsta de peste 64 de ani a crescut
de la 9,1% la 12,2%.
• Densitatea populației este de 63,4 locuitori/1 km2
 PROFIL DE SĂNĂTATE. CIMIŞLIA 5

ECONOMIA MEDIUL DE TRAI

Câştigul salarial mediu lunar brut, lei Rata de conectare a populaţiei la sistemul
public de alimentare cu apă, %
barbati femei
urban rural
Republica Moldova RDD Sud
9000 Republica Moldova
100
8000 87,7
7000 barbati femei 81,7
80
Republica Moldova RDD Sud
6000 5636,7
9000 5467,5
5000 60
8000
4000 40,9
7000 40,6
40
3000
6000 5636,7
2000 5467,5
5000 20
1000
4000
3000
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
2000
1000

Indicii
2011
sarcinii
2012
demografice,
2013 2014 2015 2016
numărul
2017
persoanelor
2018 2019
Procentul probelor de apă cu abateri
în vârstă inaptă de muncă 0-14
la 100
ani persoane în60vârstă
ani si peste de la normele sanitare, surse centralizate
Republica Moldova RDD Sud
aptă de muncă
35,0
30,6 sanitaro-chimice microbiologice
30,0 28,2
0-14 ani 60 ani si peste Republica Moldova
21,8
25,0 Republica Moldova RDD Sud 100 97,6 95,0
35,0 18,9
20,0 30,6 sanitaro-chimice microbiologice
30,0 28,2 80
15,0 Republica Moldova
21,8 66,6
25,0 100 97,6 95,0
10,0 60
18,9
20,0
5,0 80
15,0 40 66,6
10,0 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 60
20 12,5
5,0
40

2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
20 12,5

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Migraţia internă determinată de schimbarea Procentul probelor de apă cu abateri
domiciliului, la 1000 locuitori de la normele sanitare,sanitaro-chimice microbiologice
surse decentralizate
Republica Moldova
100 95,8 95,0
89,0
plecați sosiți sold sanitaro-chimice microbiologice
80
RDD Sud Republica Moldova
16,0 100 95,8 95,0
60 89,0
12,0
12,0 10,2 80
9,2 39,5
40
8,0
5,8 60
20
4,0
39,5
40

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

-2,9 20
-4,0 -
4,4
-8,0
2011 2013 2015 2017 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Rata de ocupare în câmpul muncii, %:

• Republica Moldova – 40,1%
• RDD Sud – 31,3 %
 15 14,0

11,1
6 www.ansp.md 10

4,1 4,4
SISTEMUL DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII 5

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Cheltuielile sectorului sănătăţii, Număr mediu de vizite în an la 1 locuitor,

lei per capita care locuieşte în raionul deservit

Republica Moldova RDD Sud

Republica Moldova
8,0
6000

5000
6,0
4000 Republica Moldova 4,2 4,2
6000
3000 4,0

5000
2000
1077,7 2,0
4000 841,4
1000

3000
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
2000

841,4 1077,7
1000

Completarea
2013 2014
instituţiilor
2015
din AMP
2016 2017
Republica Moldova
cu2018
medici,
RDD2019
Sud
% Ponderea vizitelor cu scop profilactic, %
100

90
80,7
80
74,5 Republica Moldova RDD Sud copii adulți
100 Republica Moldova RDD Sud
70
70,0
90
60 58,8
80,7 60,0
54,0
80
50 50,0
74,5
40,0
copii adulți 37,5
70
40 Republica Moldova RDD Sud
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 30,0
70,0
60 19,3
20,0 58,8
60,0
50 54,0
10,0
50,0
40 37,5
40,0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
30,0
19,3
20,0

Gradul de asigurare a populaţiei cu medici Rata examinare a grupului

10,0
de Moldova
Republica risc RDD Sud

de familie şi asistenţi ai medicilor de familie, de către

2013
medicii
2014
de familie,
2015 2016
%2017 2018 2019
la 10 mii locuitori Tensiunea 94,4
arterială

medici de familie asistenți ai medicilor de familie 85,0

Glicemia Republica Moldova RDD Sud
Republica Moldova RDD Sud
20
Colesterolul 63,4
Tensiunea 94,4
15 arterială
14,0

11,1 20 40 60 80 85,0 100

10 Glicemia

4,1 4,4
5 Colesterolul 63,4

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 20 40 60 80 100

 Republica Moldova RDD Sud
8000
PROFIL DE SĂNĂTATE. CIMIŞLIA 7
6000

STAREA SĂNĂTĂŢII LA COPII 4000

3864,9 4139,8

2000

Incidenţa generală la copii şi după principalele cauze,

la 10 mii locuitori de vârstă respectivă Anemia constituie în medie 98,9% din totalul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
incidenței prin bolile sângelui și ale organelor
hematopoietice în anii 2013-2019.

Republica Moldova RDD Sud

Bolile sângelui și ale organelor
hematopoietice
272,5
8000
Leziuni traumatice, otrăviri şi
alte consecinţe…
250,9
6000
Bolile aparatului digestiv 134,4
Bolile endocrine, de nutriţie şi
3864,9 4139,8 metabolism
57,3 Obezitatea
4000
constituie 8,2% din
Bolile sistemului nervos 45,1
totalul incidenței
Republica Moldova RDD Sud
2000 Tulburări mentale şi prin bolile sistemului
10000 de comportament
12,2
endocrin.
Bolile aparatului circulator 1,9
8000

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 50 100 150 200 2505274,8
300
6000
5002,4 respirator a constituit, în 2019, 2492,7 la 10 mii de locuitori.
* Incidența bolilor aparatului
4000
Bolile sângelui și ale organelor
hematopoietice
272,5

Prevalenţa generală la copii şi după principalele cauze,

Leziuni traumatice, otrăviri şi 2000
alte consecinţe…
250,9

la 10Bolile
miiaparatului
locuitori de vârstă respectivă
digestiv 134,4 Anemia constituie în medie 98,6% din totalul
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Bolile endocrine, de nutriţie şi prevalenței prin bolile sângelui și ale organelor
57,3
metabolism hematopoietice în anii 2013-2019.
Bolile sistemului nervos 45,1
Republica Moldova RDD Sud
Bolile sângelui și ale organelor
Tulburări mentale şi hematopoietice
367,4
10000 12,2
de comportament
Bolile aparatului digestiv 315,7
8000Bolile aparatului circulator 1,9
Leziuni traumatice, otrăviri şi
alte consecinţe…
250,9
50 100 150 200 2505274,8300
6000 Bolile endocrine, de nutriţie şi
5002,4 metabolism
187,0
Obezitatea
4000 Bolile sistemului nervos 109,9 constituie 43,7%
din totalul
Bolile aparatului circulator 72,3 prevalenței prin
2000
bolile sistemului
Tulburări mentale şi
de comportament
55,4 endocrin.
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 100 200 300 400

* Prevalența bolilor aparatului respirator a constituit, în 2019, 2671,2 la 10 mii de locuitori.

Bolile sângelui și ale organelor
În perioada 2013-2019:
hematopoietice
367,4

• Incidența
Bolile prin
aparatului bolile
sistemului
digestiv 315,7
Leziuniendocrin
traumatice,aotrăviri
crescut
cu 108,4%, în
şi
250,9 Copii depistaţi cu probleme de sănătate în urma
alte consecinţe…
medie cu 18,1% anual. examinărilor profilactice, la 1000 copii examinaţi
Bolile endocrine, de nutriţie şi
metabolism
187,0
• Prevalența prin bolile sângelui și
ale organelor
Bolile hematopoietice a 109,9
sistemului nervos
Republica Moldova RDD Centru
crescut cu 21,3%.
Bolile aparatului circulator 72,3
Retard fizic
• Incidența și prevalența
Tulburări mentale şi prin bolile 23,1
de comportament
55,4
sistemului nervos au crescut cu Acuitatea vizuală
scăzută 41,0
79,7% și respectiv 42,7%. 100 200 300 400
Acuitatea auditivă
scăzută 5,2
• Incidența și prevalența prin
tulburările mentale și de Defectul vorbirii 22,0
comportament au scăzut cu 68,0%
Scolioză
și 83,3%. 19,4
Dereglări de ţinută 28,0

5 10 15 20 25 30 35 40 45
 8 www.ansp.md

STAREA SĂNĂTĂŢII LA ADULŢI

Incidenţa generală a populaţiei adulte, Prevalenţa generală a populaţiei adulte,

la 10 mii locuitori de vârstă respectivă la 10 mii locuitori de vârsta respectivă

Republica Moldova RDD Sud Republica Moldova RDD Sud

3000 9000

2500 7500 7048,4

5724,8
2000 1863,5 6000
1777,3
1500 4500
Republica Moldova RDD Sud
3000
1000 3000

2500
500 1500

2000 1863,5
1777,3
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
1500

1000
rang
1500 Bolile aparatului circulator

2 Bolile aparatului respirator

rang
Incidenţa
3 2013
populaţiei
2014 2015
adulte
2016
prin principalele
2017 traumatice,
Leziuni 2018otrăviri şi2019
alte
cauze,1 la 10 mii locuitori de vârstă respectivă
Bolile aparatului circulator
consecinţe ale cauzelor externe
4 Boala hipertensivă 2 Boala hipertensivă

5 Bolile aparatului digestiv 3 Bolile endocrine, de nutriţie şi

rang metabolism
61 Bolileendocrine,
Bolile aparatuluide
circulator
nutriţie şi 4 Bolile aparatului digestiv
metabolism 434,1
72 Bolile aparatului
Tulburări respirator
mentale şi de comportament 5 Bolile aparatului respirator
338,1
83 Leziuni traumatice, otrăviri şi alte
Tumori 6 Tulburări mentale şi de comportament
consecinţe ale cauzelor externe 155,1 Incidența prin boala ischemică a
4 Boala hipertensivă 7 Tumori
152,6 inimii reprezintă 46,3%, iar prin
2013 2019
5 Republica Moldova RDD Sud
Bolile aparatului digestiv 8 bolile cerebrovasculare
Leziuni 11,0%
traumatice, otrăviri din
şi alte
94,1 incidența prinale
consecinţe boala hipertensivă.
cauzelor externe
9000
6 Bolile endocrine, de nutriţie şi
metabolism 73,4
2013 2019
7
7500 7048,4
Tulburări mentale şi de comportament Diabetul zaharat constituie
50,8 80,3% din totalul incidenței prin
8 5724,8 Tumori
6000 35,7 bolile sistemului endocrin.

4500 2013 2019 100 200 300 400 500 600

3000

1500

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Prevalenţa populaţiei adulte prin principalele cauze, la 10 mii locuitori de vârstă respectivă
Prevalența prin boala ischemică a inimii reprezintă
11,8%, iar prin bolile cerebrovasculare 3,4% din
incidența prin boala hipertensivă.
rang
1 Bolile aparatului circulator 2830,3

2 Boala hipertensivă 2518,8

3 Bolile endocrine, de nutriţie şi 734,9
metabolism Diabetul zaharat constituie 50,1%
4 Bolile aparatului digestiv 600,1 din totalul prevalenței prin bolile
5 Bolile aparatului respirator 567,4
sistemului endocrin.
Din totalul prevalenței diabetului
6 Tulburări mentale şi de comportament 317,8 zaharat, 15,3% sunt cazuri de diabet
7 Tumori
zaharat insulino-dependent.
215,4
8 Leziuni traumatice, otrăviri şi alte 155,5
consecinţe ale cauzelor externe

2013 2019
500 1000 1500 2000 2500 3000
 215,4

155,5

500 1000 1500 2000 2500 3000 PROFIL DE SĂNĂTATE. CIMIŞLIA 9

Mortalitatea generală a populaţiei în vârsta Dizabilitatea primară (cazuri noi) totală şi pe

aptă de muncă, la 100 mii locuitori grade de severitate, la 100 mii locuitori

Republica Moldova RDD Sud gradul mediu gradul accentuat gradul sever
Republica Moldova RDD Centru
650
500
600
567,9
400
550

500 300
467,3 247,6 241,1
450
200
400
100
350

300
2013 2014 2015 2016 2017 2018* 2019* 2013 2014 2015 2016 2017 2018* 2019*
* valori estimate * valori estimate

Incidenţa şi prevalenţa prin obezitate FACTOR DE RISC IMPORTANT:

la copii, la 10 mii locuitori de vârsta respectivă OBEZITATEA
Obezitatea este o provocare nouă pentru sănătatea publică și
incidenţa prevalenţa are consecințe importante asupra principalelor boli cronice:
RDD Sud Republica Moldova bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, boli musculo-
100
scheletale, unele forme de cancer. Tendința de creștere a
81,7
80 indicatorilor obezității atât la copii, cât și la populația adultă
57,5
este semnalul de înrăutățire a situației. Din această cauză
60
obezitatea necesită o monitorizare strictă, alături de ceilalți
40 factori majori care determină bolile cronice.
20 Pe măsura înaintării în vârstă adolescenții adoptă în proporții
4,7
0,0 tot mai mari un stil de viață sedentar, sunt preocupați de jocuri
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 pe calculator, de telefoane, de rețele de socializare. O bună
parte dintre elevi nu frecventează lecțiile de educație fizică,
foarte puțini participă la activitățile sportive extrașcolare.
Rata incidenței generale prin obezitate la copiii din raionul
Cimișlia a crescut în perioada 2013-2019, înregistrând valoarea
Incidenţa şi prevalenţa prin obezitate de 4,7 cazuri la 10 mii de locuitori de vârsta respectivă în 2019.
la adulţi, la 10 mii locuitori de vârsta respectivă Pentru întreaga perioadă acest indicator este mai jos decât
valorile regionale și republicane ale indicatorilor de referință.
Rata prevalenței prin obezitate la copii, de asemenea, a
crescut: de la 57,5 la 81,7 cazuri la 10 mii de locuitori, valori
incidenţa prevalenţa
RDD Sud Republica Moldova mai ridicate decât cele de referință.
300
270,5 La adulți rata incidenței prin obezitate a rămas relativ
250 constantă, înregistrând valoarea de 9,3 cazuri la 10 mii de
200 locuitori în 2019, iar rata prevalenței a crescut de la 107,1 la
150 270,5 cazuri la 10 mii de locuitori. Ambii indicatori în 2019 sunt
107,1 comparabili cu valorile de referință naționale și regionale.
100

50
9,3 9,3

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

 10 www.ansp.md

Rezultatele studiului de evaluare

al proiectului „Viaţă sănătoasă: reducerea poverii bolilor
netransmisibile”

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Tabagismul

Vârsta când a început până la peste

10 -20 ani
să fumeze 10 ani 20 ani
au renunţat
Cota fumătorilor fumează nu au fumat
la fumat

Structura pe sexe bărbaţi

Consumul de alcool

Consum alcool în ultima

≤5 nu se consumă
lună, zile săptămână
Riscul asociat
înalt mediu redus fără risc
consumului de alcool

Consumul de: Alimentarea

fructe și legume,
2 -4 5 -7
zile săptămână
gustări sărate,
săptămânal ocazional nu se consumă
chipsuri
dulciuri și nu se
zilnic săptămânal ocazional
băuturi gazate dulci consumă
zahăr în ceai/cafea,
2 ș i mai mult 1 ș i mai puţin nu se adaug ă
lingurițe
nu se
bucate prăjite zilnic săptămânal ocazional
consumă

Exerciţiul fizic

Minute petrecute în mișcare

≤ 20 min 20 - 120 min > 120 min
pe zi
Zile cu activități fizice intense, ≤2 3 -5 6 -7
cel puțin 30 min.
Ore petrecute pe scaun
>4 3 -4 ≤2
pe zi

În anul 2019 proiectul „Viaţă sănătoasă” a organizat un studiu pe gospodării în 10 raioane ale Republicii Moldova.
Scopul studiului a fost evaluarea cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor populaţiei generale cu privire la bolile netransmisibile şi s-a axat în mod special pe evaluare a
factorilor de risc comportamentali.

RECOMANDĂRI
1. Discutarea profilului de sănătate la ședința
Consiliului Teritorial de Sănătate Publică cu
informarea autorităților publice locale și ser-
viciilor interesate de starea de sănătate a po-
pulației și evoluția indicatorilor profilului de
sănătate.
2. Elaborarea unui Plan de acțiuni cu implicarea
autorităților publice locale și serviciilor des-
concentrate și stabilirea unor intervenții speci-
fice de îmbunătățire a stării de sănătate a po-
pulației și altor indicatori cu tendință negativă,
reflectate în Profilul de Sănătate.
3. Reducerea mortalităţii şi morbidităţii cauzate
de BNT prioritare prin consolidarea serviciu-
lui de asistență medicală primară pentru a
asigura diagnosticul, tratamentul, reabilitarea
și îngrijirea paliativă, inclusiv controlul hiper-
tensiunii, în special în grupurile vulnerabile, în
scopul promovării strategiilor coordonate de
prevenire și control al factorilor de risc modifi-
cabili pentru BNT.
4. Finanțarea durabilă, continuă, argumentată și
aprobată în cadrul Consiliului Raional Cimișlia
și consiliilor locale a programelor teritoriale de
prevenire și control al bolilor netransmisibile.
5. Asigurarea suportului APL în angajarea cadre-
lor medicale, în special a medicilor în mediul
rural, prin asigurarea condiţiilor optime de
muncă şi de trai.
6. Continuarea reducerii incidenței și prevalenței
BNT prioritare (bolile cardiovasculare, cancer,
diabet), inclusiv sănătatea mintală, violența și
leziunile, prin extinderea asigurării populației
cu servicii medicale primare de bază în contro-
lul BNT, precum servicii preventive, de monito-
rizare a bolilor și servicii medico-sociale.
7. Intensificarea activităţilor de informare şi
educație pentru sănătate, în special în rândul
tinerilor, prin promovarea modului sănătos de
viață (prevenirea sedentarismului, promovarea
practicării sportului etc.).
8. Motivarea autorităților publice locale pentru
îmbunătățirea infrastructurii localităților prin
crearea condițiilor de practicare a activităților
fizice (renovarea secțiilor sportive, restabilirea
terenurilor sportive).
9. Implementarea unor proiecte concrete de in-
frastructură pentru a spori accesul echitabil al
populației la sisteme de aprovizionare cu apă
potabilă, de canalizare și de gestionare a deșe-
urilor, în special în localitățile rurale.
PROFIL DE SĂNĂTATE. CIMIŞLIA 11
SURSE DE INFORMAŢII
Majoritatea indicatorilor statistici folosiți în profilul de sănătate fac parte
din setul de statistici oficiale, furnizate de către Biroul Național de Statis-
tică al Republicii Moldova și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
Metodologia de colectare și menținere a acestor date este descrisă detaliat
de către agențiile respective.
Date suplimentare provin de la Consiliile Raionale, Instituțiile Medico-Sani-
tare Publice, Direcțiile de Învățământ, Tineret și Sport, Direcțiile de Asisten-
ță Socială și Protecție a Familiei, precum și de la alte instituții ale autorită-
ților publice locale și centrale.
ECHIPA DE AUTORI
Nadejda ȚURCAN – Centrul de Sănătate Publică Hînceşti, Agenția
Națională pentru Sănătate Publică
Tamara PASCARI – Centrul de Sănătate Publică Hînceşti, Agenția
Națională pentru Sănătate Publică
Ion ȘALARU – Agenția Națională pentru Sănătate Publică
Petru CRUDU – Agenția Națională pentru Sănătate Publică
Nelea TABUNCIC – Agenția Națională pentru Sănătate Publică
Ala CURTANU – Proiectul „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor
netransmisibile”
Constantin RÎMIȘ – Proiectul „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor
netransmisibile”
Cristina ROTARU – Proiectul „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor
netransmisibile”
MULTUMIRI
Mihail OLĂRESCU – Consilul raional Cimișlia
Daniela DEMIȘCAN – Ministerul Sănătăţii
Vasile GUȘTIUC – Agenția Națională pentru Sănătate Publică
Ludmila CAPCELEA – IMPS Centrul de Sănătate Cimișlia
Mariana FLOREA – IMSP Spitalul raional Cimișlia
Mihail MOTROI – Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei,
Consilul raional Cimișlia
Vasile SURDU – Direcţia Învățămînt, Consilul raional Cimișlia
Mihail TERTEACOV – Comisariatul de poliție Cimișlia
Evghenie TRISTAN – Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor,
subdiviziunea Cimișlia

12 www.ansp.md
În scopul asigurării
unei planificări bazate
pe evidențe, proiectul
„Viață sănătoasă” a
susținut elaborarea
profilurilor de sănătate deja în 20
de raioane-pilot, în conformitate
cu Ghidul național privind elaborarea
Profilului de sănătate a populației la
nivel de unitate administrativ-teritorială
(Ordinul MS nr. 1363 din 01.12.2014),
care s-au axat pe următoarele principii:
• Planificarea eficientă a
resurselor în baza indicatorilor
din Profilul de sănătate.
• Implicarea multisectorială în
implementarea intervențiilor de
sănătate publică ”best buys”.
• Dezvoltarea și diseminarea
bunelor practici în diferite
sectoare.
• Schimbul de informații și
experiențe.
Instituții partenere-cheie:
• Ministerul Sănătății al Republicii
Moldova.
• Agenția Națională pentru
Sănătate Publică.
• Compania Națională de Asigurări
în Medicină.
• Consiliile Raionale de Sănătate
Publică.
• Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemiţanu”.
• Școala de Management în
Sănătate Publică.
• Centrul de Excelență în Medicină
și Farmacie „Raisa Pacalo”.
Ministerul Sănătăţii
al Republicii Moldova
imprinted
Proiectul „Viață sănătoasă:
reducerea poverii bolilor
netransmisibile” este finanțat
de Biroul de cooperare al Elveției
în Republica Moldova (SDC) și
realizat de Institutul Elvețian
Tropical și de Sănătate Publică
(Swiss TPH).
Obiectivul general al proiectului
este de a contribui la
îmbunătățirea sănătății populației
Republicii Moldova, în special în
mediul rural, prin reducerea poverii
bolilor netransmisibile (BNT).
10 raioane-pilot,
faza I
(2016-2020)
10 raioane,
faza II
(2020-2024)
Rezultatul 1:
Instituțiile naționale de sănătate
promovează cele mai bune
intervenții de sănătate publică
(“best buys”) ale Organizației
Mondiale a Sănătății și lucrează
într-un mod intersectorial, bazat
pe evidențe, pentru a spori
cunoștințele despre sănătate ale
populației.
Rezultatul 2:
Serviciile integrate calitative,
susținute de regulamente și
de instruiri ale prestatorilor
de servicii, îmbunătățesc
• Centrul Național pentru Educație
Continuă a Personalului Medical prevenirea și gestionarea bolilor
și Farmaceutic cu studii medii. netransmisibile.
• Organizații necomerciale și Rezultatul 3:
reprezentanți ai societății civile. Populația își asumă
responsabilitatea pentru propria
• Biroul de țară al Organizației sănătate, își solicită drepturile și
Mondiale a Sănătății în cere factorilor de decizie să fie
Republica Moldova responsabili în a ajunge chiar și la
cei mai vulnerabili pacienți cu boli
netransmisibile.