OR

GRIJă
RI

AJUT
R ăţIşă
E TE
SC!
IUBE

AR
E

BETE
IZ

ALIN
MB
î
âM
SURPR

BR
AV

E
ŢI
O!

N
E
c u v i n t e de l audă AT
Al i n ă ri
T
IUNE

I
SURâSUR

po ti
ECţ

veŞ
AF

E cĂ
JIR
joa
I
ÎNGR

ire
Iub
S
RU ă

TE
IUBESC
!
ăRIT

u l ş c o l a r ,
Consorţi t d e p r ere
v e ni
instrumen re
şi combate l ar
u l u i ş c o
a abandon

Ghid pentru membrii consorţiilor şcolare CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ

 AUTORI:
RANedelcu, Eugen Palade, Sorin Coman, Ovidiu
BAnca
VO!
Voicu, Felicia Săndulescu

Ghid elaborat de Centrul Educaţia 2000+

în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţii de
formare a consorţiilor şcolare în vederea reducerii
abandonului şcolar”. Proiectul se înscrie în
CampaniaUNICEF „Hai la Şcoală!”
Coordonator din partea UNICEF: Luminiţa Costache

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Consorţiul şcolar, instrument de prevenire şi
combatere a abandonului şcolar: ghid pentru
membrii consorţiilor şcolare/ Anca Nedelcu,
Eugen Palade, Sorin Coman,... –
Bucureşti: Vanemonde, 2013
ISBN 978-973-1733-42-5
I. Nedelcu, Anca
II. Palade, Eugen
III. Coman, Sorin
371.212.8

Editura Vanemonde
ISBN 978 -973-1733-42-5

O !
TE A V
IUBESC
! BR
Cuprins
CAPITOLUL 1.
Abandonul şcolar ca problemă a comunităţii – pg. 6
nevoia de parteneriat

CAPITOLUL 2.
Intrebări frecvente pg. 10
legate de Consorţiul Şcolar

CAPITOLUL 3.
Consolidarea consorţiilor şcolare pg. 15

CAPITOLUL 4.
Argumente pentru construirea de consorţiilor Şcolare; pg. 16
exemple din practică

CAPITOLUL 5.
De reţinut! pg. 25
Scopul şi natura Ghidului
Tematica Ghidul de faţă a fost dezvoltat în cadrul proiectului
„Consolidarea capacităţii de formare a consorţiilor şcolare
abordată în în vederea reducerii abandonului şcolar”, implementat
acest Ghid de Centrul Educaţia 2000+ cu sprijinul financiar al
Reprezentaţiei UNICEF în România. Proiectul a urmărit să
face ca cei care elaboreze şi să implementeze un model de dezvoltare a
doresc să îşi capacităţii şcolilor pentru formarea consorţiilor şcolare,
privite ca un puternic instrument pentru creşterea
îmbunătăţească egalităţii de şansă între elevi, în general, şi pentru creşterea
activitatea participării şcolare, în particular.
Proiectul s-a adresat prioritar consorţiilor şcolare formate
unităţii din unităţi de învăţământ ce înregistrează o rată ridicată a
şcolare din abandonului şcolar, incluse în reţeaua unităţilor integrate în
campania UNICEF “Hai la școala!”.
care fac parte
să găsească Complementar celorlalte dimensiuni dezvoltate de-a
lungul timpului în cadrul campaniei menționate, proiectul
în acest CEDU explorează o nouă direcţie de acţiune pentru
procesele de prevenire şi combatere a abandonului
material toate școlar: parteneriatul formalizat şi structurat, pus în slujba
informaţiile intereselor educaţionale şi comunitare.
necesare şi Păstrându-se în aceeaşi filosofie, prezentul ghid
modalităţile intenționează să fie un suport util atât şcolilor care
funcționează deja într-o structură de tip consorţiu,
legale de a cât şi celor care, convinse de argumentele prezentate,
înfiinţa un intenţionează să facă acest lucru. Tematica abordată în
acest Ghid face ca cei care doresc să îşi îmbunătăţească
Consorţiu Şcolar. activitatea unităţii şcolare din care fac parte să găsească în
acest material toate informaţiile necesare şi modalităţile
legale de a înfiinţa un Consorţiu Şcolar.
Conţinutul Ghidului
În acest ghid sunt prezentate şi explicate prevederile legii educaţiei şi ale legislaţiei
subsecvente cu privire la consorţiile şcolare: sunt prezentaţi actorii cheie care
conduc la practici colaborative, tipuri de parteneriate sau reţele care funcţionează
eficient și este explicat rolul autorităţilor locale sau al altor organizaţii în
organizarea consorţiilor. Sunt utilizate în acest demers experienţele şcolilor care au
utilizat deja această formă de organizare asociativă, ghidul fiind în acest fel şi
o colecţie dinamică de bune practici, studii de caz şi alte informaţii utile menite
să susţină şcolile în misiunea lor de a colabora eficient şi sustenabil.
În afara celor menţionate, ghidul prezintă argumente privind utilitatea și necesitatea
consorţiului școlar, sintetizate în urma unei cercetări de teren.
Prima parte a ghidului defineşte situaţia actuală a abandonului şcolar şi evidenţiază
nevoia de a aborda această problemă dintr-o perspectivă diferită, de a ne concentra
eforturile şi de a dezvolta acţiuni comune, sub umbrela parteneriatului. Mai apoi este
descris consorţiul şcolar, ca formă particulară de parteneriat, urmat fiind de răspunsuri
la cele mai des întâlnite întrebări legate de înfiinţarea şi conducerea acestuia:

 e este de fapt consorţiul şcolar?

C
Care sunt atribuţiile acestuia?
Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite
pentru a putea înfiinţa un consorţiu?
Ce paşi trebuie urmaţi pentru a deveni membru
al unui consorţiu?
Cum consolidăm un consorţiu deja existent?

Acestea nu sunt decât o parte din întrebările la care ghidul răspunde, presărate cu
mărturii ale celor care sunt deja membri de consorţiu, avantaje şi dezavantaje sesizate
de aceştia, dar şi exerciţii de sinceritate despre modul în care se desfăşoară activităţile
într-un consorţiu.
6
CAPITOLUL 1. Abandonul şcolar ca
problemă a comunităţii – nevoia de
parteneriat

Înţeles ca procentajul de tineri între 18 şi 24
de ani care deţin cel mult competențe de nivel
gimnazial şi nu mai participă la nici o formă
de învăţământ sau formare1, abandonul şcolar
este un important indicator de evaluare a
performanţei unui sistem educaţional, atât
la nivelul Uniunii Europene, cât şi pe plan
internaţional. În acest sens trebuie subliniat că
primul dintre cele două obiective educaţionale
ale Strategiei Europa 2020 este reducerea la sub
10% a ratei abandonului şcolar timpuriu2.
În acelaşi timp, Organizaţia Naţiunilor Unite
îşi propunea în anul 2000, prin deja foarte
cunoscuta rezoluţie referitoare la obiectivele
de dezvoltare ale actualului mileniu (Millenium
Development Goals), ca toţi copii de vârstă
şcolară să fie şcolarizaţi până în anul 2015.
Figura 1 arată poziţia incomodă a României
în context european şi global, cu o rată a
abandonului şcolar de 17,5% ţara noastră
plasându-se la nivelul anului 2011 atât peste
media europeană de 13,5%, cât şi departe de
propria ţintă - 11.3% pentru anul 2020.
Datele oferite de statisticile naţionale4 arată
faptul că sistemul naţional de învăţământ nu
reuşeşte să diminueze fenomenul abandonului
şcolar nici măcar la nivele mici de vârstă
(învăţământ primar) şi că fenomenul este
chiar în creştere. Astfel (fig. 2), la nivelul
învăţământului primar procentul creşte de
la 0,8% în anul şcolar 1999-2000, la 1,4% în
2008-2009, cu un vârf de 1,8 la nivelul anului
2007-2008. Aceeaşi tendinţă se constată şi la
nivel gimnazial, unde de la 0,9% în 1999-2000
se ajunge la 1,9% în 2008-2009, cu un maximum
de 2,2% în 2007-2008. Singurul segment al
sistemului de învăţământ cu o evoluţie pozitivă
este învăţământul liceal, unde abandonul şcolar
scade de la 3,8% în anul şcolar 1999-2000 la
2,4% în 2008-2009.

35%

30% Fig. 1
Părăsirea
timpurie
25%
a şcolii în
statele Uniunii
20%
Europene în
20113
15%

EU 2020 target = 10%

10%
Legenda:
Ţinta
5%
naţională
Ţinta UE
0% pentru 2020
mt ES pt it RO UK eu EL bg BE FR FR de cy hu EE IE FI DK NL AT LT SE LU PL SK CZ SI
27

1 http://ec.europa.eu/romania/news/07062012_reducerea_ratei_de_abandon_scolar_ro.htm; vezi şi
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0019:FIN:RO:PDF
2 http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_en.htm
3 http://ec.europa.eu/education/school-education/doc/esl1_en.pdf
4 Anuar statistic 2010, Institutul Naţional de Statistică,
http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/08/08%20Educatie_ro.pdf
 7
4,0
Fig. 2
Evoluția
3,5
abandonului
școlar în România
3,0

2,5

2,0

1,5
Sursa:
Institutul Naţional
1,0
de Statistică
0,5

Învățământ primar Învățământ gimnazial Învățământ liceal

0,0
1999/ 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Aşadar, fenomenul abandonului şcolar este o ale eşecului şcolar. De fapt, este însă mai
realitate a peisajului educaţional românesc, în mult decât atât. Pe plan internaţional, mai cu
pofida tuturor eforturilor de schimbare depuse seamă în SUA, există preocupări importante
atât de autorităţile centrale, cât şi de societatea care încearcă să cuantifice efectele economice
civilă. Putem identifica oare cauzele acestei şi sociale ale unui fenomen, aparent, pur
supărătoare realităţi? educaţional. Astfel, un studiu din 2006 al
În concluziile Recomandării Consiliului privind Biroului American pentru Statistică7 arată că
politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii tinerii care abandonează şcoala au câştiguri cu
din mai 2010 privind dimensiunea socială a 35,77% mai mici decât absolvenţii de liceu. La
educaţiei şi formării profesionale, se estimează rândul său, Centrul Naţional pentru Învăţământ
că “pentru a reuşi, prevenirea părăsirii timpurii Secundar şi Tranziţie al SUA, a arătat într-un
a şcolii trebuie să se bazeze pe o mai bună studiu din 20038 că tinerii care nu absolvă
cunoaştere a grupurilor care prezintă un risc de cursurile învăţământului secundar au cu 72%
părăsire timpurie a şcolii la nivel local, regional mai mari şanse de a deveni şomeri decât cei care
sau naţional, precum şi a sistemelor care permit finalizează această formă de învăţământ.
identificarea rapidă a tinerilor care prezintă Consecinţele sociale ale abandonului şcolar nu
acest risc5”. sunt cu nimic mai puţin spectaculoase. Astfel, un
La rândul său într-un studiu dedicat abando- articol al Dianne Heath din 20119, relevă faptul
nului şcolar şi realizat sub egida UNICEF că alcoolismul, consumul de droguri şi sarcina
România, Anca Nedelcu6 sugerează nu mai nedorită sunt fenomene sociale mult mai
puţin de nouă cauze ale abandonului şcolar: răspândite în rândul celor care abandonează
sărăcia, tradiţia, convingerile părinţilor, familia şcoala, decât în rândul absolvenţilor. Citând
dezorganizată/neimplicată, părinţi plecaţi statistici ale Centrului pentru Studii de piaţă,
în străinătate, oferta şcolară nestimulativă, autoarea arată că probabilitatea ca un tânăr
fluctuaţia cadrelor didactice, anturajul şi efectele să fie încarcerat este de 63 de ori mai mare în
perverse ale comunicării electronice. cazul abandonului şcolar, decât în situaţia unui
În acest context, părăsirea timpurie a şcolii parcurs şcolar normal.
apare ca una dintre cele mai evidente forme
5 Recomandare a Consiliului privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii, Comisia Europeană, Bruxelles,
31.1.2011, p. 2
6 Nedelcu, Anca, Combaterea abandonului şcolar: o urgenţă, un proiect, o nevoie de intervenţie, în Voicu, Bogdan
(coord.), Renunţarea timpurie la educaţie: posibile căi de prevenire, Editura Vanemonde, Bucureşti 2010, p. 11
7 http://www.census.gov/hhes/socdemo/education/about/index.html
8 Lehr, Camilla A. et al., Increasing rates of school completion: moving from policy and research to practice, National
Centre on Secondary Education and Transition, 2004
9 Dianne Heath, Economic Effects of Dropping Aut of High School or College, Social Science Medly, aprilie 2011
8
1.1. Consorţiul şcolar – un caz particular
al parteneriatului în educaţie şi o soluţie
pentru prevenirea abandonului
Parteneriatul în educaţie a devenit o temă
centrală a discuţiei publice despre educaţie
odată cu lansarea ideii de descentralizare
a învăţământului. În acest context, şcoala
este tratată din ce în ce mai mult ca parte a
comunităţii locale, deschiderea reciprocă spre
nevoile concrete fiind una dintre premisele
succesului şcolar într-o societate descentralizată.
Este limpede că şcoala actuală nu mai poate
lucra în mod autarhic, că decizia şcolară trebuie
să se deschidă spre opiniile şi nevoilor tuturor
celor interesaţi de educaţie (părinţi, autorităţi
locale, personalităţi locale, agenţi economici,
organizaţii neguvernamentale, biserică,
poliţie etc.). Puţini sunt cei care s-au gândit cu
seriozitate la constituirea unui parteneriat local
chiar între diverse instituţii şcolare, cu scopul
de a rezolva împreună complexe probleme
educaţionale şi comunitare.
Consorţiul şcolar este o excelentă oportunitate
în acest sens, în condiţiile în care cauzele
identificate ale părăsirii timpurii a educaţiei
conduc în mod evident spre ideea de
intervenţie la nivelul comunităţii. Cine
altcineva decât comunitatea locală poate
să identifice mai eficient grupurile cu risc de
părăsire timpurie a şcolii?
Unde altundeva decât la
nivel local pot fi determinate
dimensiunile reale ale sărăciei,
sau caracteristicile şi forţa
comunităţilor tradiţionale?
Concluziile cercetărilor
româneşti şi abordările
internaţionale sunt unanime în
a pune în valoare importanţa
comunităţii locale, atât
pentru identificarea cauzelor
abandonului şcolar, cât şi
pentru identificarea măsurilor
de prevenţie şi diminuare a fenomenului
părăsirii timpurii a şcolii. Spre exemplu,
documentele Consiliului Europei despre
România vorbesc astfel despre o predispoziţie
mai mare a băieţilor de a abandona şcoala,
dar şi despre dimensiunile îngrijorătoare ale
fenomenului în rândul populaţiei de etnie romă
şi a altor grupuri sociale vulnerabile. Se aplică
aceste concluzii şi în cazul şcolii dumneavoastră?
Ceea ce dorim să sugerăm în cadrul acestui
ghid este acela că răspunsul optim la această
întrebare nu poate să fie dat nici de la nivel
naţional sau judeţean, dar nici de la nivelul unei
singure şcoli. Problema fiind una a comunităţii şi
răspunsul trebuie
să fie unul pe măsură, adică venit din partea
unui grup de instituţii de învăţământ care,
Este limpede că şcoala actuală nu mai poate lucra
în mod autarhic, că decizia şcolară trebuie să se
deschidă spre opiniile şi nevoilor tuturor celor
interesaţi de educaţie (părinţi, autorităţi locale,
personalităţi locale, agenţi economici, organizaţii
neguvernamentale, biserică, poliţie etc.).
 9

împreună, au o şansă în plus de a se dezvolta, probleme de comportament şi de integrare

de a contribui la dezvoltarea comunităţii, dar şi socială. Este oare aceasta o practică cu efecte
de a oferi răspunsuri adecvate unei probleme pozitive asupra copilului respectiv, sau mai
punctuale precum abandonul şcolar. curând un transfer de responsabilitate de la
În plus, aşa cum se poate observa în studiul o instituţie şcolară la alta? Ştie ceva şcoala
UNICEF citat mai sus, abandonul şcolar are „primitoare” despre copilul respectiv şi despre
cauze complexe, care ţin atât de şcoală (ofertă problemele sale specifice? Există în cultura
nestimulativă, fluctuaţia cadrelor didactice), de organizaţională a instituţiei în care elevul
nivelul de dezvoltare socio-economică al unei este transferat acele elemente care să-l poată
comunităţi (sărăcie, ajuta să-şi corecteze
migraţia, familie comportamentul în raport
dezorganizată), cât
Abandonul şcolar are cauze complexe, care cu un set de norme şi de
şi de valori locale şi ţin atât de şcoală (ofertă nestimulativă, valori comun acceptate?
de tradiţii culturale fluctuaţia cadrelor didactice), de nivelul de Numeroasele cazuri
(convingerile dezvoltare socio-economică al unei comunităţi concrete de acest fel
părinţilor, tradiţia, arată că această măsură
anturajul). Or, pentru (sărăcie, migraţia, familie dezorganizată), este una care facilitează
a fi rezolvată, o cât şi de valori locale şi de tradiţii culturale abandonul şcolar, prin
problemă complexă (convingerile părinţilor, tradiţia, anturajul). pierderea „identităţii”
trebuie să primească cazului şi plasarea sa într-
un răspuns pe un mediul şcolar adesea
măsură, care poate veni cu mai mare dificultate ostil. Şi în acest caz concret, consorţiul poate
din partea unui singur actor, şcoala. Aşadar şi din reprezenta o soluţie, în măsura în care include
acest punct de vedere, consorţiul şcolar este mai şcoli care comunică în mod constant şi organizat,
bine plasat şi poate reprezenta o soluţie cu mai au obiective, sau chiar strategii de dezvoltare
mari şanse de reuşită. comune sau împărtăşite, au planuri operaţionale
Spre exemplu, credem că majoritatea comune prin care încearcă rezolvarea unor
covârşitoare a profesorilor va recunoaşte probleme interne, dar şi a problemelor
necesitatea mutării disciplinare a copiilor cu comunităţii în ansamblul său.
10
CAPITOLUL 2. Întrebări frecvente
legate de Consorţiul Şcolar

2.1 Ce este de fapt 2.2 Care sunt

Consorţiul Şcolar? atribuţiile
Consorţiile şcolare sunt structuri asociative, fără consorţiilor şcolare?
personalitate juridică, constituite din două sau
mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar Principalele beneficii asigurate de Consorţiile
aflate într-o relativă vecinătate, în „vederea şcolare sunt următoarele (cf. art. 62, pct. 2,
asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării Legea educaţiei naţionale, nr. 1/2011):
gestionării resurselor” (art. 62, pct.1, Legea mobilitatea personalului între unităţile
educaţiei naţionale, nr.1/2011). membre ale consorţiului;
Cadrul legal care fundamentează în principal utilizarea în comun a resurselor unităţilor de
aceste structuri asociative este reprezentat învăţământ din consorţiu;
aşadar de Legea educaţiei naţionale, nr. 1/2011 lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite
şi de Ordinul nr. 5.488 / 29.09.2011 elevilor şi recunoaşterea reciprocă a
privind Regulamentul-cadru pentru organizarea rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.
şi funcţionarea consorţiilor şcolare din Consorţiile şcolare au anumite atribuţii precizate
29/09/2011, Publicat în Monitorul Oficial, detaliat în legislaţia în vigoare, însă, cei care
Partea I, nr. 733 din 9.10.2011. doresc să înfiinţeze o astfel de structură,
trebuie să ştie că principalele activităţi pe care
şi le vor propune nu se
regăsesc exclusiv printre
cele menţionate în
Regulament.
Priorităţile la care poate
răspunde un consorţiu
şcolar, fără a avea
pretenţia că nu pot
exista și altele, conform
OMECTS 5488/2011, art.
2, pot fi împărţite după
cum urmează:
La nivel educaţional:
- facilitarea accesului la
servicii educaţionale de
calitate pentru toţi elevii;
- lărgirea oportunităţilor
de învăţare oferite elevilor;
- îmbunătăţirea calităţii
serviciului de educaţie
prin adaptarea la nevoile
şi opţiunile elevilor (curriculum la decizia şcolii
adoptat în funcţie de necesităţile unităţilor de

învăţământ care fac parte din consorţiu);
- dezvoltarea de programe curriculare şi
extracurriculare la nivelul unităţilor de
învăţământ, inclusiv pentru secţii şi structuri în
limbile minorităţilor naţionale;
- recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi
evaluării acestora;
- efectuarea de stagii de pregătire practică atât
pentru elevii din învăţământul liceal tehnologic
şi postliceal, cât şi pentru cei înscrişi în alte
programe curriculare sau extracurriculare;
- realizarea de acţiuni coordonate pentru
acoperirea nevoilor de orientare şi consiliere a
elevilor;
- diversificarea ofertei de servicii educaţionale,
prin programe de stimulare a performanţei, de
educaţie timpurie, de realizare a programului
“Şcoală după şcoală”, de formare a adulţilor,
contractarea unor servicii pentru întreprinderi şi
comunităţile locale (de exemplu, studii, cercetări,
consultanţă etc.).
La nivel organizatoric:
- facilitarea accesului unităţilor de învăţământ
din cadrul consorțiilor la proiecte în parteneriat
cu alte instituţii şi organizaţii publice ori private,
din ţară sau din străinătate;
- investigarea nevoilor de educaţie şi formare
profesională dintr-un sector de activitate sau
arie teritorială de interes comun şi planificarea
coordonată a ofertei, pe termen mediu şi lung,
pentru acoperirea optimă a nevoilor identificate;
- colaborarea pentru specializările/calificările
care presupun competenţe combinate;
- promovarea colaborării interdisciplinare
în vederea stimulării inovării şi formarea
competenţelor pentru dezvoltare sustenabilă în
societatea cunoaşterii;
- colaborarea în teritoriu pentru asistenţă specia-
lizată, consiliere şi sprijin în favoarea familiilor
elevilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii;
- colaborarea pentru asigurarea calităţii prin
benchmarking, schimb de bune practici în
cadrul reţelei şi cu şcoli din Uniunea Europeană,
în special privind implementarea asigurării
calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu
nevoi speciale, elaborarea de materiale de
învăţare etc.
11
La nivel financiar:
- utilizarea optimă a unor resurse materiale,
umane şi financiare proprii unităţilor de
învăţământ şi/sau obţinute în comun;
- eficientizarea alocării de resurse de la bugetele
locale şi utilizarea sustenabilă a bugetelor proprii;
- realizarea de acţiuni comune de marketing pe
piaţa serviciilor educaţionale.
2.3 Ce condiţii
trebuie îndeplinite
pentru înfiinţarea
consorţiului şcolar?
Înainte de a realiza efectiv o astfel de asociere,
trebuie să avem în vedere câteva condiţii
care trebuie îndeplinite atât de către şcoala
iniţiatoare cât şi de cealaltă sau celelalte unităţi
de învăţământ ce urmează să devină partenere:
unităţile de învăţământ preuniversitar
trebuie să fie autorizate/acreditate;
unităţile de învăţământ preuniversitar
trebuie să fie parte a sistemului naţional de
învăţământ, cu personalitate juridică;
unităţile de învăţământ preuniversitar
trebuie să funcţioneze pe teritoriul
aceluiaşi judeţ/municipiului Bucureşti sau
în judeţe limitrofe.
Este imperios necesar ca asocierea unităţilor
şcolare să nu aibă loc doar la nivelul conducerii
acestora. Acest parteneriat trebuie să fie
dorit de marea majoritate a celor care vor fi
implicaţi în derularea activităţilor regăsite în
planul de acţiune al consorţiului. De aceea,
„Ne-a venit hârtie de la inspectorat,
au zis că trebuie să facem consorţiile astea
şi că avem până la întâi (ale lunii) să trimitem
documentele.”
Director şcoală consorţiu
12
„Pentru ce să mai facem și consorțiile astea!
Și așa ne cer sute de hârtii de la inspectorat,
pentru ce să mă complic?”
Director şcoală care nu face parte
din niciun consorţiu.
o următoare condiţie de succes a realizării şi
funcţionării optime a unui consorţiu este aceea
ca personalul implicat să dorească asocierea, să
conştientizeze avantajele ei, dar şi dezavantajele
care ar putea să apară ulterior şi pe care şi
le asumă. Consorţiul nu va funcţiona dacă
motivaţia este extrinsecă sau dacă „obligaţiile”
sunt văzute înaintea oportunităţilor.
2.4 Paşii necesari
pentru înfiinţarea
consorţiului şcolar
Când discutăm despre un consorţiu şcolar
trebuie să avem în vedere două posibilităţi:
înfiinţarea unui consorţiu
afilierea unei unităţi şcolare la un
consorţiu deja funcţional.
În situaţia în care ne referim la înfiinţarea
consorţiului, primul pas este găsirea motivelor
comune pentru înfăptuirea parteneriatului. Abia
după aceea se ajunge la asociere şi încheierea
unui contract de parteneriat între toate unităţile
şcolare interesate. După ce acordul
este semnat, urmează pasul 3, adică
solicitarea avizelor de la inspectoratul
şcolar şi de la autorităţile publice locale.
Am văzut mai sus că un consorţiu şcolar
poate funcţiona la nivelul unui judeţ/
al municipiului Bucureşti sau poate
cuprinde unităţi şcolare din localităţi
limitrofe, din judeţe învecinate. În acest
ultim caz avem nevoie de avizul celor
două inspectorate şcolare şi avizul
distanţa dintre unităţile de învăţământ, căile de acces,
tuturor administraţiilor locale pe raza
cărora se află unităţile şcolare.
În situaţia în care ne referim la afiliere,
o unitate de învăţământ preuniversitar poate
deveni şi parte într-un consorţiu şcolar deja
constituit, prin încheierea unui act adiţional la
contractul de parteneriat existent. Solicitarea
unităţii de învăţământ preuniversitar de a deveni
parte a unui consorţiu şcolar care este deja
constituit este adresată consiliilor de administraţie
ale unităţilor de învăţământ care fac parte din
consorţiul şcolar şi va fi însoţită de avizul de
oportunitate al inspectoratului şcolar judeţean/
Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi
de avizul autorităţilor administraţiei locale.
Este important de precizat faptul că la
constituirea consorţiului şcolar, unităţile de
învăţământ preuniversitar vor avea în vedere
posibilitatea să deruleze activităţi comune
ale elevilor şi cadrelor didactice. În acest
sens vor fi analizate condiţiile de acces între
unităţile de învăţământ preuniversitar, distanţa
dintre unităţile de învăţământ, căile de acces,
existenţa mijloacelor de transport în comun şi a
transportului şcolar etc.
De asemenea, în vederea optimizării gestionării
resurselor umane, cu acordul părţilor, se poate
realiza mobilitatea personalului didactic
între unităţile de învăţământ membre ale
consorţiului.
E nevoie de acordul expres al angajatului
implicat în mobilitate, și trebuie respectată
metodologia privind mişcarea personalului
didactic, aprobată anual prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Este important de precizat faptul că la constituirea
consorţiului şcolar, unităţile de învăţământ
preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea să
deruleze activităţi comune ale elevilor şi cadrelor
didactice. În acest sens vor fi analizate condiţiile de
acces între unităţile de învăţământ preuniversitar,
existenţa mijloacelor de transport în comun
şi a transportului şcolar etc.
 13
!
Acreditate

! Personalitate
juridică
Unități de învățământ Unități de învățământ
de stat particulare

! Din același județ/

localități limitrofe !
Autorizate

Consorțiul
Înființarea unui nou consorțiu CUM? CUM? Afilierea la un consorțiu deja existent
Școlar
Identificarea Identificarea
1 unităților de 1 consorțiului,
învățământ cu exprimarea dorinței
planuri de dez- de a deveni membru
voltare similare și negocierea acestei
poziții
Încheierea unui
2 contract tip Încheierea unui act
de parteneriat 2 adițional la contract
între unitățile de tip de parteneriat
învățământ între unitățile de
învățământ prin care
Obținerea avizelor
3
se stabilește noua
de oportunitate de componență
la autoritățile ad- a consorțiului
ministrative locale
și Inspectoratul Avizarea noului
Școlar Județean/
ISMB
3 document de
către autoritățile
administrative locale
și Inspectoratul
Școlar Județean/
Realizarea de acțiuni ISMB
coordonate de Utilizarea optimă
consilere a elevilor a resurselor

Investigarea locală a
nevoilor de educație și Utilizarea sustenabilă
formare profesională a bugetelor
DE CE?
Facilitarea accesului la Facilitarea accesului
proiecte în parteneriat elevilor la servicii
cu alte instituții educaționale de calitate

Organizarea concursurilor Dezvoltarea de

de titularizare în cadrul programe curriculare și
consorțiului extracurriculare

Alegerea pragului minim de elevi Realizarea de acțiuni comune

pentru înființarea cabinetelor de marketing pe piața serviciilor
psihologice, medicale etc educaționale

Fig. 3 Consorțiul scolar. Pași pentru înființare

14
Consorţiile şcolare se află în următoarele tipuri
de relaţii cu alte structuri de interes public şi
privat:
• de colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/
al municipiului Bucureşti;
• de colaborare cu autorităţile locale;
• de colaborare cu societatea civilă, fundaţii,
organizaţii neguvernamentale, companii private
naţionale şi internaţionale etc.
Ca urmare, consorţiile şcolare, în aplicarea
principiului colaborării, pot organiza activităţi
educaţionale de tip ateliere de lucru, dezbateri,
discuţii tematice, seminare, vizite etc., de
responsabilizare socială şi civică a elevilor,
în colaborare cu instituţii publice, companii
private, organizaţii neguvernamentale etc.
2.5 După ce principii
funcţionează
Consorţiul şcolar?
Consorţiile şcolare se organizează şi
funcţionează cu respectarea următoarelor
principii:
A. principiul descentralizării, conform căruia
deciziile principale se iau la nivelul actorilor
direct implicaţi în proces;
B. principiul egalităţii de şanse, conform
căruia toţi copiii, indiferent de etnie,
apartenenţă socială, situaţie materială sau copii
cu cerinţe educaţionale speciale au dreptul de a
beneficia de servicii educaţionale de calitate;
C. principiul educaţiei incluzive, care priveşte
valorificarea întregului potenţial al copilului,
fără discriminare sau excludere;
D. principiul specializării, conform căruia
unităţile de învăţământ asociate în consorţii
şcolare au specializări/profiluri comune/
convergente;
E. principiul continuităţii studiilor în
domeniul de specialitate;
F. principiul colaborării cu societatea
civilă şi cu celelalte entităţi şi instituţii cu
responsabilitate socială;
G. principiul calităţii, în baza căruia activităţile
de învăţământ se raportează la standarde de
referinţă şi bune practici locale, naţionale şi
internaţionale;
H. principiul transparenţei şi răspunderii
publice, conform căruia unităţile şi instituţiile
de învăţământ asigură tuturor beneficiarilor
educaţiei şi formării profesionale accesul la
toate informaţiile de interes şi răspund public
de performanţele lor;
I. principiul implicării sociale, conform căruia
în procesul de educaţie se implică activ
toate instituţiile publice şi private care au,
conform legii, atribuţii în domeniu, în vederea
asigurării calităţii şi relevanţei procesului
de învăţământ.

CAPITOLul 3. Consolidarea
consorţiilor şcolare
Pentru a funcţiona optim, un consorţiu şcolar
trebuie să-şi definească o strategie pe termen
mediu (3-5 ani), aprobată de toate consiliile
de administraţie ale unităţilor şcolare care fac
parte din consorţiu. În vederea transformării
strategiei într-un produs operaţional, ea trebuie
să se bazeze pe planuri de acţiune anuale (de
preferinţă an şcolar şi nu an calendaristic) care
să fie derivate din:
• documentele strategice de la nivel judeţean
şi regional specifice învăţământului (planul
regional de acţiune pentru învăţământ,
planul local de acţiune pentru învăţământ
şi alte strategii ale inspectoratelor şcolare /
administraţiei publice locale);
• documentele strategice ale unităţilor de
învăţământ membre ale consorţiului şcolar
(planul de dezvoltare instituţională, planul de
acţiune al şcolii).
3.1 Ce Înseamnă planul
de acţiune la nivelul
unui Consorţiu Şcolar?
Strategia asumată la nivelul consorţiului se
traduce în Planul de Acţiune al Consorţiului
(PAC), document care se elaborează şi se
adoptă la începutul fiecărui an şcolar. În
elaborarea P.A.C. conducerea consorţiului şcolar
se va informa din documentele strategice
ale unităţilor de învăţământ membre ale
consorţiului şcolar (planul de dezvoltare
instituţională, planul de acţiune al şcolii) şi
documentele strategice de la nivel regional
şi judeţean specifice învăţământului (planul
regional de acţiune pentru învăţământ, planul
local de acţiune pentru învăţământ). P.A.C. va
conţine planuri de măsuri pentru:
• utilizarea în comun a resurselor materiale şi
10 OMECTS nr. 5488 / 2011
15
umane de care dispun unităţile de învăţământ
preuniversitar din cadrul consorţiului şcolar,
inclusiv mobilitatea personalului între unităţile
membre ale consorţiului şcolar;
• lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite
elevilor şi recunoaşterea reciprocă a
rezultatelor învăţării şi evaluării acestora prin
acţiuni vizând: analiza nevoilor de educaţie
şi formare profesională din zona de acţiune
a unităţilor de învăţământ, asigurarea
accesului la educaţie, coordonarea ofertei
pentru acoperirea nevoilor de educaţie şi
formare profesională, elaborarea şi aplicarea
curriculumului la decizia şcolii comun/
convergent pentru unităţile de învăţământ
preuniversitar din cadrul consorţiului şcolar,
alte acţiuni specifice10.
Planul de acţiune trebuie să fie suficient de
detaliat la momentul adoptării astfel încât să
poată fi asumat de toţi factorii care ulterior
vor contribui (fie prin resursă umană pusă la
dispoziţie, fie prin buget alocat) la atingerea
obiectivelor propuse.
Planul de acţiune va cuprinde, astfel, în mod
obligatoriu următoarele aspecte:
• acţiunea / măsura propusă;
• responsabilul (poate fi interpretat şi ca cel
care va face raportarea);
• cine va implementa acţiunea / măsura;
• bugetul estimativ alocat pentru
îndeplinirea obiectivului;
• sursa de finanţare şi responsabilul care
va face posibilă folosirea acelei surse de
finanţare;
• termenul de finalizare a acţiunii;
• sistemul de monitorizare a acţiunii.
16
CAPITOLul 4. Argumente pentru
construirea de consorţii Şcolare;
exemple din practică
Consorţiul şcolar este un concept nou în
sistemul de educaţie din România, introdus
de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi
operaţionalizat la sfârşitul lunii septembrie
2011, prin normele metodologice de
înregistrare şi funcţionare a unui consorţiu
şcolar. Consorţiul şcolar este, conform
definiţiei date de lege, „un parteneriat
contractual între unităţile de învăţământ”
prin care sunt urmărite obiective precum
mobilitatea cadrelor didactice, utilizarea în
comun a bazei materiale sau oferirea unor
programe educaţionale mai bune.
Publicarea normelor metodologice nu a
fost urmată de alte măsuri de explicare a
noului concept. Chiar şi în absenţa unor
astfel de măsuri, mai multe şcoli au sesizat
oportunitatea şi au încercat să o utilizeze.
Până la 31 mai 2012, au fost înființate 107
consorții în 18 judeţe şi Municipiul Bucureşti.
Numărul de consorţii într-un judeţ variază
între unul şi 21. Ies în evidenţă judeţele
Braşov şi Mureş, cu 21, respectiv 19 consorţii
înfiinţate. Alte judeţe cu ceva mai multe
consorţii înfiinţate sunt Arad (7), Alba şi
Bacău (câte 6), Galaţi, Mehedinţi, Tulcea şi
Vâlcea (câte 5). În Municipiul Bucureşti erau
înregistrate la data cercetării 9 consorţii. În
celelalte judeţe în care există consorţii sunt
între unul şi 3.
Aceste consorţii au dezvoltat deja o serie de
practici în domeniul consorţiilor şcolare. Este
util pentru scopurile acestui ghid să trecem
în revistă această experienţă concretă a celor

pe care i-am putea numi antreprenorii
consorţiilor din România. Vom utiliza în
acest scop rezultatele cercetării derulate în
cadrul proiectului de faţă, dar şi mărturiile
directorilor unităţilor de învăţământ şi
membrilor consiliilor de administraţie ale
consorţiilor care au răspuns solicitărilor
noastre.
Cercetarea a urmărit mai multe subiecte, dar
pentru scopurile acestui ghid ne vom opri
la două: înfiinţarea consorţiilor, respectiv
avantajele şi dezavantajele aduse de acestea.
Pentru eşantionul de şcoli în consorţiu,
am dorit să aflăm în primul rând câteva
informaţii statistice despre componenţa
consorţiilor. Am aflat că:
- 55% dintre şcoli se află în consorţii cu
doar două unităţi de învăţământ, 17% cu
trei unităţi şi 28% cu trei sau mai multe;
- doar 7% dintre unităţile de învăţământ se
află în consorţii cu şcoli din alte localităţi;
- 62% dintre şcoli se află în ceea ce am
putea numi consorţii cu o componentă
„verticală”, adică unităţi care şcolarizează
la nivele diferite (spre exemplu, şcoală
generală – liceu sau şcoală generală –
grădiniţă).
Motive pentru intrarea într-un consorțiu
Întrebare cu răspuns multiplu (suma procentajelor depășește 100%)
3
6 Solicitarea inspectoratului școlar
6 Mobilitatea elevilor
10
11
34
Fig. 4 Motive pentru intrarea într-un consorțiu
17
4.1 De ce să înfiinţăm
un consorţiu şcolar?
În primul rând, consorţiul şcolar poate să
apară ca răspuns la nevoia unei unităţi de
învăţământ. Fie că e vorba de o nevoie de
resurse umane, curriculare sau financiare, o
unitate şcolară îşi poate propune să devină
membru al unui consorţiu şcolar cu scopul de
a acoperi respectivele lacune. Aşadar, la baza
înfiinţării unui consorţiu şcolar stă o problemă
care necesită rezolvare, însă poate să apară şi
ca dorinţă de a realiza activităţile specifice mai
bine.
„Noi nu aveam profesori titulari şi era tare
greu să păstrăm continuitate de la an la an.
Şi asta se vede în rezultatele copiilor”.
Director şcoală membră
a unui consorţiu
Iată o selecţie cu cele mai importante motive
pentru care şcolile au decis să intre în consorţii
(fig. 4).
Testarea unei oportunități
Transfer de experiențe, învățare în comun
Accesul la surse de finanțare
Oferta educațională
Managementul resurselor materiale
Managementul resurselor umane
38
72
18
„Şcoala din comună avea întotdeauna
rezulate mai bune testarea naţională,
aşa ca am zis să creştem şi noi,
să învăţăm de la ei”.
Director şcoală membră a unui consorţiu
Cele mai importante categorii de motive
sunt chiar cele indicate de legea educaţiei:
managementul în comun al resurselor
umane – completarea de catedre, mobilitatea
cadrelor didactice, examene de titularizare în
comun – indicat de 72% dintre respondenţi;
managementul resurselor materiale
ale consorţiului (38%) şi lărgirea ofertei
educaţionale (34%).
E mult mai uşor să gestionezi resursa
umană prin constituirea catedrelor la nivelul
Consorțiului şi organizarea concursurilor pentru
recrutarea cadrelor didactice”
Director şcoală membră a unui consorţiu
„Ai nevoie de ajutor cu ceva, te duci la şcoala
vecină!”
Director şcoală membră a unui consorţiu
„Elevii şcolii devin la absolvire elevii Liceului
tehnologic, iar absolvenții liceului viitorii
antreprenori ai localităţii. Prin disciplinele
opţionale, noi ne adaptăm specializărilor
liceului (spre exemplu, avem disciplina
opţională Educaţie ecologică, iar la liceu
elevii noştrii merg la specializarea Protecția
mediului.).”
Director şcoală membră a unui consorţiu
La managementul resurselor umane includem şi
atingerea pragului pentru cabinetul medical sau
cabinetul psihologic, aşa cum ne-a arătat studiul
de caz realizat.
„Şcoala gimnazială are logoped iar Liceul are
psiholog şi pentru elevii cu nevoi speciale de
la ambele şcoli am programat activităţi atât
la logoped cât şi la psiholog. Mai mult, am
constituit o grupă cu elevii cu CES din Consorţiu
pentru care vom solicita profesor itinerant.”
Director şcoală membră a unui consorţiu
Alte categorii de motive ce au apărut în
răspunsurile primite sunt: asigurarea unei
mobilităţi a elevilor între şcolile din consorţiu
(10%) – se aplică desigur la consorţiile
„verticale” de care vorbeam mai sus; accesul
la surse de finanţare prin scrierea de proiecte
(10%), solicitarea inspectoratului școlar (6%) şi
transferul de experienţe (6%).
Un mic număr de şcoli (3%) au indicat chiar că
au intrat într-un consorţiu pur şi simplu pentru
a testa o oportunitate nouă. Este interesant
răspunsul că au intrat într-un consorţiu la
solicitarea inspectoratului școlar, care a apărut,
aşa cum ne aşteptam, în judeţele cu multe
consorţii. Iată că un inspector activ poate
determina activarea unor legături între şcolile
din judeţ.
4.2 Cât de greu este
să înfiinţezi
un consorţiu?
Cât de greu este să ajungi la o înţelegere
cu celelalte şcoli? Dar să înregistrezi formal
consorţiul? La ambele întrebări răspunsul
dat de experienţele curente este că nu prea
greu. 57% dintre directorii şcolilor aflate deja

în consorţiu au spus că este uşoară sau foarte
uşoară negocierea cu celelalte unităţi de
învăţământ, iar 79% au afirmat acelaşi lucru
despre înregistrare.
19
de definire a obiectivelor comune (dincolo
de chestiuni punctuale precum calibrarea
catedrelor sau organizarea examenului de
titularizare), de proiectare a planului de acțiune

Cât de dificil este procesul de…? [%]

Foarte uşor Uşor Dificil Foarte dificil

73
...înregistrare a unui
consorțiu
20

...negociere cu alte 54
unități de învățământ
pentru crearea unui Fig. 5
consorțiu 41
Cât de dificil este
procesul de înființare
3 a unui consorțiu

Este important să avem în vedere şi procentul

de 21% al celor ce cred că procesul de
înregistrare este dificil sau foarte dificil.
Teoretic, procesul de obţinere a avizului
de oportunitate de la autorităţile locale şi
inspectoratul şcolar judeţean nu ar trebui să nu
îngreuneze în niciun fel înfiinţarea consorţiului
şcolar, fiind vorba de o un acord deja stabilit
între viitorii parteneri. Există însă, aşa cum
o arată exemplul de mai jos, situaţii în care
procedura poate fi anevoioasă, din diferite
motive.
Trebuie să reţinem că aceştia sunt doar primii
paşi şi că, după înregistrare, urmează procesul
„Am luat-o ca o provocare, am știut de
la început că nu va fi ușor și totuși am
reușit! Am înțeles că e o oportunitate de a
instituționaliza relațiile dintre școlile din oraș
cu toate divergențele prezente și viitoare dintre
conducerile vremelnice ale celor două școli.”
Director şcoala membră a unui consorţiu
a consorţiului, de organizare a managementului
financiar şi, bineînţeles, de implementare a
acţiunilor comune. Toate acestea necesită la
rândul lor un efort de negociere.

„Am înţeles că e o oportunitate de a instituţionaliza relaţiile dintre şcolile din oraş cu toate
divergenţele prezente şi viitoare dintre conducerile vremelnice ale celor două şcoli. Opozanţi au fost,
unii din necunoaştere, alţii din rea credinţă, alţii pur şi simplu! Trei şedinţe de consiliu local pentru
a primi avizul necesar în care persiflare dar şi acuzaţii de interese ascunse nu au lipsit. Insistenţa dar şi
sprijinul celor din domeniu şi al primarului din acele timpuri au permis trecerea peste această etapă. ”
Director şcoală membră a unui consorţiu
20
Important: ambele procese devin uşoare din
momentul în care cel puţin unul dintre cei
implicaţi a înţeles cu exactitate ce trebuie făcut.
Reţinem aşadar următoarele elemente cu
importanţă majoră:
• Rolul informării corecte şi deci
nevoia de a avea acces facil la informaţii
complete; nu este întotdeauna uşor,
mai ales la început, şi de aceea lucrurile
merg atunci când cineva îşi asumă
responsabilitatea înţelegerii lucrurilor, ceea
ce implică o investiţie de timp.
• Antreprenorul consorţiului.
Acesta este persoana care înţelege prima
avantajele instrumentului, se informează,
îşi convinge partenerii, în general
conduce întregul proces. Toate consorţiile
reprezentate la discuţii au un astfel de
antreprenor.
„Fără doar și poate înființarea unui consorțiu
a fost în primul rând o problemă de încredere,
perseverență și, de ce nu, de viziune.”
Director şcoala membră a unui consorţiu
4.3 Avantaje vs.
Dezavantaje
Aşa cum am mai menţionat, consorţiul şcolar
nu este un concept inventat în România, ci
doar adaptat la sistemul românesc de educaţie.
Analiza experienţelor din alte ţări şi analiza
teoretică a prevederilor legale conduce la o
listă de avantaje şi dezavantaje mai importante.
Unele avantaje sunt evidente din formularea
LEN, care spune la ce urmează a fi folosite
consorţiile, iar unele dezavantaje sunt inerente,
precum sarcinile administrative suplimentare.
Figura 6 arată o serie de avantaje ale
consorţiului atât din perspectiva beneficiarilor
unui astfel de parteneriat cât şi din perspectiva
unităţilor de învăţământ care nu sunt membre
ale niciunui consorţiu şcolar. Ierarhizarea
avantajelor după importanţa acestora ne arată
o situaţie foarte interesantă. Pentru şcolile
aflate deja în consorţiu, mobilitatea cadrelor
didactice este pe primul loc, urmată de
atragerea de finanţare şi realizarea de activităţi
extracurriculare. Pentru şcolile ce nu se află în
consorţii, mobilitatea cadrelor este doar a patra,
pe primul loc aflându-se oportunitatea atragerii
de finanţări; în rest, ierarhia este similară.
 21
Evaluarea avantajelor consorțiilor [%] Pentru celelalte şcoli, care fie
nu au astfel de probleme, fie nu
le conştientizează, consorţiul
Foarte important Important ar putea fi atractiv în măsura în
care le ajută să atragă finanţări
Puțin important Foarte puțin important sau să îmbunătăţească oferta
educaţională.

Alte avantaje sunt legate de:

Mobilitatea cadrelor didactice • implicarea mai bună a
70 28 1
între școli din consorțiu părinţilor;
• transmiterea de bune
practici şi învăţarea din
Atragerea de finanțare experienţa celorlalţi membri
66 25 8 ai consorţiului;
prin proiecte comune
• combaterea discriminării
grupurilor vulnerabile
Realizarea de activități prin implicarea acestora în
52 32 11 3 activităţi comune.
extracurriculare comune

Utilizarea în comun a resurselor (spații

34 39 15 11
educaționale, cantine, biblioteci etc.)

Realizarea de activități curriculare

32 46 21
comune

Ușurarea trecerii elevilor de la un nivel

de școlarizare la altul, în cadrul şcolilor 32 37 20 10
care intră în componenţa consorțiului

Fig. 6
Evaluarea avantajelor consorțiilor

Explicaţia acestei situaţii este dată foarte probabil

de rezolvarea unor nevoi imediate. Cele mai multe
dintre şcolile care se află deja în consorţii au sau
au avut o problemă de management al resurselor
umane: catedre necompletate, norme incomplete,
imposibilitatea de a titulariza profesori, imposibili-
tatea de a organiza concursuri etc. Pentru acestea,
consorţiul a venit ca un răspuns natural la problema
identificată.
22

Şi în ceea ce priveşte
dezavantajele observăm
Evaluarea dezavantajelor consorțiilor
diferenţe importante între cele [%]
două grupuri, care sunt legate
de deosebirile între practică Foarte important Puțin important
şi cunoaştere teoretică. Important Foarte puțin important
Pentru şcolile aflate deja în
Sarcini administrative
consorţiu, cele mai importante
(birocratice) 31 37 23 8
dezavantaje sunt legate de
suplimentare
sarcinile administrative şi
responsabilităţile decizionale Responsabilități (decizii)
suplimentare. În fapt, este ceea suplimentare
24 44 24 7

ce se întâmplă atunci când o

unitate de învăţământ aderă Dificultăți de gestionare
la un consorţiu: apar sarcini şi datorită unor neclarități 23 46 20 10
decizii suplimentare. legislative
Aceste dezavantaje sunt
sesizate şi de şcolile care Lipsa de utilitate pe
15 24 39 20
nu sunt în consorţii, dar termen lung
pentru acestea cel mai
important dezavantaj rămâne Lipsa de utilitate
neclaritatea legislaţiei, imediată
7 24 49 18

foarte probabil pentru că

nu au primit o informare Un proces greoi de
corespunzătoare (sau poate înregistrare a 6 13 56 24
că legislaţia chiar este neclară, consorțiului
rămâne de discutat).
Fig. 7 Evaluarea dezavantajelor consorțiilor

Pentru şcolile aflate deja în consorţiu, mobilitatea
cadrelor didactice este pe primul loc, urmată de
atragerea de finanţare şi realizarea de activităţi
extracurriculare. Pentru şcolile ce nu se află în
consorţii, mobilitatea cadrelor este doar a patra,
pe primul loc aflându-se oportunitatea atragerii
de finanţări; în rest, ierarhia este similară.
Desigur, există şi posibilitatea apariţiei altor
tipuri de dificultăţi, cum ar fi:
- dificultăţi de comunicare sau funcţiona-
litate în cadrul consorţiului, care derivă din
practică;
- discriminarea romilor; pot exista cazuri
în care un număr mare de elevi romi dintr-o
unitate de învăţământ să îngreuneze
sau chiar să stopeze negocierile pentru
formarea consorţiului. Este un subiect
delicat, care necesită o abordare separată.
23
Bineînţeles, la fel ca orice formă de parteneriat,
consorţiul are şi dezavantaje, unele dintre ele
cauzate de minusurile legislative, altele de
lipsa experienţei în organizarea şi conducerea
acestuia. Aşa cum experienţa ne-a arătat,
avantajele devin din ce în ce mai evidente
imediat ce consorţiul începe să funcţioneze.
În acelaşi timp, schimbul de idei de bună
practică dintre consorţii are rolul de a cataliza
procedurile de parteneriere dintre unităţile de
învăţământ şi de iniţiere a proiectelor comune.
Mai mult, întâlnirile în care sunt prezenţi
reprezentanţi ai mai multor consorţii au un
puternic rol formativ, schimburile de experienţă
fiind foarte vizibile deoarece lipsa informării la
nivel naţional este acută, însă şi mai important,
au un puternic rol motivaţional.

Sintetizând avantajele şi oportunităţile

oferite de consorţiile şcolare se poate
conchide că acestea reprezintă o
opţiune generoasă de promovare
a parteneriatului şcolar pentru
dezvoltarea şi ameliorarea şcolară, dar
şi pentru promovarea unei
educaţii de calitate.

Bineînțeles, la fel ca orice formă

de parteneriat, consorţiul are
şi dezavantaje, unele dintre ele cauzate
de minusurile legislative, altele
de lipsa experienţei în organizarea
şi conducerea acestuia. Aşa cum
experienţa ne-a arătat, avantajele
devin din ce în ce mai evidente imediat
ce consorţiul începe să funcţioneze.
24

Aşadar, recomandăm participarea la cât

mai multe evenimente de tipul celor
desfăşurate de Centrul Educaţia 2000+ în
cadrul Proiectului „Consolidarea capacităţii
de formare a consorţiilor şcolare în
vederea reducerii abandonului şcolar”, cu
sprijinul UNICEF România, evenimente
care promovează partenerierea şcolilor
pentru cauze comune: egalitate de şanse,
educaţie de calitate, reducerea şi prevenirea
abandonului şcolar şi nu în ultimul rând,
intergrare socială.

Întâlnirile în care sunt prezenţi reprezentanţi

ai mai multor consorţii au un puternic rol
formativ, schimburile de experienţă fiind
foarte vizibile deoarece lipsa informării la nivel
naţional este acută, însă şi mai important,
au un puternic rol motivaţional.
 25
CAPITOLul 5. De reţinut!

 umărul de consorţii şcolare este foarte mic, având în vedere că

N
cel puţin teoretic este vorba de un instrument care răspunde direct unor
nevoi reale legate de managementul resurselor umane, managementul
bazei materiale şi creşterea calităţii serviciilor educaţionale.

Înfiinţarea consorţiilor este mult uşurată de existenţa unui antreprenor

al consorţiului, adică acea persoană care se informează, îmbrăţişează
ideea şi îşi convinge colegii de utilitatea asocierii.

 xistă diferenţe de percepţie a avantajelor între şcolile ce sunt în

E
consorţii şi cele ce nu sunt. Primele consideră ca principale avantaje
rezolvarea unor probleme de management (resurse umane şi materiale),
iar celelalte se orientează mai degrabă către posibilitatea de a atrage
finanţări şi de a creşte calitatea serviciilor educaţionale. O echilibrare
între cele două aspecte, pentru ambele grupuri, nu poate să fie decât
benefică.

 rincipalele dezavantaje sunt legate de sarcinile administrative

P
suplimentare şi de neclarităţile legislative, însă în general, după
o informare scurtă, avantajele sunt percepute ca fiind mai importante
ca dezavantajele.

 ste alarmantă raportarea discriminării în cazul şcolilor cu un număr

E
ridicat de elevi romi, şcoli ce au dificultăţi în a găsi parteneri pentru
formarea unui consorţiu.

 ractica arată că apar probleme de comunicare şi funcţionalitate

P
ce trebuie rezolvate din mers, iar aici un rol major este jucat de
managementul consorţiului, cu tot ce implică acesta (din punct de
vedere strategic, operaţional, financiar).
 BRA
VO!

Centrul Educația 2000+

www.cedu.ro

O!
TE A V
IUBESC
! BR
 Lucrare tipărită în 1000 de exemplare cu sprijinul
Reprezentanței UNICEF în România

Arată-Mi TE
IUBE
SC!

că Mă
iubeşti,
BRA
VO!

i m i t e - M Ă
Tr
Ş c o a l Ă !
la

TE
IUBESC!

Editura Vanemonde
ISBN 978 -973-1733-42-5

CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ

Centrul Educația 2000+
www.cedu.ro