C M Y K

TU SESIZEZI, NOI ÎI PUNEM LA PÃMÂNT!

de Drãgãºani
S~PT~MÂNAL DE INFORMA}IE {I ATITUDINE A L D R ~ G ~ { A N I U L U I {I AL LOCALIT~}ILOR DIN SUDUL VÂLCII
• Anul I • Num`rul 16 • 16 - 22 mai • pre]: 50 bani CONTINE SI INFORMATII Cel mai modern local din
JUDETENE!!!
Drãgã[ani, recomandat de
V I P -U
URI interna]ionale!

ORGANIZEAZÃ MESE
FESTIVE CU DIFERITE
OCAZII, LA CELE MAI
AVANTAJOASE
PRETURI!TEL: 0250-
813.489

Mihail
Iordache,
oficial în
cursa
pentru
Primãria
Guºoieni!
P ag . 11
„{eful
libera- \naintea
` [e n eni merge[i se laud` Mazilu,
g
lilor dr` [i lui Iordache eaz` str`zile.
lui Brane cel care asfalte c` ASFALTUL DE acuzat
i
c` el est]ii trebuie s` [Nt ETUL MEDICALRAL!
„Vota n
U C E |N CABI ORULUI LIBE oratul cã dã
ROD OCT lect
NU SE PTRI PE TREI AL uD \[i amenin]` entinua amenzi
DOI ME[i Alin Pavelescz`, nu se vor co p` cum
„Acela ` nu \l votea
u
d a c ` \n c iuperci!„Dea vinului a preferenþial
c` b rb
s fa lt` r ile.„Paguul pentru care u 20 de ani de
a in asfalt ii pentru ile,
vede]i, dglodat` \n datosrar deja buruiennd a
fost \n m \nainte, r` t`mani de ca
acu ai dou` s`p ag 05 P ag . 0 2
la num fost turnat... p

CITI}I:
La 94
de ani, “N-are
batjocorit
de candidatul nimeni
PD-L la primar ca
Prim`ria
Prundeni! Horia
Hor`scu!”
Ionel Mândru [i instan]a de la S`ttenii din Prundeeni s-aau
Dr`g`[ani au mai f`cut o victim`... Pag . 03 Pag . 06 coonvins, dup` 12 ani
NOU: DE ACUM, NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro Aici gãsi]i cele mai acide articole în singurele ziare verticale din Vâlcea!
02 16 - 22 MAI ATITUDINE

Mihai Mazilu,
acuzat cã D e r âsul
dã amenzi Dr`g`[aniului...
preferenþial! Zilele trecute, am primit pe e-mail,
de la un cet`]ean care se recomanda
ca fiind de domiciliu, din comuna
rundeni, pe care o reproducem, \n
\ntregime, f`r` a ne asuma r`spun
derea pentru con]inut:

Adio coane! Parc` e un zarzavat...

Pantalonii mov \i intr`-n fund,
Adio coane! Te salut Iar cataligele sale
{i dac` mor \ntr-o b`taie, Sunt ca paiele,
|mi pare r`u c` m-am n`scut Ce ]i le d` unele vânz`toare,
{i c-am fost liberalul Nae. La b`uturile r`coritoare.
S` nu spune]i la liberali Merge-n lung [i lat.
C` i-am tri[at, pe la votare! Ia asfaltul la probat.
V` rog, cu lacrimi pe obraji, {i-ntr-o zi, parc`-n unt
Cinsti]i-m` c-o ]uic` mare!... A intrat. A-
Spune]i-i lui Frâncu, \n cor, P`s`rica i-a ajuns stafid`
S` mearg` tot mereu \nainte! |n pantalonii de mâ]` perfid`. CES -
Iar liberalii cu alcool, Sc`rile le urc`, TE
S`-i scrie pe mormânt cuvinte: Ca o felin` de[ucheat`, MA-
Nu te-am iubit, c` ne-ai tr`dat! Care pare mereu beat`! TERIALE
Am tr`it s` o vedem [i pe asta! Unul dintre pira]ii semnat, liberalul Nae. E atât de rea, CONSTI -
care fac curse pe traseul Râmnicu Vâlcea - C` doar c`]eaua mai ascult` de ea. TUIE UN
Pisica \[i eviden]iaz`...
Dr`g`[ani, f`r` a avea un cadru legal bine |i pup`-n bot pe to]i PAMFLET {I
determinat, \i cere [efului poli]i[tilor s` respecte Pentru câ]iva zlo]i. VOR TREBUI
p`s`rica
legea! Sub p`strarea anonimatului, acesta ne-a spus Aceast` pisic` ho]oman` CITITE CA
c` a devenit o ]int` vie a “sticle]ilor” dr`g`[eneni, P`s`rica [i-o eviden]iaz` din blan`.
care nu au ochi decât pentru anumi]i pira]i. “Cei mai ATARE!!!
mul]i dintre cei care fac taximetrie la negru sunt Se crede frumoas` [i de[teapt`,
trecu]i cu vederea. Practic, Mazilu d` amenzi numai Pisicu]a haine iar [i-a luat. Dar e ca o flatua]ie
celor care oricum nu pot fi afecta]i. Spre exemplu \i E colorat`-acum! Tras` tare pe la spate.
d` [oferului de pe XTB care e de undeva de prin
Moldova. ~sta mâine pleac` din Dr`g`[ani [i \l va
durea \n cot! Mi-a dat [i mie. Câteva zeci de amenzi

STOP BLITZ
chiar, iar dup` aceea mi-a spus c` le pot contesta \n
instan]` c` le câ[tig oricum... Am câ[tigat deja dou`, Gaborii de la Rutier` nu
dar mai am vreo 7 [i vin mereu c` mi-a spus c` mie
mi le d` cu pl`cere, pentru c` vede c` oricum scap de au spirit de p`rin]i. Copiii
ele!”, ne-a spus taximetristul cu pricina. Lucrul se din microbuzele pline ochi
confirm`. Pentru c` Mazilu ne-a spus, cu alt` ocazie,
personal c` [tie c` [oferul de pe VW Golf cu care au trecut \n jurul orei
num`rul de \nmatriculare VL-01-XTB este de prin 16.00-116.15, mar]ea trecut`,
Bac`u... Mai mult, cu alte ocazii, acela[i Mihai prin zona Ione[tiului, s-aau
Mazilu ne-a mai spus [i c` este oarecum mai
indulgent cu unii dintre pira]i, pentru c` \i dau holbat nestingheri]i la
informa]ii despre ceilal]i. Ceea ce ar trebui Mazilu s` cadavrul din imagine
fac` este s` conving` conducerea G`rzii Financiare
Vâlcea c` este neap`rat` nevoie de controale serioase pentru c` oamenilor legii nu
\mpreun` cu Poli]ia Dr`g`[ani pe linia taximetriei,
mai ales dup` \nfiin]area unui dispecerat la care s-au le-aa dat prin capul plin cu
“afiliat” to]i rechinii. Unii dintre ei au \ntr-adev`r Dumnezeu [tie ce ca s` \l
autoriza]ii [i chiar [i case de marcat, \ns` fac
taximetrie tot \n regimul cu cre s-au obi[nuit:
acopere cu ceva...
a[teapt` l col]ul str`zii s` li se strâng` 4-5 c`l`torii
care merg spre Vâlcea [i apoi pleac` \n curs` f`r` a
porni casa de marcat [i percepând acela[i pre] ca la
microbuze, pe când, \n regim de taxi, o c`l`torie
pân` la Râmnicu Vâlcea ar costa \n jur de 1,2
milioane de lei vechi! Lucru care se nume[te tot
evaziune fiscal`. {eful Poli]iei de la Dr`g`[ani este
acuzat, culmea, a[a cum am spus, tot de pira]i c` \i
h`ituiete numai pe cei care nu au alt` surs` de venit

aten]ie S
[i au greut`]i mari \n familie, \n timp ce taximetre
precum cele cu numerele de \nmatriculare VL-67-

INTERZI {I
CSC, VL-05-UMT, VL - 72 - FUJ sau VL-81 LUK,
care “sunt r`i domnule [i fac m`g`rii mari”, sunt
l`sa]i \n pace... n Alin BARBU
R
COPIILOILOR!!!
alyn_propress@yahoo.com

CARDIAC
Not`: Cele redate i-au fost aduse la cuno[tin]`
comisarului-[ef incriminat, acesta negandu-le, \n
totalitate, iar noi nu ne asum`m r`spunderea
pentru con]inutul materialului, deoarece am
transcris toate declara]iile de pe band` audio,
autorul lor cerand s`-i p`str`m anonimatul! V`
mul]umim pentru \n]elegere!
SUB SEMNUL ÎNTREBÃRII

Domnule comisar-[[ef Mihai Mazilu, cat mai dureaz` pan` cand v` ve]i
pensiona, ca s` [tim [i noi cand Poli]ia Dr`g`[ani va \ncepe s`-[[i fac`
datoria astfel \ncat s` n` mul]umeasc` [i pe noi, contribuabilii, care v`
pl`tim tuturor salariile?!

Ionel Mândru ºi Instanþa de la Drãgãºani au mai fãcut o victimã...
Un b`trân \n vârst` de 94 de ani
din comuna Prundeni a fost azvârlit
\n strad` mi[ele[te de un complot
format din judec`tori dr`g`[eneni
[i un lider politic din comuna sa
natal`. De re]inut, faptul c` Ilie
Oncescu nu este un om oarecare.
Acesta a fost [ef de post la
Prundeni pentru ani buni.
Actualmente, b`trânul doarme \ntr-
un cort acoperit cu coceni pe un
teren unde se g`sesc câteva firicele
de ceap` [i de usturoi. Inginerul
f`r` profesie numit \n fruntea PD-L-
i[tilor din Prundeni, Mândru Ionel,
fost artizan al PSD, a apelat la
instan]a de la Dr`g`[ani,
recunoscut` deja pentru modul
defectuos \n care \n]elege s`
\mpart` dreptatea, pentru un caz
de... calomnie. \n fapt, Dragomir
Oncescu a calomniat-o pe Maria
Mândru so]ia liderului PD-L, Ionel
Mândru, iar \n urma acestei fapte
b`trânul Ilie Oncescu, tat`l lui
Dragomir, a fost aruncat \n strad`...
Mai exact, instan]a a hot`rât, prin
actul de adjudecare nr.271 din data
de 10 mai 2002, prin intermediul
executorului judec`toresc Florea
Condoiu, c` Dragomir Oncescu
trebuie s` pl`teasc`, pentru fapta
sa, desp`gubiri financiare \n
valoare total` de 37,6 milioane lei
Banca Cooperatist` Furnica, Agen]ia Dr`g`[ani
Ofer`
urm`toarel
e servicii:
- depozite
cu dobând`
foarte
atr`g`toare;
- o gam`
variat` de
credite pe
termen scurt
[i mediu la
persoane
fizice,
salaria]i [i
pensionari [i
\n condi]ii
foarte
avantajoase. Dr`g`[ani, Strada Traian, Bloc E, Scara B
vechi, iar casa b`trânului Ilie
Oncescu a fost evaluat` la suma de
35,05 milioane de lei vechi. Abera]ia
const` \n faptul c` Ilie Oncescu,
tat`l lui Dragomir Oncescu, este
obligat s` pl`teasc` ace[ti bani la
un an dup` decesul fiului g`sit
vinovat de calomnie, deces
\nregistrat cu certificatul seria DR
nr.051616 din data de 22 noiembrie
2001, \nregistrat la Prim`ria
comunei Prundeni, deces survenit
la data de 21.11.2001. Acest lucru
demonstreaz` faptul c` [eful PD-L
Prundeni s-a judecat pre] de 6 luni
cu...UN MORT! Decizia judec`torilor
de la Dr`g`[ani nu ne mir` deloc,
\ntrucât suntem chiar satura]i de
abera]iile lor, \ns` nu-i \n]elegem
absolut deloc tupeul lui Ionel
Mândru de a candida pentru
fotoliul de primar al comunei
Prundeni, mai ales din moment ce,
imediat dup` adoptarea hot`rârii
judec`tore[ti, acesta a participat la
licita]ie, cump`rându-i, la pre]ul de
nimic amintit de noi mai sus,
singura cas` a b`trânului \n vârst`
de aproape o sut` de ani, semn c`
acesta ar fi un edil pentru propriul
buzunar, iar nu pentru bun`starea
celorlaltor sute de oameni din
comun`!... La ora actual`, fosta
locuin]` a lui Ilie Oncescu, a[a cum
S O C A N T !
pute]i vedea din imaginea
al`turat`, este transformat` \ntr-
un bar de pe pere]ii c`ruia
zâmbesc deta[at suficient de
multe afi[e electorale ale celui
care vrea s` reprezinte, \n cursa
pentru prim`rie, un partid pe care
liderii na]ionali \l numesc ca fiind
pus \n slujba oric`rui cet`]ean, iar
la câ]iva metri \n spatele acesteia,
b`trânul se chinuie s`-[i tr`iasc`
ultimele zile dintr-o via]` greu
lovit` de setea de \navu]ire a unor
lideri politici de dou` parale...
Suntem convin[i c`, chiar [i a[a
chinuit, acest b`trân ar fi fost
capabil s`-[i achite m`car
impozitul pe cl`direa cu pricina,
ceea ce, a[a cum IONEL
reiese din actele
puse la dispozi]ie de
c`tre Prim`ria
Prundeni, Ionel
Mândru nu a fost
capabil s` fac`,
risipindu-[i probabil
averea ob]inut` din
batjocorirea unor
b`trâni precum Ilie
Oncescu pe
materialele
electorale!
„ Alin BARBU fosta locuin]` a lui Ilie Oncescu
16 - 22 MAI 03
Consiliul
Jude]ean
Vâlcea risc`
alte plângeri
penale!
Traseul cel mai profitabil din jude]ul Vâlcea, Dr`g`[ani -
Râmnicu Vâlcea, risc` s` devin` b`taia de joc a unor
transportatori f`r` experien]` [i cu ma[ini care maimult
\ncurc` circula]ia decât deservesc c`l`torii... Pe lâng`
Antaresul lui bec[enescu, deputatul mincinos care a influ-
en]at prin tot felul de jocuri de culise instan]ele ca s`-i
acorde lui vechime fostei Transcozia, de pân` \n 1989 (ca
s` nu mai amintim c` Transcozia nu a efectuat niciodat`
traseul Dr`g`[ani - Râmnicu Vâlcea), s-au mai ar`tat inte-
resa]i de aceast` b`t`lie firme specializate - culmea- pe
transport de persoane pe trasee interjude]ene, precum
Atlassib-ulo care nici nu vrea s` vin` cu microbuze, ci cu
autocare pe aceast` rut`, lucru care redactorii no[tri au
demonstrat c` ar fi primul pas spre crearea unui haos pe
[oselele din sudul jude]ului. Nici firma Dacos al c`rui
director este chiar pre[edintele unei Asocia]ii a
Transportatorilor vâlceni pus` pe picioare tot de
deputatul falimentar Dumitru Bec[enescu, nu \[i v`d de
treab`. Ace[tia nu pot primi und` verde \n ceea ce
prive[te vechimea, chiar dac` ei au efectuat curse pân` la
Craiova sau Timi[oara care presupune [i tranzitarea Dr`-
g`[aniului. Aceasta, penru c` nu au efectuat acest traseu
pe sta]ii, oprin, pe raza Vâlcii, numai \n Râmnic [i
Dr`g`[ani... Lui Bec[enescu, autorit`]ile competente [i
care, pân` la ora actual`, au dovedit c` sunt
incoruptibile, i-au acordat numai un an [i trei zile de
vechime pe traseul amintit, de[i [i aceast` perioad` este,
oarecum, exagerat`! Cu toate acestea, transportatorii f`r`
vechime, \n special Nistor C`r`mid`, un biet inginer-[ef
MANDRU pe vremea Transcozia, actualmente mare director mare la
Antaresul lui Bec[enescu, au \ndr`znit s` ridice tonul \n
[edin]a de ieri, 15 mai a.c., care a avut loc la Consiliul
Jude]ean Vâlcea, \n care s-a pus \n discu]ie [i acest
aspect. Zadarnic \ns`, deoarece, cu o zi \nainte fuseser`
invita]i s` ia parte la [edin]a comisiei paritare a CJ Valcea
[i reprezentan]ii transortatorilor, iar cand au venit, au
fost da]i afar` ca pe ni[te caini. Acela[i lucru s-a
\ntamplat si cu redactorii no[tri, semn c` se tem de
pres`. Anun]`m public c` odat` cu transportatorii, vom
depune [i noi o plangere penal` de abuz \n serviciu, la
adresa institu]iei Consiliului Jude]ean [i, nominal,
membrilor Comisiei Paritare, precum [i pre[edintelui,
\nc` \n func]ie, Dumitru Bu[e, pe care \l consider`m
direct responsabil de aceste jocuri de culise pe bani
publici! „ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
 04 16 - 22 MAI ELETORALE 2008
PUBLICITATE

PUBLICITATE
Reaaliz`ri, pe scurt: - Construirea unui pod peste râul Nisipoasa \n punctul Sure[ti;
- Construirea unei pun]i pietonale peste acela[i râu care leag` direct
drumul de ie[ire din comun` de satul Scaio[i;
Sunt cet`]ean al comunei Orle[ti [i - Construirea unui pod \n satul Aure[ti;
profesor de matematic` la {coala cu - Construirea unei gr`dini]e \n satul Silea;
clasele I-VIII, de 36 de ani. Peste 50% din - Extinderea colect`rii gunoiului \n toate satele [i uli]ele;
popula]ia cu drept de vot a Orle[tiului a primit educa]ie [i de la mine. - Reabilitarea iluminatului public;
|n ianuarie 1990, am fost ales director al [colii din Orle[ti de c`tre - Decolmatarea tuturor canalelor;
colectivul didactic de atunci, apoi am fost numit director prin concurs - Modernizarea târgului s`pt`mânal [i folosirea transparent` a banilor
la fiecare patru ani pân` la 1 martie a.c., când, la presiunea liberalilor, \ncasa]i de la acest târg.
am fost silit s` demisionez din func]ie. - Reabilitarea c`minului cultural [i re\nfiin]area forma]iilor artistice
care au existat demult;
- Ca director de [coal`, \n aceast` perioad` de 18 ani consecutivi, m- - Amenajarea unui local pentru nun]i [i botezuri cu tot ce este necesar.
am preocupat de modernizarea [i introducerea reformei \n - Reducerea impozitului pe cl`diri [i teren pentru persoanele cu
\nv`]`mânt. venituri mici, f`r` venituri [i pentru cei invalizi;
- Având \n vedere sc`derea popula]iei [colare [i nevoia introducerii - Acordarea transparent` [i pe baz` de tabel de ajutoare sociale [i
informaticii, a limbilor str`ine [i a religiei \nc` de la clasele mici, am cadouri copiilor, b`trânilor, familiilor s`race cu ocazia diverselor
procedat la comasarea tuturor [colilor cu clasele I-IV din comun`, s`rb`tori [i de câte ori este nevoie;
apoi a gr`dini]elor, aducând to]i copiii la [coala de centru, unde - |nfiin]area unei cantine sociale pentru b`trâni [i familiile nevoia[e;
condi]iile de \nv`]`tur` [i educa]ie sunt mult mai bune. - |nfiin]area unor puncte sanitare \n satele Scaio[i, Aure[ti [i Silea.
- Cu sprijinul material al p`rin]ilor, am \nfiin]at de opt ani, cabinet de
informatic` [i am asigurat profesor calificat pentru orele de
informatic`.
- Din anul 2003, am adus primul microbuz [colar \n comun` pentru
Listaa consilierilor propuu[i de PD-LL:
transportul elevilor. Constantin Boangiu - profesor
- Fiind consilier local far` \ntrerupere din 1992, m-am luptat s` se
aloce fonduri pentru dezvoltarea bazei materiale a [colii, pentru Ilie P`tru - mecanic
crearea unor condi]ii optime de \nv`]`tur` [i educa]ie pentru copii.
- Am atras aten]ia de nenum`rate ori asupra modului defectuos Marian Jug`naru - electrician
privind cheltuirea banului public [i a asigur`rii unor priorit`]i, a
transparan]ei cheltuirii banului de la bugetul comunei, dar fiind \n Constantin Dobrin - mecanic
minoritate fa]` de consilierii liberali, nu am fost \n]eles.
- Cu zecile de miliarde de lei vechi care s-au cheltuit \n comun`, eu a[
Ion Tomescu - maistru
fi putut face de trei ori mai mult [i mai util decât s-a f`cut acum,
pentru c` a[ fi f`cut adun`ri populare, a[ fi consultat cet`]enii asupra
Constantin Stoic`noiu - maistru
priorit`]ilor [i a[ fi f`cut licita]ii deschise [i la vedere pentru
executarea tuturor lucr`rilor.
Gheorghe P`tru - mecanic agricol
Costin Saraolu - \nv`]`tor
De cee vreeau primaar: Nicolae P`tru - sculer matri]er
Candidez pentru o nou` politic` de administrare a comunei Orle[ti -
politica cheltuirii eficiente, judicioase [i transparente a banuli public - Ion Tru[c` - instalator
pentru sporirea gradului de confort al tuturor orle[tenilor. Dac` voi fi
ales primar sau dac` echipa mea de consilieri va fi majoritar` \n Constantin Dumitru - strungar
Consiliul Local, \mi propun ca \n mandatul 2008-2012 s` fac
urm`toarele:
Adrian Pistol - instalator
- Continuarea investiilor pe baz` de programe [i atragerea de fonduri
Ion Rada - fierar betonist
pentru infrastructur`, utilit`]i [i agricultur`;
- |nfiin]area unui centru de informare [i documentare, pentru
Gheorghe Dobrin - mecanic
realizarea cu sprijinul fondurilor europene de proiecte pentru
viticultur`, silvicultur`, zootehnie, agricultur`;
Constantin Rada - strungar
- Dalarea tuturor [an]urilor din comun`; Gheorghe Tudor - operator chimist
- Pietruirea [i amenajarea tuturor drumurilor de acces \n zonele
plantate cu vii [i la tarlalele agricole; Aurel S`li[te - sudor
 A C T U A L I T A T E 16 - 22 MAI 05

Rãsare iarba de sub

asfaltul lu’
Pavelescu
{eful liberalilor dr`g`[eneni merge prin urbe, \naintea [efului DADPP, Gicu
Bran [i \naintea primarului Iordache, principalul finan]ator al lui Pavelescu \n
aceast` campanie electoral` [i se laud` c` el este cel care asfalteaz`
str`zile Dr`g`[aniului foarte greu \ncercat \n cei opt ani de administra]ie
liberal`. Votan]ii con[tiincio[i trebuie s` [tie c` ASFALTUL NU SE
PRODUCE |N CABINETUL MEDICAL DE DOI METRI PE TREI AL DOCTORULUI
LIBERAL! Acela[i Alin Pavelescu \ns` \[i amenin]` electoratul c` dac` nu
\l voteaz`, nu se vor continua asfalt`rile. Pagub` \n ciuperci! Dup`
cum pute]i vedea [i singuri in imaginile al`turate, din asfaltul pentru care
urbea vinului a fost \nglodat` \n datorii pentru 20 de ani de acum \nainte,
r`sar deja buruienile, la doar dou` s`pt`mani de cand a fost turnat...
Mai mul]i dr`g`[eneni pe str`zile c`rora liberalii
r
` ne vaol`
au turnat asfalt electoral ne-au spus c` sunt convin[i c` au fost victimele celei
mai josnice forme de \n[el`torie din partea primarului Gheorghe
ezu t c i
“Au ccrhii cu o spo
Iordache [i mai ales, din partea candidatului PNL la prim`rie,
doctorul Alin Pavelescu. Cet`]enii din imaginea de mai jos
au spus la unison: “Au \ncercat s` ne ia ochii cu o
spoial` pe post de asfalt. Dac` era asfalt lua o de asfalt!”
adev`rat ar fi trebuit s` omoare pirul
`sta, nu-i a[a?! Uita]i-v` cum, \n nici
dou` s`pt`mâni, pirul a reu[it s`
str`pung asfaltul lor, ceea ce \nsemn` c` nu are
mai mult de doi centimetri \n grosime! Ne-am s`turat de ei, acum chiar [tim ce le poate pielea. |nc` nu suntem deci[i cu
cine vom vota, dar de `[tia, nici s` nu mai auzim vreodat`, c` [i-au b`tut joc de noi suficient de mult!...”. Alte voci ne-au
spus c` Alin Pavelescu a amenin]at unii cet`]eni au fost aemnin]a]i c` asfaltul va ajunge s` treac` [i pe la por]ile lor, doar
dup` ce vor \l vor vota pe el pentru a ajunge primar... Aceasta, dup` ce s-a l`udat c` asfaltul, despre care liberalii sus]in
c` nu este, nici pe departe unul electoral, a fost turnat pe cheltuiala personal`, de parc` ar produce sute de miliarde,
lunar, prin cabinetele lui medicale... Practic, la ora actual`, pe str`zile Mihail Kog`lniceanu, C`r`mizari, Panduri [i
altele, asfaltul a fost turnat pe por]iuni de doar câ]iva metri ca s` ia ochii electoratului. Pe strada C`r`mizari, spre
exemplu, asfaltul a fost turnat numai pe mijlocul drumului, iar \n dreptul caselor liberalilor a ajuns pân` sub por]i!
Colac peste pup`z`, de sub asfaltul turnat acum dou` s`pt`mâni, a r`s`rit pirul... Ne \ntreb`m cât va dura p`n` când
liberalilor le va muceg`i... spoiala! Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com

Vieru câºtigã Nesimþire crasã...

Ministrul Sãnãtãþii, adus la Drãgãºani
procente ca sã-i facã reclamã lui Pavelescu! Liberalii deputatului Frâncu, cel care \[i umfl` pl`mânii pe la

pe conferin]ele de pres`, acuzând pe unii [i pe al]ii c` fac campanie

electoral` altfel decât le cer normele \n vigoare, l-au folosit mar]ea
trecut`, pe ministrul S`n`t`]ii, Eugen Nicolaescu, ca pe un
instrument de campanie electoral`. Mai mult, liberalii dr`g`[eneni

bandã
au \mbr`cat medicii de la Spitalul Municipal din localitate \n
e[arfe [i [epci cu inscrip]ii electorale \n favoarea doctorului liberal
Alin Pavelescu, candidatul acestei forma]iuni politice la func]ia de
primar al municipiului dintre vii la scrutinul din 1 iunie a.c.
Nesim]irea liberal` este cu atât mai mare cu cât au \ndr`znit s`

rulantã!
Toate ac]iunile
\ntreprinse, pân` \n
acest moment, de
c`tre liberalii
dr`g`[eneni, care
au mers pân`
\ntr-acolo \ncât
s`-[i fac` un
cult al
personalit`]ii,
de fiecare dat`
când d`deau un interviu \n pres`, sau ie[eau pe str`zi pentru a-[i
face campanie, i-au dezgustat pe dr`g`[enenii cu drept de vot.
Acum este clar: nu mai avem nici un dubiu, \ntrucât Gheorghe
Vieru a crescut uimitor \n sondaje... Op]iunile electoratului
dr`g`[enean au fost determinate mai ales de faptul c`, dup` ce
c` risipesc de poman` banii contribuabilor, precum [i pe cei
\mprumuta]i de la BRD, cu termen de rambursare de 20 de ani,
caz \n care, cu dobând` cu tot, urmeaz` a se pl`ti mai mult de
200 de miliarde de lei vechi, Pavelescu, candidatul PNL-ului
dr`g`[enean la func]ia de primar, \i amenin]` pe oameni c` nu
vor mai vedea asfalt, decât dac` \i voteaz`. Omul care a promis
c` va distruge tot ce a f`cut Iordache [i va reconstrui
Dr`g`[aniul, dup` modelul \n care prietenul s`u, Mircia Gut`u,
a relansat municipiul re[edin]` de jude], R`mnicu Vâlcea, a
promis pu]in [i are de gând s` fac` de cel pu]in zece ori mai
mult. Vieru a promis pu]in [i \n domeniul \nv`]`mântului, \ns` a
f`cut din sediul {colii Tudor Vladimirescu pe care o p`store[te
cu mân` de aur, o cl`dire invidiat` de europenii din UE, chiar [i
de cei obi[nui]i cu standarde de via]` aproape imposibil de
atins... Aceasta este principala garan]ie c` Vieru va fi un primar
cel pu]in la fel de bun cât a fost ca profesor, ca director de
[coal`, ca pre[edinte al Comisiei de Cultur` [i |nv`]`mânt din
cadrul Consiliului Jude]ean Vâlcea, dar [i ca [ef al
Inspectoratului {colar Jude]ean (ISJ) Vâlcea! La ora actual`,
Vieru este cotat cu peste 60%... Codru]a DUMITRESCU
codruta_propress@yahoo.com
politizeze o institu]ie public`. La toate acestea, se adaug`
minciunile \ndrugate de pre[edintele organiza]iei jude]ene a PNL,
[i candidatul acestei forma]iuni la func]ia de pre[edinte al
Consiliului Jude]ean Vâlcea, deputatul Emilian Frâncu, la
conferin]a de pres` dinainte de deplasarea \n teritoriu a
ministrului Nicolaescu, un economist despre care adev`ra]i oameni
politici spun c` era mai potrivit pentru postul de contabil-[ef al
unui CAP, decât de [ef al unui sector atât de sensibil, precum
S`n`tatea. Spunem minciuni, deoarece Frâncu spusese c`
Nicolaescu va merge s` inspecteze cum decurg lucrurile \n
S`n`tatea din Dr`g`[ani [i ce mai trebuie f`cut, lucru care nu s-a
\ntâmplat a[a, ci, se pare, a fost un prilej numai bun de
propagand` electoral`, ceea ce i-a r`pit demnitarului prea mult
timp ca s` poat` s` vad` goangele, mizeria, cear[afurile lupte [i
ciorbele care seam`n` mai mult cu o ciulama f`cut` din buc`]ele
de pâine \nmoiate \ntr-
Iordache s-a n`pustit pe caravana
o oal` de ap`, a[a cum
ne-au relatat cu ceva
timp \n urm`, mai
multe asistente...
Consider`m c` \nainte
de a face politic`, lu’ Lungoci!
Nicolaescu trebuia s`
arate un minimum de Ieri, potrivit unor consilieri de imagine ai liderului PRM
respect pentru banul Dr`g`[ani, col. (r) Gheorghe Lungoci [i, totodat`,
public din care ia un candidat la Prim`ria urbei vinului, Nicolae Negrescu [i
salariu pe care nu \l ing. Vintil` Popescu, primarul [i liberalii st`teau la
merit`, dac` este s` balconul prim`riei \n momentul \n care peremi[tii au scos
judec`m doar prin caravana prin ora[ [i le-a displ`cut faptul c` mul]imea s-a
prisma faptului c` este adunat \n jurul acesteia. Pe acest considerent, l-au trimis
total paralel cu pe [eful Poli]iei Comunitare, Constantin Memu, cu câ]iva
medicina... Doctorul dintre oamenii s`i, ca s` \l amendeze pe motiv c` nu are
Alin Pavelescu - se [i autoriza]ie eliberat` de prim`rie. Cm Memu cunoa[te
vede primar [i, \n atare legile de nu mai poate, lucru pe care ni l-a demonstrat [i
situa]ie, nu puteau s` nou` ast` iarn` când l-am atacat pentru c` nu se sinchisea
lase balt` un coleg s` fac` nimic \mpotriva celor care aruncau cu petarde,
pentru ni[te bolnavi acesta i-a \ndeplinit dorin]a primarului Iordache.
care nu au nevoie s`
voteze, ci s` se fac` “Bine\n]eles c` n-au avut ce ne face, pentru c` noi am
bine... mers la domnul Mitrache, [eful Biroului Eletoral
Alin BARBU Municipal de la Dr`g`[ani, angajat al prim`riei [i el, care
ne-a spus s` ne vedem de treab` c` nu ne trebuie nici o
autoriza]ie!”, ne-a spus Lungoci. Alin BARBU
06 16 - 22 MAI EVENIMENT

S`ttenii din Prundeeni s-aau

coonvins, dup` 12 ani

deni. Omului care a reinventat Prunde-

niul i-au ridicat osanale pân` [i arti[tii Hoor`sscu aree plaanuri
mult maai maari!
prezen]i pe scen`. Astfel, Jeny Nicolau,
artista recunoscut` pentru numeroa-
sele sale roluri de ]iganc` i-a invitat
pe oamenii din Prundeni s`-[i dea
votul celui mai sufletist politician - Canalizare [i epurare ape menajere
român dintre to]i câ]i au existat - Canalizare pentru ape pluviale
vreodat`: “Nu este prima dat`
vând vin în Prundeni, îns` este - Extindere re]ea de alimentare cu gaze naturale
pentru prima dat` când pot - Modernizarea drumurilor comunale
aplauda la scen` deschis` - Modernzarea drumurilor c`tre exploata]iile agricole
standardele înalte de civiliza]ie - Regularizarea cursurilor pârâurilor
pe care le-am g`sit acum, aici, - Extinderea sediului {colii Generale de la B`rbuceni, prin amenajarea
la dumneavoastr`. Niciodat` nu unui Campus {colar
mi-am imaginat c` pot s`
servesc, într-o comun` din - Amenajarea unui teatru de var` la Z`videni
jude]ul Vâlcea, o mas`, în - Modernizarea terenului de sport de la {coala din Z`videni
condi]ii mai bune decât cele - Construc]ia unei S`li de Sport moderne
de la restaurantele cu re- - Construc]ia unui cou C`min Cultural la C`lina
nume pe pia]`!”, a - Amenajarea unei biblioteci virtuale la C`lina
spus Jeny Nicolau.
Al`turi de a- - Reabilitarea drumului comunal din Dealul Viilor
Hor`scuu a - dotarea cu
calculatoare [i
ceasta, în-
cepând
- Reabilitarea a o sut` de hectare afectate de alunec`rile de teren \n
dealul Viilor
luuat-oo de laa conectarea la internet
a [colilor generale,
c u - Modernizarea infrastructurii [colare
zero! - înfiin]area unui
punct de acces la
- Construirea unei gr`dini]e noi la Z`videni
- Organizarea unui sistem de transport [colar la standardele cerute de
Cet`]enii din informa]ie cu Uniunea European`
Prundeni au [i de ce internet [i - Realizarea sau modernizarea unei re]ele de iluminat public pentru
s` fie mândri de calculatoare la C`lina, drumurile na]ionale [i comunale astfel \ncât aceasta s` utilizeze
Hor`scu. Acesta a - înfiin]area unui
centru de zi pentru energia solar`
luat comuna de la versoane vârstnice la - Reabilitarea celor cinci biserici de pe raza comunei
zero, reu[ind s` fac` Z`videni, - Extinderea re]elei de alimentare cu ap`
ce al]i primari nici - înfiin]area unei
m`car n-au [tiut s` “Nici nu trebuia s` orele 16.00, pe scena C`minului Cultural din Z`videni, au urcat, pe - Modernizarea sediului prim`riei
cantine sociale rând, Valentin Andrei, Cristi B`n`]ean, Cornel Cojocaru, Cornelia Tic`, - |nfiin]area serviciului comunitar de eviden]` a popula]iei (eliberarea
în[ire pe hârtie,
atunci când au pentru persoanele mai fac` aceast`
lansare. Dup` 12 ani \n Sorin Lep`datu, Taraful Gelu Purcelan, Mihaela Cojocaru, Victori]a Cica,
vârstnice [i [i c`r]ilor de identitate, a pa[apoartelor [i a carnetelor de [ofer s` se
redactat platformele- care Horia Hor`scu a Maria Olteanu, Mihai Mihalache, Matei Constantin, Marcela Nanu, fac` \n comuna Prundeni, astfel \ncât oamenii s` nu mi fie nevoi]i s`
program cu nevoia[e, fost singurul pimar Mariana Voicu, Ni]u Costin, într-un recital folclroric de excep]ie. Printre
- înfiin]area unui al]i invita]i de marc` s-au mai num`rat Georgel Nuc`, Ion Lupu, Elena fac` un drum pân` la ora[ pentru ob]inerea acestor documente)
promisiuni. Dintre centru de combatere mereu aproape de noi,
Popescu L`z`roiu, Maricica Popescu B`l`[in, Ionu] Teodorescu, - Realizarea de centrale eoliene pentru producerea energiei electrice
realiz`rile lui Horia
Hor`scu enumer`m a violen]ei domestice, [tim cu cine se merit`
s` vot`m: [i pentru a Anamaria Cîrjan, Gabriel Andrei, cu participarea extraordinar` a - Energie solar` [i pompe de c`ldur` pentru sediile institu]iilor publice
- înfiin]area unui ansamblului Haiducii din Am`r`[ti, Mândrele [i mândru]ele de la
ca fiind cele mai
importante centru de zi pentru patra oar` tot cu el!”,
au spus \n cpr s`tenii Prundeni. Produc`torul acestui show de excep]ie a fost Radio Horion
- Reabilitare sit balastiera C`lina
copii, la C`lina, Craiova. La îndemnurile arti[tilor ca pe data de 1 iunie, cet`]enii s` - |nfiin]area unui sat de vacan]` [i a unui parc \n zona balastierei C`lina
urm`toarele: - organizarea din Prundeni. Actualul - Reabilitarea C`minului Cultural de la Prundeni
- reabilitarea primar al comunei pun` [tampila de vot pe numele Ion Horia Hor`scu, s`tenii din
iluminatului public, serviciului de Prundeni, social- Prundeni au r`spuns într-un suflet c` nu au nevoie s` fie ghida]i de - Amenajarea unei zone de protec]ie [i a izlazului comunal
asisten]` social`, cineva pentru c` [tiu cine a avut rij` de ei pre] de 12 ani, fiindu-le - |nfiin]area unui parc industrial (crearea utilit`]ilor [i infrastructurii
- asfaltarea a 15 - renovarea [colilor [i democratul Ion Horia
al`turi, la bine [i la greu, mai ceva decât o so]ie: acesta este Horia
kilometri de drumuri
comunale, dotarea cu mobilier Hor`scu [i-a lansat
vineri, 9 mai a.c., Hor`scu. “Nimeni nu mai are primar ca al nostru [i vrem s` îl p`str`m
pentru atragerea de investitori \n zon`)
nou (a celor de la înc` un mandat, pentru c` vrem ca [i comuna noastr` s` aib` cu ce se - Extinderea [i amenajarea Centrului de zi pentru persoanele vârstnice
- introducerea re]elei B`rbuceni [i candidatura pentru un (150 locuri permanente a persoanelor singure [i f`r` ajutor)
l`uda! Iar ântr-o ]ar` atât de s`rac`, numele Hor`scu înseamn`
de gaz metan, Prundeni, îndeosebi), nou mandat la
prosperitate din toate punctele de vedere!”, ne-au spus câ]iva dintre - Amenajarea terenului de sport sport cu 350 de locuri \n tribune
- introducerea apei
curente (40 de - ameliorarea a 80 de conducerea destinelor
acestei locslit`]i, în oamenii cu care am reu[it s` st`m de vorb` la Prundeni. Cu astfel de - |nfiin]area unui Muzeu de etnologie [i folclor (centru de cercetare a
kilometri de re]ea), hectare de izlaz aplauzele a sute de realiz`ri, era de în]eles atitudinea dr`g`[enenilor prezen]i la lansarea calit`]ii vie]ii)
- colectarea selectiv` comunal, oameni aduna]i, cu candidaturii lui Hor`scu, care au spus c` regret` c` nu se bucur` [i
- amenajarea unui Dr`g`[aniul lor de un astfel de primar! - Locuri de joac` pentru copii
a de[eurilor, teren de fotbal la mic cu mare, în sala - Teren de sport pentru {coala Prundeni
- informatizarea C`lina! mare a C`minului „ Alin BARBU - |nfiin]are sta]ie de transfer de[euri
administra]iei locale, Cultural de la Z`vi-
alyn_propress@yahoo.com - Construc]ia unui nou sediu pentru prim`rie.
 electorale 2008 1 6 - 2 2 M A I 07

Bleotu scoate apã

ºi din piatrã seacã!
Liderul organiza]iei municipale a PSD Dr`g`[ani, deputatul Vasile
Bleotu, a prezentat presei, vineri, 9 mai a.c., o inve]ie extraordinar` a
firmei germane Verwertungszentru m Flötz GmbH & Co.KG, condus` de
Wolfhart Streich. Ma[in`ria, mobil`, este capabil` s` produc` ap`
potabil` de calitate superioar`, chiar [i din apa prelevat` direct din râul
Olt. Nem]ii de la Verwertungszentru sunt cuno[tin]ele personale ale lui
Vasile Bleotu [i, dup` raita pe care au dat-o prin Dr`g`[ani, s-au hot`rât,
se pare, s`-l ajute pe demnitarul social-democrat s` fac` ceva pentru cel
de al doile amunicipiu al Vâlcii. “|n
zilele noastre, avem foarte mult` ap`
infestat` [i tot mai pu]in` ap`
potabil`. Copiii [i oamenii b`trâni se
\mboln`vesc! De aceea, institutul
nostru [i-a propus s` fac` o instala]ie
mic`, mobil`, de purificare a apei.
Aeasta purific` apa, f`r` a produce
reziduri care s` d`uneze mediului
\nconjur`tor. Ea produce singur`
produsul de dezinfec]ie [i prin dozare
electronic` \[i face amestecul dup` cât
de murdar` este apa. Aceast`
instala]ie cur`]` apa de alge, bacterii
[i alte produse chimice! Toate
opera]iile se produc \n interval de
câteva secunde. Apa iese curat`, f`r`
gust specific pentru c` nu folosim
clor.”, se arat` \n comunicatul de
pres` emis de c`tre conducerea
societ`]ii nem]e[ti. “Sunt mul]i
oameni care au nevoie de o astfel de
ma[in`, nu numai \n Dr`g`[ani, dar
[i \n localit`]ile rurale din jurul
municipiului. Poate chiar mai mult`
decât or`[enii... Se comercializeaz` [i
la un pre] destul e avantajos, \ns`
ho]ii `[tia care se afl` acum la
conducerea Dr`g`[aniului nu o
merit`. Nici nu ar [pti ce este de f`cut
cu o asemenea inven]ie!”, spune
liderul PSD Dr`g`[ani, Vasile Bleotu.
Produsul nem]esc cost` numai 150 de
mii de euro, iar eficien]a lui a fost
demonstrat` \n numai câteva
secunde, mai ales atunci când s-a
prelevat ap` direct de la sursa de
alimentare a Dr`g`[aniului, iar cea
rezultat` dup` filtrarea agentului de
la robinet a fost mult mai curat`
decât cea pe care o bem la ora
actual`!
„ Codru]a DUMITRESCU
codruta_propress@yahoo.com
 Anunþuri
SERVICII
) Medita]ii
informatic` [i
limba englez`
pentru
\ncep`tori.
Rela]ii la
telefon: 0747-
078.648.
ANGAJ~RI
)Angaj`m urgent secretar`,
operator calculator la birou
de traduceri, \n Dr`g`[ani.
Experien]a \n utilizarea
calculatorului constituie un
avantaj. A[tept CV [i
scrisoare de inten]ie la
adresa:silviutiberiu@yahoo.c
om
)Caut femeie pentru
\ngrijirea unei b`trane
imobilizate la pat, pt jude]ul
Arge[. Salariu atractiv.
Rela]ii la: 0722-426.577
VÅNZ
Z~RI
AUTO
) Vând VW Golf IV 1,9
TDI, an de fabrica]ie 2000,
150.000 de kilometri la bord,
distribu]ie nova, pre] 7.850
euro. Rela]ii la telefon: 0745-
779.869.
) Vând motociclet` Yamaha.
An de fabrica]ie 2000. Rela]ii
la telefon: 0748-988.640.
) Primexprod vinde
FORD FOCUS GHIA 2.0
TDCi, 136 CP, 4 u[i,
albastru metalizat, 24.000
km, stare impecabilã, pre]
14.000 euro f`r` TVA, tel:
0250.73.00.13.
) Vând Peugeot 307, an
fabrica]ie 2003, 1997 cmc
HDI, climatronic, com-
puter de bord, senzori,
extra-full. Pre] 8.800 Euro,
negociabil. Telefon: 0765-
089.760; 0723-415.975.
)Vând Dacia 1310, an
fabrica]ie 1996, stare bun`,
pre] avantajos. Rela]ii la
telefon: 0744.61.94.81.
) Vând autoturism Nissan
Sunny E13, 1986, benzin`,
pentru piese. Pre] 1100 lei
negociabil. Telefon:
0724.67.40.76.
) Vând ARO 244, stare
excep]ional`, pre]
negociabil. Rela]ii la tel.:
0744/554347.
)Vând autoturism
marca BMW 320, pe
injec]ie. An de
fabrica]ie: 2000, full
option, consum redus,
pre] negociabil. Rela]ii
suplimentare la
telefon: 0723-888.333.
) Vând Dacia 1304 auto-
utilitar`, fabrica]ie 2000,
carosat`. Ma[ina e pe fir-
m`. 0744-592.068.
) Vând Dacia Break, an
fabrica]ie 2000 [i Cielo, an
fabrica]ie 1998, \nchidere
centralizat`, geamuri
electrice [i aer condi]ionat.
Rela]ii la telefon:
0724/756575 sau
0250/820026.
) Vând Ford Ko, negru
metalizat, an fabrica]ie
2000. Pre] 5.000 euro.
Rela]ii la tel. 0720-066.860.
) Vând tractor U 445 [i
plug. Pre] 16.000 RON,
negociabil. Rela]ii la tel.:
0729-878.904.
)Societate comercial`
vinde Dacia, fabrica]ie
1997, avariat`. Pre]
negociabil. Rela]ii la
telefon: 0746-095.915.
VÅNZ
Z~RI
APA
ARTA
A-
MENTE
) Vând urgent apar-
tament 2 camere,
zon` ultracentral`,
etaj 3, multiple
\mbun`t`]iri (central`
termic`, parchet,
termopan, bloca
acoperit) situat pe
strada Gib Mih`escu.
Rela]ii la telefon:
0752-0072.819.
) Vând apartament cu dou`
camere, la etajul patru, Bloc M1,
Scara A, Apartament 14, cu
contoare individuale la ap` [i
gaz. Rela]ii la telefon: 0728-
843.367.
)Vând apartament cu trei
camere, et. 3, f`r` \mbun`t`]iri
\n zona Tineretului. Telefon:
0746-458.622.
) Vând apartament, \n
Dr`g`[ani, cu dou` camere,
loca]ie ultracentral`, cu
\mbun`t`]iri [i la un pre]
avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii
la telfon: 0767-251.615 sau 0765-
610.031.
) Vând apartament cu dou`
camere, pozi]ionare
ultracentral`. |mbun`t`]it.
Rela]ii la telefon: 0728-128.519.
) Vând apartament cu dou`
camere, balcon, parter, \n Blocul
I2, scara A, Ap.1, strada Tudor
Vladimirescu (BUN VAD
COMERCIAL), sau la schimb cu
garsonier` + diferen]`. Rela]ii la
numerele de telefon: 0722-
649.162, o722-178.596 sau 0741-
392.268.
) Vând apartament
ultracentral, strada Decebal BL.
J, Sc. B, Ap. 11, cu trei camere [i
trei balcoane (total 100 mp),
acoperi[, central` termic` [i alte
\mbun`t`]iri.
) Vând apartament cu trei
camere, trei balcoane, dou` b`i,
central` termic` [i box`,
deasupra CEC-ului. Pre]
avantajos. Rela]ii la telefon:
0742-859378.
) Vând apartament 4 camere,
str. Pia]a Pandurilor, bl. H, sc. G,
ap. 6, central`, termopane, bloc
izolat. Telefon: 0742-066.520.
) Vând apartament cu patru
camere \n Blocul Rusidava,
Apartament 10, Sc. A, Etaj 4, \n
suprafa]` de 98 de metri p`tra]i.
Rela]ii la num`rul de telefon:
0726-959.026.
) Vând apartament cu patru
camere, decomandate, multiple
\mbun`t`]iri, \n strada Gib
Mih`escu. Rela]ii la numerele de
telefon: 0724-699.207 sau 0766-
427.757.
) Vând garsonier` confort I, \n
municipiul Dr`g`[ani. Rela]ii la
telefon: 0250-813.046.
) Vând garsonier` confort I, \n
municipiul Dr`g`[ani. Rela]ii la
telefon: 0751-862.487.
VÅNZ
Z~RI
CA
ASE
)Vand cas` \n
Dr`g`[ani, strada Unirii,
nr. 13.Rela]ii loa telefon:
0250-814.610.
) Vand cas` \n Cre]eni, cu 3
camere, anexe [i teren agricol.
Rela]ii la: 0748-145.483 sau
0743-503358.
)Vand gospod`rie complet` \n
comuna {tef`ne[ti, sat
Dobru[a (la 12 km de
Dr`g`[ani) + teren de 3.397
mp, 1.167 mp de vie [i 772 mp
teren arabil. Rela]ii la tel.:
0763-646.833
) Vand cas` \n municipiul
Dr`g`[ani, 100 mp/nivel,
strada Doctor Bagdazar [i 900
mp teren, cu toate facilit`]ile.
Pre] negociabil. Rela]ii la:
0746/849.702.
) Vând cas` [i loc de cas`, \n
suprafa]` de 5.140 de metri
p`tra]i, 40 de metri l`]ime, \n
comuna Lunge[ti, sat St`re[ti.
Rela]ii la telefon: 0728-242.399.
) Vând cas` cu trei camere,
dependin]e, toate utilit`]ile,
anexe, posibil etaj [i teren \n
suprafa]` de 2.500 metri p`tra]i,
cu pomi fructiferi [i vi]` de vie.
Rela]ii la telefon: 0250-830.076.
) Vând cas` cu trei camere,
dependin]e, toate utilit`]ile, teren
\n suprafa]` total` de 2.500 de
metri p`tra]i, vie, pomi [i
gr`din`. Mai multe rela]ii la
telefon: 0250-830.076.
) Vand cas` \n suprafa]`
total` de 154 de metri p`tra]i, cu
toate utilit`]ile [i un teren de
2.500 metri p`tra]i, vie, pomi,
gr`din` [i anexe gospod`re[ti.
Rela]ii la telefon: 0250-830.076.
) Vând urgent cas` pe DN 67
D, \n comuna Cre]eni (la o
distan]` de 7 kilometri de
municipiul Dr`g`[ani), izolat`
termic. Casa este compus` din:
trei camere, o baie, o buc`t`rie,
(gresie, faian]`, parchet), magazie
[i beci. De asemenea, dispune de
un teren aferent, \n suprafa]`
total` de o mie de metri p`tra]i.
Rela]ii la telefon: 0724-088.164.
) Vând proprietate \n
Dr`g`[ani compus` din cas` cu 3
camere [i baie, vie, garaj de
beton, buc`t`rie de var`, \n
suprafa]` total` de 2.000 mp.
Telefon: 0745-950.155.
) Vând cas` cu cinci camere,
dependin]e [i dot`ri \n strada
Hidrocentralei nr.4, Dr`g`[ani.
Rela]ii la telefon: 0729-993.450.
) Vând cas` \n Poganu cu trei
camere, deschidere la strad` 28
de metri, teren 4.500 mp. Rela]ii
la telefon: 0742-250.969.
) Vând urgent cas` cu trei
camere pe strada Prim`verii nr.
52, Dr`g`[ani, Rela]ii la telefon:
0726-245.054
) Vând cas` \n comuna
Verguleasa, satul Dumitre[ti,
jude]ul Olt, compus` din trei
camere, buc`t`rie, baie [i anexe,
vie lâng` cas` [i 1,5 hectare de
teren agricol. Pre] nogociabil.
Rela]ii la telefon: 0741-140.494
sau 0741-198.541.
) Vând construc]ie tip pensiune
cu demisol, parter [i dou` etaje
cu un teren aferent \n suprafa]`
de 1.600 de metri p`tra]i \n
municipiul Dr`g`[ani, strada
Tudor Vladimirescu, nr. 257. Re-
la]ii la telefon: 0265-236.543.
) Vând cas` din c`r`mid`,
compus` din trei camere,
racordat` la re]eaua de gaze [i
electricitate, \n C`lina. Rela[ii la
telefon: 0744-584.308.
) Vând cas` cu patru camere.
Dot`ri: sobe de teracot`, beci,
gr`din` [i curte 1.200 mp, teren
agricol cu vie, posibilit`]i: ap`,
gaze, cablu [i telefon. Rela]ii la
telefon: 0720-589.092
) Vând cas` cu patru camere,
sobe de teracot`, beci, curte,
gr`din`,cablu tv,telefon [i cu
teren agricol \n suprafa]` de
1.200 de metri p`tra]i, \n
municipiul Dr`g`[ani, pe strada
Avram Iancu nr.127. Rela]ii la
telefon: 0720-589.092.
) Vând construc]ie tip pensiune
cu teren aferent, \n suprafa]` de
1.600 de metri p`tra]i, demisol,
parter [i dou` etaje, \n Dr`g`-
[ani, strada Tudor Vladimirescu
nr. 257, Pre] negociabil. Rela]ii la
numerele de telefon: 0365-
236.543 sau 0720-037.518.
VÅNZZ~RI
TERENURI
) Vând teren, \n suprafa]` de
1.500 de metri p`tra]i, cu
construc]ie de 300 de metri
p`tra]i, situat \n Dr`g`[ani,
strada Prim`verii, posibilitate de
micro\ntreprindere, curent
trifazic. Rela]ii la telefon: 0751-
597.524 sau 0250-810.565.
) Vând urgent un teren \n
suprafa]` total` de 190 de metri
p`tra]i cu o cl`dire aferent`, \n
strada Stadion, nr. 4. Rela]ii la
telefon: 0726-801.705 sau 0250-
811.983.
)Vând teren de 3.700 mp, cu
utilit`]i \n strada Rahova nr. 135,
Dr`g`[ani. Rela]ii la telefon
0724-099.352.
) Vând teren \n suprafa]` de
783 m p`tra]i cu deschidere de
26m situat \n strada Avram
Iancu nr. 146 tel. 0743-228.961,
e-mail: predac70@yahoo.com.
) Vând teren intravilan 5.140
mp, comuna Lunge[ti, sat
St`re[ti, l`]ime 40 m. rela]ii la
telefon: 0728-242.399.
)|nchiriez 750 mp de teren cu
vil` P+1 (250 mp), \n Dr`g`[ani.
Rela]ii la: 0745-245.231, \ntre
orele 21.00-23.00.
08
) Vând 765 m.p. teren )|nchiriez teren \n zona
\mprejmuit, deschidere 40 m, central` a Dr`g`[aniului, cu
toate facilit`]ile, zona Muzeul suprafa]a de 231 mp., \n
Satului, lâng` biseric`. Telefon: spatele fostei Crame. Rela]ii la
tel. 0722-955.553, 0765-390.245
748800, 0723.24.50.92.
) Vând 1.500 mp teren \n com )Vând 9 hectare de teren \n
Bujoreni, sat Olteni. Rela]ii la comuna Cre]eni, cu ie[ire la
[oseaua principal`, pre] 1,8
telefon: 0746865827.
euro/mp. Rel. La tel. 0727-
744.804.
) Vând teren \n Rm Vâlcea,
zona Dealul Malului, suprafa]`
)Cump`r 400 - 500
2.000 mp, deschidere40 ml, pre]
15 euro/mp. Rela]ii la telefon: metri de teren cu
0723936241. deschidere 40 metri,
) Ofer spre vânzare, teren cu utilit`]i, Rela]ii
la:0741-108.269.
construc]ii \n C`lim`ne[ti, str. Al.
Vlahu]`, \n suprafa]` de 1.200
mp, respectiv 2.400 mp, toate
facilit`]ile. rela]ii la telefon:
) Vând p`uni albi,
0744326837.
b`l]a]i, c`p`ci]i cu
) Vând teren intravilan 1.700 umeri negri [i
mp, pozi]ie central` B`beni,
acces la toate utilit`]ile (gaze, comuni. Rela]ii la
curent, canalizare, etc.), pre] telefon: 0724-0099.352
negociabil. Rela]ii la telefon:
0250/76.53.56.
) Vând teren intravilan la as- CU
UMP~-
falt, zon` turistic` - M`n`stirea
Dintr-un Lemn. Rela]ii la telefon:
0747.68.72.68, 0351/438028.
)Vând teren \n Dr`g`[ani:
R~RI
3.000 mp.pt. locuri de cas` [i
un microbuz IVECO. Rela]ii la TERENURI
tel. 0765.433.888 sau
0767.251.615.
) Cump`r teren 1500 - 2000
)Vând teren \n suprafa]` de mp cu deschidere minim 20 m B-
1.500 mp, cu construc]ie 300
mp, situat \n Dr`g`[ani, pe
dul Dem R`dulescu, Rm.Vâlcea.
Telefon: 0744 630 476. Urgent!
strada Prim`verii. Posibilit`]i
de microintreprindere. Rela]ii )Am pierdut [tampila
la: 0751-597.524.
societ`]ii SC }intacom
) Vând teren la strad`, 3.900 SRL. Ofer
mp, \n cmuna Zl`t`rei, strada recompens`. Rela]ii la
Bel[ugului, Dr`g`[ani. Pre] telefon: 0250-811.439.
negociabil. Rela]ii la tel. 0729-
392.594.
TALL ON PEE NTRU ANUN}URI GRATUITEE
valabil o singur` apari]ie. Anun]ul nu trebuie s`
dep`[easc` lungimea de 15 cuvinte. Cele care
dep`[esc acest num`r de cuvinte, se taxeaz` la
pre]ul de 4.000 lei vechi (0,4 lei RON) / cuvant!!!
Nume........................ Prenume...............................
ADRESA: ...............................................................
..................................................................................
..................................................................................
(Aceste date sunt confidentiale. Ca atare, nu
vor fi publicate \n ziar!)
_________________________________________
text anunt:...............................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
semnatura solicitantului:
Anunturi se primesc [i direct la adresa
redac]iei din: Rm. Valcea, Bdul Nicolae
B`lcescu, Bl. O4, Sc. B, Et.3, Ap. 10, sau
prin e-mail, la adresa:
alyn_propress@yahoo.com, ca [i la numerele
de telefon: 0747-078.648; 0729-507.307;
09 11 - 17 ianuarie 2008 D i v e r t i s m e n t
simbolul mandriei na]ionale!... BANCURI {U{ANELE
afara...
„De ce oltenii se socot mai destepti ca
moldovenii ?
Fiindca-s buni de dat la NAS A dar nu le
da nimeni....
„Un moldovean si un oltean in tren. La
un moment dat li se face foame,
moldoveanul scoate o piine si o bucata de
carne si incepe sa manince. Olteanul
scoate niste fite de peste, maninca putina
carne de peste si pune grijuliu oasele pe
un ziar... Moldoveanul il vede si-l intraba:
- Ma, oltene, da’ ce faci cu oasele cele?
- Oo!... oasele astea sint foarte bune,
deosebit de sanatoase, contin fosfor si asta
ne face pe noi oltenii asa destepti!
Sta moldoveanul, se gindeste, si in final ii
propune olteanului sa-i dea piinea si
carnea pe oasele de peste.
Acum olteanul se infrupta din carne si
piine, iar moldoveanul cu o figura scirbita
incearca sa rontaie oasele de peste...
- Ma, oltene, bag sama ca m-ai
pacalit cu oasele astea de peste...
- Pai vezi, nici n-ai gustat bine si te-
ai desteptat! Mya
„Moldovenii se aduna acasa la unu
dintre ei si hotarasc sa invete
matematica si incep cu adunarea.
Dia-
Unul dintre ei, fiind mai destept,
spune: mond, s-au
- Ne ADUNAM aici acasa.
- SCADEM niste haine!
- IMPARTIM patul! regulatã
- si ne INMULTIM!!!!
„Care este culmea nesimtirii?
de rom-
|N
NJUR~
~TURA
Sa impingi o baba pe scari si sa o
intrebi de ce se grabeste! âni!
„A fost odata un om foarte avar,
|N
NCORNNORATULUI care a muncit toata viata si
adunase banii pe care-i iubea
nespus de mult. Inainte de moarte
Foaie verde doua paie spune sotiei sale:
Am gasit nevasta-n baie, - Cand voi muri vreau sa pui banii
Am gasito cu un bou cu mine in sicriu, sa am dincolo.
Care n-are niciun ou. Femeia jura ca asa va face. Dupa
Foaie verde margarit nu mult timp omul nostru muri. La
Eu ciomag am pregatit cimitir de jur imprejurul sicriului,
Si iam tras-o cu maciuci membrii familiei, prietenii sotia in
De ziceai ca nare buci! negru. Cum ceremonia se termina,
inainte de a inchide sicriul femeia
zice:
„Un milionar in dolari este pe patul de - O clipa ! Si pune alaturi de mort
moarte. o cutie. Groapa e pe cale sa fie
O ruda de-al lui, grijulie tare, il intreba: acoperita cand un prieten o
- Ti-ai scris testamentul? intreaba:
- Daaa..., raspunde mosneagul, cu vocea - Sper ca ai fost destul de desteapta
stinsa. si ai pastrat ceva bani si pt tine.
Ruda, curioasa foc: - Eu sunt foarte crestina si nu pot
- Si? Cui o sa ai lasi averea? sa intorc juramantul facut sotului
La care mosneagul, ironic: de a pune banii in sicriu cu el.
- Doctorului care imi va salva viata! Si adaugand:
- I-am facut un cec...
„Ion ii zice lui Vasile:
- Baaa! Vino in casa ca ploua!!! „Un tanar cumpara o cutie de
- Apai daca in casa ploua, mai bine stau
Viagra. Ajunge acasa, si din greseala,
papagalul manca toate pastilele!
Tanarul, nestiind cum sa-l scoata din
calduri, il baga in congelator.
Dupa cateva ore, isi aminteste si de
papagal, pe care il uitase in congelator.
Deschide usa si vede papagalul transpirat
tot. Tanarul, mira, il intreaba:
- Ce-ai facut ma??? Cum de esti asa
transpirat???
Papagalul, stergandu-si sudoarea de pe
cioc:
- Tinere, nici nu ai idee cat de greu e sa
cracanezi puii astia congelati!
„Profesoara vorbeste despre temperatura
corpului:
- Oamenii au 36.5 C, salbaticiunile au 38
C iar pasarile au chiar 41...
Bula, tu ma asculti? Te rog sa repeti ce
am spus!
- Oamenii au 36,5 C, cand devin salbatici
temperatura creste la 38 C, iar cand vad o
pasarica au chiar 41...
Actri]a de filme porno a declarat,
de curând, c` românii sunt fini
[i dr`gu]i. Aceasta, se pare,
pentru c` au fost cumin]i, nu
repezit ca s` o pip`ie
pe unde apucau...
{TIA}I C~...
- In Hong Kong,
orice femeie
tradata de sotul ei,
are dreptul sa-l
omoare, cu o
singura conditie: sa nu se foloseasca de
altceva decat de propriile maini. Amanta, pe
de alta parte, poate fi omorata prin orice
metoda, numai sa fie pe placul suferindei
sotioare!
- Femeile nu sunt singurele tinte ale
obsesiilor sexuale ale barbatilor. De
exemplu, un student din Mississippy, care,
extraordinar de obsedat de masina sa, a fost
vazut de multe ori masturbandu-se cu teava
de esapament ...
- In Indonezia, masturbarea se pedepseste
cu taierea capului. (Oare care dintre ele?!)
-Oamenii si delfinii sunt singurele specii
care fac sex de placere, nu numai pentru a
se reproduce...
-Cel mai puternic muschi din corpul uman
este cel al limbii! (Profitati, fetelor!)
-Capnolagnia - pentru unii, nu exista
placere mai mare decat sa-i privesca pe altii
fumand. De cele mai multe ori, ei obisnuiesc
sa ia chistoacele de pe jos, si sa se
masturbeze tinandu-le intre buze.
- In Liban, barbatilor le este permis legal
sexul cu animalele, cu o sigura condinditie:
animalele sa fie femele. in caz contrar, sunt
pedepsiti cu moartea.
- Orgasmul unui porc dureaza 30 de minute.
(o buna optiune pentru viata urmatoare...)
- Biologul suedez Albrecht von Haller,
marturisea ca ar fi vazut un clitoris lung de
30 cm.
- Cel mai lung act sexual a fost observat la o
pereche de serpi cu clopotei: 23 de ore si 15
minute.

- Spre deosebire de serpii cu clopotei,

tantarii copuleaza doar 3 secunde.

- Guiness Book mentioneaza o specie de

S`n`tatea nu este foarte
bine cotat` \n aceast`
perioad` pentru
Berbeci. Rela]iile cu
familia [i prietenii sunt
foarte bine aspectate.
Aten]ie mare cu banii,
exist` riscul de furt.
Comunicarea e foarte
bun`, a[a c` acum e
momentul s` pune]i
punctul pe i \n toate
problemele care ]in de
actualitate [i amenin]`
rela]iile cu ceilal]i.
O c`l`torie pe care o Un gest de aten]ie fa]` de
a[tepta]i de mult` o persoan` de sex opus
vreme se amân`. O din anturaj va putea
stârni furtuni \n cuplu.
poveste sentimental` Dac` sunte]i singuri, s` nu
mai veche revine \n c`uta]i o rela]ie, c` apar
provoc`ri profesionale
care v` solicit` timpul [i
s` v` complice via]a. nervii pe termen lung.
soareci din Australia care are cea mai
periculoasa viata sexuala: masculii acestei
specii organizeaza in fiecare an o partida de
sex in grup, care din nefericire se sfarseste
cu moartea tuturor masculilor implicati
care, incercand sa manance cati mai multi
rivali, se imbolnavesc si mor. Astfel, in doar
cateva zile, dispare toata populatia de
masculi.

Perioad` bun` pentru

acumularea de
Fecioarele pot intra E o perioad` propice Scorpionii sunt pe val \n O MAXIM~
foarte u[or \n necaz. relax`rii [i acumul`rii de zilele urm`toare. Ave]i
informa]ii, nu \n sensul
\nv`]`rii unor lucruri
noi, ci al descoperirii
Trebuie s` fie foarte
energie. Chiar [i \n
rela]ia de cuplu ar fi [anse mari de reu[it` \n
tot ce-[i propun. Nu ve]i
PE S~PT~MAN~
aten]i la cum se poart` binevenit un time-out,
unor secrete, sau ve[ti pentru c`, sub aspect fi nevoi]i s` strânge]i

“Nu a tr`i
care circul` \n cerc [i la ce vorbesc. Ave]i sentimental, a]i avut
restrâns. noroc \n dragoste. cureaua. Ve]i primi bani
multe pe cap \n ultima din mai multe p`r]i.
perioad`.

S`get`torii intr` \ntr-o
perioad` favorabil` pentru
latura lor erotic`, [i-a[a
e de mare
pre], ci a
tr`i
Risca]i s` rata]i ni[te V`rs`torii au \n fa]` Ave]i foarte mult`
ocazii excelente de a face ni[te zile pline de mici energie. Indicat ar fi s`
v` concentra]i asupra
o impresie bun` la surprize pl`cute din carierei, pentru c`

destul de accentuat` prin
natura zodiei lor lacome \n
toate cele. Dac` sunte]i solo,
nu trebuie decât s` ie[i]i \n
lume, oferte vor fi destule.
cinstit?”
astrele favorizeaz`
serviciu din cauza unor partea prietenilor sau proiectele din acest
accese nervoase care nu familiei. Vor primi mici domeniu. Rela]ia de
vor fi prea apreciate de cadouri, ve[ti care le vor cuplu va fi foarte
ridica moralul. armonioas`.
[efi.
 10 1 6
7:00 Jurnalul TVR
7:30 Secolul muzical
7:45 Hai s` buc`t`rim!
8:00 Trezirea la apel!
9:00 Jurnalul TVR
9:05 România voteaz`!
9:10 Trezirea la apel!
10:10 Cafeneaua astrelor
12:00 Docu' joi: Reconstituiri (2008,
f. doc.)
12:55 Celebrit`]i ale secolului XX
13:00 Oliver Twist
13:30 Desene animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s` buc`t`rim!
15:00 Tribuna partidelor
parlamentare
15:30 Parlamentul Europei
16:30 Linia verde (2007)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Atunci [i Acum
17:55 1 v` recomand`
18:25 Kosovo, 100 de zile de
independen]`
18:35 România voteaz`!
18:45 Eurovision 2008 (2008, emis.
concurs)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 O dat`-n via]`
21:50 Jurnalul TVR
22:10 O dat`-n via]`
22:30 Jurnalul TVR
23:00 Uzina de stele
23:15 Eurovision 2008
23:25 Ay Juancito (15)
1:30 Interes general (2000, talk
show)
7:10 Cântecul amintirii...
amintirile cântecului
8:00 S`n`tate pentru to]i!
8:30 Semne (2007, rep.)
9:00 Desene animate
10:00 Hannah Montana (sua,
2006, s)
10:50 Animale cu lipici
11:00 Rom european
11:30 Arca lui Noe
12:00 Green report (2008)
12:30 Cartea european`
13:00 De la Est la Vest (2008)
13:55 Formula 1, \n direct
15:10 Cafeneaua astrelor (2007,
divertisment)
17:00 Garantat 100% (talk
show)
18:00 TeleEnciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Pretty Woman (sua, 1990,
com. rom.)
22:15 S`pt`mâna modei
române[ti
23:25 Eroare judiciar` (sua,
1998, thrill.)
0:10 Echipa mea
0:15 Juc`torii (can., 2001)
1:55 Jurnalul TVR
2:50 Ay Juancito
7:10 Universul credin]ei
9:00 Desene animate
10:00 Ghici cine câ[tig`?
10:40 |ntreb`rile lui Vl`du]
11:10 Via]a satului
13:00 Circul Massimo
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Tezaur folcloric
15:10 S`pt`mâna modei
române[ti
17:10 D`nutz SRL
(divertisment)
18:45 Tragerile Loto 6/49 [i
Noroc
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Ploaia stelu]elor (2008,
divertisment)
21:00 {tiri sportive
21:15 Ploaia stelu]elor (2008,
divertisment)
22:15 Echipa mea
22:20 Mica Britanie (engl., 2003,
s. com.)
22:50 November (sua, 2004,
thrill.)
0:20 Galapagos
1:15 Jurnalul TVR
2:10 Juc`torii (can., 2001)
3:45 Tezaur folcloric
- 2 2 M A I
7:00 {tirile ProTv
9:00 Omul care aduce cartea
9:05 Angaj`m primar!
10:00 Miss Marple: Martorul
f`r` dovezi (engl., 2004, polit.)
12:00 Tân`r [i nelini[tit (sua,
1973, s)
13:00 {tirile ProTV
13:30 Business Magazin (2007)
14:00 Iubire [i iertare (it.-sua,
1992, s)
16:00 Tân`r [i nelini[tit (sua,
1973, s)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Happy Hour (2007,
divertisment)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
20:30 Povestea unui cavaler
(sua, 2001, avent.)
23:45 Dup` fapt` [i r`splat`
(sua, 1999, ac]iune)
2:00 Povestea unui cavaler
(sua, 2001, avent.)
7:00 Shaggy [i Scooby Doo fac
echip` (sua, 2006, s. d. anim.)
7:30 B`iat bun, Barky (can.-fra.,
1998, s. d. anim.)
8:00 {tirile ProTV
10:00 Cu un pas |nainte (rom.,
2007, s)
11:15 Pro Motor (2007, emis.
sport)
12:15 Campionii - Magazin
Champions League
13:00 {tirile ProTV
13:15 20.000 de leghe sub m`ri
(sua, 1997, f. de fam.)
15:15 Laguna albastr` (sua, 1980,
avent.)
17:15 Ce se |ntâmpl`, doctore?
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTV
20:30 Ultima cruciad` a lui
Indiana Jones (sua, 1989, avent.)
23:15 Jugaru Shukaru (2007,
divertisment)
0:00 Experimentul (sua, 1996,
com.)
2:00 Ultima cruciad` a lui Indiana
Jones (sua, 1989, avent.)
7:00 Shaggy [i Scooby Doo fac
echip` (sua, 2006, s. d. anim.)
7:30 B`iat bun, Barky (can.-fra.,
1998, s. d. anim.)
8:00 {irile ProTV
10:15 Rebel |n California (sua,
2003, s)
11:15 Parte de carte
12:15 Business Magazin (2007)
13:00 {tirile ProTV
13:15 Te vezi la [tirile ProTv
14:00 Apropo TV
15:00 B`rba]ii, un r`u necesar
(sua, 2006, s. com.)
16:15 La Bloc
17:00 |n armat` (sua, 1994, ac].
com.)
18:55 {tirile Sportive (emis.
sport)
19:00 {tirile ProTV din week-
end
20:30 B`ie]i r`i (sua, 1995,
ac]iune)
23:00 Anticamera (2008, f. sat.)
0:00 O lupt` pierdut` (sua,
1993, dram`)
2:45 Punctul Zero (rom.-sua,
1995, ac]iune)
Program TV
VINERI, 16 MAI 2008
7:00 Marina (mex.-sua, 2006, s)
9:00 R`zboiul sexelor (rom.,
2007)
9:45 La Tormenta (col., s)
11:00 Iubire târzie (spa.-mex.,
2004, s)
12:00 St`pâna destinului (braz.,
2004, s)
14:00 Inim` de ]igan (2007,
telenov.)
15:30 Marina (mex.-sua, 2006, s)
17:30 Pove[tiri adev`rate
18:30 Victoria (sua-col., 2007, s)
19:30 R`]u[ca cea urât` (arg.,
2007, s)
20:30 Terra Nostra (braz., 1999,
s)
22:30 Pagini de via]` (braz.,
2006)
23:30 Amazonia (braz., 2007, s)
0:30 Pove[tiri adev`rate
1:30 Decizii
2:30 Otro Rollo cu RBD
3:30 Visuri f`r` pre] (ven.-sua,
2005, s)
SAMBATA, 17 MAI 2008
7:00 Marina (mex.-sua, 2006, s)
9:00 |ngera[ul (mex., 2000, s)
11:00 Pasiune [i savoare
11:30 Rebelde (mex., 2004, s)
13:30 Str`in` la New York (sua,
2001, dram`) (AP)
15:30 Marina (mex.-sua, 2006, s)
17:30 Pove[tiri adev`rate
18:30 Victoria (sua-col., 2007, s)
19:30 Terra Nostra (braz., 1999,
s)
21:30 |ngerul p`zitor (sua,
1998, f. rom.)
23:45 Betty cea urât` din New
York (sua, 2006, s)
0:45 Pove[tiri adev`rate
1:45 Decizii (f. biografic)
2:45 Str`in` la New York (sua,
2001, dram`)
DUMINICA, 18 MAI 2008
7:00 Marina (mex.-sua, 2006, s)
9:00 |ngera[ul (mex., 2000, s)
11:00 Acas` |n buc`t`rie
(divertisment)
12:15 Al [aptelea cer (sua, 1996,
s)
13:15 Casa din c`r]i de joc (sua,
1993, dram`)
15:30 Marina (mex.-sua, 2006, s)
16:30 |n al nou`lea cer
(divertisment)
18:25 Vremea de Acas`
18:30 Victoria (sua-col., 2007, s)
19:30 Terra Nostra (braz., 1999,
s)
20:30 Inim` de ]igan (2007,
telenov.)
22:00 O iubire de neuitat (sua,
2002, dr. romantic.)
0:00 Medicin` general` (it.,
2007, s)
1:00 |n al nou`lea cer
2:45 Inim` de ]igan (2007,
telenov.)
7:00 |n gura presei
8:00 'Neatza cu R`zvan [i Dani
10:00 |n gura presei
11:00 Hercule (sua, 1995, s)
12:00 Miami Vice (sua, 1984, f.s.
de ac].)
13:00 Observator
13:45 Masculin x Feminin?
14:45 Te pui cu blondele?
16:00 Observator
17:00 Legea Iubirii (arg., 2006,
s)
18:00 Folclorul contraatac`
19:00 Observator
20:30 Vreau s` fiu vedet`
23:00 |n umbra trecutului (sua,
1995, thrill.)
1:00 Legendele ora[ului: ultima
dubl` (sua, 2000, thrill.)
3:00 Observator
7:15 Miami Vice (sua, 1984, f.s.
de ac].)
8:00 Ora[ul promisiunilor (sua,
2005, s)
10:00 R`zboiul din Abilene
(sua, 1967, west.)
12:00 Special: Rocky Horror
Show
12:15 Felicia
13:00 Casa de piatr`
13:30 Roata de rezerv`
14:15 Benny Hill (engl., 1969, s)
14:45 Via]a dup` lege (sua,
2006, s. politist)
16:00 Vreau s` fiu vedet`
18:30 S`pt`mâna financiar`
19:00 Observator
20:30 Ora[ul infernului (sua,
1997, ac]iune)
22:45 Creaturi uciga[e 2 (sua,
1996, ac]. com.)
0:45 R`zboiul din Abilene (sua,
1967, west.)
2:45 Observator
3:30 S`pt`mâna financiar`
7:00 Desene animate: Mumia
8:00 Tân`rul Hercule (sua,
1998, f. s. avent.)
8:45 Fluffy (sua, 1965, com.)
10:45 Sheena (sua, 2000, f. s.
avent.)
11:45 Lassie (sua-can., 1997, s.
avent.)
13:00 {tiri
13:15 Misiunea Casa
13:45 Benny Hill (engl., 1969, s)
14:30 Via]a dup` lege (sua,
2006, s. politist)
15:30 Divertisment: Duminica
|n familie
18:40 7 zile
19:00 Observator
20:30 Divertis Mall (2007,
divertisment)
21:45 Animat Planet
22:30 Moarte instantanee (sua,
1995, ac]iune)
0:30 Fals` identitate (sua, 1998,
com.)
2:15 Duminica |n familie
7:00 Teleshopping
7:30 Sport cu Florentina
7:35 Ring-Ring
8:30 TEO Live (2008, talk show)
10:00 Ostatic pentru o zi (sua,
1994, com.)
12:00 Teleshopping
12:30 Levintza prezint`
13:00 Teleshopping
13:30 Camera de râs
14:00 Teleshopping
14:30 Dragoste [i putere (sua,
1987, s)
15:00 Focus
15:30 Home video
16:00 Flavours 3 buc`tari
16:30 TEO Live (2008, talk
show)
18:00 Focus
19:30 Camera de râs
20:00 De bun` voie [i nesilit`
de nimeni (sua, 1999, com.
rom.)
22:30 Un samurai american
(sua, 1993, ac]iune)
0:30 Olandezul zbur`tor (sua,
2001, thrill.)
2:30 Focus Plus
3:30 De bun` voie [i nesilit` de
nimeni (sua, 1999, com. rom.)
7:00 Teleshopping
7:30 Ring-Ring
8:30 Al [aptelea cer (sua, 1996,
s)
9:30 Copiii de la 402 (can.-fra.,
2000, s. d. anim.)
10:00 Teleshopping
10:30 Jake [i Gr`sanul (sua,
1987, s. politist)
11:30 Autoforum
12:00 Frasier (sua, s. com.)
12:30 Imobiliare Blitz
13:00 Salva]i de clopo]el (sua,
1993, s. com.)
13:30 Capra vecinului (reality
show)
14:30 Prima zi (reality show)
15:30 S.O.S. Salva]i-mi casa
(reality show)
16:30 Schimb de mame (reality
show)
18:00 Focus
7:00 Teleshopping
7:30 Ring-Ring
8:30 Salva]i de clopo]el (sua,
1993, s. com.)
9:00 Sport, diet` [i o vedet`
9:30 Casa: construc]ie [i design
10:00 Teleshopping
10:30 S.O.S. Salva]i-mi casa
11:30 Levintza prezint`
12:00 Frasier (sua, s. com., Ep.
23)
12:30 Flavours 3 buc`tari
13:00 Un buc`tar de milioane
(sua, 2003, com.)
15:30 Cronica cârcota[ilor
18:00 Focus
19:30 Home video
20:00 Ciao TV (reality show)
20:30 Schimb de mame (reality
show)
22:00 17 (rom., 2008, s)
23:00 CSI - Crime [i investiga]ii
(sua-can., 2000, f.s. de ac].)
0:00 Numere (sua, 2005, s.
politist)
1:00 F`r` perdea (18)
3:00 Stare de fapt (rom., 1996,
dram`)
9:30 Jocurile Olimpice:
Magazinul Olimpic
10:00 Raliuri: Raliul Europei
Centrale. Etapa a cincea
10:15 Raliuri: Campionatul
Mondial - Raliul Iordaniei, La
Amman. Avancronic`
10:45 Formula 1: Fabrica
11:15 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a [asea
12:00 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a [aptea
15:00 Fotbal: Liga Campionilor
UEFA
16:30 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a [aptea
19:00 Fotbal: Eurogoluri |n
weekend
19:30 Fotbal de Sal`: Cupa UEFa
Moscova |n Rusia
Semifinale: Murcia (Spania) -
Dinamo Moscova (Rusia)
21:00 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a [aptea
0:00 Sporturi Extreme: Yoz
0:30 Raliuri: Campionatul
Mondial - Raliul Iordaniei, La
Amman. Ziua |ntâi
1:00 Raliuri: Raliul Europei
Centrale. Etapa a [asea
1:15 Fotbal: Cupa UEFA
9:30 Raliuri: Raliul Europei
Centrale. Etapa a [asea
9:45 Fotbal: Eurogoluri |n
weekend
10:15 Fotbal: Cupa UEFA
12:00 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a opta
15:00 Fotbal: Cupa UEFA
16:30 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a opta
19:30 Box: Titlul Mondial,
Versiunea Ibf New York |n
Statele Unite. Categoria Super
Musc`: D. Kirilov (Rusia) - C.
Santos (Mexic)
21:00 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a opta
0:00 Sporturi de Contact: Fight
Club
1:00 Raliuri: Raliul Europei
Centrale. Etapa a [aptea
1:15 Raliuri: Campionatul
Mondial - Raliul Iordaniei, La
Amman. Ziua a doua
1:45 Formula 1: Fabrica
2:15 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a opta
9:30 Raliuri: Raliul Europei
Centrale. Etapa a [aptea
9:45 Raliuri: Campionatul
Mondial - Raliul Iordaniei, La
Amman. Ziua a doua
10:15 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Etapa a opta
11:45 Formula 1: Fabrica
12:15 Curse de Ma[ini: Super
Cupa Porsche Barcelona |n
Spania
13:00 Superbike: Campionatul
Mondial Assen |n Olanda.
Man[a |ntâi
13:45 Curse de Ma[ini: Circuitul
de Anduran]` Le Mans Monza
|n Italia
14:15 Supersport: Campionatul
Mondial Assen |n Olanda
15:00 Ciclism: Clasica Liege-
Bastogne-Liege, |n Belgia
18:00 Fotbal de Sal`: Cupa
UEFa Moscova |n Rusia
Locul trei
18:30 Fotbal de Sal`: Cupa
UEFa Moscova |n Rusia
Finala
20:00 Superbike: Campionatul
Mondial Assen |n Olanda
Man[a a doua
20:30 Sporturi Cu Motor:
weekendul Sporturilor Cu
Motor
21:00 Snooker: Campionatul
Mondial Sheffield |n Regatul
Unit. Ziua a noua
0:00 Curse de Ma[ini: Circuitul
de Anduran]` Le Mans Monza
|n Italia
0:30 Raliuri: Campionatul
Mondial - Raliul Iordaniei, La
Amman. Ziua a treia
 11 1 6 - 2 2 M A I
Candidatul democrat-liberalilor
la func]ia de primar al comunei
Gu[oieni, cunoscutul om de afaceri
Mihail Iordache se va lansa oficial
\n aceast` curs`, duminic`, 18 mai
a.c., \ncepând de la ora 15.00.
Lansarea va avea loc la sediul
societ`]ii comerciale CRAMA
SPÅRLENI SRL. V` rug`m s`
participa]i la aceast` ac]iune,
pentru a lua cuno[tin]`, pe viu,
despre oferta electoral` pe care v-o
propune Mihail Iordache. |n
continuare, facem public` lista
obiectivelor de interes major ale lui
Mihail Iordache:
- asigurarea unor servicii c`tre
cet`]ean \n cadrul prim`riei
Gu[oieni, care s` r`spund` cu
promptitudine, tuturor cet`]enilor
comunei;
- \ncheierea atribuirii titlurilor de
proprietate pentru to]i cet`]enii
pentru terenurile agricole [i
forestiere, pân` cel târziu, la 1
ianuarie 2009;
- modernizarea, prin asfaltare [i
pietruire, a drumurilor principale [i
a celor secundare de pe raza \ntregi
Primarul Cãtãnoiu munceºte în
timp ce alþii îºi
fac campanie...
MANAGER:
ALIN BARBU
TIPARUL EXECUTAT
LA:
SC SILPACINO SRL
Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic` pentru materialele
ap`rute \n paginile s`pt`mânalului PRO Expres de Dr`g`[ani apar]ine exclusiv autorilor
V i a t a S a t u l u i
comune: Gu[oieni - Gu[oianca,
Spârleni - Dealul Mare, Dadiciu -
Spârleni, Spârleni - Gu[oieni,
Gu[oianca - N`vr`pi]a, \n total,
circa 20 de kilometri;
- drujmurile agricole vor fi
reabilitate pentru a u[ura rulajul
ma[inilor agricole pentru a asigura
un transport al produselor, la
standardele solicitate de Uniunea
European`;
- Regularizarea albiei pârâului
Gu[oianca, \n vederea reducerii
pericolului de inundare a
p`durilor, locuin]elor [i a
terenurilor agricole;
- asigurarea de transport gratuit
pentru to]i copiii din satele
Gu[oianca [i Burd`le[ti ce
frecventeaz` {coala General` de la
Gu[oieni;
- asigurarea de servicii moderne de
s`n`tate \n satul Gu[oianca precum
[i de servicii de asisten]` social`;
- pe linie de \nv`]`mânt [i cultur`,
modernizarea c`minelor culturale
din Gu[oieni [i Gu[oianca.
„ {tefan TIUC~
stefan_propress@yahoo.com
Luni, 12 mai a.c., \n timp ce contrcandida]ii s`i se plimbau prin comun`, f`cându-[i
campanie electoral`, actualul primar liberal al Ione[tiului, Ion C`t`noiu, a ie[it la munc`.
Mar]i, au \nceput lucr`rile de introducere a re]elei de distribu]ie a apei potabile [i \n satul
Marcea, pe care unii politicieni care sufer`, probabil, de demen]` \n stadiul cel mai
accentuat, vor s` \l separe de comuna Ione[ti... Lucrarea urmeaz` a deservi circa o sut` de
locuitori [i se va extinde pe o lungime de un kilometru. Investi]ia se ridic` la suma de 100
de milioane de lei vechi [i urmeaz` a fi suportat` direct de la bugetul local. “|n maximum
cinci zile, cet`]nii se vor putea racorda la re]ea!”, garanteaz` C`t`noiu. {i cum primarul
muncitor se vede mai ales dup` starea infrastructurii, tot de mar]i, s-a \nceput [i
balastarea unor uli]e din aacela[i sat...
Balastarea se va face, potrivit lui
S ` p t ` m â n a l d e i n f o r m a ] i e C`t`noiu, pe o lungime e 60 de kilometri.
Banii pentru aceast` a doua investi]ie
[i atitudine al provin din diferite sponsoriz`ri [i se
m u n i c i p i u l u i D r ` g ` [ a n i [ i ridic` la suma de circa 200 de milioane
de lei vechi. Balastul este furnizat de
al comunelor din sudul Balastiera de la Fi[c`lia.
„ {tefan TIUC~
judetului Vâlcea stefan_propress@yahoo.com
REDACTORI: Sport: Gheorghe Nicolaescu,
Colaboratori: Mircea Monu, {tefan Tiuc`, Codru]a Dumitrescu
Tehnoredactare : Relu Ionescu, Art Designer : Alin Barbu
Adresa: Rm. Valcea, Bdul Nicolae B`lcescu nr. 34, Bl. O4,
Sc. B, Et. 3, Ap. 10; Telefon: 0747/078.648 E-m
m ail:
alyn_propress@yahoo.com
• Sesiz`ri ale aspectelor negative din societate, sugestii [i reclama]ii:
0729-55 07.307 sau 0747-00 78.648 (Alin Barbu)
 C M Y K

12 1 6 - 2 2 M A I ELECTORALE 2008
Programul electoral al lui
Gheorghe Vieru, pentru
Drãgãºani ºi drãgãºeneni:
1. Atragerea de investitori str`ini pentru crearea
de noi locuri de munc`;
2. Redarea circuitului pietonal al centrului
municipiului (\ntre Parc [i Rusidava);
3. Amenajarea locurilor de joac` pentru copii;
4. Sprijinirea financiar` a asocia]iilor de
proprietari pentru placarea exterioar` a blocurilor
de locuin]e;
5. Extinderea [i reabilitarea re]elei de ap` [i
canalizare;
6. Crearea de parc`ri pentru autoturisme;
7. Amenajarea de alei [i spa]ii verzi;
8. Continuarea asfalt`rii str`zilor [i a trotuarelor;
9. Reducerea taxelor [i a impozitelor;
10. Rezolvarea problemei câinilor vagabonzi;
11. |nfiin]area unui club modern pentru
pensionari;
12. Amenajarea unei baze de agrement pe malul
Oltului;
13. Construirea unei Case de Cultur`;
14. Crearea unui club modern pentru tineret.

Oferta SC METAL Are

Grij` de Gospod`ria Ta!
electoralã a lui
Cristi Nedelcu: MIXT SRL
- \nfiin]area unui parc in-
dustrial cu acces la c`ile
de transport [i cu toate
utilit`]ile [i aducerea de
investitori care s` dezvol-
te afaceri reale \n Dr`g`-
[ani [i care s` genereze
locuri de munc` pentru
cel pu]in o mie de persoa-
ne;
- atragerea de fonduri
structurale [i de coeziune
pentru proiecte de infra-
structur`, servicii sociale,
D r`gg `[[ a ni, S traa daa D e cee baa l, nr. 3
urbane \n valoare de 30
de milioane de euro;
- extinderea re]elei de ca-
nalizare [i ap` pe toate
str`zile din municipiu; Dr. Florescu Maria
- modernizarea [i asfalta-
rea tuturor str`zilor din
Medic primar oftalmologie
Dr`g`[ani;
- extinderea [i amenaja-
M`rtoiu Daniel
rea suprafe]elor verzi in- Optician-oo ptometrist
travilane de minim 20
mp/locuitor;
M`rtoiu Daniela
- reabilitarea [i construi- Optician
rea a 40 de locuin]e socia-
le;
- construirea de imobile
de locuit pentru tineret \n
sistem ANL [i achizi]io-
narea altora pentru rezol-
varea unor probleme so-
ciale;
- reabilitarea termic` a
blocurilor;
- amenajarea unui club

Cu noi i
modern [i a unei discoteci
pentru petrecerea \n mod

econom
pl`cut a timpului liber de
c`tre tineri.

SC TOP-TEL SRL se[ti!

Fast-ffood, pizzerie, restaurant
|n Comuna
PIZZA TOP Galicea, loca]ie
ultracentral`,
Cea mai bun` pizza din jude], la cl`dire
cele mai mici pre]uri din ]ar`! ultramodern`,
Organiz`m si mese produse mereu
festive, proaspete...
cu diferite ocazii Pre]urile
Dr`g`[ani, Strada Tudor Vladimirescu, bloc P1, parter cele mai avantajoase din jude]!
C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N

COLABORARE CU WORLD VISION {I REDAC}IA PRO EXPRES

• Anul I • Num`rul 2 • 15 MAI - 15 IUNIE

Edilii muncitori au Nu are egal!

proble-
p
me cu p a
foºtii a g
comu- g 04
niºti... -
03 05
CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT
!!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!
02 utile

Reþeta Lunii

3
Tortul Zebr`
- 750 gr crema de branza
- sucul de la 1 lamaie
- 500 ml frisca
Blatul ar trebui facut din : - 1 pachet de zmeura congela-
- 3 oua ta
- 75 gr zahar Preparare:
- 1 plic praf de budinca de cio- - se amesteca galbenusurile cu
colata zaharul si laptele
- 1 lingurita praf de copt - se pun pe foc amestecand
- 1 plic zahar vanilat pana se ingroase putin
- 90 gr faina - se adauga gelatina dupa ce se
Preparare: ia de pe foc si se lasa putin la
- se separa ouale racorit
- se bat galbenusurile cu 3 lin- (se poate pune la umflat in
guri de apa fierbinte foarte putina apa, inainte)
- se adauga zaharul si zaharul - zmeura se poate pasa ca pen-
vanilat tru piure (pacat ca si cas-
- se inglobeaza faina amesteca- tronul a fost rosu)
ta cu praful de budinca - frisca batuta spuma cu
- la sfarsit cu delicatete
albusurile batute spuma
- se toarna in forma tapetata
mixerul meu cel nou
- crema de branza pe care am
folosit-o azi
4
cu hartie de copt - se mixeaza branza cu
- se coace 25 minute la 190 amestecul de oua pregatit si cu
grade frisca
- se lasa sa se raceasca in - se imparte in 2 astfel incat
forma adaugand piureul de zmeura
Creme: amestecat intr-o juma de com-
- 2 pachetele gelatina Dr. pozitite sa avem 2 parti egale
Ochter - se pune peste blat un polonic
- 4 galbenusuri alb in mijloc si apoi unul roz
- 200 gr zahar si este gata de dat la frigider!
- 250 ml lapte

5
1

2 6
administratie
Edilii muncitori de la
Galicea au probleme
cu foºtii comuniºti!!!
Fo[tii comuni[ti din comuna
Galicea, actualmente membrii de
seam` ai PSD au \nceput s` critice
realiz`rile de o valoare inestima-
bil` a edililor liberali ai comunei
Galicea, Ion N`fliu [i Florea
Udrea. Florea M`r`cine, candi-
datul social-democra]ilor la
func]ia de primar al acestei
localit`]i a spus c` {coala de la
Cremenari putea fi mult mai bine
f`cut` decât au reu[it actualii
edili. Priceput doar la vorb`, c`ci
de fapte nu putem vorbi din
moment ce colegii s`i care au fost
la putere ani de-a rândul \n
Galicea nu au f`cut altceva decât
s` vând` tot ce era de valoare pe
aceste meleaguri, nu a venit \ns`
cu nici o idee concret` \n acest
{COALA CREMENARI, |NAINTE
sens, semn c` nu are ce c`uta \n
acest fotoliu! “Crede]i-m` c` pe
mine nu m-ar deranja s` pierd
prim`ria. Nici pe mine, nici pe
N`fliu. Dar avem proiecte \n lucru
de care ei nu cred c` ar fi \n stare
decât s` \[i bat` joc. Spre exem-
plu, dac` nu vindeau ei atâtea
terenuri, poate acum nu am fi fost
nevoi]i s` ne orient`m c`tre
cump`rarea de spa]iu unde s`
putem construi [i noi o Cas` de
Cultur`. Iar acesta nu este singu-
rul exemplu cum c` PSD-i[tii au
distrus Galicea!”, ne-a spus
Florea Udrea. {coala despre care
vorbe[te M`r`cine sfideaz` toate
standardele \nalte impuse de
Uniunea European`. De aseme-
nea, prin p`durea Cremenarilor,
{COALA CREMENARI, ACUM
03
edilii actuali au turnat un strat de
asfalt de aproape zece centimentri
grosime, ceea ce nu po]i vedea
prin Dr`g`[ani, poate doar \n
Râmnic. De[i, cu mâna pe inim`,
putem spune c` nici aici nu st`m
prea bine la capitolul asfalt, dac`
este s` compar`m cu aceast`
localitate, unde, prin p`duri sunt
drumuri pe care europenii le pot
admira cu invidie. Acela[i individ,
M`r`cine, a \ndr`znit s` spun` c`
acela nu este asfalt. Suntem con-
vin[i c` electoratul va taxa din
plin pe acest individ [i pe al]ii
care i se aseam`n`, care este
numai gura de ei, iar \n rest...
Dumnezeu cu Mila
„ Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
04 electorale 2008

Nãfliu n-are
egal!!!
Actualul primar al comunei Galicea, liberalul Ion
N`fliu nu are motive s` se team` \n fa]a nicunuia
dintre contracandida]i. Rezultatele unui sondaj de
opinie efectuat, cu curt timp \n urm`, de c`tr eread-
ctorii no[trii, \n Galicea, arat` c`, din 18 cet`]eni cu
drept de vot din aceast` localitate, numai 3 ar vota
cu PD-L, [i acest lucru pentru c` \l venereaz` pe
B`sescu, 1 cu PSD-ul [i vreo 2 cu PRM-ul! Astfel, 12
din 20 de voturi, potrivit unei aritmetice simple \i
apar]ine actualei echipe de liberali din fruntea
administra]iei locale Galicea. {i aceasta, deoarece
primarul Ion N`fliu [i viceprimarul Florea Udrea au
reu[it, \n acest mandat, \ntr-un timp destul de scurt,
s` revolu]ioneze conceptul de “mediu rural” f`când
din comuna Galicea un habiutat demn de invidiat
chiar [i pentru locuitorii marior metropole, iar pro-
gramele viitoare sunt de natur` a dep`[i standardele
impuse de Uiniunea European`!
„ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
V` prezent`m, \n continuare, un son -
daj de opinie realizat de redactorii
no[tri, cu scurt timp \n urm`, pe raza
comunei Galicea:
Marin conteaz` din m`tur`, o coad`, o lingur`,
Dr`gan, 57 de partea c`rui partid vor candi- ceva... Cu `[tia nu mai po]i
ani, f`r` da, primarii care \i avem acum face nimic!”.
ocupa]ie au f`cut ceva pentru noi to]i!”.
Constantin
“Cred c` voi Alexandra Colu, 39
vota cu PSD- Chelu, 60 de de ani,
ul. Ei parc` ani, f`r` [omer
au f`cut mai ocua]ie
multe pentru “Cu PNL-
noi. Iliescu a “Tot cu PNL- ul c` i-am
dat bani la ul c` parc` au v`zut ce
lume. S` ne dea [i `[tia de sunt fost mai buni au reu[it
acuma, m`car cât ne-a dat decât al]ii!”. s` fac` de
Iliescu [i atunci \mi schimb când au
op]iunea, votez [i cu ei!”. Alexandra luat
Mo]oc, 54 de prim`ria.
Floarea ani, casnic` ~stora
M`run]elu, 42 m`car [tiu
de ani, casnic` “Cu partidul pentru ce
domnului le dau
“Cu B`sescu. pre[edinte votul, dar
Dac` nu can- B`sescu. El la celal]i,
dideaz` el, ne \n]elege nu am v`zut nici o mi[care!”.
atunci cu dac` mai vin-
N`fliu. Nu dem [i noi o
electorale 2008 05
Nicolae Marin Stan, Floarea
Tudorescu, 36 de ani, M`l`oiu, 38
55 de ani, casnic de ani,
pompier vânz`tor
“Cu PNL-
“Cu PD-ul. ul. Eu merg “Cu PNL.
F`r` oriunde cu Nici nu am
comentarii. domnul cum s` am
Pur [i vice Udrea alt`
simplu, [i cu op]iune,
consider c` domnul din
au f`cut primar moment ce
ceva!”. N`fliu!”. am ales s`
m` \nscriu
Nicolae Constantin la ei \n
Fometici, 43 Stan, 65 de partid, nu-i
de ani, ani, a[a?”.
mecanic pensionar
Ion {i]oiu,
“Cu PD. Nu “Cu 42 de ani,
am alt` partidul l`c`tu[-
op]iune!”. primarilor mecanic
pe care \i
Marin avem acum “Cu PNL-
Ionescu, 26 pentru c` ul. Dintr-
de ani, au un singur
l`c`tu[- demonstrat motiv: Nu-
mecanic c` lupt` ca mi place
s` ducem [i noi o via]` mai B`sescu!”.
“PRM-ul. E bun`...”.
partidul
nostru de Ion Georgescu, 29 de ani,
suflet. Cred agent paz`
c` al]ii nu
prea mai au “Cu PNL-ul. Asta a fost
[anse s` op]iunea mea dintot-
fac` ceva deauna!”.
pentru ]ara
aceasta!”. Ion Hoarc`, 35 de ani,
contabil
Elena
Andrei, 19 “Cu PNL-ul. Asta e op]iunea
ani, croitor mea...”.
“PRM. Pur Constantin
[i simlu...”. Gu[atu, 28
de ani,
ANONIM, 56 de ani, inginer mecanic
agronom
“Cu PNL-
“PNL-ul. Pentru c` merit` ul c` parc`
cu adev`rat!”. sunt
singurii
Filofteia Sanda, 57 de ani, care fac
cadru didactic ceva cu
adev`rat!”.
“PNL. Sper ca pân` la
alegeri, s` nu m` determine
\ns` ca s` m` r`zgândesc!”.
06
Finan]are neramburasabil` din
Fondul European Agricol de
Dezvoltare Rural` pentru
produc`torii agricoli din Galicea
Fondul European Agricol este un instrument de
finan]are creat de Uniunea European` pentru a
sprijini produc`torii agricoli \n implementarea
Politicii Agricole Comune. Acest fond reprezint` o
oportunitate de finan]are \n special pentru spa]iul
rural românesc \n valoare de 7,5 miliarde de euro \n
perioada 2007-2013. Principalele institu]ii implicate
\n introducerea Programului Na]ional de Dezvoltare
Rural` 2007-2013 sunt:
-Ministerul Agriculturii care asigur` gestionarea [i
priorit`]ile fondurilor;
-Agen]ia de Pl`]i ca organism de plat`;
Priorit`]ile programului se concertizeaz` \n 4
domenii [i anume:
-cre[tera competivit`]ii sectorului agricol [i silvic;
-\mbun`t`]irea mediului [i a zonelor rurale;
-calitatea vie]ii \n zonele rurale precum [i
diversificarea economiei rurale;
-formarea profesional`;
-furnizarea de servicii de consiliere [i consultan]`
pentru fermieri;
-sprijinirea firmelor agricole de semisubzisten]`;
-\nfiin]area grupurilor de produc`tori;
Condi]iile pentru a fi un beneficiar eligibil sunt:
-persoanele fizice;
- persoanele fizice autorizate de Prim`ria local`;
-societ`]i agricole [i asocia]ii de produc`tori;
|n situa]ia \n care nu sunte]i o persoan` juridic`
\nfiin]at` pe lâng` certificatul de \nmatriculare
produc`torii agricoli vor avea documentele:
-Declara]ie pe propria r`spundere, prin care
solicitantul confirm` dac` are sau nu obliga]ii la
institu]iile financiare;
agricultura
Produc`torii agricoli trebuie s` prezinte o situa]ie
juridic` clar` a terenului pentru care va primi
sprijin [i anume: copie dup` titlul de proprietate sau
un alt act doveditor al dreptului de folosin]`. |n
cazul instal`rii tinerilor fermieri, beneficiarii trebuie
s` aib` sub 40 de ani [i s` se instaleze pentru prima
dat` ca [ef de exploata]ie cu cel mult 18 luni \nainte
de solicitarea banilor. |n cadrul sprijinului pentru
fermele de semisubzisten]` dimensiunea fermei
trebuie s` fie cuprins` \ntre 2-8 U.D.E. (valoarea
unei unit`]i de dimensiune economic` este de 1200
Euro=1 U.D.E). Pentru a putea beneficia de toate
programele de sprijin trebuie mai \ntâi identificat
tipul de sprijin de care au nevoie produc`torii
agricoli. Dup` identificare, produc`torii agricoli se
adreseaz` D.A.D.R. Vâlcea pentru a primi
informa]ii, precum [i documenta]ia detaliat` despre
modul \n care trebuie \ntocmit proiectul [i formulare
aferente. Documenta]ia odat` finalizat` se va depune
la sediul Oficiului Jude]ean de pl`]i pentru
dezvoltarea rural` [i pescuit. Aici va fi verificat`, \n
fa]a solicitantului dac` documenta]ia este conform`
din punct de vedere al documentelor. Produc`torii
agricoli beneficiari ai fondurilor europene trebuie s`
respecte o serie de condi]ii [i anume:
-toate criteriile de eligibilitate [i selec]ie asumate \n
cererea de finan]are vor trebui respectate;
-beneficiarul nu are voie s` modifice condi]iile
pentru care a primit sprijinul nerambursabil din
partea Agen]iei. Pe scurt, \n orice moment din
perioada de monitorizare a investi]iei toate criteriile
care au dus la acceptarea documenta]iei r`mân
obligatorii. „ Ing. Constantin Iacob
opinii 07

Ne scriu
cititorii...
Stima]]i cet`]]eni ai
comunei Galiccea,
sat Cremenari,
Profit de apari]ia Revistei Galicenilor [i vreau s`
m` adresez dumneavoastr`, tuturor locuitorilor acestei
comune prin intermediul ei, cu câteva probleme de
interes general. De la început v` rog s` nu m`
eticheta]i ca fiind vreun fan sau adept al vreunui par-
tid politic care se lupt` pentru suprema]ie [i putere.
Sunt un b`trân pensionar, dar dup` aproape 20 de ani
de demagogie [i minciuni pline de promisiuni politi-
cianiste,am ajuns s` nu mai cred în asemenea propa-
gand` sus]inut` de diferite partide, fie ele la putere sau
opozi]ie. Gândesc ca [i dumneavoastr`, iar o mare
majoritate a acestui popor sunt de acord cu mine c` nu
ne mai intereseaz` politica de care ne-am cam s`turat,
[i c` în mare parte, de acum politica const` în fapte nu
în vorbe [i promisiuni, în majoritate ne realizate,
f`când ca lumea s` nu mai aive încredere în asemenea
partide,fiecare cu politica lor [i s` absenteze de la
urnele de vot. De aceea am f`cut asemenea remarc`
din dorin]a [i cu îndemnul c`tre dumneavoastr` ,cu
propunerea [i rug`mintea ca la 1 iunie când au loc
alegerile locale, s` ie[im [i s` mergem cu to]ii la urnele
de vot, s` ne alegem pe cei în care avem încredere, pe
cei care au demonstrat cu prisosin]` în faptele lor
capacitatea de a conduce destinele acestei localit`]i, de
care depinde într-o oarecare m`sur` nivelul nostru de
trai. De asemenea, s` alegem oameni care au dovedit
dragoste [i ata[ament fa[` de cet`]eni ai acestei
comune care pun interes pentru bun`-stare, care
ascult` [i rezolv` cu `nalt sim] de r`spundere cererile,
dolean]ele [i necazurile fiec`ruia. S` privim în trecut [i
în prezent realiz`rile f`când un calcul fiecare dup`
capacitatea lui [i dup` puterea de gândire. Uni]i în
cuget [i idei,împreun` cu cei pe care îi vom
alege,comuna noastr` s` se poat` compara cu cele mai
mari [i dezvoltate ,de ce nu,chiar cu ora[ul într-un
viitor apropiat. Avem condi]ii [i resurse.
„ Gic` Lixandru, pensionar
C M Y K
08
Topologul Galicea
|n acest material, ne prop-
unem s` coment`m succint,
pentru dumneavoastr`, stima]i
iubitori ai fotbalului, rezul-
tatele [i meciurile disputate \n
ultima perioad` [i s` v`
prezent`m, totodat`, [i clasa-
mentul la zi dup` disputarea a
26 de etape.
Duminic`, 13 04 2008
Genesis-Lotru Brezoi
–Topologul Galicea: 0-2.
|ntâlnirea de la Brezoi s-a
disputat la o temperatur`
destul de sc`zut`, f`când ca
juc`torii no[tri s` se
obi[nuiasc` destul de greu cu
diferen]a de temperatur`. A
fost un meci destul de disputat
]inând cont c` nu cu mul]i ani
\n urm`, gazdele nostre evoluau
\n cel de-al treilea e[alon fotbal-
istic al ]`rii [i, momentan, pierd
foarte greu puncte pe teren
propriu. La echipa din Galicea
au survenit modific`ri \n for-
mula de baz`, \n urma rezul-
tatelor mai pu]in scontate din
ultima perioad`. Forma]ia
noastr` a jucat \n urm`toarea
alc`tuire:
-Portar – Saru Gabriel:
-Linia de fund-Bogdan Ilinescu,
Florin Vl`sceanu, (C`pitan de
echip`), Costin Vl`sceanu,
Ionel Iord`chescu,
-Linia de mijloc: P`un
M`d`lin, Bebe Ilinescu, Ciprian
Cruceru, Gabriel Bo[tin`,
-Linia de atac: Bogdan
Glodeanu [i Robert Ancu]a.
De[i au lipsit foarte mul]i com-
ponen]i de baz`, forma]ia noas-
tr` a f`cut un meci bun, f`când
ca rezultatul final s` dea câ[tig
de cauz` Galicenilor cu scorul
de 2-0, scor de altfel stabilit \n
prima parte a meciului.
Duminic`, 20 04 2008
Topologul Galicea - Unirea
Gole[ti: 5-1
|n ziua de Florii, pe un timp
forte frumos, Galicenii au
umplut pân` la refuz tribunele
frumosului stadion. Echipa
introdus` \n teren de
antrenorul Iustin Croitoru a
fost aceea[i cu care s-a câ[tigat
meciul de la Brezoi. |n final,
echipa noastr` s-a impus destul
de lejer, cu scorul de 5-1
astfel c`, dup` meci,
s`rb`tori]ii \mpreun` cu
SPORT
ceilal]i componen]i din
echip`, au savurat cu [i
mai mult` pl`cere berea
[i micii oferite \n cinstea
victoriei de c`tre vicepri-
mar.
Joi, 24 04 2008
Steaua Nicolae
B`lcescu - Topologul
Galicea: 2-4
Rivalitatea dintre cele
dou` comune [i-au spus
[i de aceast` dat` cuvân-
tul, dar spre bucuria
noatr`, pentru cele dou`
echipe aceast` rivalitate
s-a desf`[urat numai \n
teren f`când c` cei 22 de
juc`tori s` fac` un spec-
tacol aplaudat la scen`
deschis` de cei peste 100
de spectatori prezen]i la
meci. Echipa noastr` a
deschis destul de repede
scorul, iar la pauz`,
tabela de marcaj ar`ta 2-
0 pentru echipa
Topologul Galicea.
Gazdele au avut o
r`bufnire de orgoliu [i au
egalat la 2, dar pe final, b`ie]ii
no[tri s-au impus cu scorul de
4-2.
Duminic`, 04 05 2008
Topologul Galicea –
Dinamo Râmnicu Vâlcea:
7-2
|n absen]a antrenorului
Iustin Croitoru care este plecat
pentru câteva zile \n Grecia,
viceprimarul Udrea a trimis \n
teren urm`torii 11:
- |n poart` - Tudor Mitrache;
- Funda[i – Florin Vl`sceanu,
Costi Vl`sceanu, Bogdan
Glodeanu [i Bogdan Ilinescu ;
- Mijoca[i - Ovidiu Neciu, Bebe
Ilinescu, C`t`lin Udrea [i
M`d`lin P`un;
-Atacan]i – Robert Ancu]a [i
Ciprian Cruceru.
Formula aleas` a fost una
câ[tig`toare, echipa noastr` a
f`cut spectacol, având \n
juc`torul Ancu]a Robert, un
juc`tor \ntr-o form` maxim`
care de altfel, a [i marcat 5
dinte cele 7 goluri ale echipei
noastre. Celelate dou` goluri au
fost marcate de Bebe Ilinescu [i
Ciprian Cruceru...
C M Y K

SPORT 09

rãmâne pe podium!
Clasamentul dup` etapa 26 ne men]ine pe pozi]ia a III- a [i se
prezint` astfel:

1.A.S. Mih`e[ti 26 20 5 1 102- 20 65p.(+29)

2.Conexim Runcu 25 18 1 6 72- 41 55p.(+19)
3.Topologul Galicea 26 17 3 6 82- 42 54p.(+15)
4.FC Bude[ti 26 17 2 7 80- 32 53p.(+11)
5.Oltul D`e[ti 26 14 5 7 65- 48 47p.(+8)
6.FCO Brezoi 25 13 5 7 62- 44 44p.(+2)
7.Posada Peri[ani 25 12 3 10 69- 72 39p.( 0)
8.Viitorul C`lim`ne[ti 25 12 2 11 61- 56 38p.(+2)
9.Dinamo Rm. Vâlcea 26 12 1 13 60- 61 37p.(-5)
10.Lotrul Voineasa 25 11 2 12 52- 51 35p.(+2)
11.Unirea Tricolorul Gole[ti 26 9 6 11 50- 70 33p.(-9)
12.Steaua N. B`lcescu 26 10 1 15 57- 63 31p.(-5)
13.As C`z`ne[ti 25 7 3 15 36- 81 24p.(-15)
14.Cozia C`lim`ne[ti 25 5 6 14 55- 83 21p.(-15)
15Genesis Lotru Brezoi 26 4 6 15 41- 65 18p.(-18)
16.Fc L`pu[ata 25 5 2 18 38- 94 15p.(-24)
17.Foresta Malaia 9 3 0 6 18- 26 9p.(-3)
18.Forestierul II B`beni 26 2 1 23 22- 116 7p.(-29)

Pân` la num`rul viitor al revistei „Via]a Galicenilor”, dorim mult

succes echipei noastre pentru meciurile care le mai are de disputat \n
acest campionat [i cu to]i s` strig`m „HAI TOPOLOGUL!!”.
VICEPRIMAR,
Florea Udrea
10
Durerile de cap,
periculoase pentru
activitatea cerebralã!
De sute de ani oamenii de studiaza functiile
cerebrale dar nici pana astazi nu au reusit sa
descopere totul despre cel mai complex
mecanism din corpul uman. Recent, un grup de
cercetatori germani a incercat sa explice cum
functioneaza creierul omului in moemtele in
care se confrunta cu o durere de cap puternica.
O prima concluzie a fost ca durerile de cap, prin
actiunea lor asupra regiunilor cerebrale, duc la
reducerea capacitatii oamenilor de concentrare.
Prelungirea in timp a acestui disconfort sau
repetarea durerilor si netratarea afectiunilor la
nivelul coloanei vertebrale sau a spatelui pot
influenta negativ puterea de concentrare a
oamenilor. In acest emomente apar afaziile iar
amintirea diferitelor obiecte si imagini se face
mult mai greu. Oamenii de germani spun ca
fenomenul se datoreaza faptului ca durerea
actioneaza asupra unei regiuni a creierului care
inhiba zona cerebrala responsabila cu
concentrarea, atentia si memorarea. Astfel
anumite imagini sunt recunoscute cu dificultate.
Cercetatorii de la Universitatea Medicala
Centrala Hamburg-Eppendorf precizeaza ca
zona creerului afectata este complexul occipital
lateral iar durerea inhiba practic, capacitatea de
SÃNÃTATE
concentrare si recunoastere a imaginilor. In
timpul studiilor, specialistii au controlat durerea
de cap a voluntarilor cu o raza laser. Durerea
era provocata cu aceasta iar oamenii trebuia sa
deosebeasca diferite imagini si sa-si aminteasca
altele. Testul cu RMN (rezonanta magnetica) a
identificat complexul occipital lateral ca fiind
regiunea creierului implicata atat in activitatile
de memorare, cat si in controlul durerii.
Occipitalul lateral are un rol important in
procesarea imaginilor. Expertii au mai
descoperit insa inca o regiune a creierului
responsabila cu durerea. Este vorba despre
cortexul anterior rostral, aflata undeva in
partea din fata a creierului. Evident, cercetatorii
au excitat si aceasta zona in timpul
experimentelor. Concluzia a fost ca cele doua
regiuni interfereaza cand oamenii simt o durere
in zona capului a coloanei vertebrale sau a
spatelui. Un at efect al durerilor de cap este ca
toate celelalte activitati cerebrale trec in plan
secund. „Este un stimul care informeaza
creierul ca exista o problema la nivelul
organismului care ar putea fi urmata de leziuni.
Pentru organism, prioritar este sa se ”, explica
medicul Radu Braga, cercetator in neurostiinte.
Neurologii precizeaza ca pe durata durerilor
puternice de cap, omul este supus unui risc
marit de a suferi un accident cerebral mai mic
sau mai mare, in functie de starea de a
individului. Dar organismul uman are o
capacitate puternica de autoaparare. Astfel,
creierul poate ignora orice durere care se repeta
la intervale regulate, cum ar fi cazul durerilor
resimtite de catre persoanele cu afectiuni ale
coloanei. „Durerea aparuta in mod frecvent
creeaza in creier mecanisme de adaptare si
modificari vizavi de perceptia durerii”, adauga
specialistul in neurostiinte. Asadar, daca sunteti
o persoana care se confrunta cu dureri
fregvente si puternice de cap, consultati un
medic, pentru a evita modificarile cerebrale sau
si mai grav, accidentele cerebrale. Chiar si cele
mai mici si usoare, lasa „urme” periculoase...
Raluca-E
Elena LUNGOCI
Student anul IV la Medicin` General`
Universitatea de Medicin` [i Farmacie
Târgu –Mure[.
invatamant
170 de ani de
la întemeierea
primelor
unitãþi ºcolare
din Galicea!
Primele unit`]i [colare \nfiin]ate pe teritoriul
comunei Galicea au fost atestate \ncepând cu
luna august 1838, care au func]ionat \n satele:
Galicea, Fl`mânda (azi, Valea Râului) [i
Cremenari. {coala din satul Galicea a
func]ionat pe teritoriul actualei prim`rii, fiind
construit` din bârne de lemn, compus` dintr-o
singur` sal` de clas` [i o cancelarie cu dimensi-
unile 8,45/5X4X3=18 m.p. Primul \nv`]`tor al
[colii a fost Ion Tudorache, de profesie birnic,
deservind satul Galicea alc`tuit din 60 de familii
[i satul Teiu care era alc`tuit tot din 60 de
familii. {coala din satul Cremenari, construit`
din nuiele, lipit` cu p`mânt, care deservea satul
Cremenari, alc`tuit din 170 de familii [i satul
Fl`mânda, azi Dealul Mare, alc`tuit din 75 de
familii. Primul \nv`]`tor a fost Ion
Cremenereanu, de profesie preot. {coala din
satul Fl`mânda, azi Valea Râului, era construit`
tot din nuiele lipite cu p`mânt, deservind numai
satului Fl`mânda, care era alc`tuit din 90 de
familii. Primul \nv`]`tor al acestei [coli a fost
Radu Marinescu, de profesie preot. Mobilierul
[colilor era foarte modest, fiind alc`tuit din: o
tabl` aritmetic` lung` de 4 palme [i lat` de 2
palme, o tabl` pentru litere lung` de 3 palme si
lat` de 2 palme, un scaun pentru \nv`]`tor, un
dulap, scaune pentru [ezutul copiilor \n semi-
cerc (câte \nc`peau \n clas`) [i o putin` pentru
ap` de b`ut. Setea de \nv`]`tur` a tinerilor de
pe meleagurile galicene este eviden]iat` de
raportul Prefecturii Jude]ului Arges de care
apar]ineam \n acea perioad`, care ar`ta: “(...) \n
primii ani de \nv`]`mânt cel mai mare num`r
de elevi ce urmeaz` [coala, apar]ine pl`[ii Oltul,
urmat` de plasa Topologul, având media pe
[coal` de frecven]` pentru plasa Oltul de 9 elevi
pe fiecare [coal` [i 6 elevi pentru plasa
Topologul. Primii \nv`]`tori \ntâmpinau
greut`]i pentru realizarea unei frecven]e bune
din partea unor persoane cu vederi retrograde,
11
care se \mpotriveau bunei func]ion`ri a
\nv`]`mântului. Comuna noastr`, \n acea
perioad`, f`cea parte din plasa Oltul, care \[i
avea sediul \n satul Ur[i din actuala comun`
Stoile[ti. Controlul [i \ndrumarea de specialitate
se asigura de c`tre profesorul [colii normale din
Pite[ti [i de c`tre subrevizorul pl`[ii respective.
Pentru plasa Oltul subrevizor [colar era Ni]`
Dr`gu]escu, care \[i avea sediul \n satul Ur[i [i
era ajutat de Radu Stan. {coala din satul
Galicea func]ioneaz` \n acest local pân` \n anul
1916, când localul e demolat [i vândut la licita]ie
locuitorului {tefu Buga, din satul Teiu, care
atunci \ndeplinea func]ia de notar al comunei,
pentru a se construi actualul local al prim`riei.
{coala se mut` \n satul Teiu \n casa lui
Burdescu, unde locuie[te ast`zi Ion Butuc. Din
casa lui Burdescul, [coala se mut` \n casa
\nv`]`torului {erban Popescu din satul Teiu,
unde func]ioneaz` pân` \n anul 1924, când se
dau \n folosin]` localuri de [coal` \n satele:
Galicea, Cocoru, Teiu [i Valea Râului. Localuri
noi pentru [coal` se construiesc [i \n fosta
comun` Cremenari, \n satele: Cremenari, Bratia
din Deal [i Bratia din Vale. Ca metod` de
predare, \n [colile s`te[ti, se adopt` metoda
“lancasterian`”. |nv`]`torul era ajutat \n
predarea lec]iilor de mentori, copii mai \nainta]i
la \nv`]`tur`. |ntr-o sal` de clas`, func]ionau
toate clasele [i erau conduse de un singur
dasc`l-\nv`]`torul. |n timp ce o elev` f`cea lec]ii
in semicercuri dup` tabl`, elevii din celelalte
clase st`teau \n b`nci pe scaune [i scriau a[eza]i
dup` gradul de cuno[tin]e. Primele deprinderi
de scriere se f`ceau pe nisip, dup` care se trecea
la scrierea pe t`bli]` de piatr` [i apoi pe hârtie
[i caiet. Petrache Poienarul socotea metoda lan-
casterian` ca “(...) singurul mijloc prin care se
poate \nv`]a \n [colile de prin sate, f`r` a fi sili]i
 12
p`rin]ii copiilor s` intre \n cheltuielile de
cump`rare a c`r]ilor. Cerin]ele \nv`]`mântului
s`tesc, \n aceast` perioad`, se limitau la: citirea
slobod` [i cu \n]eles pe orice carte de tipar [i pe
tot felul de scriere de mân`, \nsu[irea regulilor
credin]ei ortodoxe [i, \n mod special, pov`]uirea
asupra lucr`rii p`mântului, cre[terea vitelor [i
cânt`rile biserice[ti. Copiii de la sate, de regul`,
urmau cursurile [colare numai \n perioada de
toamn` [i iarn`, \ntre 1 octombrie [i pân` la 23
aprilie, restul timpului fiind antrena]i \n munca
câmpului. Absolvirea [colii se f`cea \n urma
unui examen de absolvire care se ]inea, de
regul`, \n luna aprilie, \n fa]a autorit`]ii satului
[i a s`tenilor. Cu aceast` ocazie, se \mp`r]eau
premii elevilor [i \nv`]`torilor. Premiile elevilor,
\n general, erau alc`tuite din c`r]i [i acordarea
unei coroane de flori, care era a[ezat` pe cap,
iar \nv`]`torul primea premiu \n bani sau alte
bunuri acordate de s`teni. Un mare progres \l
face \nv`]`mântul românesc \n perioada dom-
niei lui Alexandru Ioan Cuza care d` o lege
nou` privind \nv`]`mântul. Astfel, anul 1864
este anul când primul domn al României legifer-
eaz` obligativitatea \nv`]`mântului, \n România.
Obligativitatea [i gratuirea \nv`]`mântului
românesc pornea de la ideea domnitorului, care
spunea: “Eu ]in numaidecât, ca fiecare cet`]ean
al ]`rii s` [tie a scrie [i a citi!”. Dup` 1864,
\nv`]`mântul din comuna Galicea a f`cut pro-
grese deosebite atât din punct de vedere al
frecven]ei, cât [i privind cre[terea spa]iului
[colar. Un pas \napoi l-a suferit \nv`]`mântul
din comuna noastr` \n perioada primului r`zboi
mondial \n mod special \n timpul ocupa]iei aus-
tro-germane. Sfâr[itul r`zboiului aduce pro-
grese \nsemnate. Astfel, \ntre 1922-1924, \n
comuna Galicea, se dau \n
folosin]` patru localuri de
scoal`, iar \n fosta
comun` Cremenari, sunt
construite trei localuri de
[coal`. Aceasta face s`
creasc` num`rul elevilor
frecven]i la [coal`, cât [i
prelungirea \nv`]`mântu-
lui, de la 4 la 7 clase.
|nv`]`mântul obligatoriu
de 7 clase a durat pân` \n
anul 1948, când, prin
legea dat`, durata
\nv`]`mântului se reduce
la 4 clase. Dup` un an de
zile, se \nfiin]eaz`, \n
comuna Galicea,
\nv`]`mântul de 7 ani,
cunoscut sub denumirea
invatamant
de \nv`]`mântul gimnazial. |n fosta comun`
Cremenari, \nv`]`mântul gimnazial se
\nfiin]eaz` \n anul 1960. |ncepând cu anul 1973,
\n comuna Galicea, se \nfiin]eaz` prima treapt`
a \nv`]`mântului liceal cu clasele IX [i X.
Aceasta functioneaz` pân` \n anul 1994, când
\nv`]`mântul liceeal din cadrul {colii Galicea se
transform` \n \nv`]`mânt de arte [i meserii.
Ast`zi, \nv`]`mântul din comuna Galicea este
alc`tuit din 7 unit`]i pre[colare compuse din 9
grupe, 5 unit`]i de \nv`]`mânt cu clasele I-IV [i
2 unit`]i de \nv`]`mânt cu clasele I-VIII. |n
cadrul [colii cu clasele I-VIII din satul Galicea,
func]ioneaz` dou` clase ale [colii de arte [i
meserii cu profil de croitorie. Toate cele 7
unit`]i pre[colare [i 7 unit`]i [colare \n prezent
func]ioneaz` \n localuri proprii, alc`tuite din
s`li de clas` spa]ioase, corespunz`toare
cerin]elor actuale. Baza material` a \nv`]`mân-
tului din Galicea este alc`tuit` din 30 de s`li de
clas` [i dotat` cu un numeros material didactic
alc`tuiut din obiecte importante, \n special cu
un num`r \nsemnat de calculatoare [i labora-
toare de fizico-chimie. Aspectul [colilor noastre
este destul de pl`cut pentru c` au suferit impor-
tante transform`ri \n ultimii 2 ani, pornind de
la \mprejmuire [i pân` la s`lile de clas`. |n
comuna noastr`, toate unit`]ile de \nv`]`mânt
au fost \mprejmuite cu garduri metalice, care
dau aspectul unor unit`]i nu din mediul rural, ci
din mediul urban. |ntreaga tâmpl`rie a fost
\nlocuit` cu tâmpl`rie de aluminiu [i ter-
mopane. Toate acestea au fost posibile ca
urmare a activit`]ii desf`[urat` de cei doi con-
duc`tori ai comunei - primarul [i viceprimarul
Ion N`fliu [i Florea Udrea.
„ prof. Anton Ceau[escu
invatamant 13

Serbãrile preºcolarilor,
prilej de reamintire a
tradiþiilor locale

Orice serbare este o te, cum este serbarea, obiceiurilor populare mai viguroase, s` ar`te
s`rb`toare, atât pentru las` urme adânci \n \n cadrul serb`rilor cu lumii \ntregi c` tra-
copii, cât [i pentru sufletul fiec`rui copil. pre[colarii;reu[im s` di]iile noastre str`-
educatoare,[i nu \n Participarea la serba- \nfrumuse]`m via]a co- mo[e[ti nu vor fii uitate
ultimul rând pentru rea gr`dini]ei sau a piilor,\i ajut`m s` niciodat`. Serb`rile \n
p`rin]ii copiilor. Pre- grupei \i une[te pe cunoasc` tradi]iile [i care se preg`tesc por-
g`tirea unei serb`ri copii, \i ajut` s` se obiceiurile populare tul popular, versurile
este un excelent prilej \mprieteneasc`. române[ti.Existen]a populare, cântecele [i
de a pune \n valoare Leg`turile afective milenar` este \nc`rcat` dansurile populare a-
imagina]ia [i creati- dintre copii sunt stimu- de frumoasele [i valo- jut` copii s` cunoasc`
vitatea fiec`rui copil late de emo]ii [i inte- roasele obiceiuri [i obiceiurile [i tradi]iile
sau educator. Cântând, rese comune, c`ci reu- tradi]ii populare, care locale, s` \nve]e c` tre-
dansând, recitând, in- [ita serb`rii \nt`re[te alc`tuiesc inconfunda- buie s` le respect`m,s`
terpretând un rol din- sentimentul apartenen- bilul specific na]ional, le pre]uim, c` prin ele
tr-o scenet`, pre[co- ]ei la colectiv,mândria [i care constituie em- ne p`str`m identitatea
larul \[i formeaz` [i \[i de a fii printre copii blema ]`rii noastre. na]ional`. Momentele
perfec]ioneaz` gr`dini]ei. \n str`dania Noi, cadrele didactice, de intens` tr`ire, apla-
deprinderile artistice. de a preg`tii [i a suntem datoare fa]` de udate cu c`ldur` de p`-
Acestea \l vor ajuta s`- sus]ine o serbare se cl`- genera]iile pe care le rin]i nasc \n sufletele
[i dezvolte gustul, dra- de[te voin]a copiilor,se form`m s` nu l`s`m s` copiilor aspira]ia la
gostea de frumos, apti- contureaz` perseveren- piar` \n negura uit`rii armonie [i bucurie, ce
tudinile pentru art`. ]a,curajul-copii \nva]` tot ce are mai de pre] va contribui la constru-
Serb`rile contribuie la s` \[i st`pâneasc` acest popor. Suntem irea personalit`]ii.
stabilirea unei leg`turi emo]iile fa]` \n fa]` cu chema]i s` s`dim \n „ Maria M`noiu,
\ntre cunoa[terea artei un public numeros [i sufletele celor mici educator Gr`dini]a
[i practicarea ei. Pre- n e c u n o s c u t . admira]ia pentru va- Galicea
g`tirea unei manifes- Valorificând frumu- lorile na]ionale pentru
t`ri colective antrenan- se]ea tradi]iilor [i ca apoi r`s`rind mult
 14 administratie

Situaþia lucrãrilor
în curs de des-
fãºurare din
Galicea

c
sate le d in localitate, au lo
ape toate fi f`cute
cu m se ob serv`, \n aprola finele anului 2008, vor despre ce
A[a ri, iar pân` Euro; dar
diferite lucr` are de circa 3 milioane de , o s` v` mai spun \n
re
lucr`ri \n valoai fi f`cute \n satele noast nilor", care va ap`rea
li ce
lucr`ri vor m `r al revistei "Via]a Ga pe 1 iunie 2008, s` ie[im
m ,
urm`torul nu Pân` atunci, v` a[tept`m t`]eni ai acestei localit`]i
\n lun a iu nie. atoria de ce
s` ne facem d con[tiin]a!
cu to]i la vot, s` vot`m cum ne dicteaz`
Satul Teiu [i
electrice
- refacerea instala]iei
-O
Obiectivul Reabilitare {coala
Teiu - demolarea sobelor de teracot` [i realizarea
altor sobe noi
Cl`direa [colii din satul Teiu este format` din Lucr`rile vor fi finalizate \n maxim 30 de zile!
trei s`li de clas`.Ca urmare a st`rii avansate de
degradare, necesit` repara]ii urgente, atât \n -O
Obiectivul “Pod peste pârâul Teianca \n punc-
interior, cât [i \n exterior. Lucr`rile care se exe- tul La Butuc’”
cut` sunt urm`toarele:
- \nlocuirea \nvelitorii din tabl` cu alta de tip Acest pod are rolul de a asigura leg`tura defini-
Lindab tiv` a continuit`]ii drumului ce leag` c`tunul [i
- montarea de pl`ci polistiren terenurile limitrofe cu drumul jude]ean 678.
- refacere trotuar Traversarea v`ii Teianca de c`tre acest drum se
- lucr`ri de gletuire [i vopsitorii lavabile, atât la face prin vad, iar \n timpul când debitul v`ii
interior cât [i la exterior cre[te, circula]ia nu se mai poate realiza;
- tavanele s`lilor de clas` se vor executa ca c`tunul [i terenurile r`mânând izolate de restul
tavane false localit`]ii. Lungimea podului va fi de 10 metri [i
administratie
l`]imea de 6 metri. Lucr`rile se vor finaliza \n
maxim dou` luni [i vor fi f`cute de Regia
Autonom` Jude]ean` de Drumuri [i Poduri
(RAJDP) Vâlcea, cu finan]are de la Guvernul
României pe O.G. nr.7.
Satul Galicea:
|n acest moment, se efectueaz` urm`toarele
lucr`ri:
- finalizarea reabilit`rii exterioare la {coala cu
clasele I-IV Galicea
- amenajarea cur]ii {colii cu clasele V-VIII
Galicea
- efectuarea studiilor topografice \n vederea
realiz`rii obiectivelor canalizare [i alimentare
cu ap`
15
construc]ia [i luând \n considera]ie solicitarea
beneficiarului, se propun urm`toarele lucr`ri
de amenajare:
- astereal` noua din scândur` de brad
- \nlocuirea \nvelitorii din tabl` zincat` cu alta
nou` de tip Lindab
- termoizola]ie exterioar` cu pl`ci de polistiren
- trotuar din beton
- lucr`ri de gletuire [i vopsitorii lavabile, atât
la interior, cât [i la exterior; acestea se vor exe-
cuta pe un suport de polistiren expandat
- gresie, faian]` [i lambriu de \nalt` calitate
- instala]ia electric` va fi ref`cut` \n totalitate
- executare grup sanitar
- gard exterior. Lucr`rile se preconizeaz` s` fie
gata \nainte de \nceperea anului [colar 2008-
2009, adic` 15 septembrie.

Satul Cremenarii:
- amenajarea drumurilor agricole
- aprovizionarea cu lemne a [colilor pentru
sezonul rece
- schimbarea becurilor la iluminatul public.
Datorit` nivelului sc`zut de ap` la fântâna
din incinta c`minului cultural care alimenteaz`
Satul Valea Râului: [coala din localitate, facem lucr`ri de m`rire a
bazinului [i, \n cel mai scurt timp, elevii vor
- se execut` grupul sanitar la {coala I-IV beneficia din nou de grupurile sanitare din inc-
- se modernizeaz` drumul s`tesc \n punctul inta [colii.
“La Voica”

Satul Cocoru Satul Bratia

Noul local al [colii, \n suprafa]` de 470 de
metri p`tra]i, se afl` \n curs de execu]ie. |n
scurt timp, se va turna placa de beton, urmând
ca, dup` aceea, \n cel mai scurt timp, s`
\nceap` lucr`rile la acoperi[.
Vale:
|n cursul acestei luni se vor finaliza
lucr`rile la DC. 177 Bratia Vale-Cremenari [i
se va \ncepe amenajarea drumului \n lungime
de circa 300 metri \n punctul “La Badea”.

Satul Bratia Deal VICEPRIMAR,

Florea Udrea
Cu utilajele
Prim`riei, se lucreaz`
la amenajarea dru-
murilor s`te[ti; pân` \n
prezent, s-au c`rat
aproape 700 de metri
cubi. Lucr`rile s-au
executat \n propor]ie
de 90%. |ncepând cu
data de 12 mai a.c., la
[coala din localitate vor
\ncepe lucr`rile de
reabilitare, aceasta
fiind de fapt ultima
dintre cele 7 [coli care
va fi supus`
reabilit`rii.
Construc]ia supus`
reabilit`rii se prezint`
\ntr-un corp independ-
ent. Finisajele inte-
rioare [i cele din exteri-
or sunt \ntr-o stare
avansat` de degradare,
necesitând repara]ii
urgente. Analizând
C M Y K

16 remember

Prin grija celor doi edili liberali ai comunei Galicea [i a actualului Consiliu Local, pe raza acestei
localit`]i rurale s-a investit masiv ]n modernizarea sediilor diferitelor institu]ii de \nv`]`mant, astfel
\ncat, \n acest moment, comuna poate concura cu cele mai exigente medii urbane europene... V`
prezent`m, \n continuarea, un remember, imaginile urmand s` prezinte modul \n care
ar`tau aceste cldiri \n trecut [i cum se prezint` ele ast`zi...

2007
licea, \n anul
Ga
asele I-IV din
cu cl
{coala

{coala c
u clasele
I-IV din
Galicea,
la 15 ma
i 2008
C M Y K

17

litare
inte de reabi {coa
la d
e \na
in Bratia Val in B
ratia
d
{coala Vale
la 15 m
ai 20
08

{coalla diin Crem

menarii, \naiinte de reab
bilitare {coala din Cremenari la 15 mai 2008

e
de reabilitar {coa
ainte
II Galicea, \n la I-
VIII
I-VI Gal
{coala icea
, la
15 m
ai 2
008
18 electorale 2008
electorale 2008 19
20 istorie

Comuna Galicea,
centru de
atracþie a unor
personalitãþi ale
vieþii culturale ºi
politice din
România...
Comuna Galicea, situat` la confluen]a râului Rudeanu a atras diferite personalit`]i s` treac`
Topolog cu râul Olt, pe valea minunat` a aces- prin Comuna Galicea. |n anul 1707, Antim
tor meleaguri, de-a lungul existen]ei sale, a atras Ivireanu, pe când era episcop al meleagurilor
vizita unor personalit`]i de renume aici la noi. vâlcene, viziteaz` biserica din Cremenari, unde
Aici, a fost [i un centru istoric destul de impor- eviden]iaz` aspectul pl`cut al acestor dealuri. El
tant, pornind de la perioada daco-roman` [i este cel care descrie aspectul pl`cut al bisericii
perioada domniei lui Mihai Viteazu, cel care care este \nconjurat` de un num`r mare de
realizeaz` prima unire a }`rilor Române. |n pomi, \n mod special vi[inul. |n acela[i timp,
Galicea, satul Dealu Mare, pe atunci cu numele aminte[te ocupa]ia cantonarului bisericii ca un
de Fl`mânda, din fosta Comun` Cremenari, \n bun apicultor. Pe prima pagin` a Sfintei
anul 1909, istoricul Dumitru Tudor descoper` Evanghelii tip`rite de dânsul pe timpul cât lucra
un tezaur de 65 de dinari, care ast`zi se g`se[te la tipografia din Snagov \[i las` autograful care
la Muzeul Antichit`]ii Na]ionale. El apar]ine eviden]iaz` “Aceast` Sfânt` Evanghelie s` fie \n
epocii Daco-Române. |n acela[i timp, Mihai memoria p`rin]ilor mei”. |n anul 1859,
Viteazu, \n anul 1599 d`ruie[te lui Teodosie Alexandru Ioan Cuza, primul domn al
Rudeanu, o mo[ie care pornea de la Valea Ruzii
ce desparte comunele Galicea de Bude[ti [i pân`
\n comuna Stoile[ti. Aici \n Comuna Galicea \n
satul Fl`mând` acum Valea Râului, Teodosie
Rudeanu construie[te M`n`stirea Fl`mânda, azi
biserica de Mir pentru cre[tinii acestui sat.
Aspectul pitoresc al V`ii Topologului a[ezat \n
mijlocul mo[iei sale \l face s`-[i stabileasc` locul
familiei sale. Aici \n incinta bisericii, exist` mor-
mântul marelui c`rturar Teodosie Rudeanu [i al
so]iei sale Stanca. Pe pere]ii bisericii sunt pictate
chipurile lui Teodosie Rudeanu [i al so]iei sale
Stanca. Teodosie Rudeanu, pe lâng` func]ia de
c`pitan al domnitorului, este [i mare c`rturar al
]`rii. El este cel care a scris cronica lui Mihai
Viteazu. Este prima Cronic` din }ara
Românesc` scris` \n limba român`.
Evenimentele vremii fac ca ea s` fie pierdut`.
|mprejur`rile fac ca ea s` fie g`sit` de c`tre
c`rturarul silezian Wallter Baltazar, care o pub-
lic`. Mormântul marelui carturar Teodosie
istorie
României, cel care des`vâr[e[te unirea [i
atribuie numele de România statului nou creat
viziteaz` Comuna Cremenari. Documentele
istorice atest` faptul c` domnitorul, \n drumul
s`u de la Pite[ti la Râmnicu-Vâlcea, pentru a
evita traversarea Dealului Negru, trece prin
Galicea, ajunge la Cremenari urc` pe Valea
Oltului pân` la Goranu, pentru a intra \n
Râmnicu Vâlcea. |n satul Bratia din Vale
g`se[te un izvor de la care bea ap`. Cu cinci ani
mai târziu, \n prim`vara anului 1864, marele
scriitor al României, Alexandru Odobescu,
\nso]it de pictorul Aurelian Trenk de la Gole[ti,
trece prin p`dure, vine de la p`dure pentru a
vizita m`n`stirea. Pictorul Trenk constat` c`
pictura bisericii a fost \nlocuit`, fiind distrus`
de eteri[ti, \n timpul revolu]iei lui Tudor
Vladimirescu. Original nu mai este decât pic-
tura ce exist` pe catapeteasm`, pictur` care
exist` [i ast`zi. |n anul 1932, marele istoric al
României de renume mondial, Nicolae Iorga, \n
dorin]a de a vizita mormântul lui Teodosie
Rudeanu, vine \n Galicea. Condi]iile naturale,
ca urmare a rev`rs`rii râului Topolog, nu-i dau
posibilitatea. Aceasta \l determin` s` poposeasc`
\n satul Cremenari. Aici, \n Cremenari, atras de
priveli[tea meleagurilor din dealul
Cremenarilor, \l determin` a scrie “Tonurile
Mo[tenii din Cremenari”. Din aceste docu-
mente, se desprinde aspectul care exista atunci
la prim`ria comunei, la [coal` [i la biseric`.
Eviden]iaz` conduc`torii comunei, pornind de
la primarul [i notarul comunei, apoi despre
preotul satului [i, \n mod special, \nv`]`torul, ca
factor important \n via]a cultural` a satului. Cu
7 ani mai târziu, \n 1939, comuna Galicea este
vizitat` de Armand C`linescu, doctor \n [tiin]e
21
filozofice [i prim-ministru al Guvernului
României, \n acea perioad`. Este n`scut \n
ora[ul Pite[ti, jude]ul Arge[, de care apar]ine [i
comuna Galicea. Rela]iile lui cu personalit`]ile
comunei Galicea \l determin` ca, \n septembrie
1939, s` viziteze comuna Galicea. Are o \ntâlnire
cu locuitorii galiceni, pe locul unde este constru-
it azi localul cel mare al {colii Galicea, \n curtea
casei familiei Petre S`ltea. Cuvântarea sa \ncepe
cu cuvintele marelui istoric, Nicolae Iorga,
spunând: „fere[te-te, popor al meu, c`ci mari
primejdii te a[teapt`!”. Aceasta prevestea con-
flagra]ia \n care se afl` Europa – \nceputul celui
de-al doilea r`zboi mondial. |n acela[i timp,
aminte[te \mplinirea a 100 de ani de existen]` a
primelor unit`]i [colare din comuna Galicea [i
decreteaz` \nfiin]area c`minului cultural din
comun`, atribuindu-i denumirea de „Lumina
plugarului”. Cu aceast` ocazie, doneaz` C`min-
ului Cultural un plug, cu grindei de fier, o grap`
[i o pr`[itoare din fier, ca model pentru agricul-
torii din Galicea. Prin aceasta, dorea s` demon-
streze calitatea superioar` a acestor unelte pen-
tru a \nlocui plugul cu grindei din lemn, grap`
din m`r`cini sau pr`[itoarea cu grindei din
lemn. La câteva zile dup` vizita efectuat` \n
Galicea, \[i g`se[te sfâr[itul vie]ii \n gloan]ele
legionarilor din Bucure[ti \n momentul când
cobora \n ma[in` de la actuala Academie
Militar` spre Facultatea de Ma[in`. Vizita aces-
tor personalit`]i \n comuna noastr` ne
dovede[te c` \nc` din timpurile vechi, se bucur`
de un \nalt prestigiu. Ea, \n tot timpul a fost un
centru unde s-au desf`[urat activit`]i culturale
cu participarea comunelor din vecin`tate.
Aceste evenimente trebuie s` ne \mb`rb`teze [i
s` ne sim]im mândri de prestigiul comunei
Galicea, din care facem parte. „ |nv`]`tor
Valeria Ceau[escu
22 istorie

Memoriu justificativ
privind stema
comunei Galicea
istorie
Date despre localitate
Prima atestare documentara gasita este din
anul 1477, luna iunie, data la Floresti de catre
Basarab cel Batran, domnul Tarii Romanesti,
care ii intareste lui Badea si Ioan ocina din
Nanasesti. Prin acest hrisov, domnul da lui
Badea si Ivan ocina lui Bratila (provenienta
numelui satului Bratia). |n 1489, Vlad
Calugarul daruieste manastirii Cozia partea din
ocina Nanasestilor, satul de la gura Topologului,
partea lui Bila pentru 1400 aspri, cat si cele
doua mori de la Gura Topologului. |ncepand cu
secolul al VII – lea, documentele atesta satul
Flamanda (Valea Raului din 1962) cu denu-
mirea de Topolov si Manastirea ctitorita de
Teodosie Rudeanu, logofatul marelui domnitor
unificator de tara – Mihai Viteazul. Aici zac
osemintele lui Teodosie Rudeanu si ale sotiei
sale Stanca, in Biserica manastirii se afla doua
lespezi cu scrieri in slavona veche. Satul Galicea
este sat nou, atestat la 2 noiembrie 1745, iar
anterior purta denumirea de Galiciu, mentio-
nandu-se ,,Baiesii Topologului” si existenta
activitatilor de exploatere a aurului prin
spalarea nisipului extras din Topolog.
|n documentele vremii mai sunt atestate in sec.
IX Obstea de Mosneni la Cremenari si Clacasia
din satul Flamanda. In era moderna sunt ates-
tate gazduirea Pandurilor lui Tudor
Vladimirescu si retragerea lor dupa lupta de la
Dragasani din calea turcilor, ei fiind adapostiti
la Biserica Manastirii Flamanda. Sunt mention-
ate contributia Galicenilor la cumpararea unui
tun Essen in razboiul de Independenta de la
1848 cat si meseriasii care au construit podul de
peste Dunare de la Calafat, iar ulterior jertfele
din primul si al doilea Razboi Mondial, dar si
Rezistenta impotriva Comunismului si a
Colectivizarii agriculturii.
Asezare geografica si relief
Comuna Galicea se afla in partea central –
estica a judetului Valcea la intersectia coordo-
natelor 44 56 ‘ latitudine nordica si 20 15” longi-
tudine estica , la 25 Km. sud de Rm. Valcea si 40
Km. nord de municipiul Dragasani. Localitatea
este strabatuta de doua artere hidrografice prin-
cipale, Oltul si Topologul si are o suprafata de
25 Km.p. Comuna Galicea se afla din punct de
vedere geomorfologic pe o linie de tranzitie ce se
interpune intre Subcarpatii Getici ai Olteniei si
Podisul Getic, cu dealuri inalte si paralele
despartite de vaile Raului Topolog si ale Oltului
in partea de nord. In sudul localitatii se afla
Lunca Oltului , cu terenuri plane si nisipuri fer-
tile proprii agriculturii. Pe malul Oltului se afla
23
dealuri cu aspect de culmi plane pe care se
intind suprafete plane intinse. Dealurile sunt
strabatute de torenti care produc anumite erozi-
uni, ei fiind in parte amenajati prin lucrari
hidrotehnice. Vaile Topologului si Oltului se
deschid intr-un con la confluenta si sunt
suprafete plane si fertile, alternand cu Zavoaie
si stufarisuri.
Clima
Zona temperat – continentala cu variatii mici,
fiind atenuate de existenta dealurilor impadu-
rite, cu o medie anuala de 10, 2 grade si precipi-
tatii medii anuale de 671 l/m.p.
Solurile
Pe terasele superioare sunt soluri brune pod-
zolite cu fertlitate scazuta, iar pe versantii inalti
sunt regosoluri si soluri erodate plantate cu sal-
cami, molizi si pini.
In lunci sunt soluri brune dezvoltate din aluviu-
ni si foarte fertile pentru cultura, dar si soluri
neproductive de tip gelic.
Veggetatia
Vegetatia se compune din paduri de amestec
de foioase si conifere pe dealuri si din arbori de
plop si arin, salcii si rachita pe zavoaiele dealun-
gul raurilor. In zona de lunca mai cresc ierburi
xeromezofile si arbusti de maces si maracinisuri.
Fauna
Cuprinde specii de padure (vulpe, caprior,
mistret, rozatoare etc. ), dar si o serie de pasari
adaptate (bufnita, huhurez, fazan, cucul, priv-
ighetoarea, pasari migratoare etc. ). In zona de
lunca, pe malurile raurilor si in stufarisuri sau
papurisuri sunt adaptate specii de pescarusi,
rate si gaste salbatice, berze sau cormorani.
Organizare teritoriala
Comuna Galicea are 6 sate componente si 3
catune, intrand in componenta sa si fosta comu-
na Cremenari incepand cu anul 1968.
Localitatea este strabatuta de trei drumuri jude-
tene care o leaga de orasele Rm. Vâlcea, Babeni,
Dragasani si localitatile limitrofe precum si dru-
muri comunale si vicinale care fac legatura din-
tre satale si catunele componente .
C M Y K
24
Structura populatiei
Populatia in 2006 era de 4205 persoane,
sporul natural intrand in declin incepand cu
anul 1977 cand erau inregistrate 4954 persoane.
Populatia activa in anul 2006 cuprindea 2386
persoane, majoritatea fiind angajati la unitatile
economice de la Rm. Valcea, Govora si Babeni,
dar o pondere insemnata lucreaza in agricul-
tura, firme private si institutiile din localitate.
Se constata in ultimii ani o imbatranire a popu-
latiei si migratia tinerilor catre orase sau migra-
tia in strainatate pe motivul castigurilor materi-
ale mai avantajoase.
Descrierea si semnifi-
catia stemei comunei
Galicea
Stema comunei Galicea: scut medieval
istorie
romanesc traversat pe partea mediana de un
chevron auriu care incadreaza cinci clopote
verzi. Deasupra scutului se afla postat un turn
crenelat, iar in partea superioara a scutului, in
interior sunt doi cocori arginti cu cate o piatra
in gheare. In registrul inferior al scutului se gas-
este un tei verde asezat pe o colina. Coroana
murala cu un turn crenelat reprezinta rangul
localitatii, respectiv localitate rurala. In partea
superioara a scutului se gasesc doi cocori argin-
tii care simbolizeaza satul Cocoru, acestia tin in
gheare cate o piatra – simbolul vigilentei. In
partea mediana a scutului se afla un chevron
auriu sub forma unui deal care simbolizeaza
formele de relief colinare si ocupatia locuitorilor
de extragere a aurului de pe raurile intrerioare
(Olt si Topolog) si faptul ca localitatea este stra-
batuta si incadrata de acestea, chevronul are
aplicate in interior 5 clopote verzi care reprezin-
ta cele 5 biserici, verdele reprezentand vegetatia
bogata a locurilor. La baza scutului, in registrul
inferior se afla pe o colina verde un tei inverzit,
simbolul satului Teiu, cu asezarea lui colinara .
„ Secretar – Obogeanu Gheorghe
C M Y K

invatamant 25

Punctele forte
ale ªcolii din
Galicea
[colii
- L`rgirea
ofertei de for-
mare continu`
a personalului
didactic
- Cadre
didactice
tinere cu spirit
întreprinz`tor
- Exist`
tradi]ia pentru
un înv`]`mânt
de calitate
-
Parteneriate
cu comuni-
tatea local`,
poli]ie, biser-
ic`, ONG-
World Vision
- Telefonie
fix` [i mobil`
- Baza material` existent` cultural-educative în comunitate. - Internet
în cea mai mare parte - Biblioteci [colare cu 4500
- Cadre didactice calificate PUNCTE SLABE volume
la toate obiectele din curriculum - Multiple posibilit`]i de
- Num`r mare de cadre - Programe [colare prea formare
didactice cu gradul didactic I înc`rcate - Un climat ridicat de sigu-
- Cadre didactice - Inexisten]a unor echipa- ran]` fizic` [i psihic` în [coal`
perfec]ionate prin stagiile de for- mente [i mijloace de înv`]`mânt AMENIN}~RI
mare în problema reformei moderne
- Disponibilitatea cadrelor - Lipsa de programe educa- - Sc`derea popula]iei
didactice pentru formarea con- tive informative [colare, cu implica]ii multiple
tinu` - Profesorii nu folosesc per- - Insuficienta diversificare
- Existen]a planurilor de manent strategii didactice mod- [i adecvare a curriculumului la
înv`]`mânt, a programelor erne decizia [colii, la cerin]ele [i solic-
[colare alternative, curriculare – - Lipsa de interes a unor it`rile p`rin]ilor
manuale, caiete de lucru, ghiduri, elevi - Sc`derea interesului pen-
culegeri de probleme etc - Lipsa de implicare a tru [coal`
- Existen]a în [coal` a unei p`rin]ilor în via]a [colii - Slaba motiva]ie financiar`
re]ele de calculatoare - Cadre didactice navetiste a cadrelor didactice
- Existen]a unor elevi dorni- - Slaba motivare a cadrelor - Nivelul de educa]ie în
ci de performan]` didactice multe familii este sc`zut, condi]ii
- Num`r mare de copii tal- - Rutina la unele cadre igienico-sanitare precare în famili-
enta]i la sport, muzic`, dans didactice ile unor elevi
- Num`r mare de copii care - Conservatorismul, rezis- - Cadre didactice care man-
continu` înv`]`mântul liceal ten]a la schimbare ifest` dezinteres pentru propria
- Existen]a în [coal` a dou` dezvoltare profesional`
biblioteci [colare OPORTUNIT~}I
- Parteneriat cu Organiza]ia - Descentralizare [i - Sc`derea implic`rii fami-
Cre[tin-Umanitar` World Vision autonomie institu]ional` liei în via]a [colii
- Realizarea de activit`]i - Curriculum la decizia Floroiu Lauren]ia,
director {coala I-VVIII Galicea
26 divertisment

Colectiv redactional
Editori-[efi: VICEPRIMAR
UDREA FLOREA; PRIMAR
NAFLIU ION
secretari de redac]ie: OBOGEANU
GHEORGHE, {I}OIU ALINA
MIHAELA- COORDONATOR CEN-
TRU COMUNITAR
Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE,
jurnalist PRO ExpreS
Redactori:
Religie: P.C. PREOT PROF. ION
TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI
FLORIAN, POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER AGRONOM
IACOB CONSTANTIN
Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-
VIII FLOROIU LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
curiozitati 27
- EL BULLI, rata îmb`trânirii popula]iei. O persoan` din 20, de peste
CEL MAI BUN 65 de ani, [i o persoan` din cinci, peste 80 de ani, are o
RESTAURANT form` de demen]`. Aproximativ dou` treimi din cei afec-
DIN LUME ta]i au boala lui Alzheimer. Nu exist` leac pentru
Revista demen]`, iar cei care sufer` de aceast` boal`, au nevoie de
Restaurant îngrijire crescând` pe m`sur` ce boala avanseaz`.
Magazine a - Renumitul
desemnat restau- muzeu Hermitage
rantul spaniol El din Sankt-
Bulli ca fiind cel Petersburg are
mai bun din câteva zeci de
lume. Distinctia angaja]i de ras`...
este oferita pen- felin`. Este vorba
tru al treilea an consecutiv. Restaurantul El Bulli si-a de o mic` armat`
inceput istoria de la un mic teren de golf înfiintat în anul de pisici, îns`rci-
1961, care a fost apoi transformat într-un beach bar (în nate s` protejeze
1963). In 1964 apare primul restaurant numit El Bulli. operele de art`
Între anii 1970 si 1975 restaurantul El Bulli inregistreaza de [obolani.
progrese, fiind din ce în ce mai apreciat, pentru ca, în Serviciul a fost
1976, sa-i fie decernata Steaua Michelin, o distinctie desti- înfiin]at înc` de
nata restaurantelor de mare clasa. Astazi in bucataria lui pe vremea ]arilor, iar tradi]ia este p`strat` [i acum, de[i,
restaurantului El Bulli lucreaza 42 de bucatari, condusi prin muzeu, nu a mai fost v`zut, de foarte mult` vreme,
de Ferran Adria, bucatarul sef, care este si proprietarul nici un [obolan. Muzeul Hermitage este unul din cele mai
restaurantului. mari [i mai bogate muzee ale lumii, unde pot fi v`zute o
- PARCUL mul]ime de capodopere. Nu toat` lumea [tie c` protec]ia
NICOLAE acestora este asigurat`, între altele, de vreo 50 de pisici,
ROMANESCU, angajate cu acte în regul` ale muzeului. Povestea lor
AL TREILEA începe în 1745, când ora[ul Sankt-Petersburg, ridicat de
PARC NATUR- pu]in` vreme, era infestat de [obolani. Împ`r`teasa
AL DIN Elizabeta, fiica lui Petru cel Mare, a ordonat atunci,
EUROPA printr-un decret, s` fie aduse din provincie pisicile cele
mai mari [i mai pricepute la vânarea rozatoarelor. Apoi,
Parcul “Nicolae Ecaterina cea Mare le-a adus în Palatul de Iarn`. Au stat
Romanescu” din aici pân` la Asediul Leningradului, când multe au
Craiova este al disp`rut. Dar dup` r`zboi, au fost aduse în ora[ alte pisi-
treilea parc nat- ci, din diferite p`r]i ale Rusiei. Ast`zi, pisicile tr`iesc în
ural ca marime subsolul palatului, iar doi angaja]i au sarcina s` le poarte
din Europa. de grij`. Ele sunt ]inute la distan]` de s`lile de expunere,
Parcul se intinde pe o suprafata de 90 de hectare si a fost dar nu au un ad`post permanent, ci î[i fac culcu[ul pe
realizat incepand cu anul 1900 la initiativa primarului de unde pot, tolerate [i chiar r`sf`]ate de func]ionari. Pisicile
atunci al Craiovei, Nicolae Romanescu. Dupa nu au mare lucru de f`cut, deoarece, pentru mai mult`
achizitionarea terenului de la Printul Gheorghe Bibescu, siguran]`, administra]ia a luat [i m`suri moderne
in 1900 constructia parcului a inceput un an mai tarziu, împotriva [obolanilor. Fericirea lor nu are decât o singur`
sub conducerea arhitectului francez Emile Rendont, par- umbr`: pentru a nu se înmul]i peste m`sur`, toate sunt
cul fiind inaugurat pe 29 septembrie 1903. Constructorii castrate. Num`rul lor r`mâne totu[i constant, deoarece la
parcului au folosit metode indraznete pentru anul 1900, muzeu sunt mereu aduse pisici orfane, adunate de pe
au fost aclimatizati sute de arbori din specii rare, au fost str`zi…
ridicate constructii cum sunt podul suspendat si castelul - Romanul Aurel Raileanu, nascut in Bucuresti, a acceptat
medieval, au fost mestesugite cateva podete din beton care invitatia tabloidului bri-
imita scoarta de copac. Punctul central al parcului este tanic The Sun de a fi
lacul intins pe patru hectare. Tot din suprafata parcului supus unor teste complexe,
face parte si un hipodrom, intins pe 20 de hectare. Parcul efectuate la Colegiul
“Nicolae Romanescu” gazduieste una dintre cele mai Imperial din capitala bri-
vechi gradini zoologice din tara, inaugurata in anul 1906. tanica. Aurel, supranumit
Colectia de animale numara la inceput doar cateva specii: si romanul magnet, dis-
ursii carpatini, cerbi si pauni. In anii ‘60 gradina zoologi- pune de capacitatea extra-
ca din Craiova a fost populata cu lei, maimute si struti, ordinara de a tine lipite de
pentru ca, dupa ‘89, sa fie aduse lame, jaguari, struti piept si de fata tot felul de
africani, chiar si tigri. obiecte metalice.
- Mai mult de 1,7 mil- Profesorul Russell
ioane de britanici vor Cowburn a explicat ca
suferi de demen]` “tipul de forta necesara
pân` în 2051, pentru lipirea unei linguri
antrenând costuri de de corp ar trebui sa fie de
miliarde de lire ster- cel putin 100 de ori mai
line în fiecare an, mare decât câmpul mag-
potrivit exper]ilor netic al pamântului”.
London School of
Economic [i ai Masuratorile n-au
Institutului psihiatric.
Guvernul de la detectat vreun magnetism
Londra a salutat
rezultatul cercet`rii, neobisnuit în corpul lui Aurel, care este de meserie
afirmând c` lupta împotriva acestei afec]iuni psihice este fizioterapeut. “Abilitatile lui pot fi generate chimic sau de
considerat` deja o prioritate. În prezent, aproximativ
700.000 de persoane – o persoan` din 88, în Marea ceva existent în pielea sau muschii lui”, a spus profesorul.
Britanie – sufer` de demen]`, costurile anuale fiind de 17
miliarde de lire sterline. Se estimeaz` c` num`rul total de Dar n-a facut decât sa sporeasca si mai mult misterul. Cu
persoane care sufer` de demen]`, în Marea Britanie, va
cre[te la 940.110 din 2021, respectiv 1.735.087 în 2051 - o aceasta ocazie s-au facut si primii pasi pentru recunoast-
cre[tere de 154% fa]` de prezent - ceea ce va însemna c`
demen]a va afecta vie]ile a aproximativ una din trei per- erea performantei romanului in Cartea Recordurilor.
soane, fie ca suferind, ca îngrijitor sau rud`. Exper]ii con-
sider` c` aceast` cre[tere îngrijor`toare este provocat` de
 28 voie buna

B A N C U R I . . . BAN
„-Domnule Georgescu… - Domn doctor acum pot sa ridic lucruri, dar nu
-Ce este,domnule portar? pot sa ridic banii.
-Mai devreme v-a cautat cineva.A spus ca revine.
-Cine? „Indianul Pana de caucic il intreaba intr-o zi pe
-Tinerelul care va cauta. tatal sau.
-Baiatul meu! - Tata, de ce pe fratele mai mare il cheama pana
-Mi se plangea ca nu dormise toata noaptea. de vultur?
-Nu-i baiatul meu! Pentru ca atunci cind s-a nascut a trecut pe
-Cica,invatase… desupra lui un vultur de la care cazut o pana fix
-Baiatul meu! in capul lui.
-Ultimele dansuri la moda. - Bine, dar pe cel mjlociu de l-ati botezat Pana de
-Nu-i baiatul meu! cocos...
-I-am cerut o tigara,dar spunea ca nu fumeaza… - Pentru ca atuci cind a venit pe lume, un cocos
-Baiatul meu! sarind la bataie cu altul, din rafuiala lor a sarit o
-Decat “KENT” si nu gasise nicaieri. pana fix in capul fratelui tau mijlociu.
-Nu-i baiatul meu! - Atunci de ce eu ma numesc Pana de cauciuc?
-S-a dus pana la bufetul lacto-vegetarian… Pentru ca inainte sa te nasti tu mi s-a spart cau-
-Baiatul meu! ciucul!
-Sa dea un telefon de acolo unei fete.
-Nu-i baiatul meu! „2 fantome stau de vorba. Una dintre ele spune:
-Lasase cica niste carti la ea… - Ba tu crezi in oameni?
-Baiatul meu!
-De poker. „Cercetatorii americani au inventat un robotel
-Nu-i baiatul meu! care in 5 minute prinde infractorii.
-Mi-a dat cinci lei… Au testat aparatul in China - in 5 minute, robot-
-Baiatul meu! elul a prins 10 infractori.
-Sa-i spun cine era o tanara de la noi,care tocmai In Romania, in 5 minute, robotelul a fost furat.
iesea.
-Nu-i baiatul meu! „Un iluzionist lucra pe un vapor. In fiecare sap-
-Avea parul tuns scurt… tamana dadea o reprezentatie. De fiecare data
-Baiatul meu! spectatorii erau altii, asa ca isi permitea sa faca
-Fata!Tanarul purta plete. mereu aceleasi scamatorii. Singura problema era
-Nu-i baiatul meu! papagalul capitanului, care incetul cu incetul a
-A,uitati ca vine… inceput sa priceapa care sunt trucurile. Si, la un
-Baiatul meu! moment dat, s-a apucat sa dezvaluie secretul in
mijlocul fiecarei reprezentatii:
„Un pitic intra intr-o farmacie si cere o aspirina. - Aaaa, uitati, nu e aceeasi palarie!
Farmacista il intreaba: - Aaaa, uitati, florile sunt ascunse sub masa!
- Sa v-o impachetez? - Aaaa, uitati, are ascunse niste carti in
- Nu, lasati, am s-o rostogolesc pina acasa! maneca!... si asa mai
departe. Iluzionistul se enerva de fiecare data,
„2 betivi se cearta deoarece nu stiu cate luni dar n-avea
sunt pe cer. ce face. La un moment dat vaporul se scufunda,
-Este o singura luna pe cer, spuse primul betiv. supravietuind doar iluzionistul si papagalul.
-Ba nu! Sunt doua luni pe cer! Timp de cateva zile, plutind fiecare pe o scan-
Din sensul opus vine un alt betiv. Cei 2 il intrea- dura, s-au privit plini de dusmanie, fara sa scoa-
ba: ta vreun cuvant. Pana la urma, papagalul zice:
-Cate luni sunt pe cer? - OK, ma dau batut. Unde e vaporul?
Betivul zise:
-Aaaa... Dar de pe care rand? „Domnule director,
Avand in vedere ca sunt singura angajata din
„Unul, beat manga, opreste un trecator: firma care nu v-a dat in judecata pentru hartuire
-Buna Mihai, cat te-ai schimbat de cand nu te- sexuala, va dau in judecata pentru discriminare.
am mai vazut! Cu stima, Florica.
-Dar nu ma cheama Mihai, protesteaza treca-
torul. „Un tanar cumpara o cutie de Viagra. Ajunge
-Fantastic, ti-ai schimbat si numele! acasa, si din greseala, papagalul manca toate
pastilele! Tanarul, nestiind cum sa-l scoata din
„Un om ii spune doctorulu-i: calduri, il baga in congelator.
- Domn doctor nu pot sa ridic nimic! Dupa cateva ore, isi aminteste si de papagal, pe
Doctorul ii da un tratament, iar dupa o sapta- care il uitase in congelator. Deschide usa si vede
mana omul ii spune: papagalul transpirat tot. Tanarul, mira, il intreaba:
VOIE BUNA 29

CURI... Maxima Lunii

- Ce-ai facut ma??? Cum de esti asa transpi-
rat??? Papagalul, stergandu-si sudoarea de pe
|n Romania,
cioc:
- Tinere, nici nu ai idee cat de greu e sa cra-
canezi puii astia congelati! vineri se lucreaz`
„Doua veverite priveau o cioara in zbor:
-Oare de ce caraie? intreaba una.
-Schimba vitezele! ii raspunde cealalta.
pan` joi, iar luni
„Stau trei lilieci într-o pestera. Unul îsi ia
zborul, se aud sunete ciudate si se întoarce plin
de sînge!
lucrul \ncepe
- Ce ai facut? îl întreaba ceilalti doi.
- Vedeti voi pe dealul ala o turma de oi? Le-am
supt sîngele!
Al doilea îsi ia zborul, se aud urlete si se întoarce
mar]i!
si mai plin de sînge!
- Ce ai facut? îl întreaba cailalti doi.
- Vedeti voi peste dealurile alea o turma de vaci?
Le-am supt sîngele!
Citat celebru...
Al treilea îsi ia zborul, zbang... si se întoarce plin
de sînge din cap pîna-n picioare.
- Ce ai patit? îl întreaba ceilalti doi.
"Sunt roman si ca roman ma
- Vedeti voi clopotul bisericii din fata? socot buricul pamantului. Ca
- Da!
- Eu nu l-am vazut!
daca n-as fi roman n-as fi nimic.
Nu ma pot imagina francez,
„Intr-o zi, prospat intors de la gradina zoologi- englez, german, adica nu pot
ca, Ion trece pe la Petre.
- Petre, tu stii cum arata zebra?
- Nu ma!
extrapola substanta spiritului
- Stii magarul lui vasile? meu la alt neam. Sunt roman
- Da ma!
- Asa arata si zebra, numai ca are o dunga nea-
prin vocatie, ca altfel nu pot sa
gra una alba. Dar sti cum arata girafa? ies. Tot ceea ce gandesc devine
- Nu ma!
- Stii magarul lui Vasile? romanesc" - Petre Tutea
- Da ma!
- Asa arata si girafa, numai ca are picioarele de
vreo 5m si gatul de 4m. Dar Stii cum arata un Caricatura
hipopotam?
- Nu ma!
- Stii magarul lui Vasile?
lunii
- Da ma!
- Pai nu seamana deloc cu hipopotamul!
„De ce nu stiu blonde sa scrie nr. 11?
Pentru ca nu stie pe care 1 sa il puna primul.
„ Trei blonde mai in varsta stau de vorba la o
cafea:
Prima: Auziti fetelor, eu de la o vreme am
inceput sa uit. Daca ma trezesc si ma ridic din
pat, nu stiu daca este seara sau dimineata!
A doua: Asta nu-i nimic, sa vezi ce mi se intam-
pla mie. Cand sunt pe la jumatatea scarii in
bloc, la un moment dat ma opresc si ma gandesc
daca trebuie sa urc sau sa cobor!?
A treia: Pe mine m-a ferit Dumnezeu de prob-
leme din astea inca! Bat in lemn, nu cumva sa
patesc asa ceva - si isi tranti trei castane in cap,
dupa care, grabita, fugi spre usa, intreband in
gura mare:
- Daaa, cine e?
 30 divertisment

educaþie plasticã

1.Ro[u, galben, albastru sunt culori primare sau……………….

2.Amestecând ro[u cu galben ob]inem…………………………
3.Oranj, verde, violet sunt culori secundare sau………………..
4.Ro[u, galben, oranj sunt culori……………………………….
5.Sunt folosite pentru picturi, \n diferite nuan]e………………..
6.Ro[u-vverde, galben-v
violet, albastru-ooranj sunt grupe de culori……………………….
7.Complementara culorii verde…………………………………
8.Albastru, verde, violet sunt culori…………………………….
9.Complementara culorii galben………………………………..

A-B
B Alb [i negru sunt…………………………………………..
literatura
Întrebãri
angoasante...
Ma cuprinde teama de neant;
Cine stie unde ne vom duce?...
Se va mai gasi gasi vreun loc vacant?
Ca pe-aici, mai fi-va somnul dulce?
Spiritul odihna nu mai are;
Va haladui la infinit?
Vom gasi in Ceruri alinare?
Sufletul nu va mai fi ranit?
Vor fi toti frumosi si intelepti?
Fanfaronii se vor da in spectacol?
Nu vor jindiu? Vor fi corecti?
Vor fi Parce? Va mai fi Oracol?
Vor fi sefi turnatoei de veghe
Si parinti, umili pensionari?
Va trona coruptia in lege,
Blestemand ca-s prea multi demnitari?
Opozanti, manele si partied
(Sa fereasca sfantul!) vor mai fi?
cei damanti, cu fetele livide,
31
Se vor rasfata in sindrofii?
Raiul mult visat, nu cel banal,
Va avea nevoie de bucate,
De subventii, ori de tribunal,
De reforme si de sanatate?
Vor convietui savanti cu prosti?
Toti vor fi ca unul strict egali?
Vor mai fi ca astazi inegali?
Vor dispare teroristi si osti?
Va sufla prin banci vantul, vandali?
Intr-o armonie ideala
O vor duce cei cuminti in Rai?
Pacatosii,-n gheena infernala
Fi-vor, pentru Tartacot, cobia?
Traiul pe pamanat fiind incert
Chiar speranta pare a fi goala,
Iar, nesiguranta, hat, “discret”,
Duce spre o tinta abisala.
prof. Gheorghe Mihai
C M Y K

comuna galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean