COLEGIUL NAṬIONAL ECONOMIC „THEODOR

COSTESCU”
DROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU
CERTIFICAREA
CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL IV

ANALIZA CERERII PENTRU PRODUSELE F.E.

CALIFICAREA TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI

ECONOMICE
CLASA a XII-a B

PROFESOR COORDONATOR,
BOȘTINĂ ELENA

ELEV,
CATANĂ GIGI PAUL

2022
 COLEGIUL NAṬIONAL ECONOMIC „THEODOR
COSTESCU”
DROBETA TURNU SEVERIN

ANALIZA CERERII PENTRU PRODUSELE F.E.

CALIFICAREA TEHNICIAN ȊN ACTIVITĂȚI

ECONOMICE
CLASA a XII-a B

PROFESOR COORDONATOR,
BOȘTINĂ ELENA

ELEV,
CATANĂ GIGI PAUL

2022

1
 CUPRINS

Argument....................................................................................................................pag. 3

CAPITOLUL I. ELEMENTE CONCEPTUALE ALE CERERII DE MĂRFURI...pag. 5

1.1 Elementele distinctive ale cererii pe piaţă...............................................pag. 5
1.2 Caracterizarea cumpărăturilor.................................................................pag. 5

CAPITOLUL II. DIMENSIUNILE CERERII..........................................................pag. 7

2.1. Cererea individuală şi cererea pieţei.......................................................pag. 7
2.2. Relaţia dintre preţ şi cantitatea cerută.....................................................pag. 8
2.3. Curba cererii pieţei..................................................................................pag. 9
2.4. Elasticitatea cererii..................................................................................pag. 11

CAPITOLUL III. TIPOLOGIA CERERII DE MĂRFURI.......................................pag. 14

CAPITOLUL IV. FACTORI DE INFLUENŢĂ AI CERERII DE MĂRFURI........pag. 16

CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ………..………………………………………pag. 18

5.1. Prezentarea firmei……………………………………………………...pag. 18
5.2. Analiza evoluţiei cererii pentru serviciile F.E. Petrecerea Îngerilor S.A.pag.21
5.3. Măsuri privind sănătatea și securitatea muncii.......................................pag. 22
5.4 Măsuri privind prevenirea și stingerea incendiilor..................................pag. 22
5.5 Măsuri generale de protecția mediului....................................................pag. 23

Bibliografie................................................................................................................pag. 25

2
 Argument

Am ales aceasta tema pentru ca eu consider ca liantul care face legatura intre consum
si piata se asigura prin intermediul cererii de marfuri
În analiza cererii de mărfuri cuprinde trebuie avute în vedere următoarele trei
domenii: cadrul conceptual de definire a cererii de mărfuri, a conţinutului şi formelor ei
de manifestare; factorii care influenţează cererea de mărfuri şi cuantificarea acestei
influenţe si modelarea cererii de mărfuri prin luarea în considerare a influenţei în
complexitatea lor, a factorilor cuantificabili şi necuantificabili, în scopul determinării
evoluţiei ei viitoare.
Cadrul conceptual defineşte sensul teoretic şi pragmatic al cererii de mărfuri şi
prezintă elementele în raport cu care cererea este concepută ca o noţiune concretă, cu un
conţinut comercial de piaţă.
Sub acest aspect, noţiunea “cererea de mărfuri” se delimitează în cerere de mărfuri a
populaţiei şi cerere de mărfuri a firmelor şi a altor tipuri de societăţi comerciale.
Cererea de mărfuri, ca expresie a nevoilor de consum, este influenţată de o serie de
factori obiectivi şi subiectivi, care se determină reciproc.
Dintre aceştia, se remarcă: factorii economici (investiţii, oferta, venituri, preţuri);
demografici (numărul şi structura populaţiei pe vârste, sexe, profesii etc.), biologici,
psihologici (gusturi, preferinţe, moda, mediul social), sociologici, organizatorici (calitatea
activităţii comerciale, acţiuni promoţionale), sezonieri, conjuncturali.
De reţinut că, între modul de manifestare a factorilor respectivi şi cererea de mărfuri,
există raporturi de cauzalitate, de condiţionare şi funcţionale.
Cererea de mărfuri suferă influenţa unei multitudini de fenomene, fie cu caracter
general, fie specifice pieţei şi economiei de piaţă.
Unele dintre acestea se materializează în variabile ale căror evoluţii pot fi
cuantificate (de exemplu veniturile), alte fenomene cu greu pot fi cuantificate sau
prevăzute. În funcţie de natura nevoilor care o generează, cererea de mărfuri se
delimitează în cerere de bunuri finale şi cerere de bunuri intermediare.
Luându-se în considerare modul de satisfacere a diverselor nevoi, multitudinea
posibilităţilor de realizare a diferitelor trebuinţe, cererea de mărfuri cunoaşte forme
diferite de manifestare. Astfel, în funcţie de posibilitatea de manifestare a nevoilor se
distinge cererea efectivă şi cererea potenţială. După modul de manifestare în timp a
cererii de mărfuri, se delimitează: cerere curentă, periodică şi rară. După modul în care se
formulează şi se fixează asupra produselor, cererea poate fi fermă şi spontană. Din
punctul de vedere al modului în care evoluează în timp, cererea poate fi constantă,
crescândă sau descrescândă. În funcţie de gradul în care mărfurile participă la satisfacerea
trebuinţelor, cererea poate fi de bază, suplimentară şi complementară. După gradul de
corelare cu oferta, cererea poate fi satisfăcută şi nesatisfăcută.
Privită prin prisma posibilităţilor de cuantificare a relaţiilor consum-cerere, cererea
de mărfuri trebuie abordată în funcţie de următoarele aspecte:
- spaţiul în cadrul căruia consumatorul îşi manifestă atitudinea pentru anumite bunuri
sau servicii, ambele, prin natura lor, fiind substituibile;

3
 - cuantificarea utilităţii (globale şi marginale) prin valori cardinale şi ordinale,
consumatorul urmărind să-şi maximizeze suma utilităţilor pe care şi le poate însuşi, în
limita venitului de care dispune;
- stabilirea modului de derulare a procesului de alegere a produselor şi caracterizarea
cererii.
Cuantificarea factorilor de influenţă ai cererii de mărfuri se face prin metode
econometrice, care pot fi încadrate în trei categorii: constructive, de structură şi analitice.
În vederea stabilirii relaţiilor de calcul, în cadrul acestor modele, trebuie să se ţină seama
de tipul factorului de influenţă şi de natura dependenţei cererii.
În cadrul metodologiei de cuantificare a influenţei factorilor şi de determinare a
cererii de mărfuri prezintă importanţă elasticitatea cererii de mărfuri, care reprezintă
modul în care cererea reacţionează în contact cu factorii săi de influenţă, în special cu
veniturile şi preţurile. Cuantificarea elasticităţii se determină cu ajutorul coeficienţilor de
elasticitate, calculaţi ca raport între indicele sporului cererii şi indicele sporului factorului
de influenţă (în special, venitul şi preţul).
Pentru determinarea cererii în funcţie de complexul de factori formativi,
cuantificabili şi necuantificabili, se folosesc modelele bazate pe relaţiile matematice
dintre variabile şi metodele de cuantificare a influenţei, prin teste de semnificaţie sau
sisteme de scalare.

4
 CAPITOLUL I. ELEMENTE CONCEPTUALE ALE CERERII DE MARFURI

La modul general cererea este "conceptul care leaga cantitatile ce sunt

achizitionate de sacrificiile ce trebuie facute pentru a obtine aceste cantitati". Aceasta
definitie poate fi analizata atât din punct de vedere macroeconomic, prin care se asigura
necesitatile societatii în ansamblul sau, dar si din punct de vedere microeconomic prin
care cererea ofera firmelor existente pe piata noi oportunitati de afaceri.
În acest nivel de analiza microeconomic apare notiunea de "cerere a pietei" care
se poate defini ca "volumul total care va fi cumparat de catre o categorie de clientela data,
într-un sector geografic dat, în cursul unei perioade date, în anumite conditii de mediu si
ca rezultat al unui program de marketing bine definit".

1.1 Elementele distinctive ale cererii pe piata

Observam în conceptia lui Kotler o abordare mult mai complexa, în care putem
identifica opt elemente distincte ale cererii de piata:
1. Produsul - care trebuie identificat si definit în mod clar în functie de natura sa
si de categoria din care el face parte (de exemplu produse alimentare, îmbracaminte,
automobile, etc)
2. Volumul - reprezinta cantitatea totala ce ar putea fi achizitionata, masurata prin
unitati naturale si valorice (de exemplu tone, kilograme, litri, vagoane, etc)
3. Cumparatura - se refera la volumul de produse comandate, expediate, primite
sau consumate. Pe lânga volum, notiunea de cumparatura aduce în plus si referiri la
structura acestuia, ceea ce permite urmarirea în timp a evolutiei sale.
4. Clientela - particularizeaza cererea atât pe ansamblul pietei, cât si pe anumite
segmente ale acesteia (de exemplu în functie de variabile precum vârsta, sexul, nivelul
veniturilor, studii etc).
5. Zona geografica - orice cerere de produse se evalueaza în raport cu o anumita
zona geografica cum ar fi cartierele, orasele, judetele, regiunile, tarile, continentele, etc
6. Timpul - productia sau comercializarea produselor se integreaza într-un anumit
interval de timp, pentru a cunoaste atât capacitatea efectiva de absorbtie a pietei, cât si
evolutia sa estimativa în viitor (de exemplu: zile, saptamâni, luni, ani s.a.m.d.)
7. Mediul de marketing - reprezentat de structurile care caracterizeaza diferitele
zone geografice. Cererea unei piete este influentata de o serie de factori care nu pot fi
influentati de catre firma, printre care amintim: mediul social, politic, demografic,
cultural si tehnologic.
8. Actiunile de marketing - sunt factorii asupra caruia firma poate avea un
control direct prin intermediul actiunilor sale. Astfel de factori pot fi: pretul, promovarea,
canalele de distributie, cresterea calitatii produselor, cheltuielile de marketing etc.

1.2 Caracterizarea cumpărăturilor

Remarcam ca toate elementele cererii sunt masurabile în mod concret si ofera
posibilitati variate de cuantificare, localizare spatiala si delimitare temporara atât pentru
fiecare agent economic implicat într-un act de vânzare-cumparare (nivel microeconomic),
dar si pentru macrostabilizarea economica. Cu toate acestea, în abordarea cererii de
marfuri, subliniem diferentierea între cererea de marfuri, la modul general, si
cumpararea propriu-zisa, ca o expresie de materializare a acestei cereri.În general,

5
cererea are un continut predominant economic si este determinata de utilitatea si de
satisfacerea diverselor necesitati în functie de disponibilitatile financiare existente. Ea
reprezinta o materializare a nevoilor pentru bunuri si servicii, a puterii de cumparare si a
dorintelor, intentiilor si preferintelor cumparatorului. Orice neconcordanta între aceste
fenomene determina lipsa unei cereri efective, desi la un moment dat pot exista necesitati,
venituri disponibile sau intentii de cumparare. Cererea de marfuri se manifesta ca o suma
de cerinte particulare, în functie de preferintele si dorintele fiecarui consumator în parte.
Cumparatura propriu-zisa este influentata pe de o parte de factori obiectivi
(existenta ofertei, puterea de cumparare, nevoia reala a unui anumit produs, etc), dar si de
factori subiectivi precum dorintele, preferintele care determina comportamentul
cumparatorului. Notiunea de cumparatura este utilizata frecvent în cadrul cererii deoarece
cumparaturile efectuate la un moment dat vor influenta evolutia ulterioara a cererii sub
aspectul volumului, structurii sau a continutului acesteia. În final toate aceste elemente
privind volumul si structura cumparaturii permit identificarea elementelor cererii care se
regasesc în dimensiunile ofertei.
Aceasta diferentiere între cererea de marfuri si cumpararea propriu-zisa prezinta
un interes deosebit din punct de vedere comercial, deoarece transformarea cererii de
marfuri în cumparaturi efective reprezinta obiectivul fiecarui agent economic, indiferent
de natura activitatii sale.
Cererea de marfuri reprezinta forma de materializare a nevoii reale de cumparare
si cuprinde:
- bunuri si servicii destinate consumului final, al carui beneficiar este individul;
- bunuri si servicii destinate consumului intermediar, al carui beneficiar este
individul sau întreprinzatorul colectiv: firme, întreprinderi, societati, etc.

6
 CAPITOLUL II. DIMENSIUNILE CERERII

Intr-o economie libera cea mai mare parte a bunurilor si serviciilor ajung la
consumatori prin mijlocirea pietei. Prin intermediul pietei, cumparatorii, ca purtatori ai
cererii, si vanzatorii, ca purtatori ai ofertei, se intalnesc si comunica in vederea
schimbului de bunuri si servicii.
Analiza cererii si ofertei permite intelegerea modului de stabilire a preturilor
bunurilor si serviciilor pe diferite piete precum si a influentei acestor preturi asupra
cantitatii tranzactionate.
Pentru a analiza modul cum functioneaza pietele, trebuie mai intai intelese
conceptele de cerere si oferta.
Incepem studiul asupra pietelor prin examinarea comportamentului
cumparatorilor. In acest sens, vom vedea cum pretul determina cantitatea ceruta dintr-un
bun si care sunt ceilalti factori care determina cererea.

2.1. Cererea individuala si cererea pietei

Cererea reprezinta cantitatile dintr-un bun sau serviciu pe care un consumator
poate si este dispus sa le achizitioneze de pe piata la niveluri diferite de pret, ceteris
paribus.
Cererea reprezinta relatia intre diferitele preturi posibile ale unui bun si cantitatile
din bunul respectiv care pot fi cumparate. Ar fi fals sa admitem, fara nici o precizare, ca
cererea de autoturisme intr-o tara este de x milioane unitati. Acest numar reprezinta
cantitatea posibil de cumparat tinand seama de preturile autoturismelor, de veniturile
cumparatorilor dar si de ansamblul conditiilor economice din cursul perioadei respective.
Daca preturile ar fi mai mici, cu siguranta cantitatea ceruta ar fi mai mare. In plus, pretul
nu poate constitui singura explicatie a alegerilor consumatorilor. In acest sens, se mai
retin drept cauze orarul magazinelor, amplasarea acestora, spiritul de economisire al
familiilor precum si comp 232g66c ortamentul vanzatorilor.
Economistii utilizeaza sintagma ceteris paribus pentru a semnifica faptul ca toate
variabilele relevante, exceptand cele studiate in acel moment, sunt mentinute constante.
Fraza in latina inseamna “toate celelalte conditii raman neschimbate”. De aceea, atunci
cand definim termenul de cerere doar relatia pret-cantitate ceruta este evidentiata, alti
factori de influenta fiind considerati, in acel moment, constanti.
Pe orice piata, ceteris paribus, exista o relatie de inversa
proportionalitate intre pretul unui bun (P) si cantitatea solicitata (Q) de
cumparatori. Atunci cand pretul creste, cantitatea ceruta scade. Si invers, scaderea
pretului este insotita de cresterea cantitatii cerute. In cazul de fata, pretul apare ca o
variabila independenta, iar cantitatea ceruta este variabila dependenta. Aceasta
relatie intre pret si cantitatea ceruta este valabila pentru cele mai multe bunuri din
economie si, fiind atat de raspandita, economistii o numesc legea cererii.
Un asemenea efect al modificarii pretului asupra cantitatii cerute reprezinta o
reactie asteptata deoarece:
- daca pretul bunului analizat scade, iar preturile altor bunuri raman constante
(clauza ceteris paribus spune aceasta) oamenii vor substitui in favoarea bunului mai
ieftin;

7
 - cand pretul bunului analizat scade, iar venitul si preturile altor bunuri raman
neschimbate, oamenii se simt mai bogati. In consecinta, ei isi vor folosi puterea de
cumparare suplimentara pentru a achizitiona mai multe bunuri, inclusiv din cel al carui
pret s-a redus.
Relatia dintre evolutia pretului si cantitatea ceruta se poate ilustra cu ajutorul unui
tabel (tabelul 4.1), unei functii sau unui grafic (figura 4.1).

2.2. Relatia dintre pret si cantitatea ceruta

Tabelul 1
Pretul Cantitatea ceruta
1 9
2 8
3 7
4 6
5 5
Functia cererii, pentru cazul liniar, este de forma Q = a – bP, unde a si b sunt
coeficienti pozitivi. Un caz particular de functie a cererii, corespunzator datelor din
tabelul 4.1, este de forma Q = 10 - P (a este 10, iar b este egal cu 1).
Curba cererii constituie o reprezentare grafica a relatiei dintre pretul unui bun si
cantitatea solicitata de un cumparator. Pretul este figurat pe axa verticala, iar cantitatea
ceruta pe axa orizontala. Acest mod de reprezentare vine de la Alfred Marshall care a
privit curba cererii din punct de vedere al vanzatorului. Vanzatorul ar putea sa se intrebe
“Daca eu produc x unitati dintr-un bun care ar fi cel mai mare pret la care pot vinde
fiecare unitate?”. Astfel, din punct de vedere al vanzatorului, cantitatea este variabila
independenta si atunci isi gaseste locul pe abscisa, iar pretul este variabila dependenta si
este reprezentat pe ordonata.
Curba cererii este descrescatoare, iar panta este negativa. Aceasta este justificata
de legea cererii. Daca cantitatea ceruta creste la scaderea pretului, atunci curba care
reflecta o asemenea relatie trebuie sa fie inclinata spre in jos, de la stanga la dreapta. In
general, nu exista nici un motiv pentru ca o curba tipica a cererii sa aiba
pantaconstanta sau relatia intre pret si cantitate sa fie liniara. Pentru simplificarea
prezentarii, curbele cererii sunt deseori trasate in acest mod.
Privita la nivelul unui singur cumparator, curba anterioara reprezinta curba cererii
individuale (individ, firma). Exista probabil alti n - 1 cumparatori, fiecaruia
corespunzandu-i o alta curba a cererii, avand un comportament relativ specific. In mod
normal, toti cumparatorii vor reactiona prin reducerea cantitatii cerute la cresterea
pretului. Si invers, vor spori aceasta cantitate daca pretul bunului se reduce.
Pentru a analiza modul cum functioneaza pietele economistul este interesat intr-o
mai mare masura sa cunoasca cererea pietei pentru un bun decat cererea individuala.
Cererea pietei rezulta din insumarea cererilor individuale pentru un anumit bun.
In mod analog cu cazul anterior, relatia dintre evolutia pretului si cantitatea ceruta
de ansamblul cumparatorilor se poate ilustra cu ajutorul unui tabel, unei functii sau unui
grafic.

8
 2.3. Curba cererii pietei
Curba cererii pietei pentru un bun indica deci cantitatile diferite din acel bun pe
care consumatorii in ansamblul lor pot si sunt dispusi sa le achizitioneze de pe piata la
niveluri diferite de pret. Si in acest caz, cantitatea cumparata dintr-un bun este functie
descrescatoare in raport cu pretul sau.
Factorii cererii
Curba cererii surprinde relatia dintre pret si cantitatea ceruta. Ea cuprinde
numeroase perechi pret-cantitate pentru un anumit set de circumstante. Deci, unui singur
pret ii corespunde o singura valoare pentru cantitatea ceruta. Modificarea pretului
conduce la o modificare in sens opus a cantitatii cerute, ceea ce se traduce printr-o
miscare de-a lungul curbei cererii.
Clauza ceteris paribus presupune ca alti factori cu influenta asupra cererii nu se
modifica. In realitate, toti acesti factori nu raman constanti in timp, iar modificarea lor
determina schimbarea cererii.
Factorii cererii unui bun, altii decat pretul acestuia, sunt:
- preturile altor bunuri
- venitul consumatorilor
- preferintele (gusturile) consumatorilor
- asteptarile consumatorilor
- numarul consumatorilor
- politica guvernamentala
- factorii sezonieri
O modificare intr-unul din factorii cererii, altul decat pretul bunului analizat, va
antrena deplasarea curbei intr-un sens sau altul. In acest caz, curba cererii va surprinde tot
o relatie pret-cantitate, insa putin schimbata deoarece “celelalte conditii” s-au modificat.
Daca mai mult dintr-un bun este cerut pentru fiecare nivel de pret, atunci curba
cererii se deplaseaza spre dreapta (figura 4.3 a). Aceasta inseamna cresterea cererii.
Daca mai putin dintr-un bun este cerut pentru fiecare nivel de pret, curba cererii
se deplaseaza spre stanga (figura 4.3 b). Aceasta inseamna reducerea cererii.
Sa analizam in continuare fiecare dintre conditiile cererii:
a) preturile altor bunuri
Doua bunuri se pot afla intr-o relatie de substituibilitate, complementaritate sau
neutra. Pentru doua bunuri substituibile (doua marci de petrol, carnea de vita si carnea de
pui, untul si margarina, biletele de cinema si casetele video inchiriate), modificarea
pretului unui bun va determina modificarea in acelasi sens a cererii celuilalt bun. De
exemplu, cresterea pretului carnii de vita va face ca cererea pentru carnea de pui sa
creasca. Curba cererii de carne de pui se va deplasa spre dreapta.
In cazul bunurilor complementare (computerele si software-ul, autoturismele si
benzina), modificarea pretului unui bun va conduce la modificarea in sens opus a cererii
celuilalt bun. De exemplu, cresterea pretului la benzina va conduce la reducerea cererii de
autoturisme. Curba cererii de autoturisme se va deplasa spre stanga.
In cazul bunurilor aflate in relatie neutra modificarea pretului unui bun nu
afecteaza cererea celuilalt bun.
Proprietatea a doua bunuri de a fi substituibile sau complementare depinde si de
atitudinea cumparatorilor fata de ele nu doar de proprietatile bunurilor in sine. Pentru unii
consumatori branza si carnea de vita sunt substituibile datorita aportului de proteine, in

9
timp ce pentru altii nu sunt. Unii consumatori considera hamburgerii cu branza drept
bunuri complementare, in timp ce pentru alti consumatori o asemenea relatie nu este
posibila.
Referitor la efectele schimbarilor in preturile altor bunuri, in afirmarea legii
cererii are importanta pretul unui bun relativ la pretul altor bunuri. In timpul perioadelor
de inflatie, nivelul mediu al tuturor preturilor creste si distingem intre preturile relative si
schimbarea in preturile nominale (numar unitati monetare platite pentru un bun). In unele
situatii, un bun poate deveni relativ mai ieftin in raport cu alte bunuri chiar daca pretul
sau a crescut, deoarece preturile altor bunuri au crescut mai repede.
Dimensiunea pana la care curbele cererii pentru un bun se schimba ca raspuns la
schimbarea in pretul altor bunuri depinde de gradul in care bunurile sunt substituibile sau
complementare si preturile lor relative. De exemplu, reducerea pretului la masini creste
cererea de benzina. Invers, nu avem un efect de amploare comparabila, datorita pretului
foarte mic al unui litru de benzina in raport cu cel al unui autoturism.
b) venitul consumatorilor
In functie de marimea venitului disponibil, unele produse sunt accesibile pentru
unii consumatori in timp ce pentru altii nu sunt accesibile. Cand venitul creste, oamenii
tind sa cumpere o cantitate mai mare dintr-un bun. Astfel de bunuri se numesc bunuri
normale. Curba cererii acestor bunuri se deplaseaza spre dreapta odata cu cresterea
venitului consumatorilor. Rachetele de tenis, berea, autoturismele, biletele la teatru sunt
toate exemple de bunuri normale. Exista situatii in care cresterea venitului este insotita de
reducerea cantitatii achizitionate dintr-un bun. Astfel de bunuri se numesc bunuri
inferioare. Curba cererii lor se deplaseaza spre stanga odata cu cresterea venitului
consumatorilor. Un exemplu de bun inferior ar putea fi calatoriile cu autobuzul. Pe
masura ce venitul creste devine mai probabil pentru un consumator sa-si cumpere
autoturism sau sa foloseasca taxiul, renuntand treptat la calatoria cu mijloacele de
transport in comun.
Ca si in cazurile bunurilor substituibile sau complementare, proprietatea unui bun
de a fi normal sau inferior provine din alegerile consumatorului si nu atat din proprietatile
intrinseci ale bunurilor. Unul si acelasi bun poate fi considerat normal sau inferior de
consumatori diferiti.
c) asteptarile consumatorilor
Daca oamenii se asteapta ca pretul unui bun sa creasca relativ la alte bunuri ei vor
creste rata achizitiilor inainte ca modificarea pretului sa se produca. Anticiparea
modificarilor de politica guvernamentala (introducerea de noi taxe in viitor) va determina
modificarea cererii in prezent.
d) preferintele (gusturile) consumatorilor
Oamenii sunt diferiti si au preferinte diferite. De exemplu, cei care au masini au o
mica propensiune pentru transportul in comun. Iar unul si acelasi bun este sau nu dorit de
consumatori chiar daca este accesibil.
Exista schimbari care se produc rapid precum cele din domeniul muzicii sau
vestimentatiei. Alte schimbari cer mai mult timp, dar au caracter permanent. De exemplu,
grija pentru sanatate conduce la reducerea consumului de tigari, cresterea consumului de
peste sau de echipamente pentru exercitii fizice. In fiecare din aceste cazuri, in conditiile
mentinerii preturilor bunurilor, cererea acestor bunuri se schimba.

10
 Rolul reclamei comerciale consta tocmai in intentia de a influenta gusturile in
favoarea bunului pentru care se face reclama. Publicitatea adversa urmareste sa reduca
consumul pentru un anumit bun (de exemplu, tutun sau alcool).
Trebuie precizat, ca economistii nu-si propun sa explice gusturile oamenilor.
Acestea sunt bazate pe factori istorici si psihologici, aflati dincolo de domeniul
economiei.
e) numarul consumatorilor
Cantitatea ceruta este in functie de numarul si structura consumatorilor. Aceste
schimbari nu sunt intotdeauna semnificative pe termen scurt. De exemplu, cresterea
natalitatii in perioada imediat postbelica, a condus la cresterea in timp a cererii de jucarii
si servicii in crese si gradinite, apoi de locuinte si alte bunuri durabile si mai tarziu de
servicii geriatrice.
f) factorii sezonieri
Cererea pentru unele bunuri si servicii variaza, uneori sensibil, in cursul anului.
De exemplu, cererea de inghetata creste in timpul verii, iar cererea de umbrele in
anotimpul ploios.
Toti acesti factori actioneaza practic asupra cererii in acelasi timp, astfel incat este
aproape imposibil a stabili importanta lor relativa. De exemplu, pentru studierea
influentei modificarii pretului asupra cantitatii cerute de televizoare trebuie sa izolam
aceasta influenta. Insa, apar concomitent modificari si influente din partea celeorlalti
factori. In analizele urmatoare folosim clauza ceteris paribus pentru a putea calcula
efectul modificarii unei variabile asupra cantitatii cerute. O functie a cererii de genul Q =
a- bP este o abstractie, insa trebuie apelat la simplificari pentru ca relatiile dintre variabile
sa apara foarte clar.

2.4. Elasticitatea cererii

Cum cererea unui bun este functie de pretul acelui bun, pretul altor bunuri sau
venitul consumatorului apare interesant de determinat ce se intampla cu cantitatea ceruta
in urma unei variatii determinate a variabilelor de mai sus.
Economistii folosesc termenul de elasticitate a cererii pentru a surprinde
modificarea cantitatii cerute dintr-un bun ca efect al modificarii pretului acelui bun sau
altui factor de influenta, in conditiile in care ceilalti factori raman constanti.
Sensibilitatea unei variabile economice la modificarea alteia se poate exprima in
numeroase moduri, depinzand de unitatile de masura alese. De exemplu, cresterea cu 100
unitati monetare a pretului unui bun duce la reducerea cu 50 unitati de produs sau cu
1000 kg. a cantitatii cerute de consumatori. Afirmatiile sunt echivalente, diferind doar
unitatile de masura in care este exprimata modificarea cantitatii cerute. Pentru a evita
confuzia provenita din alegerile unitatilor de masura este necesara standardizarea lor. In
acest sens se recurge la exprimarea acestor modificari in expresie procentuala.
Aprecierea elasticitatii cererii in raport cu un factor de influenta se realizeaza cu
ajutorul coeficientului de elasticitate. Coeficientul elasticitatii cererii se obtine prin
raportarea modificarii relative a cantitatii cerute la modificarea relativa a factorului de
influenta.
Elasticitatea cererii unui bun se studiaza, de regula, in raport cu pretul acelui bun,
pretul altor bunuri aflate in relatie cu bunul considerat si venitul consumatorilor. In
fiecare din aceste cazuri actioneaza clauza ceteris paribus.

11
 Elasticitatea cererii in functie de pret
Coeficientul elasticitatii cererii in functie de pret are urmatoarea expresie:
Ecp = Q / Q0 : P / Po
unde
Q si P reprezinta modificarile absolute ale cantitatii cerute si, respectiv, ale
pretului, iar Q0 si Po reprezinta nivelurile initiale ale cantitatii cerute si pretului.
Coeficientul de elasticitate a cererii in raport cu pretul bunului sau serviciului este
negativ deoarece modificarea cantitatii cerute si modificarea pretului au sensuri diferite.
In functie de valorile coeficientului de elasticitate a cererii in raport cu pretul, se
disting urmatoarele tipuri de cerere:
a) cerere inelastica, cand -1 < Ecp < 0
O modificare a pretului cu 1% este insotita de o modificare in sens opus si mai
slaba a cantitatii cerute. Pentru aceste bunuri cresterea pretului determina reducerea
cumpararilor in mai mica masura. Bunurile alimentare sunt cunoscute ca bunuri
inelastice.
b) cerere cu elasticitate unitara, cand Ecp = - 1
Pretul si cantitatea ceruta evolueaza proportional, insa in sens invers. O crestere a
pretului cu 1% determina reducerea cu 1% a cantitatii cerute.
c) cerere elastica, cand Ecp < -1
O modificare a pretului cu 1% este insotita de o modificare in sens opus si mai
ampla a cantitatii cerute. Astfel, o modificare a pretului genereaza un efect relativ mai
mare asupra cantitatii cumparate. Un exemplu de astfel de bunuri sunt bunurile de lux
precum calatoriile cu vaporul sau hainele de blana naturala. Aceste bunuri sunt substituite
in consum odata cu cresterea preturilor.
d) cerere perfect inelastica
Modificarea pretului nu este insotita de nici-o variatie a cantitatii cerute.
e) cerere perfect elastica
O modificare a pretului oricat de mica este insotita de o variatie infinita a
cantitatii cerute.
Ultimele doua cazuri au mai mult o valoare teoretica decat practica.
Elasticitatea cererii in functie de pretul altor bunuri (elasticitatea incrucisata)
Coeficientul elasticitatii incrucisate are urmatoarea expresie:
Ecpij = Qi / Q0i : Pj / Poj
unde
Qi si Pj reprezinta modificarile absolute ale cantitatii cerute din bunul i si,
respectiv, ale pretului bunului j, iar Q0 si Po reprezinta nivelurile initiale ale cantitatii
cerute si pretului acelorasi bunuri.
Coeficientul elasticitatii incrucisate poate avea atat valori pozitive cat si negative.
Putem caracteriza, in anumite cazuri, bunurile luate doua cate doua, dupa ce mai intai am
definit cele doua elasticitati incrucisate:
Ecpij = Qi / Q0i : Pj / Poj Ecpji = Qj / Q0j : Pi / Poi
Bunurile i si j se pot afla in una dintre situatiile urmatoare:
- bunuri substituibile, daca Ecpij > 0 si Ecpji > 0 ;
- bunuri complementare, daca Ecpij < 0 si Ecpji < 0 ;
- bunuri in relatie nedeterminata, daca Ecpij > 0 si Ecpji < 0 ;

12
 Elasticitatea cererii in functie de venit
Coeficientul elasticitatii cererii in functie de venit are urmatoarea expresie:
Ecy = Q / Q0 : Y / Yo
unde
Q si Y reprezinta modificarile absolute ale cantitatii cerute si, respectiv, ale
venitului, iar Q0 si Yo reprezinta nivelurile initiale ale cantitatii cerute si venitului.
In functie de marimea acestui coeficient avem urmatoarele cazuri:
a) bunuri normale, cand Ecy > 0
O crestere a venitului este insotita de cresterea cantitatii cerute.
b) bunuri inferioare, cand Ecy < 0
O crestere a venitului este insotita de reducerea cantitatii cerute, in timp ce
reducerea venitului determina cresterea cantitatii cerute
Trebuie precizat ca acelasi bun poate fi normal sau inferior in functie de nivelul
venitului. Aproape toate bunurile sunt normale la niveluri suficient de joase ale venitului,
dupa cum pot fi inferioare la niveluri suficient de ridicate ale venitului.

13
 CAPITOLUL III. TIPOLOGIA CERERII DE MARFURI

Cererea de marfuri, caracterizata de un dinamism si o mobilitate sporita, prezinta

o diversitate de forme si intensitati de manifestare în functie de tipul nevoi satisfacute,
ordinea de satisfacere sau specificul acesteia.
Cele mai importante tipuri de cereri de marfuri întâlnite în activitatea comerciala
sunt urmatoarele:
1) Dupa posibilitatea de manifestare e nevoilor întâlnim:
- cererea efectiva care se manifesta pe piata la un moment dat;
- cererea potentiala reprezinta tot nevoi reale, dar care nu se manifesta pe piata
datorita:
· insolvabilitatii cumparatorilor si se mai numeste cerere în formare sau cerere în
devenire. Ea se transforma în cerere efectiva atunci când cumparatorul devine solvabil ca
urmare a cresterii veniturilor, a reducerii pretului sau datorita unor facilitati la
cumparare;
· comercializarii la un nivel cantitativ sau calitativ inferior celui solicitat de
cumparator, desi exista solvabilitatea cumparatorilor.
2) Dupa modul de manifestare în timp, deosebim:
- cerere curenta specifica marfurilor de prima necesitate (în special produselor
alimentare) si caracterizata de rigiditate ridicata determinata de caracterul permanent al
nevoilor exprimate si de modul de consumare a lor;
- cerere periodica întâlnita la produsele de îmbracaminte, încaltaminte si de uz
casnic, a carei caracteristica o constituie repetarea lor la intervale regulate de timp
datorita duratei de întrebuintare a lor sau a sezonalitatii consumului;
- cerere rara manifestata la bunurile de folosinta îndelungata (automobile,
produse electrocasnice) precum si la bunurile achizitionate ocazional sau întâmplator.
3) Dupa modul de formare, putem identifica:
- cerere ferma la produsele de sortiment simplu si de stricta necesitate (pâine,
malai, ulei, zahar, unele medicamente, etc) sau la o serie de produse cu caracteristici
precise (marime, talie, grosime etc). Caracteristica acestei grupe este faptul ca stabilirea
produsului necesar are loc înaintea contactului cu unitatile comerciale propriu-zise;
- cerere spontana care se formeaza la contactul efectiv al cumparatorului cu marfa
si este determinata de preferintele individuale ale consumatorului (marca, culoare, model,
nivel al calitatii etc). Astfel, conditia principala pentru transformarea dorintei
consumatorului în decizie de cumparare o constituie prezentarea în magazin a întregului
sortiment de produse.
4) Dupa evolutia în timp, cererea de marfuri se clasifica în:
- cerere constanta în care evolutia sa se mentine neschimbata o perioada de timp
îndelungata. Variatia acestei cereri este determinata de modificarea numarului populatiei
(cresterea sau descresterea natalitatii) si a firmelor, întreprinderilor;
- cerere descrescânda în care evolutia sa scade datorita intensitatii altor factori
sau datorita aparitiei unor noi produse, cu un nivel ridicat de competitivitate;
- cerere crescânda în care proportiile sale sporesc în timp datorita influentei
pozitive a factorilor formatori. În special acest tip de cerere este specifica bunurilor de
folosinta îndelungata.

14
 5) Dupa gradul de satisfactie a cerintelor, cererea de marfuri poate fi:
- cerere de baza întâlnita în cazul marfurilor care satisfac o cerinta specifica a
cumparatorului (de exemplu un automobil);
- cerere complementara manifestata fata de o marfa care apare necesara pentru
satisfacerea cerintelor cumparatorului, în ajutorul marfii de baza (de exemplu, benzina
pentru automobil);
- cerere suplimentara satisface o cerinta în legatura cu cererea de baza sau
complementara sau care poate amplifica gradul de satisfacere a acestora (de exemplu,
cererea pentru accesorii sau pentru echipamentul auxiliar automobilului).
6) În functie de gradul de corelare a cererii cu oferta întâlnim:
- cerere satisfacuta reprezinta componenta nevoii solvabile, care, în timpul
manifestarii sale ca cerere, se regaseste în masa marfurilor în componenta ofertei sub
forma echivalentului structurii sale. În general, cererea satisfacuta este confundata cu
volumul desfacerilor de marfuri dintr-o anumita perioada de timp si are în vedere gradul
de acoperire cu marfuri, desi nu întotdeauna volumul desfacerilor oglindeste dimensiunile
unei cereri satisfacute;
- cerere nesatisfacuta reprezinta componenta nevoii solvabile care nu se coreleaza
cu oferta existenta pe piata, datorita neconcordantei între unele caracteristici, a perioadei
sau a locului de manifestare. Deoarece satisfacerea sa poate fi amânata, acest tip de cerere
ramâne o perioada de timp cerere potentiala, dupa care poate fi satisfacuta în mod fortuit
sau poate dispare, cumparatorul orientându-se spre alte produse sau servicii.

15
 CAPITOLUL IV. FACTORI DE INFLUENTA AI CERERII DE MARFURI

Cererea de marfuri se modifica continuu datorita unor diferiti factori precum: cei
economici (oferta, preturi, venituri), demografici (structura populatiei pe sexe, vârste,
profesii, medii), psihologici (gusturi, preferinte), sociologici (moda, mediul social),
sezonieri si conjuncturali.
Dintre acestia, factorii care au influenta decisiva asupra cererii de marfuri sunt:
a) oferta de marfuri influenteaza decisiv volumul si structura cererii. Productia
asigura obiectul consumatorului deoarece cererea ce manifesta doar pentru marfurile deja
existente, iar pâna la aparitia lor pe piata cererea se gaseste în stare potentiala. La rândul
sau, cererea exercita o influenta activa asupra productiei si prin consum produsul îsi
verifica utilitatea.
Cresterea ofertei, a volumului si a sortimentului de marfuri reprezinta o
consecinta a dezvoltarii productiei, coroborata si cu cresterea solvabilitatii populatiei
conduce la influentarea cererii de marfuri.
b) veniturile populatiei influenteaza direct cererea de marfuri, deoarece ea
constituie principala destinatie a veniturilor curente ale populatiei, determinând gradul de
solvabilitate a lor.
Modificarea cererii de marfuri este influentata de evolutia veniturilor populatiei,
dar nu într-o relatie de directa proportionalitate. Cresterea cererii pentru diverse marfuri
se face în proportii diferite, deoarece volumul cererii de marfuri nu se suprapune peste cel
al veniturilor, ci reprezinta doar o parte din acesta. Uneori este posibil ca cresterea
veniturilor sa determine unele deplasari absolute ale cererii de la o grupa de produse la
alta sau de la un sortiment la altul.
c) preturile influenteaza formarea si modul de manifestare al cererii de marfuri.
În conditiile unei oferte bogate de marfuri, exista multiple posibilitati de satisfacere a
necesitatilor consumatorului si vor fi alese doar acele marfuri care satisfac cât mai
complet nevoile sale, în limita bugetului sau de consum. Astfel, preturile influenteaza
puterea de cumparare a populatiei si modul în care oferta se coreleaza cu cererea.
d) elementele demografice prin particularitatile sale diverse influenteaza volumul
si structura cererii de marfuri. Cererea de marfuri depinde de numarul populatiei datorita
caracterului individual al nevoilor. Atunci când unele marfuri satisfac necesitati colective
(locuinte, automobile, produse electronice, etc) unitatea de consum devine familia, iar
cererea depinde de numarul si de componenta familiilor.
Structura pe vârste, sexe si profesii a populatiei influenteaza volumul si structura
cererii de marfuri. Aceste diferentieri se manifesta, în special, la marfurile alimentare în
functie de necesarul de calorii, structura elementelor nutritive, etc. si în cazul articolelor
de îmbracaminte si încaltaminte dupa marimi, talii, grosimi, culori etc.
Cererea de marfuri se manifesta sub forma unor preferinte individuale si este
influentata de trasaturile psihologice ale fiecarui consumator cum ar fi: înclinatiile
artistice, gustul pentru frumos, preocuparea pentru confort, economicitate, etc.
De asemenea, caracteristicile zonale ale elementelor demografice datorate
dezvoltarii inegale de la o zona la alta, a conditiilor naturale, climei, solului etc.
influenteaza volumul si structura cererii de marfuri a populatiei.
e) fenomenele sociale influenteaza într-un mod hotarâtor cererea de marfuri.
Dimensiunea cererii pentru anumite marfuri este influentata de cresterea gradului de

16
urbanizare concretizata în schimbari ale nevoilor legate de transport, petrecerea timpului
liber, conditiile de munca etc. Daca la aceste fenomene se adauga intensificarea
mobilitatii populatiei, dorinta crescânda de recreare sau de petrecere a timpului liber în
alte localitati, practicarea turismului la sfârsit de saptamâna etc., ierarhia acestor nevoi în
structura cererii de marfuri a populatiei se va modifica radical, dezvoltând si cererea
pentru alte produse.
În mediul rural se constata o influenta ridicata a traditiilor si a obiceiurilor de
consum în ceea ce priveste tinuta vestimentara sau consumul alimentar, o conservare a
vechilor traditii, conturând o anumita zonare etnografica în structura macroeconomica a
cererii de marfuri. În mediul urban, fluctuatia si mobilitatea populatiei este mai ridicata,
existând o eliberare fata de traditii si o orientare spre noutate si schimbare.
Moda determina o mobilitate ridicata a cererii si o abundenta a produselor pe
piata, micsorându-se durata lor de viata. Moda are influente puternice în mediul urban si
este un atribut al vietii moderne, fiind izvorâta din necesitati estetice si practice.
Starea de sanatate a populatiei influenteaza atât direct cererea de marfuri,
determinând consumatorul sa realizeze un consum rational, cât si indirect datorita
descoperirilor si recomandarilor profilactice ale sistemului de asigurare a sanatatii
publice.
Un alt factor social al carei amploare a crescut substantial în perioada
contemporana o reprezinta comunicatia publicitara. Pentru firme, comunicatia publicitara
transmite consumatorilor informatii despre produsele pe care le realizeaza, marca sub
care sunt produse în vederea modificarii nivelului de informare si a atitudinii fata de ele.
Promovarea este o forma particulara de comunicatie publicitara, având drept scop
de a influenta comportamentului consumatorului prin tehnicile sale specifice. Desi se
constituie ca parti componente ale factorului social cu influenta asupra cererii de marfuri,
comunicatia, informatia si publicitatea reprezinta mijloace de natura diferite, care cer o
anumita prudenta si decenta în utilizarea lor concomitenta.
f) sistemul taxelor si impozitelor este un factor restrictiv al cererii de marfuri.
Populatia are o serie de obligatii financiare materializate prin participarea la sistemul de
taxe, impozite sau alte contributii sociale (somaj, sanatate, pensii, etc). Aceste obligatii
financiare diminueaza veniturile disponibile care pot fi alocate consumului de orice
natura, diminuând astfel nivelul cererii de marfuri.
g) factorii naturali, climaterici influenteaza cererea de marfuri în mod direct si
indirect. Fenomenele naturale influenteaza în mod direct asupra dimensiunilor si
structurii cererii de marfuri, locul diferitelor produse în ierarhia nevoilor prin formele de
relief si de clima specifice. Acesti factori naturali determina modificari ale structurii
demografice a populatiei, a consumului natural, astfel influentând indirect cererea de
marfuri.
h) factorii sezonieri datorati productiei sau consumului ca reflectare a
posibilitatilor de satisfacere în timp a nevoilor de consum, precum si a modului de
manifestare a lor determina variatii ale cererii de marfuri.

17
 CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ

5.1. Prezentarea firmei

Numele firmei: F.E. PETRECEREA ÎNGERILOR S.A.

Motto: Organizam petreceri de neuitat
Cod unic de inregistrare: RO2210001204
Nr. Ord. în Reg. Roct: J 25/ 16 /29.11.2011
Forma juridica de constituire: societate pe actiuni
Capital scocial: 106.275 lei
Adresa, telefon, e-mail : Colegiul National Economic “Theodor Costescu”,
DrobetaTurnu-Severin, str. Orly, nr. 37, telefon 0252325042, fax 0252325047 e-mail
party of angels@yahoo.com
F.E. Petrecerea Îngerilor S.A. isi desfasoara activitatea in scopul devenirii uneia
dintre cele mai importante societati care activeaza in domeniul organizarii de evenimente
speciale – in domeniul divertismentului, animatiei si alte evenimente sociale – in tara,
dar si in perspectiva extinderii pe plan international, cu o oferta adresata atat persoanelor
fizice, cat si persoanelor juridice.
Firma noastra doreste sa ofere clientilor sai confortul de a participa la diferite
activitatii distractive, feriti de stresul si oboseala specifice organizarii pe cont propriu a
unui astfel de eveniment.
Ca o evolutie fireasca in dezvoltarea afacerii, se doreste o diversificare a activitatii, si
astfel satisfacerea cresterii cererii inregistrate in cadrul pietei de consum. In spatele
tuturor realizarilor sta o echipa de oameni foarte bine pregatita din punct de vedere
profesional, care acorda o importanta deosebita atat perfectionarii profesionale continuue,
cat si mentinerii unui contact permanent cu clientii pentru a cunoaste cerintele acestora si
pentru a veni in intampinarea lor cu solutii originale.
Aceasta firma are toate sansele sa devina una de succes deoarece: va fi singura
firma din Drobeta Turnu Severin care se ocupa de evenimente atat de variate (celelalte
firme existente deja pe piata, concurenta, ocupandu-se doar de organizarea nuntilor sau
botezurilor), si, nu in ultimul rand, preturile practicate de firma noastra sunt foarte
atractive.
Apeland la firma noastra, clientii se pot bucura linistiti de petrecere fara a trece
anterior prin stresul caracteristic al organizarii unui eveniment, si, de asemenea, ne
remarcam prin asigurarea unor produse “de efect” la un eveniment, precum fantani de
ciocolata (culoarea ciocolatei este la alegere si poate fi alba sau clasica), artificii, cuburi
de gheata luminoase, animatori pentru petreceriile de copii, fantani de sampanie,
echipament special pentru o seara de karaoke, aparatura foto-video de ultima tehnologie,
cea mai buna muzica (selectata in functie de preferintele clientilor), si, posibilitatea
inchirierii unor masini luxoase (atat limuzine pentru transportul mirilor, cat si alte marci
consacrate de masini pentru transportul invitatilor) .
Firma doreste sa se impuna in scurt timp pe piata din orasul Drobeta Turnu Severin
si sa devina cunoscuta chiar si in celelalte orase din judetul Mehedinti.
F.E. Petrecerea Îngerilor S.R.L. are ca obiect de activitate organizarea de evenimente
sociale precum nunti, botezuri, petreceri private, aniversari, petreceri cu tematica,
cocktail-uri, etc. oferind servicii de catering, transport, ornamentare, foto-video, muzica.

18
Firma este organizata si condusa de Baloi Bianca Beatrice si are un numar de 7 angajati
printre care amintim un sofer, un DJ, un cameraman, doi animatori, o persoana care se
ocupa cu realizarea decoratiunilor si aranjamentelor florale, o persoana care se ocupa de
organizarea evenimentelor.
Aceasta firma are un sediu localizat in orasul Drobeta Turnu Severin, pe strada
Orly, nr 37, loc in care putem gasi birourile persoanelor de contact pentru a stabili orice
fel de eveniment am dori sa organizam. De asemenea, aici se prepara mancarea, se
realizeaza si se depoziteaza aranjamentele florale si decoratiunile. Tot aici putem vedea si
alege din catalogul firmei accesorile pentru eveniment si putem afla preturile si discount-
urile oferite de firma.
Sediul societatii poate fi schimbat in orice alt loc din tara prin decizia asociatilor,
cu respectarea procedurii formale juridice consacrate prin lege. Societatea poate deschide
filiale, reprezentatii, sucursale, sau alte unitati in tara sau in strainatate, in conditiile
respectarii formalitatilor prevazute de lege. Firma este platitoare de TVA. Motivul pentru
care am ales sa dezvoltam o afacere de genul acesteia este acela ca suntem constienti de
faptul ca a organiza un eveniment, de exemplu, o nunta este o responsabilitate foarte
mare, care presupune realizarea multor lucruri care ocupa mult timp, timp care, nu pentru
toata lumea este disponibil.
De aceea, aceasta firma se angajeaza sa se ocupe de absolut toate detaliile, de la
decorul floral si ornamental al bisericii unde va avea loc cununia religioasa si al salii de
restaurant, pana la primirea invitatilor si pregatirea in detaliu a tuturor momentelor cheie
din cadrul unei nunti cum ar fi primirea mirilor cu pahare de sampanie, dansul mirilor,
furatul miresei, aruncatul buchetului, tortul miresei si scosul voalului.
Misiunea acestei firme este de a transforma orice eveniment obisnuit intr-unul
spectaculos, de buna calitate si bun gust, si, de a multumii clientii prin serviciille oferite.
Astfel, pentru indeplinirea acestei misiuni, societatea si-a propus sa atinga o serie de
obiective financiare, de marketing, de resurse umane si alte obiective, cum sunt:
– fidelizarea clientilor;
– organizarea de evenimente corporatiste in orasul Drobeta Turnu Severin pentru ca
acestea sa nu mai fie organizate in alte orase precum Arad, Oradea, etc.;
– promovarea divertismentului prin petrecerile cu tematica si / sau karaoke;
– recuperarea investitiei facute initial si sporirea veniturile incasate;
– satisfacerea celor mai exigente dorinte ale clientilor;
– cresterea profitabilitatii firmei;
– promovarea firmei in judetele vecine;
– deschiderea unui restaurant propriu pentru a putea organiza in localul nostru
evenimentele;
– pastrarea tuturor angajatilor in urmatorii 3 ani, si, angajarea mai multor persoane in
momentul extinderii;
– plata salariatiilor sa se realizeze proportional cu contributia lor.
Firma are un sediu localizat in orasul Drobeta Turnu Severin, pe strada Orly, nr 37 ,
loc in care se gasesc birourile persoanelor de contact. De asemenea, aici, se realizeaza si
se depoziteaza aranjamentele florale si decoratiunile. Tot aici pot fi consultate cataloagele
firmei, si, aflate preturile / discount-urile oferite de firma.
Sediul societatii poate fi schimbat in orice alt loc din tara prin decizia asociatilor, cu
respectarea procedurii formale juridice consacrate prin lege. Societatea poate deschide

19
filiale, reprezentatii, sucursale, sau alte unitati in tara sau in strainatate, in conditiile
respectarii formalitatilor prevazute de lege. Firma este platitoare de TVA. Motivul pentru
care am ales sa dezvoltam o afacere de genul acesteia este acela ca suntem constienti de
faptul ca a organiza un eveniment, de exemplu, o nunta este o responsabilitate foarte
mare, care presupune realizarea multor lucruri care ocupa mult timp, timp care, nu pentru
toata lumea este disponibil.
In ceea ce priveste oferta pentru persoane fizice aceasta va fi conceputa in functie
de cerintele clientului caruia i se va acorda consultanta necesara, in functie de solicitarea
sa. Discutiile cu acest segment de clientela se vor purta la sediul firmei, dupa un orar de
programari realizat de secretariat. Clientii au foarte multe motive pentru a apela la aceasta
firma, dintre care putem aminti: multitudinea serviciilor oferite de firma si abilitatile
personalului de a satisface pana si cele mai exigente sau extravagante cerinte.
Personal
Pe langa administrator, societatea mai are in structura personalului inca 7 persoane
care ajuta la crearea evenimentelor pentru a asigura originalitatea acestora:
– un soferi
– un DJ
– un cameramani
– doi animatori
– o persoana care se ocupa cu realizarea decoratiunilor si aranjamentelor florale
– o persoana care se ocupa de buna desfasurare a evenimentelor
Acesti angajati trebuie sa detina studii medii, si, trebuie sa dovedeasca printr-o
diploma obtinuta in urma unui curs, calificarea lor. Salarizarea lor se face in functie de
performantele obtinute, dar si de implicarea lor in indeplinirea obiectivelor propuse.
Pentru ca angajatii sa isi indeplineasca sarcinile, sa isi dovedeasca spiritul inovativ si
creativitatea, societatea va rasplati eforturile lor prin acordarea celui de-al treisprezecelea
salariu, iar in perioada sarbatorilor prin acordarea de prime, bonuri cadou sau diferite
bonusuri.
Administrarea sumelor ce trebuiesc incasate
La fiecare eveniment organizat, firma noastra va percepe un avans de 30% din
valoarea contractului, incasat in termen de 5 zile lucratoare de la semnarea acestuia,
diferenta de 70% urmand a fi incasata in maxim 2 zile de la desfasurarea evenimentului.
Cashflow-ul incasarilor saptamanale fiind de:
16.050 lei * 5 zile = 80.250 lei
Astfel, este generat un cashflow lunar de:
112.350 lei * 4 saptamani = 321.000 lei
Administrarea sumelor ce trebuiesc platite
Lunar, avem urmatoarele cheltuieli:
– cheltuieli lunare cu salariile, inclusiv contributiile datorate la stat pentru fondul de
salarii: 80.987 lei
– cheltuielile lunare cu materiile prime: 84.600 lei
– cheltuieli lunare cu intretinerea sediului: 1.000 lei
– cheltuieli cu deplasarile: 4.000 lei
Total cheltuieli lunare: 170.587 lei
Cashflow-ul la sfarsit de luna este pozitiv, in cuantum de 150.413 lei.

20
 Pentru previzionarea veniturilor F.E. Petrecerea Îngerilor S.R.L. am ales unul dintre
cele mai importante evenimente din viata unor persoane, precum si cel mai frecvent pe
perioada de vara, si anume nunta. Estimam o perioada de 5 luni pe an (mai, iunie, iulie,
august, septembrie) pentru prestarea acestui serviciu.

5.2. Analiza evoluţiei cererii pentru serviciile F.E. Petrecerea Îngerilor S.A.

F.E. Petrecerea îngerilor S.A. a încheiat 400 de contracte în ultimele trei luni ale
anului 2020 pentru organizarea de evenimente astfel:
- 220 pentru organizarea de petreceri de aniversare, valoarea medie a contractelor fiind de
3.500 lei/contract;
- 180 pentru organizarea de petreceri surpriză, valoarea medie a contractelor fiind de
2.000 lei/contract.
În primele trei luni ale anului 2021 valoarea medie a contractelor pentru
organizarea de petreceri de aniversare a rămas neschimbată în timp ce valoarea medie a
contractelor pentru organizarea de petreceri surpriză a scăzut cu 10%. În total s-au
încheiat în această perioadă 420 de contracte, din care 210 pentru organizarea de petreceri
de aniversare și 210 pentru organizarea de petreceri surpriză.

În calculele ce urmează folosim notația E pentru elasticitate, c pentru cerere, p

pentru preț, V pentru vânzările realizate și P pentru prețurile practicate (valorile
medii/contract) pentru petercerile surpriză, respectiv pentru cele aniversare.

Pentru determinarea coeficientului elasticității cererii în funcție de valoarea medie

a contractelor încheiate pentru organizarea de petreceri surpriză vom folosi formula:

∆𝑉"𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑧ă" ∆𝑃"𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑧ă" 210 − 180 180 − 200

E c p ”surpriză” = : = : = −1,66
𝑉"𝑠𝑢𝑟𝑣𝑟𝑖𝑧ă"0 𝑃"𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑧ă"0 180 200

Coeficientul obținut indică o elasticitate negativă a cererii în funcție de preț. La o

creștere cu 1% a tarifelor, nr. de contracte pentru petreceri surpriză vor scadea cu 1,66%.
La o scădere de 1% a tarifelor, vânzările vor crește cu 1,66%. Cererea este deci în acest
caz una elastică la modificarea prețului.

Pentru determinarea coeficientului elasticităţii încrucişate a cererii pentru

organizarea petrecerilor de aniversare în funcţie de valoarea contractelor pentru
organizarea de petreceri surpriză (produse aflate în relaţie de substituire) vom folosi
formula:
∆𝑉"𝑎𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑟𝑒" ∆𝑃"𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑧ă" 210 − 220 180 − 200
E c”aniversare” p”surpriză” = : = : = 0,45
𝑉"𝑎𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑟𝑒"0 𝑃"𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑧ă"0 220 200

Așadar la o creștere cu 1% a tarifelor pentru petrecerile surpriză se îregistrează o

creștere cu 0,45% a cererii pentru organizarea petercerilor aniversare. Este important de
reținut că în această situație o creștere a tarifului la o categorie de serviciu va antrena
conform legii cererii și ofertei o creștere a tarifului celuilalt produs cu care se află în
relație de substituire.

21
 5.3. MĂSURI PRIVIND SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA MUNCII
a. Măsurile tehnice de protecţie a muncii se referă la dotarea unităţii cu:
- Sisteme, aparate şi dispozitive de combatere a riscurilor mecanice, electrice,
chimice, termice, biologice;
- Sisteme, aparate şi dispozitive de îmbunătăţire a microclimatului;
- Sisteme şi instalaţii de ventilaţie industrială;
- Sisteme şi dispozitive de combatere a zgomotului şi vibraţiilor;
- Sisteme de îmbunătăţire a iluminatului;
- Aparate şi dispozitive pentru combaterea electricităţii statice;
- Aparate şi dispozitive pentru prevenirea exploziilor, incendiilor şi
autoaprinderilor;
- Materiale şi sisteme de semnalizare şi avertizare.
b. Măsurile organizatorice de protecţie a muncii vizează executantul şi sarcina de
muncă:
- Instruirea, formarea şi perfecţionarea personalului în domeniul protecţiei muncii;
- Testarea medicală şi psihologică a personalului;
- Autorizarea personalului;
- Evaluarea riscurilor la locul de muncă;
- Organizarea şi amenajarea cabinetului de protecţie a muncii;
- Procurarea materialelor de instruire, testare şi informare;
- Proiectarea şi reproiectarea ergonomică a locurilor de muncă;
- Elaborarea de instrucţiuni proprii de protecţie a muncii, în funcţie de procesul de
muncă.
c. Măsuri igienico- sanitare:
- Acordarea de materiale igienico- sanitare;
- Acordarea de alimentaţiei de protecţie;
- Existenţa unor staţii de salvare mobile;
- Instalaţii de apă carbogazoasă pentru secţiile cu microclimat cald;
- Înfinţarea de posturi de prim ajutor, la locurile de muncă unde există pericole de
accidente de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale;
- Amenajarea de băi sau duşuri şi vestiare pentru angajaţi, dar şi pentru
echipamentul special de protecţie

5.4 MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR

a. Măsuri tehnice
- Instruirea muncitorilor şi răspândirea cunoştinţelor tehnice referitoare la cauzele şi
prevenirea incendiilor.
- Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi
asigurarea prelucrării şi afişării lor.
- Organizarea de formaţii de pompieri voluntari şi special angajaţi.
- Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din
clădiri şi asigurarea unor bune condiţii pentru intervenţia rapidă la stingerea incendiilor.
- Prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie.
- Prevederea în depozitele de materiale combustibile a instalaţiilor speciale de
declanşare automată a stropirii cu apă la ridicarea temperaturii.
- Înlăturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor şi exploziilor, prin

22
proiectarea procesului tehnologic.
- Evitarea formării în hale de producţie a amestecurilor explozive prin curăţarea în
mod periodic a prafului de pe toate suprafeţele încărcate cu electricitate statică.
- Mărirea umidităţii relative a aerului, acolo unde produsele permit.
- Asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de
incendiu.
- Instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance,
pompe etc.).
- Ignifugarea materialelor combustibile folosite în construcţii.
- Interzicerea folosirii flăcării deschise, a fumatului în medii periculoase.
- Amenajarea unor spaţii pentru fumat.
- Dotarea cu utilaje şi materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopeţi, pompe
de mână, stingătoare manuale, motopompe, autopompe, instalaţii cu reţele de apă etc.).
b. Mijloace de stingere a incendiilor
Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele.
Stingătoarele sunt dispozitive de stingere, acţionate manual, care conțin o substanţă care
poate fi refulată şi dirijată asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create în
interiorul lor.
Stingătoarele sunt utilizate, în modul cel mai eficace, atunci când sunt amplasate la
îndemână, în număr suficient, având capacitatea de stingere corespunzătoare cantităţii şi
naturii materialelor combustibile existente în spaţiul protejat şi sunt folosite de persoane
familiarizate cu punerea lor în funcţiune.
c. Accesorii PSI
Panourile de incendiu (pichet PSI) sunt folosite pentru dotarea unităţilor şi
punctelor de lucru cu mijloace de primă intervenţie necesare stingerii începuturilor de
incendii. Componenta interioară diferă în funcţie de obiectivul ce trebuie protejat
împotriva focului.
Centrale antiincendiu echipate cu microprocesor, şase zone de detectare, pe fiecare
zonă se pot lega detectori de temperatură şi fum. Fiecare zonă este echipată cu o ieşire
pentru alarmare. Panoul de comandă poate controla ieşirile de alarmare: sirenele şi
comunicatoarele telefonice.
Detectoare optice de fum funcţionează prin tehnologia SMD, detectarea fumului şi
a temperaturii ce se degajă din procesul de ardere. Sunt recomandate pentru hoteluri,
supermarketuri, biblioteci, depozite, spaţii de producţie.
Detectarea la timp a unui incendiu limitează producerea de pagube şi pierderea de
vieţi omeneşti.

5.5 MĂSURI GENERALE DE PROTECȚIA MEDIULUI

Reciclarea reprezintă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt
transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și indeplini funcția inițială ori
pentru alte scopuri.
Problemele fundamentale în reciclarea materialelor sunt legate de:
- Identificarea materialelor reciclabile
- Identificarea oportunităţilor de reutilizare şi reciclare
- Identificarea pieţelor pentru materiale valorificabile.
Grupe de deșeuri reciclabile (anexa nr. 1 din OUG 16/2001-modificata):

23
 - Deseuri metalice feroase
- Deseuri metalice neferoase
- Deseuri de hartii-cartoane
- Deseuri de sticla
- Deseuri de mase plastice
- Deseuri de cauciuc
- Deseuri textile
Reciclarea materialelor din deşeurile municipale implică:
- colectarea selectivă a deșeurilor
- prelucrarea intermediară – sortare, mărunţire, compactare
- transportarea
- valorificarea
- prelucrarea finală
Colectarea – strangerea, sortarea, si/sau regruparea (depozitarea temporara) a
deseurilor in vederea transportarii lor spre valorificare. Pentru o reciclare reușită este
nevoie de o sortare în funcție de calitatea materialului, sortare care începe prin colectarea
selectivă a acestora. Ele mai pot fi separate și în instalații de sortare a deșeurilor.
Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de
gunoi, pubele (pentru deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele
produse de agenții economici). Pentru a permite reciclarea, colectarea deșeurilor care
conțin materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori diferite.
Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă, roșie, verde, albastră, maro și negru
antracit. Pe recipiente există etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot pune în
recipientul respectiv.
Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deșeuri sunt:
- roșu (portocaliu) - materiale plastice,
- galben - metale,
- verde - biodegradabile,
- albastru - hârtie, carton și sticlă,
- maro - electrice și electronice,
- negru – nereciclabile.
Valorificare – orice operatiune de dezmembrare, sortare, reciclare, taiere,
maruntire, presare, balotare, topireturnare, pretratare, amestec cu alta operatiune care
determina schimbarea naturii sau a compozitiei, efectuata asupra unui deseu industrial
prin procedee industriale, în vederea reutilizarii.
Materialele metalice obișnuite care pot fi recuperate sunt aluminiul din dozele de
bere şi oțelul din ambalaje alimentare și sprayuri.

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Bădilă D. – “Analiza pieţei – manual pentru clasa a XII-a”, Editura Universităţii

“Lucian Blaga”, Sibiu, 2011
2. Bădilă D. – “Analiza pieţei – manual pentru clasa a XII-a”, Editura Universităţii
“Lucian Blaga”, Sibiu, 2011
3. Bruhn M. – “Marketing: Noţiuni de bază pentru studiu şi practică”, Editura
Economică, Bucureşti, 1999
4. Foltean F., Lădar L. – “Marketing”, Editura Brumar, Timişoara, 2011
5. Prada S. – “Dimensiunile pieţei – caiet de aplicaţii practice”, Brumar, Timişoara,
2011
6. Paul Cocioc – “Fundamente ale ştiinţei economice”, Cluj-Napoca, Ed. Risoprint,
2001, p. 94-103
7. Pop Al. – “Marketing – manual pentru clasa a XII-a”, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 2002

25