Gustave Le Bon
Civilizatiile au fost create si indrumate de editre
micé aristocratie intelectualé, niciodatd de cdtre mase.
Acestea din urmd mu au forta deca pentru a distruge,
iar dominata lr represintainotdeauna
DEZORDINE.
PSIHOLOGIA
MULTIMILORISBN. 9730063629
Tiparul a fost exceutat de tpografia,
ANTET XX PRESS
Flipesti de Tirg, Prahova
Str Max Hebertin, nr. 677
3 os damn a er RA
ERA MASELOR
gi TT
cc TW errant de warsiorman police considered po
Powe on cea dedi, Dar SSCA 3 acest een
rent aval cel mal adesea, pl aerate cause incolo
tcl aparen
Vesa tia
pee violent inca decurge
Prinenivea char,
{rt ar dace se maitesrat,acasn se tres AU
Tonk rei lucia ee ment ees sa
he eee
arce idle treeutu desi sunt bulversate, rman Inc out ptr
cea cele care tebe se inloeaasea sunt dor incurs de str
lzare, pe eal dea se nchewa.
"Stora actual neste or de pts ceva reat nto band
"uma uni asemenea prion, neandrat putin haoticd, Pe ce de fan
«damental se vor el societal ce vor wma dupa naase? Inc mu
stm: Dar dase pate prevedea ca organzarea lr eva baa pe op
‘reno suverana ec moderne: pterea maser, Pe ule ator
i considerate odinioaradevrat, dar moarte asta, ator puter
ind pe nd dirdmate prin revolt doar puterea aceasta va crest,
Dra cava teeba se absoarb in curd pe cele.
Pec] ttre nase reine clad disper, pe cnd vehi
‘tpl soit se nirue una! dup aul cunea maser rine
“nurs fori pe care mien 0 amenint sa cir presi spoeste
Epoca spre care‘ indreptim va cu adevira ra maser
Dear un seal in umd politica waiionl a sates rsatile
“sre prin coe prncgal Btor a exvenimeniclor Cal mal ade4 (GUSTAVE LE BON
‘gest in clase conducteare~ ath una dn cele mai pregnant
‘acters ale epci noastre de tran. ln realate, nu dao
‘eprezntani ist de nists de independent, re cel ma ade
sea simpla dimensune de parttr de €uvin ai comiltelor care a
dine societatea actu, redecndo aun eomanism pnt, te
rea normal a itrorsocetir din mri ciate. Limitarea lel de
‘mune’, expoprerc mince, aco Serate a uaneor sa anda,
lnnartiea in mel ga prods, inturatenclasdor superoare
folosul elo poilare ee. iat cum sund acest reve, Pi
clinate spre cups deca, masee se dovedese, dimpoth ack
rte spe ctu. Sif lor devine mens datorit acta orga
Dogatle pe care le vem infipvd-se vor dbind in curd fora
‘vec dogme, adc puter ranc si suveras care pane a adipost
{de orice punee In dsc. Dreptal diva al masclr ia cul dept
«vin al reir.
Scritoi afat in sri ager noastre aca care expr el
mai bine idee cam inguste, vedere prea scurte,septicisml
‘mar egoismaleadese excess, tna gers pot nol pale
Deca vd sprind, ar entrwa combate devordines spirelor adr
‘Sead pcr dsperate Bie cdiora at de dapretite dee: Vor
‘esc de falimentl stint’ sine akc ante de nettle ade
Panelist 5
Jorrevelte, Dar aces now convert utc gratia mu ar aceasi pu
tere asuprastfetsor prea putin preocupate de cele de dincoo, Masele
inv mu vor asta pe el renegall de olor stip. Rul nu curge
‘Stina nade fie su are wo vin nic pent anaria spi
tel nis pentru noua pulere care crete dn acess anarie. Eanes
‘roms dear, sce! putin stipénirea conexinilor accesible inte
Tectli nos ~ dar icodaté mu nea promis pacea or fercrea. Ca
‘vera inlerer fi de sentimentele neat, amu ne ae ame
‘kes rmc mane poate da inapoi zl slngate de ea.
‘ington universe sa nivel tuturornaunoreresterea r-
id puters maser ndiflerent de ce near aduce aceasta, are ve
Teae de necestate. Reprogurle sunt vorbe in van. Accedereamaseor|
ln putore va mares probabil na dnire ultimele etape ale civilization
‘occidental, orevenie la periadele de anarhie conf dnanta in
ri socettilor noi. Cum i pu sta?
Pin cum roll elma evident al maseor consti marke di
rg al zat ibn. sora ne inva ctu cnd for
‘ee morale ~armatura nel societii ig pier ecient, dsruerea
nal este ffi de aceste multi incontinent, pe dre
‘umie barhare. Cia de pin acum au fost create ndrumate
decir o ic’ aristocrat intelectual niodat deere ase. Aces:
tea in urmi nu a ford dec penta dstruge iar dminaia lo r=
rent ntotdeauna oa de ezrin: O ezatepresupune reall
fx, din, troerea dea intel rational, preocupa legate de
‘tora un vel kat de cultura — condi total inaccesibe maser,
sbandonate lor inex. Cu fora or exci disructiv, ee actioneaz
precum microbilasupa corprilor maladve sau asupeacadavrelor.
ind edi une cviizati e putred, masee code la nuiea hi
Ane se manifest roll or, Pent o rem fora carb a uma
‘levine ings lose storie,
Seva intiompa afl cu ciliata noasa? Pate aveatemeri in
acest ete, dar ic mo sim pecs Sine resem ns a gn
‘hl vom supora dominata maselr ei snd Hpi de prevedere
a strat rnd pe nd toate barerelece lear put ine i rt
Aeste ase, despre care ineepe si se vrbezsc att derail ec
ost prea putin. Paolo pofesionis tnd departed ee lea
‘hora ntotdeauna ou sn oeupat dec de crimele pe ear le potGUSTAVELE,
omit. Exist fr ini hate criminal, dar exist depot
‘imi plin de viru lin roe ete. Crimete maselor mu co
‘dct un cz pill psage lier, dr cupoastem
figratia or minal, aga cur canoes pe oa indi
din descrierea vor
Lares vorbind, pi mi, ondatori de religi sau de
posi cedintelor,cameni desta eminent tran pan mat
des, simpli conductor ai mcr eleva mene au fos i
‘deauna in subconent, ban phology nat instinct prt
Selo: i tocma pentru cau shit acest prt au ahs sor
muir. Napoleon a ineles de minune psologia masclr
dar cteodst singel in pein maseloe care format alte
‘ asemenea ignorant ba cuts pomneascd riboaice pote
ni set care rau pret deren
Cunoastereapstolaieimaselor consttule suport muh de
‘are wea mise stipneasc~ her advent asi ont diel
ar ce! puns. nu ane total dominat de ee
Pabologa meso atc lege insite exerci o sab ine
‘nti asupranaturilor impulsive i cd male sunt incapable w ab
alte opin dcdt cele care eau ost sugerate.Reguble decungind din
urd echitate tere nu ar putea se drjese, Numalimpresile
tite insula lr pot se sedi. De exemp, dc un legato |
‘i subieasci un now impo 2 webu ls aleag pe cel ma pot
din punt de vedere tort? snc un ca Cela nepotii va pute
‘ie, practic el mai bun pent mase,dac este mascat i.
Sn roar, compas dn eemente etrogene dar sudate pen-
tuo weme, dom ceulelor unui organism iu, caren totaitatea or
alciuseso nou fin, avind partic cert dese Seca din.
‘we clue componente
Contra une opin pe care cu rare, resin sub pana unui
less cde inca ca Herbert Spencer, in agregatul care constinie
‘nasa mu vem ncidecum suma media elementelr ei combing
‘ras crearea unr noi particular, Lael an chime, unde amie
‘ementepuse lalate pl ac gba ~ se combina form 0
substan nous, naestrat et propeet erie de cele ale subsante
desl uring se consat ct de mult der individ dno
‘lat de ini considera ial, dar cauzele une asemenea deren
Dern sunt a fel de Iesne de descapert Pentru a reusi sie dessin,
lie ineamnin una dine observatile pahologiel moderne, si
sume, cn nua in vista nganicd drs funetionara inet
|uifenomenel nnd de inconsten joa un rl preponderent Act
wise consent a spirit eprezint det o mic parte raprt
‘sactviata lu guvemat de incon, dntre mob incon
stg care drjeaza prt, anast elme sub, observatrul cel
>a patnzitor na euseste 8 descopere decd onensemnat prt.
Atle oa consente deca dtr subst inconsten format
ileosey de induente de nur erdiar. Aces substrate fn
Denumirate eminiscente ancestral care consti pit asc. Din
‘ol de cau mirturiste ale setelor nowt, ef eaue secrete peect cu rare except vel eamenilor de rind. Lane! intelectal
‘te un celeb matematician i cizmarul li poate exis n hi imens
dar dn pant de vedere al earaceru ial eredingeler deren
Siena
(0, tocal triste generale de carscter,guverate de
‘nt existent aproape la cease! la majorata inv no
ums popor, sunt ele cae, lsnivell melo, se manifest
In spirtlcolecv, aptitude inteectale sk oamenilr, pri
‘mare individvaliatea lor, dispar. Eterogendl se cufunds in omogen
‘ate ce tin deinconsent domain ’
‘atl diferite, ni sunt mult superioae deiailor pe care lear adop
‘loti de imbeci- Suna scala dintre mln poate doar $4
(cd elect trisnrior mediocre pe care le posed toa ame
see acumuleazi nu inteigenta ci mediocre
‘Se une adeseort: nu to sunt destepca Vole. Dar ca iy
1a Voltaire este smal dese, dacprin tog ngelegem maimed.
Dar, dad ave une! mun, ar exis dar o simp
Simpler eat alindior ce ocompun, am vorbi deo medi
‘uaa cum am afrmat, de rearea unr aracteristic nin ce el
stables aeste caracterstic? Stalin in continsare,
Cauzele care determin apritacaracteruli dosebit lm
sant diverse. prima
tur sale, de care mul este cagail det tun cod face parte dir
tromulfime.
‘Oatreiacuz,
eh
Pon nielege acest fenomen, s}reamintim une desuperi re
ented domes inbogie-Sim asti cn individ poste f aus
‘70 asomenca stare init, deposed de personaliatea consent is
unde orbest a tate sugestile celui care ba fats pla perso
hnatatea st comite ace dine cele mai contrare fi ale zaifelo.
Or, oobservare ate pares demonsree fap i invidl in si
nl malin in ane cade curind — ca urmare avi" ce se de-
saz cin ea, or in cu to ake pric deocamdat ignorate into
stare dese, foarte aseminiioare cu sarea de facnaie a ceui ip
ot. Activiatea creer ind paralizat a subiectulhipnotizat,
devin sca inconstentul, pe care hipnotizatorl si cijeazd
«pa buna i plc. Personen cong sa ser, oink diser
‘ian a ost abolte Sentiment gndurle sunt acum orientate
‘n sensu abit de hipootizat
de
Lad.ca sila cel hipno-
at trtinp ceund cle pot ipinse lun
trad de exatare exes indent sugesti va bole ies
Dolinpetinatate spre nfituireaanamitor ace impeticiaten cate
‘naires la nivel maser deedt a subject hipnoiza, cc su-
‘tin, aceeas pet to india, este eagerai, devenind recipe.
Enitisle mas de azmeni posedindo personae dest de pier
ic pent area sgestiet sunt in un tt de reds wor
‘prtate de caren n ce mai bun car elear putea sincere o divers
"ne alimentai deo sugestie die, O formulae feito imagineni incapabi sd mai ghideze 4
Prin simplal pt apartine gloat, ml coboari maim
imi, indvidul est ca un ir densi, peinte alte fre densi,
Iu, pe cave wine splbera dua pia.
"Atel vedem ura care dau verti dezaroate de uni i
a ghia pe
‘cima inocen sn pod proprio inerese, au renunat
late si au decimat nie. Z
‘Dar mumai prin ciel sale se deosebese inci ineyat
lor de-el iu nora chiar isnt de pert orice in
‘dele sau ransformatn asemenea masurs nc var devine mal
spar cepticl~ habotnic, om cnstit~ criminal lsu ~ ere
‘utara lta pelle, sur ott de oblimein
‘mate enturiasm, in famous noapte de 4 aigust 1789, cu
nar fst accept de js unl din membri acl ada,
Obseratile precedente endear si conch
{onoaunainfesioere din pune de vedere intel oul
{in rivintasentimentelr sa actelor pe care acest sentiment
voc, masele po in fc de peer, ie a bane mal
‘deci indivi Total depind de fell in cae e action’ supe
rin sugestie. ati ce nau sit ator care a stat mse deh
sina sitet deo rerc seen Elo omen tty
nel el emer ew art car
2 ce fae fen malo iagineaenofona car,
{deiner acne snl fo lbp nt
Joao vcore zrobioare un miracl hit o cima sbominal,
ones sper mportnt ete ca ure se it bal
fibre a cauelelo.
Sate end rune a st erie eds aie
lela acelin ceo sng ema oo ng
cate enone prof chiar ac pede kn
‘ain pial az Eieria cara sceratn Pcs cet dee it
citer ied alba ea tin ante pol ci ach
‘esi hector agi taburdore,
lovin dt tate sprite, Un acidentin cara mri
‘dec ce mi de institut instar fr postu, care di
ctund nunc chal ateireleindustae, se adreseazd sta
pent ale gist milace deta, Numa clo al find rests,
inctabil ce al emulator este imens. Aces di rm sunt ga
ent oie fel de revolt, indferent de conductor de scopurl
sceseia, Acumulaea de cunostini inutiabie este un mile sigur
de ransformarea emul in revo!
"Evident cate tri te ape dea curmesisul impor acest
«tent. Numa experenta,cea de pe ur educatore a papoarlo,
‘ves dept sarin ne deze eroaren, Nuria apie i dove:
‘css nein nul oder noasre manu, lice con-
curs print sistem educational profesioiet, capa si readuch
‘unc ct cimpan,aelere, reprint colonial asi deere
‘td neargicar. $i cnd spun sistem educational profesinist (o>
‘acum de toate spinel luminale),mi gndesc la cel de care
bnycurat prin not pe care popoarce ce domind asta haea a
ut i sre, remucabie agi dn cae oi reproduce mai jos
Drs senile, Tinea arial Impede ck eda neat de ada
cae ce este ast educatia englezi on americans Sind o pe
‘sel ine stemul latin cel anglo-svon, sertorl a pus fn mind
‘ucarte cansecintelecelor dou metode,
|i at men te ges yopande ang lar in Chi rk
one een ol re ad ae pce er
{obtain eve seule cee persia
sour Ata deca cx a ete ce wl
alec rata Tin edhe engl me
hs laa ce ac Ag a pr
a page: ber eed ig cea
Sonatas ener cere“ é GUSTAVE LE BON,
-Probebil cam pute acepa tate inconvenient stem N05.
teutradional de educate deciasatis nema pe care prod,
acd obndirea supercar cunoxint, rectarea periects 3
‘manuleor a spor nivel de inteigent. Da junge ela ate de re
‘ulate? Nu, din pate! Jodeata,experintiniva,caracerl = iat
‘condi penta reuta nviai, dar are ne inva despre ee. Ma
‘alle sun dicionae te, dar inmagaznarea In memoria hang p=
‘Sedin ele rimaine fr rost.
‘Despre cum pate fi dervolat intigent, pint sistem educa.
tional proesions, impos de ais prin metoda casi, vorbea ani
‘abil Tain nto pagin pe cae o reproduce n continue:
ete se fren deca med lo tur norma cee ee fice
fe watesceten
Cel nox din ce tse ing ene 2 din
sora importa char deci. Maines ma a uate
[Soa mi re ner care epexint a coenene, darn resect,
‘Se alnel imi care png poesia unc poe fine cre, ar,
Sine su dows Wind st acta de sure 1s 9 cert rea pre
Anzinds co aname at ne! ble ond nto be, he
tse pe de doh cam reper ve iit din cata oritre
‘foment cononter ume: Se char asta sur ntadevisa arte
prope de acest de ean acea tn de dua or dar di onde
(irom rt dl etl pn ar pte ma sus acca exer cs
{inj prea nance pen Ince, ne cay ect in ite
‘Siler ea ol Vigor ia a et ova Reus aa
Ciheen sist Lac bine abl car, esernal eres
‘sincera cere vid se canon sia alia
‘indeptncse cone daria ml deat Randaewulete mene
“relat copra cell Ang rin Aric, afc rata
Pie 170 lowe proce ops rasan cite eget
Plog muni «
‘ys storie arati mai departedifereta dtr sistema nos
‘luca gcel al ange exon. La el invade ri are ob
‘san cate, in obieetele inset De pid ingnerl format ntran ate-
Tier i ndecum into sonal, poate ang’ exact ace! nivel cores-
‘alto inegent sole: muncor sau mais, dad ext incapabl st
‘ear mal depart, inginer, dad aptitude to permit. Este un pro-
Lia ex pn dC 2 89, Ousce prea Fr3 GUSTAVE LE BON
rea legate de fonda eretar penta putea wansformate. Una din-
tre func esenae ale camenior de sat const asedar in botezarea.
‘xen popular, sau macar neta url deta de mase sub
‘ech denunin Putereacivintlor att de mare, inet sunt de js |
‘ermeni bine tc pent a face pe oameni si accept cele mal od
‘ase hucrur. Taine observa pe bun deepate prin iocaren cine
‘clr Jiberate”ratemiae, jacob an putt instauree un des
pots bun pent ara afc ca Dahomey, us tibunal idoma
‘ual chi, heatombe omenestasemindtoae dor dn vechial
“Mea Ata guvemantor, ea $a aocalor, cone in ring in pe
cxperea dea vehicula cuvintle. Art anevoioas, ci, in sin cel
ins scietl aceeas cunt a foarte asa ties diverse penis
deritl itr soil. In aparen, cesta flosese cwvinteWentce,
‘arin reaiat, nu vorbeseaccea mba.
Inexemplte precesente, nea refer timp ea factor pina pe-
‘ru schimbarea sensullcuvitlr Dad iim n considera i elemer
‘ul rai vm consata ci In aceeasi epoca popoare alte pe trepe
‘gale de civil, cuit entice corepund fate adesea uno ide
mul deosebite inte ee. Dar aseruenea ierente sunt sesizable doar
‘urmare amumeroase cilitor,aqpect supra cra m vols, r-
‘undo aa sublniac toemacuvintele cele mai lot au ens
le cele mai diferite, de la un popor italia. Sau dar dou exemple,
‘nintele democrai i socials att de recvent nee nase.
te corespund,n pil iain sin pul anglo-saxonunor de gh
magn tal ope. La popoarle tine, vin democrae” seamen
ma als sergeea vine’ sia native individu a favoarea eel
ale tatu Dit etn ce mai mult, cea etedesemnat condi sh
‘ioln oc wl dele ee ch abies po
‘hase sh dest”
Fn dni de nn det eve ren
Sno eigen plied ocd dn car Sart Jo ng vee
‘lr moa rine no dg sect er
‘crn srexmnare Dine de hiner uk, gl rile
tients nips cl pc de min psa
‘wor popes Sots lite pare kun ea
Carel ee eee Dar Sd ues denne,
Sopmare sc dain =a dp scl ob ~citere
Cee fice dl nici Marcle to al coi pope
‘es it eae rea Dec aie ia
‘step aban se nove dec th arias Sra
‘see Supt ein es res
‘kai siti rcs rc te on
‘cle cre ein tals easier‘ite am yn rie aa soe one apie
sulimonnan de une le recta tori parine Glee an
{esis nsf eae le inoe pie din ta een:
{sare dpc, prefer dizer ac ear sic.
Ge ese hzsoneze devine lene still, pe end cl eae
deceponeazi cae icin
3. Brperien
Expert consul apoae singurl proce ecient ent a
consol un arin conga cr a desi ue deve
Irriubae Dar ea tebe exis a ose ,de me
ptt. tiene te eo genera sat a genealinale
pert generat uate de cos eile demonstrate cae
{Sock eveamente orien sunt de foln Saar ure de
dara ince mur edule epee dela qc laa expen
entra aea inna eb icine o care old adic
Soll mos sce dine vor fd doll pote deck
tees vit ret ca unor cao epee: nuvi,
Jnnkt oa erdaomenti n sau cecal aden oxi
‘Cea auras fost Revol face Peng cane desc
Dee cms reac sok ae fs deol in bet doar
De calen art de raunes pura webu Be mascrate hea
oan de oamen iar Europa sie ravi mp de oulze de ak
Rata dove cal experiance nth cn Pe
earl caret aan uot neces do ior experee b
Cini de ans oot evden prs on sue
convngitare, Tous rfl ele dintafos der rlloan de o=
tens ima alee dea dous.o dezmenbrae 9 ners
‘smatorparmanent-Unal trea expernent de aces gen erase
roduc arum ivan vor ma ext radia eae Pen
{ia se ade chimensa arma german’ ur, ex a se spunea
nan de 1870, un so de gard nto fens ost cea
‘Tyne a pa sac pe a cil mi ei
iGreen noone pl
ciate eter patna gene es oat
{Es scum se nt desea pec crater eer Se eo
‘Sted i lar den rt nds nomen Depa
Panalgia mutior sr
»spiimantitorul rzbot are acostat Fanta ati de scump. Peni 2
‘+ recunoagte ck potenismal duce cele din umd la nares po
oarlor cael accep, vor f neesare irs dezastrueep expert
‘Svexemplele ar putea continua lanestirst
4 Rationes
fn emumerarea factorilor at dea impresion spirnul maselo, am,
5 puts ne dispensim de mentionarea rani, doch aceasta raf
‘ost necesara drep indicator l valor negative ainfuene sale
‘Am aritat dj cl multinle nu pot dunt pin ratonamente
icicle mu iteleg deci soca grocolane de idl De aceea, orator
«ar or sie impresioneze fa ape la sities nici a jude
‘ct maseoe' Pena domina maine, main tebuie dine
‘cama de senimestel car o anima se prefacl ile imprest tu
inci abi apo cau sleds un at curs dectangind in imagina
tel prin ascii rudimentare; anumiteimagin sues anew,
‘ste ore pe calea meandtelr ei sufletest st mai als i ghi-
‘sla tot pas ea dat mastereaclor sentiment: Areas necesita
"ea schimba dscursain ante de fetal prchs in momenta ae
‘lowest de neptni orice cuvdtare suit prea dint
Oratorul tent la propria nde, ar mu a cea autora, pled din
sceati pic oie ptere de invent.
| nian mad canner ea doa Thr sr
‘pple sms ata agepe mur ant psa
cpa opus ts are wn ea
‘Contin eat nae cece pet esi iad
tear nna care
"Spm eka ora eaves hace wei ae
‘Saari eae bana ae
‘ii nara em pe parle le an
‘Shige cava ran padre ey at ode oc
"ra mem Fortran i cept oe
‘ste recast» rasa Man appa
sc man Sac utr aah ied rae ee
Irs ce cnancte etn cae par ec drs Se we
{tre Sear au“ pear rd at
drcruntaat et Swen aie -nenaterd cad a
wr Date a ar bt crt Ae gone oe
seat in sant ant om Dee
“ona ssc ober nouns gra aon par
‘ens ae er cn 4ss GUSTAVE LE BON
Mine gice, big cucu rationamentelorrgurose, nse
otabine dea recurge la aceast modaate de persuasiunecind se
adreseaz ulmi, daria de lect a argumentelor lor &descun
nese niotdeaura. Conscintele matematicewziale ntemeinte pe
‘ogi, did pe soca de idntiate seria un logician a cara
\er neces... Necesitatea lr ar obliga chiar io mast anorganicd si
te accept, da neat Bcapabl de ascii de dentate Fd ir
ofa Dar malinea de eames ny ee mal pt dest o mas anor
nici dea unmaiigsic de a tlege ratonamente. cereals corn.
‘ef inva primi, iba sa cop cu tru raonamestelor, 6
‘ave da sama de psa de vlbre pe care o are in acest cau >
ul respective argumentare.
ar nu ete nevoie si coborim pn la fingee primitive pentru a
‘onda completa inecaciate a raonamentelor cd le se confunts
cu senimentel. As amint atl doar longeviatea siperetior reli
‘ase, care contain cele mai elemeniare log. Timp de aproape doh
‘mide ani, el mai lminate gen su curbatsubapisare ele loe
‘sia trebuit si ajngem in wemurle moderne pent ca sis post
‘micar contest verdiciatea ral Mei i Reaerea au dat oameni
foarte mina dar rc unl ae, rin rafionament, si descopere lata
Infanti a superiors manesteo ct de mic nda n pita
‘iclenilor iavolul sau anevoi de learde pe watoare.
ar rebuie one si reretim ci raiunea mu este un far af maser?
[Nas indrizi so frm, Raiunea omencasci nar f reat i conduch
‘omenirea pe cil clzate cu aceeas ardoareseutezani cx car as
inlicirato himerele. Fructe ale nconsent care ne hide cee
te himere sunt, poate, necesare, Ficare rash part consti e
‘mintali lege propria destin pate cascult de acest ly pir
‘ran ineluctabil instinct, dar prin impulsurile aparent cole mal ato.
ral Popoarele par supuse un fre secrete snlaage clo cae obligh
‘hind se transforme fo tar sa cometa sree orbit
Pusial pe care puem pest dn acest rte rebuie cuts in
_mereul genera al voli nu pope arm in ape ile din care
cea evolu pare unor si tsneasc Dac am an consierare
‘doar acest fap aoa. storia ar prea drninat le Hvar abu
e.Arfineverosimic un npr ignorant in Gallas pat jung:
‘ent dou mi de ani un Dumezeu stogputeric, nue cir
fost nterlte cee mai importante cia: de necreat de asec
‘ea cum teva bande de arab, pirsindvel desert pat pan
“tiple pe cea ma mare pare a vec lumi grecoromane gsi cli
‘easchn inpera mai mare dec a hi Alexandr Macedon; tat de
ecreat, cm, nto Euro arte itn foarte rahi un sine
rs locotenen de arr revpeasci si domineo muktuine depo
poare side reg.
[asim asada rane fn seama flosflor, dar fr a cere sin.
‘ery inguverarea oamerior, Nu pe cea rain ba, adeseor chiar |
In pod sau rsa enimente preeum onoarea, sbnegaba, cre
«inka rlgions, patrons dragostea de glove, care seu davedit
‘sin acum marl esortur al ricarelceizati,‘Carrow IL
INDRUMATORIT MASELOR $I MIJLOACELE
LOR DE PERSUASIUNE
[Ne este deja cunoscuti consiutia mintali a maselor tim, de sse-
‘menea, ce imbolduilimpresineazi. Ne rane nconinare set
‘ct cum trebue apical aeste imboldiri side ctr cine pot cle
se n mod ulin practic.
1 Indrumiori maselor
De indati ce un anumit nur defije vse gines lt, ec
‘este vorba deo turma de animale sau deo muline de oameni le se
plaseazi din instinct sub autortatea unui conductor.
In cam gostelor de oamen, conductor jac un rol considera
{iL Vointa este nucle in jr ria se consrles se enti
‘pine Masee sunt o tui care nu sar ptealipl de stip. Ce ma
arlesea ndrumatorl lor este primal obsedat deo idee a cir apes:
tol devine. Aceasta i eaprinde in asemenea msuri inci ttl pare
Adinprejural orice pirer conta se pare respectvuhi on era,
oi supers. Asa sancmglat cu Robespiere, care poset de hime
‘cee lide recurs la procedee inchztoriae pnt ale rispind,
{ndeobt,inrumgtor nu sunt gin, ci oameni de sciune Ei
nu sit nisteclarvizitr, nici naar putea fie stl clavizianea
‘conducting in general andi la inaetiune. Ei se reruteazé mai
ales cntre nevozaf dite exalt dine Semana afl in raga
‘ebuniet. Orit deabsurde arf idee pe care le api sa scopl =
mir ee judecata peste in ata convingeri lor. Disc perse-
cade ma fc det ates tare teres personal, ule ~pen-
trv tou este seria. Chars instinctul de conservae ese ana
laces amen inet desea singurarisplt pe care 0 dorese ese
‘marti ntensitea propor coving confer cunt ro mare
patere de sgestie. Or, mule asculiintotdeauna pe ec nzestrat
«1 wont defer, cel inva consti in mule, cu vinta complet
toc eindreapt din insti citre cel cae o manifest capris
Poparele nian dus nica ip de condor, dar tot ace
la posed convinger nealeunciat, care si transforme in posto
‘cnostintelr legate de meseria lr, nu posed idl impels sunt in-
‘apa si se condi el ns. Ei sunt cl de un ast de profet.
Aces pot ha el dar cu efecte mult mal sabe, publeatile per-
‘ic care oferi opin gata fabricate peru ctior sl razetp eae
seutese de a gd ex propria le mine.
Autortatea indrumtorlor este despot tomal prin acest dee
Pot reugese ei se impand Sa um in consierae, busin, me-
ile munctoret Ai exe lene de observat eum, ik vrean tet de
sutra, Beri reapese aerate miracle asapra main or mte GUSTAVELE BON
turbulent: stablese munsrlde ore de aru, nivel aaor declan
satea sat incelareagreveor a ri fa.
‘Asti se observ tenia ca asemenea conductors se subst.
ule progres puter misura in care aceasta devine discal st
‘gt maniestislabiciunea
ator rani. no stip on de lammaseo dociate pe care
ele gave nu leo po impeia. Dr, dc print imprejurare or
‘ecare, conucitonal disparesnimeni nu ja imediat oe, masa re
devine coletviate psi de ceriune de rexsten Un exemple:
In hnpal une grevealcrétorlor pari’ din anspor fost de
suns ea cx doi ide fle arestal peru ca aceasta sincere. Nu
revo deliberate, c ace de serie domi inttdeauna sp
mascot
‘Seta lr de obedieni le face se supun din instinct celui care se
declara stp.
Jadrumsitort miselo pot impitiin dou catego disincte: uni
‘smi peroane energie, uo win puter dare sur dat a,
‘cx malt mai rar at nu numa ovina de fiero extrnordinari
pact dea so exer pte hg. Prii st ole ie
‘rive snd los la acapararea pte ainficrare li
lor in pofida peiclr, icnd dn simpli cameni de pe sada vert
ile. Aste de condor au fost i pul prima pei, Ney
i Mura, nile noire Garb acest venture de din, dar
‘coer, esd na co i de omen sh pn tie po
{ulrega al Neapolli desi cra pial de o arma iseplinat: Dar, ca
{toate ei ener unor ast de conductor extraordinar, eam
‘ez daca acele con care au declan dsp. Rentgrai casi
luv normal al itr dene dada, preci ce siti is,
‘mel wit slabs Fp capa de ajuda de aw
‘ortanimprejurarie cele al simple, dp ce au sit att de bine si
ij pe ali, Ase cofactor nl pot exerci tia det
‘cunt de a feiss tial imboldi fr inceare de ceva, de
sin mii pres le nga om sto idee, de ama. dete
de conrhit preci rasa
‘Ceadedoua toric deindruntor ce dani cu win ak
nici exert, pla or monies pain spt,
Socom conserabil Pint aces ikon pe inten
ior de rigs pe asmtrs unr teprinder grandnae: SCP
‘Psnotoga matinior 3
Mahomed, Cristofr Colum, Lesseps!. Sim coteaz dad sant
"igen suites va intotdeaur ar, ct vinadurabi ca
caresnt stra exe o cla exirem de ari extaordinar de pu-
‘eric in ata cea ttl enc. Nici ne dim seama pe dein
‘poate owing de Ber nimic na east ici naturs, th oh, nil
(Cel mai recent exempl in acest sens ni fei stu ingine care
2 sparat dou continent, nd asypras sarin pe care de red mi
‘nit suveranincercaser in zd dc indepinie- ste
‘pt ci, mati cx dea dou ireprindere a de acels act,
‘Gr bitte cupinsese er bitrate fice plese 5 vo
‘Tati eltera deta despre dieu pe care Yoana a
svarea Canal de Suez, state deun art ecu d. Cali
ssepseposte, epi cu pid, storia cana, vorbea despre
‘osteo pe crea trebut se nving despre feu in care impos
ul devenea posi despre rezseneentpinate, oii pote
dope aril cei esea posts chi nringerie de moment,
“sr care niciodaté au eu sl descurjene ss bath din clea i,
“vpntende wei ncobostl ala din paren Anti, de ee Fran
‘de consul ance, cel ml lversunat aversar al deme iact>
‘i de mizerlefeute maneioilor erora nase asgura ap pote
‘i evocaminisrul Marine pe experiment ingine cu toi ost,
‘iemonstrnd pe baa solr lor cunostint eras callin,
‘vain aga cum sunt preva, nua etre for utr elip-
ac am ada nr coperele nei cr poveste tituror acestor
sor metre a confine pte ume, dar de acete name se ag
‘la important evenimente ale chai store omen,
2. Miloacee indrumitorior de mase:
sérmatia,repettia,contagiunes
Cin webu, pentru o wee, si putin miscare 0 mas de oameni
‘Sto dermis comit un act careare~ spade un pl ise jet
‘ees pga apirao bread asupea ose achoneaz pra sagesth
"so.de- Cea mai energies pterea exemplar acest arse
| 1 ce age de> CME 00, ia mers Ce Sct
‘i Coatot GUSTAVE LE BON
Jimpune opregitie anterioara amasei de oamen' #0 callate acest
‘are indeamnd sb urmez:prestigul, despre care va vorba ceva
‘mai depute,
‘Cand webuie inoculate in od lent nuit ie credit n cuge-
‘ulmaselr—cum ar i de exerphy, ere soci modeme- metodele
Indrumstoror de mase dir. Se recurg, in general a treipocedee:
fra repeconmganes, nes iret eth art
Re ig si ee car
‘dovadi, const ocale sigur prin care oie este iat
i opt nll. Cac era alone de
argumente, cu atit se vaimpune mai bine. Oamenil de stat nevi st
pero cuz pole or industri are fc relama prodiselor or
‘unosc prea bine valoareaafrmatic.
‘ar afmatie mi are rue elect deck u cond de af cone
stant repetati pe edt pos, In acela! termeni Napoleon spunea ci
‘oat retoria nu contine deci singuri figuré demnd de interes: re
eta Lara afrmat prin epetar, sires prin se inp neu
‘ete, pd intatit inca este accept dep adevir demonstrat.
“Vein ce pure extrorinars exerts rep a asupa pelt
eh uate,ecdin s ie sea de ein sre
‘Boatcor.Intraievir, lara puss repett de mai male oi sfirseste
‘rn ase impune in 2onleprofunde ale incongtieni, unde se elabo-
‘eazi motatileacjiunioenoatre. Dupo wee, itn cine este emit
‘oral asertuni repeat, ajungem si im conins de adevarul ek Ast
se exlicuitoaren puterearecamei. Dupace am cit de ute de of
‘ea mai bund colt este coclataX, unger fi conting ci
asa este Dupi ce ni sa sus de mi de orc ina Ya vndeea impor
tante personae de cle mai persists mad, lira pina pst
sic incercam sno cind ne beste o baal asensnatoare. Dupe ni
Sa repetat in cea ar A ese un nemernic 1B un om foarte re-
Dctabl unger sf conving de asta, mumaldaci nu cm, bnen-
‘els, un alt ar, de opinie contar, unde si fi inversate cle dou co
leave. Mimaiasrepettn sit sre deoptrva de perio penis
ase ribo una celts
‘Anune ind oafrmatie este sufcen repeat fn unaimitate, se
feemeazi cence se numesteun cuent de one in care intersine-
‘erica mecanism al contain In ul muir, ie, sentimer-
tele motile eredintele au puter de peopagarel fl de inten p=
“Selo matinior ®
cum tansmiterea mirbilor.Pitrnd peporile fenomenl se obser
‘sila gropurle de animale: Tiel unui al inten grad va curand
‘peta cell cai dn acelas gra. O spam omigcare dezordonat
| cora oi sersplodeste repede a nreaga arma, Contagnen em-
inlor exc apdiatea cu care se instalears parca, ezortinea dena
uri cerebral precum nebunis se propaga sea prin conagune. Se i
Cite recven este alenarea rine medic leit, Secunose chiar
tore de mala cum af agorafoba, care sunt wansnise de om ai
rmaeor.
Contaganea ma presipune cu necesita preven smut a mai
ror inva nace occ se poate exert a distant ub inte
‘nuit evenimente care dijeaza stele ln acces drei,
‘Cod ea tottaten ageor indivi scape icteric mimi at
ses cand exist anu factor preparer cum sunt factor inde
‘a preantatimal sus. Aste de exe, ebucnirenrevoinar in
|S dela Paris, a inns bre asupa une! mar pr Earopel, rune
‘nnd mai male monarhi™
mia cei ic strbule o mare unt in cadralenomenelor
‘oil, mu este n eae ect un simp fect al contain, Petru
‘am arian al parte roll & ma rezum aa reproduce een ce iam
ve acest ten ur cu al mu wee, em bora itera si
‘Je atecondele:
“Ascrenisnimalelor, omal este prin natura un imiator. Petr
«nit este 0 neo, cu condita ca aceasta imitates fie la nde-
"nnn aceasts neve are obirsia moda. Fie ce wrba de opin,
eed de maniestiierare sau dar de anpla vesimentte, citi din.
‘re oamenindrimese sits sustrag de sub stpdnireae? Cu modele
sunt ete masele, pu eu argument. In fleeareepoc un mic mi
nr de india dau tonal mas incon init, Ls acest ind
‘uu na tel se indepétee prea mult de idle iste dept
‘nostenre de predecesori lo. Atun!initaea ar prea anevoioas
nihena lor anal Din east pricing, caren de prea mare ality
‘ine intleetaé no exerci, in general nico influent fn epoca lor.
Aaterea este prea mae. Din cea picin,n pod uturor avant
‘or contrite de cvlizaalor,europeni na au aut deck oinaenti
serie asa popoarclr dn Orie
nde ct Poot pia ah i, Ls nse
‘vanes pa reba), Reon fe et ace.