CURS 6

INDICATORI PRIVIND EVALUAREA STARII DE SANATATE A

POPULATIEI (SPERANTA DE VIATA, MORTALITATE,
MORBIDITATE) SI A CALITATII VIETII

Monitorizarea starii de sanatate a populatiei este o preocupare majora a societatii

contemporane.
Exista doua grupuri de argumente in acest sens:
-de pe o parte boala si consecintele ei afecteaza direct si indirect familia,comunitatea si
societatea si
-modelul morbiditatii si mortalitatii conditioneaza politica sanitara.
Exista trei domenii majore in care pot fi utilizate rezultatele monitorizarii starii de
sanatate a populatiei:
-informarea populatiei privind propriile probleme de sanatate, modul de prevenire a
bolilor, promovarea stilului de viata sanatos, prezentarea factorilor de risc pentru
sanatate
-managemetul serviciilor de sanatate
-stiinta medicala-cercetarea medicala in domeniul clinic, farmacologic, al evaluarii
tehnologiilor de diagnostic si tratament etc.

Indicatorii propusi de UE pentru a fi utilizati in monitorizarea starii de

sanatate a comunitatii

A.Indicatori ai starii de sanatate

1.Speranta de viata
-speranta de viata la diferite varste
-speranta de viata in conditii de sanatate

2.Mortalitate
-mortalitate generala
-mortalitate pe cauze de deces
-rate de supravietuire
-mortalitate infantila
-anii potentiali de viata pierduti

3.Morbiditate
-morbiditate specifica; prevalenta, incidenta pentru unele boli
-morbiditate profesionala

4.Calitatea vietii
-DALY
-alti indici

B.Indicatori ai stilului de viata

1.consumul de alcool
2.consumul de tutun
3.consumul de droguri
C.Indicatori de caracterizare a conditiilor de viata si munca
1.Rata de angajare /somaj
2.Conditii ale mediului de munca
3.Indicatori de caracterizare a conditiilor de locuit(habitat)
4.Indicatori de caracterizare a conditiilor din mediul inconjurator
-poluare aer
-poluare apa
-alte tipuri de poluare
-radiatii
-expunere la substante cancerigene sau la alte substante daunatoare in afara locului de
munca

D.Protectia sanatatii:
1.surse de finantare
2.resurse umane
3.cost/bolnav internat
4.cost medicamente/bolnav internat

E.Caracteristici demografice si sociale

1.sex
2.varsta
3.stare civila
4.loc de rezidenta
5.educatie
6.venit
7.subgrupuri populationale defavorizate

Indicatorii propusi de OMS in strategia <Sanatatea pentru toti in anul 2000 >
Obiectivul:
A.Reducerea morbiditatii si incapacitatii:
1.numarul de zile de incapacitate
2.proportia populatiei care prezinta diverse grade de incapacitate de lunga durata
3.incidenta tuberculozei
4.incidenta infectiilor digestive
5.incidenta hepatitei virale
8.incidenta bolilor cu transmitere sexuala
9.incapacitate temporara de munca
10.prevalenta unor boli cronice
11.speranta de viata fara incapacitate
12.numarul mediu de dinti cariati, absenti sau obturati la copii de 12 ani

B.Eliminarea unor boli determinate:

11.incidenta rujeolei
12.incidenta poliomielitei
13.incidenta tetanosului
14.incidenta tetanosului la nou-nascut
15.incidenta rubeolei congenitale16.incidenta difteriei
17.incidenta sifilisului congenital
C.Speranta de viata
18.speranta de viata la nastere
19.speranta de viata la diverse varste
20.anii potentiali de viata pierduti

D.Mortalitatea infantila(21)

E.Mortalitatea materna(22)

F.Boli cardiovasculare
23.mortalitatea prin boli cardiovasculare pe grupe de varsta si sexe
24.mortalitate prin bolile ischemice ale inimii
25.mortalitatea prin boli cerebrovasculare

G.Cancer:
26.mortalitatea pe grupe de varsta si sexe prin tumori maligne
27.mortalitatea pe grupe de varsta si sexe prin cancer de trahee,cancer pulmonar
28.mortalitatea prin cancer de col uterin

H.Accidente:
29.mortalitatea pe grupe de varsta si sexe prin traumatisme
30.mortalitate prin accidente de circulatie

I.Sinucideri:
31.mortalitatea prin sinucideri pe grupe de varsta si sexe
32.incidenta tentativelor de suicid

J.Programe de sanatate(33)

K.Proportia persoanelor care beneficiaza de asistenta sociala(34)

L.Promovarea comportamentelor sanogenice:

35.consum de tutun
36.consum mediu de calorii/zi(lipide, proteine animale, proteine vegetale, glucide)
37.proportia de nascutii vii cu greutate sub 2500g
38.abaterile fata de valorile normale ale greutatii si inaltimii la copii
39.consumul de alcool

M.Supravegherea calitatii:
-aerul
-apei
-solului
-locuintei
-alimentelor
-supravegherea deseurilor
-mediul de munca
 STRATEGII PREVENTIVE

1.Strategia bazata pe demersul individual in care actiunile se adreseaza individului

cu boala sa. Aceasta strategie apartine exclusiv sectorului clinic.
       Intrebarile pe care si le pune medicul cind are bolnavul in fata:
"De ce a facut boala?"
"De ce a facut-o acum?"
"Ce-ar fi trebuit sa faca bolnavul ca boala sa nu fi aparut?"
       Este strategia in care, in fiecare moment, in mintea medicului apare ideea riscului
relativ ca expresie a fortei asociatiei epidemiologice.
       Este o strategie importanta pentru practica medicala individuala.

2.Strategia populationala, care se bazeaza pe populatie, in care intereseaza nu boala

individului, ci incidenta bolii in populatie.
       Cauzele bolii sunt diferite de cauzele incidentei.
       Factorii genetici pot explica susceptibilitatea individului fata de boala, dar nu
explica frecventa bolii. Factorii genetici explica deci heterogenitatea intraindividuala, nu
pe cea interindividuala.
       Frecventa bolii este explicata prin factori ambientali.
       Strategia populationala intereseaza medicul colectivitatii (de sanatate publica).
       Ea poate fi imaginata sub 2 forme:
2.a.Strategia riscului inalt, bazata pe populatia la risc inalt.
       Pentru a fi inteleasa sunt necesare conceptele epidemiologiei.
       Prima operatie in cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc inalt,
deoarece "filosofia" strategiei este: cel la risc inalt este cel mai susceptibil sa faca
boala; de unde si nevoia de masuri adecvate de prevenire si combatere a bolii sau
decesului.
       Prin persoane la risc inalt se inteleg persoanele care vor face cu o probabilitate mai
mare boala.
       Deci aceasta strategie trece prin screeningul populatiei, pentru a fi retinute
persoanele la risc inalt.
       Identificarea acestor persoane se poate realiza si fara screening cind, cunoscindu-
se factorii de risc, se pot identifica succeptibilii fara a mai fi examinati (ex.:sugarii,
muncitorii care lucreaza in medii cu noxe, etc.).
       Avantaje:
-interventia serviciilor de sanatate este adecvata intereselor individului, caci cel cu
factori de risc este mai interesat sa adopte masuri preventive; modelul este apropiat
rationamentului clinic;
-motivatia individului de a participa este mai mare; la fel si cea a medicului;
-raportul cost/eficacitate este favorabil, caci investitia se limiteaza la persoanele la risc
inalt;
-raportul beneficiu/risc este favorabil pentru ca sunt supusi eventual "efectelor
secundare" numai cei susceptibili, nu si ceilalti.
       Limite:
-dificultatile si costurile screeningului, cind este necesara efectuarea lui;
-efectele vor fi paleative si temporare, durata lor fiind egala cu durata interventiei
exercitate asupra grupului la risc inalt. Deci este protejat doar grupul identificat initial,
persoanele noi la risc inalt care vor apare pe parcurs fiind ignorate;
-efectele pozitive ale unei asemenea interventii sunt limitate la cei care fac obiectul
interventiei si nu la toata populatia;
-limite de ordin comportamental, psihologic, deoarece se face o segregare etica,
protejind numai o parte a populatiei;
-intr-o populatie data numarul indivizilor la risc inalt este mic (de aici avantajul
economic), in timp ce persoanele la risc mic sau moderat, care sunt cele mai
numeroase, ramin neprotejate.
2.b.Strategia ecologica (care se adreseaza intregului grup populational)
       Aceasta strategie incearca sa modifice cauzele care produc incidenta, adica sa
determine scaderea incidentei prin scaderea nivelului mediu al factorilor de risc in
populatia generala, deci sa modifice distributia factorilor de risc in populatie
       Avantaje:
-abordarea nu mai este paleativa, ea adresindu-se distributiei factorului de risc in
populatie;
-potential mare (de ex. studiul epidemiologic Framingham a aratat ca o scadere cu 10
mmHg a TA sistolice va avea drept consecinta o scadere cu 30% a mortalitatii datorate
HTA);
-este o strategie adecvata din punct de vedere comportamental, psihologic, deoarece
nu face nici o discriminare;
-beneficiile la nivelul populatiei sunt foarte mari.
       Limite:
-prezinta avantaje mici pentru cei la risc inalt;
-motivatia este insuficienta pentru individ si medic;
-presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare, neobisnuit;
-raportul beneficiu/risc nu mai este asa de mare ca la strategia riscului inalt. Este vorba
de "paradoxul prevenirii", masurile preventive care aduc mari beneficii pentru populatia
generala, dar beneficii mici pentru indivizii la risc inalt.
       Conduita optima ar fi reprezentata de combinarea celor 2 strategii pentru ca
strategia riscului inalt si strategia ecologica nu sunt competitive ci complementare.