be ws 1918-2018 CONFERINTA NATIONALA UNITATE DOGMATICA $I SPECIFIC NATIONAL IN PICTURA BISERICEASCA Patrimoniul National Bisericesc: Marturie vie a unitatii de credinta si de neam 28-31 MAI 2018Dezbateri si decizii oficiale Privitoare la »stilul bizantin” in pictura bisericeascy din Ro mania Lect. pr, STEFAN IONESCU - BERECHET, 1€ ORTODOXA , JUSTINIAN PATRIARHUL” A UNIVERSITATII DIN Bucuresti FACULTATEA DE TEOLOG, €22noiembrie 1889, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane adopta o decizie extrem de important cu Privire la ,icoanele, rnamentatiunea bisericilor din toats fara, cum are s& se urmeze pe vitor” In decis; bizantina, singura in masurd intretina in popor ,adevaratul sentiment religios”, a fost introdusa in Biserica noastra Romana inca de la inceputurile sale. Sfantul Sinod »Stilului bizantin deja in uz in Biserica Noastré Romana autocefala” si sd-i oblige pe Preoti, sub pedeapsa Caterisirii, s4 primeasca Pentru a fi sfintite doar icoanele recomandate de chiriarhie si executate de pictori recunoscuti de cel Chiriarhi, Decizia este motivata de Preocuparea autori dea opriinlocuirea »artelor frumoase bizantine” din bise: ecunoscute Popot stetice, nici cerint 9 stopa proliferare; “redinciosilort, SE a Briton o’CiSiunea Santului Sinod al Santei nostre Biserici autocefale drept Matitore ‘de, Tesarit, privitorela iconele, architectura, pictura $i ornamentatiunea 27 rici cualtele rului nostru, care nu corespund nici exigentelor felor liturgice ale cultului ortodox, si totodata de ‘a icoanelor strdine care au invadat tara si caseleLECT. DR. STEFAN IONESCU - pe ee 128 [oo ezbaterilorsinodale care au insotit adoptarea deci, icoanele straine” prohibite de aceasta rea biect religios, de provenienta ungureag cu (boema) si ruseasca (lipoveneasca), care, in lpsatas cturii bisericesti, Sau raspandit in Romania, ay de stilul bizantin si deformand simtul estetic a satisface cererea de icoane litografiate din tara si pentrua elimina litografiile straine, inca din 1886 se hotarase, in plenul Sinodului, infiintarea unui atelier de iconograffe-litografiepe langa Tipografia Cartilor Bisericesti, cu ajutorul Ministerului Cultelor, care sd tipareascd icoane in stil bizantin®, menite s& aducs la luming iconografia Bisericii Ortodoxe Romane’. Dinacteled din 1889, aflam ca 5 precadere litografiile cu su nemteasca control asupra pil rizand indepartarea credinciosilor®, Pentru @ 1. Stil bizantin reformat” adin cele prezentate mai sus, in centrul deciziei sinodale din 1889 se afla problema stilului bizantin, strans legatd de cea a stilului bisericesc national. Sintagma , stil bizantin’ nueste insd o creatie a ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea, ciea se intalneste si anterior in contractele de pictura murala ale lui Gh. Tattarescu (1853, Biserica Zlatari; 1873, Biserica Alba) si N. Grigorescl (1858, biserica Mandstiri Agapia), in formule precum: ,(stilul) bizantin obisnuit Bisericii noastre”, ,stilul bizantin care este al Bisericii noast® a Rasdritului”® sau ,stilul grecesc cerut in Biserica Ortodoxa”. Poate Dupa cum se poate observ pisericilor din tot8 tara, cum are sa si Roménd, Xill (1890), 11, pp. 577-580. 2 Desbaterile S-lui Sinod din sesiunea de toamna, anul 188! .e urmeze pe vitor”, in: Biserica rtodor? or in ise"? Ortodoxé Romédné, Xill (1890), 10, pp. 112-113, 115. > ,Sumarele gedintelor St Sod din sesiunea de primavar’ anul 1887 in: Biserica Ortodoxd Roménd, X (1886-1887), pp- 18, 20. 88h : Tpowatia Cartilor Bisericesti’, in: Biserica Srrodoxs Romana IO 5 Elena Ene D. & si iconari ft jo: co 0 eee ea eee . asi, 2012P" Marina Sasabos, Grigorescu la Agapia, Ed. Doxologi®:I2ll OFICIALE PRIVITOARE LA .STILUL Bizayt ye rea surprinzatoare ocurenta acestej sinta; ai oats n elor doi maestri prin care, in epoca renast ¢ ste procesul de inlocuire a Picturii de tra 'gMe tocmai in contractele eri Nationale, se desavar- ditie bizantina, in tehnica identala, in tehnica uleiutui, doi, care se bucurau de o aiierarhiei bisericesti, erau tori si innoitori ai picturi »corectarea stilului bizantin la frescei, cucea neoclasica, de inspiratie occi Trebuie finut ins& seama de faptul ca cei larga apreciere din Partea multor membri considerati in epoca foarte buni cunose: bizantine’. Lui Tattarescu i se atribuia noi”, reforma intreprinsa cu Erminia tui Dionisie din Furna in mana, iar Grigorescu era considerat ,ultimul Zugrav adevarat”!0 si ,cel mai bun cunoscator al artei bizantine asezata pe temelie nationala’, it » dar directorul Tipografiei Cartilor Bisercesti, arhiereul Ghenadie Craioveanu (Enaceanu), mai tarziu episcop de Ramnic, sustine cd litografiile trebuie executate in stilul nostru biseri- Cesc, pe care-I numeste stil bizantin reformat, facand aluzie la principiile enuntate de Tattarescu si Grigores Cu. Interpretarea este nuantatd de mitropolitul Moldovei, losif Naniescu, care afirma A , stilul Bisericii noastre nu poate fi decat stilul bizantin, care totdeaunaa Predominat in Biserica noastra”, reforma decurgand din Perfectionarea artistilor romani de azi in arta Picturii2, Idea regenerarii sau reformarii tarea regulilor academice referito: Proportii va fi reiterat: intermenii unui imp ne _..._»Cronica bisericeasc’, Premii pentru Expozitia national din 1906”, in: Biserica Ortodoxé Roman, XXIX (1905), 7, p. 805. « E-VASILESCU, Icoand si iconari. Picturii bisericesti prin implemen- are ladesen, Perspectiva si canonul de 4 in 1903, intr-un articol publicatin Gazeta Artelor, erativ propriu epocii de renastere a artei nationale, >LECT. DR. STEFANIONESCY 130 ——— imperativ anticipat siilustrat, in Me uae de ctiva mags, romani, precum Nicolae Polcovnicu ante si emetrescuMires ‘continua sa copier sfint dupa vechile izvoade hieraticebiantng sustine autorul articolului, ar vadi wpretentia noastra de rascolitor, a unei arheologii sterile”, din care ar trebui sd pastram doar caractery, icoanelor noastre crestine, inovand in acelasi timp in exprimarea, iy forme frumoase si corect desenate, a sfinteniei sijertfei*. Oconceptie similara intalnim in aceeasi perioada si peste mung, in Ardeal. In Iconografia sa, publicata la Sibiu in 1905, ieromonahul Elie Miron Cristea, primul patriarh al Roméniei Mari, sustine ca, desi principiile’ fundamentale ale picturii bizantinese cer mentinute, totus, pictorii trebuie sina contin crearea noilor opere de cerintele moderne ale artei, ferindu-se de reproducerea stereotipa a vechilor modele, az nepotrivite sau neintelese™. Prin pictura paraclisului Palatului Mitropolitan din lasi, executatéde Nicolae Popovic sisfintité de catre Mitropolitul Partenie Clinceni,inanul 1907, comanditarul lucréri, aduce n prim plan ideea desavarsiriipictui bisericesti nationale, mergand pe linia inovatoare trasata de ,pictor nostri national, Ineditul operei lui Popovici consta in introducerea bacoreliefurilor menite s&inlocuiascd ,arta sculpturi pe care Bsent? noastré nu o admite la infrumusetarea ei”, urmarindu-se crearea un picturi bisericesti ,cu nuanta proprie si nati ional, deosebité deicon® ritul strdin de maiinainte”, respectand insa prescriptile traditionale® 2. Stil bizantin romanesc” Idea afirmarit picturii bisericesti nationale si a stilului bizantit. enuntata ins8 dintr-o perspectiva traditionalist, 0 reg@si™ intr Gazeta Nt Victor G. STEPHANESC i lanvarie 1903, p.3. Lu, »Pictura murala in biseri i erom. dr. Elie Miron CRISTEA, | js antocmirite din inter Bisericeirdséritene , Iconografia $i into is 1905, pp. 28, 41. cu 123 de figuri, Ed. Tiparul Tipografiei Archidieces? a Drag. DEMETRESCA pom ¥xxXI (1907), 7, serbare bisericeasca'in: Biserica Ort000"SIDECIZI OFICIALE PRIVITOARE LA .STILUL Bizanriys PICTURA BISERICEASCA foarte interesanta dezbatere Purtata in noiembrie 1889, cu ocazia adoptarii ee szentei comunicari. Autorul deciziei, er featur episcop “ Duna de romana, sora cea mica aBisericii dela pizantin de la inceputurile acestuia j [aun timp, a inceput sa fie inlaturat noi, neconforme cu sentimentul Nostru religios si national, Astazi, cand tara redesteptata isi revendics toate drepturile sale, snecesitatea conservarii stilului bizantin se impune de la sine’, Sfantul Sinod fiind dator sd pastreze tezaurul sacru sis vegheze seintroduca in Biseric&”. Sesizand Pluralitatea s »stilbizantin’, arhiereul loanichie Bacauanul lan: »Care stil de pictura bizantina din Biserica sa-la a cAcel mai potrivit ar fi stilul nelegant” din epoc. cel Mare. Este insa prompt combatut de episco; al Ramnicului, care se Pronunta in favoare: nuantele lui deosebitoare romanesti”. bisericesti, la a cdrei continuitate Sfant precum sifaptul ca stilul bizantin intro particularitati specifice, ce difera de trebuie s8 fie liber sd aleaga stilul potrivit in eparhia sa, inspirandu-se din vechile modele Prezente in manstirile si bisericile Noastre, veghind isd ca pictura si arhitectura bisericeascé ,,s nu schimbe intru nimic din stilut lor national, cisa arate chiar deosebirile fiecarei localitati™s, Recursul la patrimoniul artei ecleziale romanesti nu constituiao tema inedita in 1889, ci, dimpotriva, una specifica epocii de renastere nationala. De pilda, in discursul rostit in sedinta Academiei Romane din3 decembrie 1882, episcopul Melchisedec Stefanescu, pornind dela Premisa ci vechea Noastrd arta bisericeasca ofera tipurile si modelele Pe baza crora sa se formeze arta nationala, propunea inaltului for dispuna realizarea unor albume de arhitecturd, picturd, sculptura sesiunea Sfantul Sinod din deciziei amintite in debutul uditul ierarh Partenie: Clinceni, ccentueaza faptul c& Biserica Constantinopol, a adoptat stilul In Biserica Crestina, stil care, de din Biserica siinlocuit cu modele »¢a nimic strain si nu emantica a notiunii de ‘a imparatului Justinian pul Ghenadie Enaceanu ‘a unui ,stil bizantin cu Elinvoca vechimea vietii noastre ul Sinodul este dator si vegheze, dus in Biserica noastra a cunoscut laoregiune la alta. Orice chiriarh * .Decisiunea Sdntului Sinod..”, pp. 131-132.LECT. DR. STEFAN IONESC UB oe REC extrem de utile cercetatorilor si artistilor si meni, de robia spirituald care ne ‘impinge spre adoptare e!”, Filonul artistic national si condamnares sunt reiterate de cAtre dr. C. Istrate, comisary| tionale din anul 1906. Anuntand concursul de , acesta afirma imperativy si ‘ornamenticd, sa ne elibereze jmprumuturilor strain imprumuturilor servile general al Expoz! nat iconografie organizat in cadrul expozi i bisericesti din »mandrele vremuri ale reinvierii vechii noastre picturi marilor nostri Voevozi”, decazuta in epocile ulterioare prin ,copierea vulgard a icoanelor straine”. Acest imperativ capata, in viziunea lui Petre Garboviceanu, admi- nistratorul Cassei Bisericiiin primii ani ai secolului al XX-lea, finalitat practice, pedagogice. Pictura bizantina asezata pe temelia nationala,ce constituie podoaba vechilor' noastre biserici, neglijatain ultimii 50 deani sinecunoscuta artistilor romani, cu exceptia marelui Grigorescu, trebuie 2 constituie ivorul din care sd se inspire pictorii nostri bisericest. Garboviceanu nuse limiteaza insa doar la afirmarea discursiva a acestui deziderat, ci impreund cu loan Kalinderu, presedintele Comisiunii Monumentelor Istorice, pune bazele valoroaselor colectii de icoane, obiecte bisericesti, fotografii si relevee de monumente istorice ale Comisiunii si, totodata, bazele cercetarii stiintifice a arte bizantinesi a vechii noastre arte bisericesti®. Directia promovata de Garboviceanu si de catre Comisiune este ferm criticata, de pe pozitii inovatoare, de pictorul ardelean octav Smigelschi intr-un articol intitulat ,Pictura bizantina romaneasca” si publicat postu in 1914in periodicul arédean Biserica i Scoala. Porind de la convingerea ca pictura bizantina a devenit inca de timpuriv ut simplu mestesug uniform si monoton datorita asuman! idealurilor severe ale spiritului ascetic care au intunecat anticul fond artistic, 32-1883", incAnalele acoe _# ,Sumarele sedinteloru ordinare din anulu 188; miei Romane, V (1884), pp. 19-21. “Cronica bisericeascd, Premil. pp. 803-804. 2 Cronica bisericeasca, Premi.”, pp. 805-806. wiser Petre GARsovicEANU, ,Un moment cultural la A iser Biserica Ortodoxd Romand, pp. 918, 920. i aministratiaef DECHOMIALE PRMITOARELA STLUL BAN Prue a torul afirma c, oricat de mare ar fi cy ale ozilor nostri, simpla perpetuare a a azi un grav anacronism. in vizi cor monumentale nationale trebuie s& Porneasca de la regenerarea al tradifionale, cu ajutorul motivelor oferite da arta decorativa traneasc’, folosind un material so tehnicé caracterizate da bogate valente decorative: mozaicul sitehnica textilse Accentul pus pe ornamentatia popularg vazuté drept o sursa capabila sd imprime picturii bisericesti i |, conceptie impartasita side catre eromonahul Mit i i Regat in epoca, fiind promovat in Conceptia este combatuta inca din 1: (Apcar) Baltazar, care critica obsesia decoratorului ce are minte nationalizarea decoratiunii”, E| demasca indeosebi incompati- bilitatea dintre Motivele decorative si pi i , 8 apartin unorstiluri si unor epoci variate Sica i diferite. Inovatia prezenta in pict Varset, unde sfintii sunt zugravitiin ttul pentru arta timpurilor Mestesugului zugravirii ar iunea sa, crearea unei noi $00 de catre tanarul pictor Abgar »vesnic in de bogata noastra traditie artisti cd, S-au indepartat de scopul picturii bisericesti, fara a oO inlocui prin c “Va Corespunzator®, 3. Stil bizantin Pur” versus ,,stil bizantin athonit” Dorind si contribuie laimplementarea ideii nationale in Dobrogea, fecent anexata Regatului, Titu Maiorescu, ministrul Cultelor si * Octavian ‘SMIGELSCHI, Scoala, 2: 2 , »Pictura bizantind romaneasi ® martie (5 aprilie) 1914, pp. 91-92. hstttyt C8" BALTAZAR, ,Spre un stl romanesc?, in: A. Baltazar (1880-1909), ttt de Arte Grafice, Bucuresti, 1936, pp. 46, 48. vAl Teigara Samurcas..” p, 267. Biserica siLECT. DR. STEFAN IONESCU gp, 134 fees a aa este i 4 arhitectului |. Minc iunii Publice, incredintea? i ; U execu Instruct incfintii Apostol Petru si Pavel din cree ilierului Cated ral Petru oa rea picturii murale™. Lucrarea ¢ in ely iar lui G. Demetrescu-Mirea executal A i din urma, realizata intre 1889-1891 in tehnica encausticii, a stim polemici aprinse $i 0 vie dezbatere in sanul Sfantului Sinod, ce fay avut drept protagonist principali pe noul animist al Cultelor, Tache lonescu, Si pe episcopul Partenie al Dunarit de Jos, chiriarhul loculy; si autorul deciziei sinodale din 1889. In sesiunea ‘Sfantului Sinod din primavara anului 1892, episcopul aduce cazul in atentia membrilor prezenti, declarand ca nu va sfinti Catedrala decat dupa ce 0 comisie sinodala va analiza pictura recent finalizata, care este in cea maj mare parte straina stilului bizantin adoptat in Biserica Ortodoxa si singurul familiar populatiei eminamente orientale din Dobrogea, Acuza principala adresata pictorului este aceea cd ar fi folosit drept modele pentru chipurile sfintelor o serie de doamne si domnisoaredin protipendada Constantei. Alaturandu-se criticii episcopului Partenie, mitropolitul Moldovei losif Naniescu arata c stilul pictural propriv Bisericii Ortodoxe nu se inventeaza de catre pictorii nostri, ci se copiazé in replica, invocand parerile unor ,persoane le dezvaluie ins identitatea, ministrul sustine cd pictura lui Demetrescu-Mirea este foarte buna side facturé bizantina. Se decide ca problema sa fie analizata si transata deo comisie mixta, ministeriala si sinodala. Considerand ca ni unul dintre sinodali nu este in deplind cunostint’ despre stilul bisericesc bizantin, episcopul Husilor cere caintre membrii comisie’ sa fie cooptat} a pictori, precum Pompilian sau Tattarescu”. Cel din urma este agreat side mitropolitul primat, in timp ce mitropolitul Moldovei recomand cooptarea lui Grigorescu si evitarea lui Pompilian, invocand foptl Aa facut picturd de salon la Biserica ,Sfantul Gheorghe - vechi"™ foarte competente’, cdrora nu irea, col. Publ Mire0, COP George DRAGOMIRESCU, lon FRUNZETTI, G. Demetrescu’ imeriile catiunile Fondului Elena Simu Vil, Monitorul Oficial si !mPr Irmprimeria Nationala, Bucuresti, 1940, p. 60. jin: Bist : »Desbaterile S-lui Sinod din sesiunea de primavard, anul 1892",1"" rica Ortodond Roménd, XVI (1892), 4, pp. 38-48. : »Desbaterile S-lui Sinod din sesiunea de toammna, anul 189 yrtodoxé Romand, XVI (1893), 10, pp. 41, 42, 43. nen?ATER SIDECZIOFICIALE PRVITOARE UA .STLUL BIZANTINYIN ICTURA vez a Ea SERICEASCA..135 gpiscopul de Arges conchide cd nu avem zupravi rantlne, cuexceptia lui Grigorescu si Tatta vrenea picturé bizantina”, In procesul verbal din 25 octombrie 1890. comisiei ce au analizat pictura dela Consta: sunt executate'n stil bizantin pur, fi 'd inspirate din modele apartinand epoci de inflorire (arhaice) a arte bizantine sinu din pictura athonita, care a predominat la noi in ultimele secole*®. Criticand concluziile comisiei, episcopul Partenie respinge legitimitatea conceptului de sti bizantin pur introdus se pare in discutie de catre Al. Odobescu, membru al comisiei. Sunt invocate doua aspecte principal se mai pastreaza azi picturi bisericesti din ep: athonit, adicd din epoca Preiconoclasta; 2. pi athaice nu a fost cea mai pura, deoarece nu totalitate de caracterul picturii pagane, incat ecumenic putem vorbi de o pictur cu adevarat bizantina®, Biserica, afirma episcopul Partenie, este in drepturile sal le atunci cand staruie sa iserespecte traditile ei vechi ssfinte®, iar episcopii au datoria sacra de oferi crestinilor ,spre inchinare icoanele sfintilor asa cum le-ao Remoscut, stabilit $i consacrattraditiunile sfintei noastre Biserici, cu multe veacuri mai inainte de noi”, ictura acestei perioade se dezbracase inca in abia dupa Sinodul Vi Linia traditionalists Pe care se inscriu pledoaria si demersurile episcopului Partenie al Dunirii de Jos poate fi Mai tarziu si in cazul lui loan Kalinderu, la care regasim preocuparea Pentru redescoperirea puritati stilului bizantin in pictura noastra bise- ticeasca, In discursul rostit cu ocazia inaugurarii colectiilor Comisiunii Monumentelor 'storice, a 23 noiembrie 1910, el se lanseaza intr-un levat expozeu asupra istoriei picturii bizantine si a celei romanesti, Vazuté drept o ramura.a celei dintai, sustinand ca imuabilitatea acestora > im »Desbaterile S-lui Sinod din sesiunea de toamn, anul 1892...” p. 43. »Desbaterile S-| lui Sinod din sesiunea de toamna, anul 1892...” pp. 78-79. = *esbaterile Sui Sinod din sesiunea de toamna, anul 1892..”, p. 92. 3, sDesbaterile S-lui Sinod din sesiunea de toamna, anul 1892..’,p.94. * esbaterile S-lui Sinod din sesiunea de toamna, anul 1892...” p. 34, decelata cativa aniLECT.DR. STEFAN IONESCU pe, Hey 136 Se ee de pictura, aparutein secolul alXVil-lea, care Pre introdusa la Athos in secolul ali, ndividualitatea artistica inlantuits de acum ,in marginile unei formule ‘inguste” s-a descatusat in picturs bisericeasca romaneasca pe la mijlocul secolului al XIX-lea, prin eforty. rile de modernizare jintreprinse de Tattarescu, Grigorescu $i alti pictoy scolitiin Occident. Dar, avertizeaza Kalinderu, siaicl else indeparteazs de viziunea lui Garboviceanu, aceste schimbari pripite si regretabile, desi de un desen maicorect, sunt contrarii stilului bizantin” care n-a intrebuintat niciodata modele vii in zugravirea chipurilor de sfinti Concluziasa este ca pictura noastra bisericeascd nu poate fiinteleasa fra studiul celei bizantine, iar pentru a-siexercita menirea sa trebuies pastreze puritatea stilului, la care Sfantul Si inod este chemat sd vegheze cuacribie. Pentru a implini acest deziderat, in viziunea lui Kalinderu, se impune crearea unei scoli romane de arta bizantina. Comisiuneaa facut un prim pas in acest sens, trimitand in 1908 doi tineri bursier, absolventi de Belle-Arte, D. Norocea si Al. Mihdilescu, pentru studiul picturii bizantine in Italia (Venetia, Ravenna, Grottaferrata), Sicilia si indeosebi la Muntele Athos®. in plus, intr-un discurs rostit in 1913in fata ministruluiCultelorC. Dissescu, |. Kalinderu insista pentru onou’ organizare a Comisiunii Monumentelor Istorice care sai permit 0 supraveghere riguroasa asupra constructilor si picturilor bisericesti™ ‘Ambele intenti exprimate de Kalinderu se vor concretiza dupa Maree Unire in ,Legea pentru apdrarea vechilor picturi bisericesti si pent intemeierea unei scoli de zugravi", promulgata de catre regele Ferdinan in 1925. s-ardatoraerminiilor fi stopat opera de regener de celebrul Manuil Panselinos.| WN pp. 1013-1020; loan KA re la luerBrite Comision! telor Istoriee 2 P, GARBOVICEANU, ,Un moment cultural peru, Alexandru Lapeparu, ,Raport general cu pri jonumentelor Istorice in 1910”, in: Buleti i i pant uletinul Comisiunii Monume! ' 3 ,Discursul cu care a fost intampinat d. mini issescu de : |, ministru C. Disses |. Kalinderu, in numele Comisiunii Me Timenteior stor once 01 jn: Monitoru! 12 (25) martie 1913, p. 12790. ae % Votata de Senat pe 28 februari e je 1925, de Camerd pe an, lege a fost promulgats prin decretl Regal nv. 1653 in publicata in Monitorul Oficial din 31 martie 1925, p. 4789. acelast arti 319 marie 1905 # 27 martiea SIDECI2 OFICIALE PRIVITOARE LX STILUL Biza eR $1DE dail nt 4,Regulamentul din 1898, polemicile aprinse purtate in 1g92 dinconstanfo au determinatadoptarea de etre Sfantul ined unui egulament cores contindnorme iconograicesiadminisratvenss rssocu pie ctareabisericlor ortodoxe de pe cuprinsul Vechiey | __ Rega. Profectul propus de catre mitropolitul primat losif Gheorghian afost supus dezbaterilor sinodale in sesiunea de primavara a anului | 1808,flindamendat si modificat pe parcursul a dous sedinte, adoptat | informa finala pe 18 mai 1898 si pro mulgat de catre regele Carol | abia in 1912, sub numele de Regulament Pentru ugravirea bisericilor®s, EL | quprindein chiar primul sdu articol oimportanta prevedere ce vizeazs tema noastré: La zugrvirea ori rei biserici sila reinnoirea picturii invechite si sterse din bisericile cele vechi, este admis numai stilul bizantin intrebuintatin Biserica Ortodoxa”. Spre deosebire de versiunea intialé propusa de mitropolitul primat, forma finals a regulamentului, pentru a evita orice posibile rastalmaciri ulterioare, include, in lumina dezbaterilor din 1892 si intr-un spirit traditionalist, precizarea c4 stilul bizantin admis este cel intrebuintat »indeosebi in Muntele Athos”, adic tocmai cel vizat de tendintele innoitoare Manifeste in pictura bisericeascd romaneasca in ultima jumatate de veac. Rezerva fata de aceste tendinte este exprimata siin articolul 3 care precizeaza ca sfu sunt primite in biserici tablouri sau icoane ce ar infatisa pe sfinti in marimi nenaturale”®, Exemplele vizate sunt, chiar Potrivit actelor | sinodale, sfintii de la Biserica »Sfantul Gheorghe - Vechi”, pictati de Pompilian, si cei de la Catedrala »Sfantul Spiridon - Nou”, realizati deTattarescu® In completarea normelor referitoare la contractarea, &ecutarea si receptia lucrarilor de pictura bisericeasca, cuprinse in Pe marginea picturiicatedralei ® Publicat in: Monitorul Oficial, 17 (30) octombrie 1912, pp. 7721-1722 si IN: Bisericg Ortodoxa RomGnd, XXXVI (1912), 7, pp. 703-709, 1, qbesbaterile S-tului Sinod din sesiunea de primavar8, anul 1898", pitta Ortadoxa Romand, xX! (1898), 5, p.25; ,Regulamentul pentru zugravirea “*tllor’ in: Biserica Ortodoxt Roménd, XXXVI (1912), 7, pp. 703-704 ” sDesbaterile S-tului Sinod din sesiunea de primavaré, anul 1898... p. 128. .,LECT. DR. STEFAN IONESCU ~ BEREcyey Se ae ropuse si adoptate de catre fost P! i ji ce au urmat au Pe d regulaments in ani asc umite norme privind autorizarea pictorior chiriarhii Iocului side catre S— Ortodoy »Pesbaterile S-tului Sinod din sesiunea de toamna, anul 1900”, in: Biserica a” Roménd, XXIV (1901), 10, p. 79. »Desbati Pierce Ortod erile S-tului Sinod din sesiunea de primavara, anul 1901’, in: oxG Romand, XXV (1901), 4, p. 126. i.—— = Clr DR. STEFAN IONESCU - BEREC ee ey LECT. uo din 1998/1912, precum side catre comisiune prin demersurile sale de constituire a unei $co! pizantind; 2.odirectie inovatoare ca bizantin fara depasirea formala a cadrului trad zeaza in diverse variante: ystilul bizantin refol ,stilul bizantin pur’ al lui Demetrescu-Mirea ori». inspiratie nationala” al lui Grigorescu sau Smigelschi. Fara a putea fi degrevat de ambig! a, conceptul de ystill bizantin” ui al XX-lea, iar as mnand lao serioasa reflectiem reafirma imperati semantic: parcursul secolul caniciodata, inde! semnificatiile sale reale. a Monumentelor Istorice Li romanesti de picturg vul reformariistilului tiei i care se concreti- rmat” al lui Tattarescu, stilul bizantin de uitatea si plurivalenta sa » 4 ramas in centrul atentiei pe zi actualitatea sa pare mai acuta enita sd-i desluseasca