Curs dermato 2

10.10.2012

Infectii bacteriene ale pielii: stafilococii si streptococii cutanate

Piodermitele sunt infectii ale pielii cu bacterii piogene. Pe suprafata pielii exista, in mod normal, o serie
de bacterii comensale, care alcatuiesc flora vacteriana cutanata;

Flora rezidenta este alcatuiata din germeni aerobi, anaerobi si levuri;

Germenii aerobi: coci gram +(stafilocicii), bacili gram +, bacili gram -;

Germenii anaerobi: difteroizi : la niv foliculilor pilosi;

Levurile : la nivelul scalpului si mucoasei genitale (candida albicans)

Flora temporar rezistenta consta din germeni care contamineaza pielea ptr o per de tip se multiplica si
poate determina manif patologice;

Flora trazitorie, din exterior, nu se multiplica, se indep cu usurinta cu apa si sapun si nu det manif
patologice;

Piodermitele sunt determinate in principal de stafilococi si streptococi, dar la producerea lor mai pot lua
parte si alti germeni, precum: difteromorfi, bacilul pioceanic, bacilul coli, coci din grupa Mima Herella
etc;

Leziunile cutanate provocate de piococi sunt favorizate de virulenta de aparare locala si/sau generala a
organismului. Ca urmare, printre fact favorizanti ai piodermtelor se numara o serie de conditii:

-locale: leziuni preexistente provocate de scarpinat, epilat, barbierit, eruptii cutanate exudative,
hipersudoratia, igiena deficitara, etc;

-generale: boli de sistem imunosepresoare;

Contaminarea pielii se poate face atat pe cale exogena( germenii vin din contactul direct cu pers
purtatoare) sau indirect prin contact cu produse contaminate (calea endogena)

Piodermitele sunt clasificate in stafilococii cutanate si streptococii cutanate; la ora actuala aceasta
diferentiere tinde sa dispara ptr ca in maj lez de piodermite sunt implicati ambii germeni; fie prin infectie
concomitenta fie prin suprainfectie secundara cu unul din germeni;

Stafilococii cutanate (STAFILODERMIILE)

1) STAFILODERMII pilosebacee
2) STAFILODERMII ale glandelor sudoripare
 3) STAFILODERMII ungiilor
4) STAFILODERMII pielii glabre

1. Sunt reprez de foliculite si perifoliculite; pot fi superficiale sau profunde cand infectia patrunde pana
in profunzimea folic. Pilos;

Furunculul este o foliculita cu perifuriculita acuta necrozanta produsa de stafilococul auriu, este afectat
atat foliculul pilos cat si glandele sebacee, tes conjunctiv perifolicular si uneori tes adipos subcutanat;
localizarile cu predilectie: brate, gat, fata, fese, regiunea anogenitala) zone bogate in foliculi;

Manifestari clinice: furunculul debuteaza cu o mica pustula foliculara si prurit local apoi infectia
evolueaza in profunzimea folicululi pilos interesand si tes perifolicular cu constituirea unui nodul
deosebit de dureros ce creste rapid in dimensiuni pana la 1-2 cm diametru, devine fluctuent si elimina o
secretie purulenta; dupa aprox 2 zile de la debutul secretiei purulente se elimina si burbionul rezultand o
ulceratie crateriforma care se vindeca in 2-3 saptm cu cicatrice;

Burbionul reprezinta miezul necrotic al leziunii si este format din puroi, detritusuri celulare si sange;

In cursul evolutiei furunculul se insoteste de durere care este foarte intensa pana in momentul eliminarii
burbionului, dupa eliminarea secretiei purulente durerea se atenueaza, uneori chiar dispare;

Furunculul poate sa fie unic sau pot fi leziuni multiple, caz in care afectiunea poarta numele de
furunculoza;

Forme clinice de furuncul:

1. Furuncule deosebit de dureroase: sunt localizate pe tegumentele aderente la planurile profunde (nas,
conduct auditiv extern) starea generala poate sa fie afectata cu febra, frison, curbatura;

2. Furuncul malign al fetei: se localiz in 2/3 sup ale fetei : buza sup, santul nazogenian, obraz; poate
determina: tromboflebita, septicemie;

Clinic: se remarca pe langa lez caracteristica prezenta unui edem important al reg afectate cu modif
fizionomieie, stare generala alterata cu febra, frison;

3. Furunculul antracoid: este o forma particulara de furuncul care consta in interesarea mai multor
foliculi pilosebacei, mergand in profunzime pana la niv hipodermul; in faza de supuratie secretia se
elimina prin mai multe orif, rezultand un aspect clinic de “stropitoare”; burbionul insa nu se poate
elimina prin orif multiple dat dimensiunilor sale, din acest motiv tes dintre aceste orif se rupa lasand sa
se elim burbionul rezultand in final o ulceratie profunda anfractuoasa crateriforma; aceasta ulcertie se
vindeca lent cu cicatrice;

4. Furunculoza reidivanta: se caract prin multiple furuncule care apar succesiv pe parcursul mai multor
ani, apare la purtatori cronici de stafilococi cu imunitate deprimata;

Tratamentul furuncului:
1. Trat sistemic: antib active pe stafilococ:

-Oxacilina caps de 500 mg, 1 cps la 6 ore timp de 5-7 zile;

In formele severe se admin oxacilina injectabila 500 mg/la 6 h tot 5-7 zile;

-Ceftriaxona (Cefort, Rocefin) flacoane de 1 gram, se admin i.v 1 flacon la 12 h timp de 5-7 zile;

-Cefalexin cps de 500 mg, 1 cps la 6 h;

-Claritromicina (Klabax, Fromilil) cps de 500 mg, 1cps/12 h

-Eritromicina- numai in cazurile de alergie sau intoleranta la celelalte anib; 1 comprimat la 6h timp de 7-
10 zile uneori cu protectie gastrica ;

2. Tratamentul local:

-comprese umede reci cu solutii antiseptice: acid boric 3%; rivanol, betadina, hipormanganat de poasiu-
se folosesc comprese umede reci in toate fazele clinico evolutive: de la debut in faza de mica fistula
foliculara => coctiune=> pana in faza de supuratie;

Se aplica un strat gros de complexe sterile 6-8 straturi de tifon, acest pansament se uda foarte des cu
una din sol antiseptice enumerate(20-20 minute) aceste comprese trb sa ramana ude si reci in
permanenta; ele calmeaza durerea si trag colectia din profunzime in timpul fazei de supuratie;

-incizia leziunii furunculoide: se poate efectua cu bisturiul onij, sau cu electrocauterul;

Dupa incizie se elimina secretia purulenta si burbionul iar durerea inceteaza;

-crème ( BANEOCIN UNGUENT, FUCIDIN CREMA) sau pomezi cu antibiotic, le folosim dupa eliminarea
secretiei purulente, se aplica in strat subtire pe ulceratia crateriforma reziduala si se acop cu comprese
sau pansament uscat;

-vaccin stafilococic sau autovaccin in caz de furunculoza recidivanta;

HIDROSADENTIA: este o infectie stafilococica cronica care intereseaza glandele sudoripare apocrine;

Se localiz cel mai frecv la nivelul axilelor interesand rar alte teritorii precum areorele mamare, regiunea
genitala si perianala;

Clinic: debutul se face printr-un nodul sau mai multi inflamatori subcutanati, durerosi , initial de
consistenta ferma, in cursul evolutiei parcurge aceleasi faze ca la furuncul , initial faza de coctiune,
ulterior faza de supuratie; in faza de supuratie se elim un puroi cremos amestecat cu sange; la cele mai
multe cazuri in cursul ev apar si alte leziuni toate parcurgand aceleasi faze enumerate; evolutianeste
ondulanta pe parcursul a luni de zile, uneori chiar ani;
Streptocociile cutanate:

Sursa principala de streptococ piogen este reprez de bolnavii cu infectii ale cailor aeriene superioare, de
bolnavii cu streptococii cutanate sau de purtatorii de streptococ; aspectele clinice sunt variate,;

1. Streptococii eritematoase

2. Streptococii buloase

3. Streptococii erozive

4. Streptococii Scuamoase

5. Streptococii papuloase

ERIZIPEL:

Este o piodermita streptococica eritematoasa profunda cu evolutie actuta care intereseaza si vasele
limfatice reticulare ale dermului , este produs de streptococii piogeni gr. A; mai rar gr. C sau G care
patrund in piele prin diferite solutii de continuitate ( micoze interdigito plantare, eroziuni, ulceratii,
exforiatii, ulcere de gamba, sau rinite ptr erizipelul de la fata)

Clinic: Boala are un debut brusc cu: febra, frison si stare gen alterata; dupa care se constituie la nivelul
reg tegumentare interesate, o placa eritemato edematoasa cu suprafata lucioasa care se poate acop cu
vezicule sau bule, uneori cu continut hemoragic; la periferie aceasta placa sau placard este delimitat de
un burelet mai proeminent ;

Leziunea este deosebit de dureroasa si se extinde rapid in suprafata ajungand in 2-3 zile de la debut la
un diam de 15-30 cm; se asociaza adenoaptie inflamatorie regionala; De obicei leziunea este unica,
rareori multipla; in cazul localiz la gambe, poarta de intrare a streptococului este de cele mai multe ori o
micoza interdigito plantara; in cazul localiz pe fata poarta de intrare este o rinita streptococica;

Forme clinice:

1. ERIZIPEL ERITEMATO EDEMATOS

2. E. BULOS

3. E. HEMORAGIC

4. E. SUPURAT

5. E. NECROTIZANT GANGRENOS

6. E. RECIDIVANT
Tratament:

1. General: antibiotice active pe streptococ: Penicilina G este antibioticul de electie in erizipel; se

administreaza in doza de 1-2 mil u.i la 6h; intravenos sau i.m; timp de 7-10 zile; se continua tratament cu
Benzantin penicilina (Moldamin, Retarpen, Extenciline;) se admin in doza de 1.200.000 u.i la 2-5 zile timp
de 2 luni se continua apoi cu 1.200.000 u.i la 6-7 zile timp de inca 3-4 luni;

Alte alternative terap: Ceftriaxon ( Cefort 1 fl la 12 h timp de 7 zile, admin i.m sau i.m) Gentamicina (1
fiola de 80 mg la 8 h sau 12 h i.m timp de 5-7 zile), Eritromicina 500 mg la 6 h timp de 7-10 zile;
La aceste antibiotice dozele vor fi maxime daca starea generala este alterata iar durata de tratament va
fi prelungita din acelasi motiv;

2. Local: comprese umede reci cu solutii antiseptice ( vezi trat loc al furuncului)

3. Tratamentul protii de intrare: trat micozei interdigitale etc;