1.

Ischemia acuta periferica – definitie, semne si simptome, tratament

Ischemia acuta periferica reprezinta oprirea brusca a fluxului sanguin arterial, fapt care determina ischemia
teritoriului periferic deservit de catre vasul afectat.
Cauze: embolie, tromboza, traumatism.
Clinic (semne si simptome) – 5P:
1. Durere: debut brusc, intensitate mare, localizata nivelul obstructiei si iradiere de-a lungul traiectului
arterial catre periferia membrului.
2. Lipsa pulsului la nivelul periferiei membrului afectat.
3. Paloarea teritoriului. Teritoriul este rece iar trecerea se face brusca cald rece.
4. Parestezie.
5. Paralizie (impotenta functionala).
Dupa 6h – semnele ireversibilitatii: durerea dispare, paloarea este inlocuita de cianoza, masa musculara se
rigidizeaza, necroza si in final gangrena.
Tratament:
Trebuie instituit de urgenta.
Obiectivul tratementului este reluarea fluxului arterial:
a. Pentru arterele mici si mijlocii se poate incerca administrarea intravenoasa de vasodilatatori cu speranta
de a favoriza progresia trombului/embol cat mai periferic. Concomitent se administreaza
kinaze(streptokinaze, urokinaze), si anticoagulante (mai ales profilactic pt cei cu risc de tromboza).
b. Arterele mari au indicatie chirurgicala. In acest sens se realizeaza trombectomia directa sau indirecta
(sonda Fogarty), sau alte metode: by pass arterial, plastie arteriala cu grefon venos sau sintetic,
angioplastie.
Concomitent se urmareste:
1. Calmarea durerii prin administrare de antialgice: opiacee (morfina), AINS
2. Combaterea spasmului arterial si blocarea simpaticului regional (clorhidrat de papaverina i.v.)
3. Profilaxie – se da tratament anticoagulant foarte rar si doar la pacientii ce prezinta risc de complicatii.
Daca nu s-a intervenit la timp se realizeaza amputatia membrului respectiv.

2. Definitie si descriere a strippingului de vena safena

Strippingul venei safene mari reprezinta o tehnica chirurgicala prin care se realizeaza excizia venei safene
(safenectomia) ca tratament in varicele hidrostatice ale membrelor pelvine.
Este o interventie chirurgicala care are ca instrument principal un dispozitiv numit Stripper.
A fost efectuat prima oara in 1905. In momentul de fata exista mai multe tehnici de efectuare precum si mai multe
tipuri de Stripper-uri. Eu voi descrie tehnica standard de stripping ce foloseste un stripper de tip Babcock prevazut
la unul din capete cu o oliva metalica.
La nivelul trigonului Scarpa se realizeaza o incizie pentru descoperirea venei femurale si a crosei safenei mari. Se
diseca tesuturile si clampeaza safena. Dupa crosectomie se introduce stripperul in lumenul VSM si este condus
distal pana la nivel subgenicular pentru strippingul scurt sau pana la nivelul originii safenei mari (premaleolar
medial) pentru strippingul lung unde se realizeaza o a doua incizie. Se exteriorizeaza oliva la nivelul inciziei distale
si cu o banda de tifon se fixeaza de vena. Se tractioneaza continuu stripperul la nivel distal pentru a inlatura vena.
Ramurile colaterale vor fi inlaturate prin incizii separate.
Se practica sutura inciziilor, intradermic si ulterior se aplica un bandaj strans ce se intinde de la nivelul maleolei
tibiale la radacina coapsei.

3. Tratamentul TVP
TVP beneficiaza de un tratamend medicamentos. (Singura data cand se poate recurge la trombembolectomie este
atunci cand trombul migreaza in artera pulmonara.)
Se administreaza: AINS, analgezice, comprese reci, substante locale antiseptice, anticoagulant(Heparina),
antiagregant, uneori trombolitice. Se aseaza membrul afectat in pozitia procliva.
Durata tratamentului este mare.
Streptokinaza personala genereaza o recanalizare defectuasa distrugand sistemul valvular al segmentului venos
respectiv motiv pentru care se recurge la administrarea acesteia.
Incidenta acestei afectiuni a scazut considerabil in ziua de astazi ca urmare instalarii tratementului preventiv
reprezentat de: administrarea de anticoagulant(Heparine fractionate), membrele usor proclive, mobilizarea
imediat dupa interventia chirurgicala.

4. Tehnici de revascularizatie in sindromul Leriche.

a. Chirurgical: trombectomia(directa, indirecta), endarterectomie (reprezinta excizia intimei, a

limitantei si a 1/3 din medie), trombendarterectomie, by-pass (anatomic, extraanatomic),
angioplastie.
b. Medicamentos: antispastice, antiagregante, anticoagulante.
5. Diagnosticul imagistic si tratamentul chirurgical in boala coronariana.
a. Diagnostic imagistic: angiografia(coronarografia), ecocardiografia, angio-CT, angio-RMN, cateterism
cardiac, radiografie pulmonara.
b. Tratamentul chirurgical: angioplastie, stent, by-pass aorto- coronarian cu graft arterial(toracica interna)
sau venos(safena mare).

6. Pasii chirurgicali in by-passul aorto-coronarian.

a) Se stabileste un abord venos periferic si central (vena jugulara interna) inaintea inductiei anestezice. Se
cateterizeaza artera radiala pentru monitorizarea continua a TA. Pacientul este pozitionat in decubit
dorsal cu mainile pe langa corp.
b) Se practica o incizie mediosternala de la nivelul furculitei sternale la apendicele xifoid. Se sectioneaza
tesuturile pana la nivelul sternului. Dupa sectionarea sternului se trece la recoltarea grafturilor arteriale si
venoase.
c) Tehnica recoltarii autogrefonului de vena safena interna - vena safena interna se recolteaza la nivelul
gambei, de la originea acesteia (maleola interna) pana la nivelul coapsei. O disectie minutioasa este
utilizata pentru a elibera vena de tesuturile inconjuratoare si pentru a se ligatura venele colaterale. Vena
se canuleaza la capatul distal si este spalata intraluminal cu solutie salina heparinizata.
d) Se initiaza CEC
e) Anastomoza distala a graftului - se identifica si se diseca segmentul de artera coronara unde se va realiza
anastomoza distala a grafturilor. Aici se va realiza in montaj termino-lateral sutura graftului.
f) Anastomoza proximala a graftului - dupa localizarea locului pentru aortotomie, se realizeaza cu ajutorul
unui instrument special o aortotomie circulara unde se va anastomoza graftul.
g) Se initiaza repornirea cordului, decanularea si oprirea CEC