BRONSIOLITA ACUTA

-curs 12 pediatrie –

Boală inflamatorie difuză a că ilor aeriene • Mame fumatoare și fumul de țigară în

inferioare de calibru mic, determinată de general, chiar daca nu se fumează în
obstrucția acestora prin proces inflamator. camera copilului.
- Apare în epidemii anuale. • Sugari cu frați mai mari (acestia pot fi
Definitia Bronsiolitei Acute (SUA si sursa de îmbolnă vire).
Marea Britanie) • Varsta mamei
• Varsta < 2 ani • Tipul nasterii (ex. extractia prin
• Tabloul clinic (dispnee/ wheezing/ operatie cezariana)
raluri) • Nivelul seric de vitamina D
• Testele pentru diagnostic NU sunt Factori de risc pentru
necesare formele severe
ETIOLOGIE  Prematuritatea,
Virusul Sincițial Respirator (76%  Gemelaritatea
cazuri)  Greutatea mică la naștere,
- Rhinovirus: 39%  Vârsta sub 12 să ptă mâni,
- Virus gripal: 10%  Boli pulmonare cronice: fibroza
- Metapneumovirus: 3% chistică , displazia bronho-pulmonară ,
- Coronavirus: 2%  Malformații cardiace congenitale,
- Virus paragripal: 1%  Boli neuromusculare,
- Haemophilus Influenzae  Imunodeficiente
=>pana la 30% dintre cazuri prezinta  Malnutriția,
coinfectii  Sindromul Down,
Virusul Sincițial Respirator  Condiții socio-economice precare.
• prezent in 1/3 dintre toate cazurile de
bronsiolita
Manifestari clinice
• prezent la 80% dintre sugarii < 6 luni • Prodrom: 1-2 zile de febră , rinoree,
internati obstructie nazala, tuse,
• 90% dintre copii sunt infectati in • Perioada de stare:
primii 2 ani de viata - Tuse spastică , în accese prelungite,
• 40% dintre ei dezvolta simptome - Tahipnee +/- tiraj
legate de caile - Wheezing+/- raluri bronsice
respiratorii inferioare cu ocazia - Expir alungit
primoinfectiei - Simptomele ating un maxim de
• Infectia nu determina imunitate pe intensitate dupa 3-5 zile
termen lung Refuzul alimentației – asociat sau nu cu
febră determină deshidratarea sugarului
Factori favorizanti
• Lipsa alimentației naturale. Manifestari clinice de
• Expunerea copilului la medii
aglomerate - la domiciliu sau
gravitate
• Cianoză – inițial perioronazala,
colectivitate.
ulterior putând deveni generalizată .
 Se datorează lipsei de oxigen și este un Fază critică a bolii durează 48-72 de
semn de gravitate, fiind necesar tratament ore de la debut, vindecarea apă rând după
de urgență în spital 2-3 zile. Contagiozitatea este foarte mare,
• Vă rsă turile – pot sa apară ca urmare a eliminarea virală prin secrețiile nazale este
efortului de tuse . prezentă 6-12 zile de la debut. Incubația
• Apneea – poate să apară mai ales la este cuprinsă între 2-5 zile.
sugarii mici, nă scuți prematur,
manifestându-se prin episoade scurte
de oprire a respirației – semn de
gravitate, fiind necesară prezentarea
cât mai rapidă la serviciul de urgenta.
Investigatii de laborator
1. Hemograma cu formula leuco
• Ficatul și/sau splina se pot palpa sub 2. Proteina C reactivă
rebordul costal – hiperinflația 3. Puls- oximetria singura investigatie
plă mânilor determină coborârea paraclinica utila in evaluarea de
rutina a severitatii bolii
ficatului și a splinei.  
4. Hemocultura
EXAMENUL FIZIC 5. Determinarea rapidă a antigenului viral
 tahipnee (60-80 respirații/ min) cu din secrețiile nazo-faringiene
dispnee (predominant expiratorie), 6. Analiza gazelor sanguine din sângele
 crize de apnee, arterial
 detresă respiratorie și cianoză (în 7. Examen sumar urină
formele severe, mai accentuată la 8. Radiografia pulmonara
nivelul mucoasei bucale și al patului -evidențiază imagini de hiperinflație
unghial) pulmonară cu transparența bazală bilateral
 tiraj crescută , coborârea diafragmului cu
 hipersonoritate toracică creșterea diametrului anteroposterior al
 crepitante fine la sfârșitul inspirului și toracelui, orizontalizarea coastelor, cu
începutul expirului creșterea spațiilor intercostale. La nivelul
 bă tă i ale aripilor nasului că ilor aeriene inferioare se observă
Simptome cardiovasculare: îngroșarea tramei peribronșice cu infiltrat
• tahicardie și posibil interstițial difuz, zone de hipoventilație
• hepatomegalie (reală sau pseudo- mergând până la zone atelectatice în
hepatomegalie prin coborârea formele cu secreții abundente de mucus,
diafragmului, din cauza hiperinflației cu formarea de dopuri de mucus care
plă mânului). obstruează parțial sau total anumite
Simptome digestive: inapetentă , bronșii, cu posibil colaps al unui segment
vă rsă turi ceea ce pot conduce la semne sau lob pulmonar.
de deshidratare acută .

Forma usoara Forma moderata Forma severa

Capacitatea de a Normala Usor modificata (>50% Imposibil (<50%
se alimenta din normal) din normal)
Frecventa <2 luni : >60 r /min >60r/min >70r/min
respiratorie >2 luni: >50 r/min
 Efort respirator
Batai ale Absente
Diagnostic diferential
aripioarelor
1.Laringita
nazale acută: dispnee
inspiratorie,tiraj si cornaj, disfonie, tuse
Sa02
bitonală /lă tră toare >92%
2.Bronhopneumonia
Stare generala
acută
Normala
- Tablou clinic toxic-infecţios,
-Sindrom funcţional respirator, în care
apare expirul scurt, cu geamă t,
-Sindrom de condensare cu focare de
bronhoalveolita, iar pe radiografie apar
focare nodulare.
3.Corpi străini intrabronșici
–Simptomele apar în plină stare
aparentă de să nă tate,
- Determină sindrom de penetrație
bronșică cu asfixie acută ,cianoză aparută
brusc,
-Tratament - aspirarea corpului stră in
prin fibroscopie sau chiar traheostomie.
4.Mucoviscidoza (fibroza chistică de
pancreas)
-Face parte din sindromul de malabsorbție,
5.Astm bronșic
Diagnostic pozitiv
Se stabilește pe baza:
-Anamnezei (Evaluare atenta a factorilor
de risc pentru o boala severa
(prematuritate, boli subiacente
pulmonare, cardicace, sindroame de
imunodeficienta), istoricul episoadelor de
wheezing anterioare)
• Examenului clinic cu
simptomatologia caracteristică
(wheezing, tuse, expir alungit)
• Radiografiei pulmonare
Prognostic favorabil!
REGULI GENERALE
Se impune evaluarea:
Moderat● Impactului simptomatologiei
Sever respiratorii
asupra
capacitatii sugarului de a se
Absente Prezente
alimenta/hidrata
● Evaluarea raspunsului la terapia initiata
● Abilitatea familiei de a ingriji copilul si
88-92% a sesiza daca acesta se<88%
agraveaza.
Recomandari terapeutice
Iritabilitate Letargic
1. Hidratare adecvata
2. Oxigenoterapia
3. Umidifierea secretiilor
4. Bronhodilatatoare
- Albuterol/Salbutamol
- Adrenalina 0,15 -0,5 mg/kg/doza
(sugari max 2,5 mg, prescolari
max 5 mg)
5. Ribavirina (Viratek-SPAG)
6. Antibioterapie
7. Corticoterapie
1. Hidratare/alimentatie
 Continuarea alaptarii/ mese mici, si dese
 Daca aportul oral este imposibil se recurge
la administrare pe sonda nasogastrica;
 Tratamentul deshidratarii
 Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic
 Daca alimentatia enterala este imposibila:
PEV
 Necesar de lichide 80-100 ml/kg
2. Oxigenoterapie
• In faza acuta de boala, administrarea
de O2 se impune daca saturatia
oxigenului scade si persista sub 95%
• O2 se administreaza prin:
- canule nazale ( 2l/min)
- masca faciala (6-8l/min)
- cort ( flux > 10l/min)
• O2 va fi umidifiat si incalzit
• In faza de recuperare, saturatia O2 =
92% sau peste sunt valori acceptabile
daca:
- sugarul nu prezinta semne de detresa
respiratorie ;
- se alimenteaza bine.
• Daca persista hipoxia, prezinta crize de
apnee sau detresa respiratorie severa
DESI primeste O2 in flux mare se
impune reevaluare si transferul in
Intensive Care Unit
3. Umidifierea secretiilor
Utilizarea de nebulizari cu solutie
salina 3% poate reduce semnificativ durata
de spitalizare la sugarii internati pentru
bronsiolita acuta nonsevera;
Terapia cu solutie salina hipertona este
bine tolerata insa poate sa produca
bronhospasm
Nebulizarile cu NaCl 3% cresc
clearence-ul mucociliar si sunt eficiente
pentru:
- ameliorarea simptomelor
- reducerea duratei spitalizarii
4. Tratamentul
bronhodilatator
Bronhodilatatoarele cu acţiune rapidă:
1. SALBUTAMOL
- Nebulizare: Salbutamol 5 mg/ml,
doza este de 2,5 mg, adică 0,5 ml
din sol. de nebulizare.
- Se administreaza impreuna cu 2-4
ml ser fiziologic steril și se
administrează la 4 ore interval
inițial, apoi la 6-8 ore.
Nu la sugarii< 6 luni.
- PE SPACER: 2 pufuri (200 micrograme)
la 4 ore, apoi la 6-8 ore.
2. ADRENALINA
in nebulizare: 0,01 ml/kg din soluție.
1/1000, max. 0,3 ml/doza.
Doza se poate repeta după 15-20
minute sau la nevoie.
Salbutamol oral- acasa, când nu există
posibilitatea administră rii în aerosoli sau
pe spacer.
La copiii intre 1-5 ani, doza 2 mg la 6-8
ore interval.
• Utilizarea bronhodilatatoarelor NU
este recomandata de rutina
deoarece:
- NU grabesc vindecarea bolii
- NU reduc indicatia de spitalizare
- NU reduc durata spitalizarii
• Efectele benefice sunt mai evidente
la
copiii cu wheezing recurent
5. Ribavirina
- Agent antiviral orientat impotriva RSV;
- Terapia nu este sustinuta de evidente care
sa ateste beneficii semnificative;
- Terapia se asociaza cu probleme practice
legate de modalitatea de administrare,
siguranta si cost ridicat
6. Antibioterapia
• Tratamentul cu antibiotice
- nu modifica evolutia bolii
• Cu toate acestea…..
- Formele cu insuficienta respiratorie
severa, mai ales daca necesita ventilatie
mecanica impun antibioterapia data fiind
frecventa suprainfectiei bacteriene.
7. Corticoterapia
• Corticosteriozi: nu se folosesc de
rutina
Recomandă ri : în caz de insuficiență
respiratorie medie-severă și wheezing
recurent.
Se folosesc: Hemisuccinat de
hidrocortizon, Dexametazonă ,
Metilprednisolon, Prednison.
• S-a constatat ca Terapia combinata
Adrenalina + Dexametazona
reduce rata internarilor
PROFILAXIA
1. Igiena riguroasă ! Spă larea frecventă a
mâinilor.
2. Anticorpi monoclonali- Palivizumab.
Se administrează lunar, în timpul
epidemiilor de infecție cu VSR,
descrescând rata spitaliză rilor copiilor
prematuri.