Dolcos Valeriu Ioan

Anul III, AA

Temă:

Întrebări recapitulative Cursul nr. 1:

1. Definiți analiza economico-financiară și mentionați principalele tipuri de analiză.
2. Care sunt principalele surse de informații folosite în analiza economico-financiară?
3. Care sunt principalele categorii de utilizatori ai informațiilor furnizate de analiza
economico-financiară și ce urmăresc aceștia?
4. Care sunt etapele unui proces de analiză?
5. Enumerați și detaliați principalele categorii de factori dupa caracterul lor într-o relație de
cauzalitate și de modul în care aceștia acționează asupra fenomenului analizat.

Rezolvare:

1. Analiza economica cerceteaza fenomenele din punct de vedere economic si anume al

consumului de resurse(eforturi) si al rezultatelor obtinute ( efecte). Analiza economica
se realizeaza prin luarea in considerare a relatiilor structural-functionale si a celor
cauza-efect.
Analiza economica se clasifica dupa mai multe criterii:
 Dupa raportul intre momentul in care se efectueaza analiza si momentul
desfasurarii fenomenului distingem:analiza post-factum ,analiza previzionala
sau prospectiva
 Din punct de vedere al determinarii cantitative si calitative ale fenomenelor se
disting: analiza calitativa , analiza cantitativa
 Dupa nivelul la care se desfasoara analiza distingem : analiza microeconomica
si analiza macroeconomica
 Dupa modul de urmarire in timp al fenomenelor : analiza statica, analiza
dinamica
 In functie de delimitarea obiectivului distingem : analiza pe ramuri, unitati
organizatorice-intreprinderi , grupuri de intreprinderi si analiza pe probleme –
CA , rentabilitate.
2. Cele două mari categorii de surse în baza cărora se formează informaţia economică la
nivelul întreprinderii sunt:
a) Surse interne-reprezentând informaţiile generate de procesele proprii
întreprinderii de alocare şi consum. Informaţiile interne reflectă funcţionarea
propriu-zisă a sistemului, stările acestuia furnizate de documentele de sinteză:
bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere şi anexele la bilanţ. Principalele
informaţii interne se referă la producţie, distribuţie, calitate, costuri, utilizare a
factorilor de producţie etc. şi se regăsesc în sistemul informaţional intern al
întreprinderii. Alte surse interne sunt: contabilitatea de gestiune, contractul de
management, programele de fabricaţie, normele, tehnologiile de fabricaţie sau
asamblare etc.
b) Surse externe care includ informaţiile privind conjunctura pieţei interne şi
internaţionale, performanţele concurenţei, progresul tehnic în domeniul de
activitate respectiv, rata inflaţiei, dinamica indicatorilor macroeconomici, rata
dobânzii, preţul resurselor, informaţiile bursiere, legislaţia fiscală şi economică etc.
Informaţiile externe servesc întreprinderii în orientarea activităţii şi dimensionarea
obiectivelor într-un anumit context concurenţial.
Sursele externe sunt asigurate prin următoarele mijloace:
 reviste, cotidiane, periodice;
 colocvii, simpozioane, conferinţe, congrese;
 saloane, expoziţii, târguri;
 centre de documentare, brevete de invenţii;
 organisme furnizoare de informaţii de sinteză (agenţii regionale de
informare ştiinţifică şi tehnică, camere de comerţ şi industrie, institute
naţionale de statistică, organisme de consultanţă, agenţii naţionale de
cercetare şi informare);
 vizite, întâlniri, relaţii cu clienţii, furnizorii şi concurenţii;
 buletine bursiere
 3. Analiza financiară urmărește să pună în evidență punctele tari si slabe ale gestiunii
financiare și să ofere elemente de explicitare a cauzelor dificultăților existente, dar si
să evalueze capacitatea întreprinderii de a-si asigura finanțarea dezvoltării si de a
satisface exigențele acționarilor săi cât si a celorlalte colectivități interesate în buna sa
funcționare (creditori, consumatori, salariați, etc.).
Astfel, partenerii externi (băncile, deținătorii de titluri, furnizorii, etc.) susceptibili de a
fi afectați de riscul de faliment, sau de insolvabilitate, recurg adesea la studiul echilibrului
financiar încercând să detecteze principalele simptome ale disfuncționalităților, dat fiindcă
dezechilibrele fragilizează stabilitatea întreprinderii. Conducătorii întreprinderii, precum si
anumiți parteneri externi interesați de rezultatele viitoare ale acesteia (deținătorii de acțiuni
sau potențialii investitori), orientează analiza către studiul performanțelor, evoluția lor și
perspectivele viitoare ale acestora.
Atât acționarii, cât și funcționarii băncilor care acordă împrumuturi se folosesc de
analiza situatiilor financiare în luarea deciziilor, dar scopul principal al analizelor lor va diferi.
Funcționarul băncii care acordă împrumutul ar putea fi mai preocupat de cantitatea de
lichidități pe termen scurt și de valoarea suplimentară a disponibilităților, în timp ce acționarul
potențial sau actual va fi mai preocupat de rentabilitatea pe termen lung și de sturctura
capitalului. Cu toate acestea, în ambele situații, este comun scopul de folosire a analizei
pentru luarea deciziilor.

4. Procesul de analiză economică presupune parcurgerea obligatorie a următoarelor

etape, cu ocazia analizei oricărui fenomen economico-financiar:
a) Determinarea obiectului analizei presupune o delimitare în timp şi spaţiu, calitativ şi
cantitativ utilizând metode specifice de evaluare şi calcul;
b) Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat. Determinarea
elementelor presupune o analiză structurală. Factorii se stabilesc urmărind modul de acţiune al
acestora;
c) Stabilirea legăturii dintre fiecare factor şi fenomenul analizat precum şi a corelaţiilor dintre
factori;
d) Măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat;
e) Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilirea concluziilor şi aprecierilor asupra fenomenului;
f) Elaborarea soluţiilor care constituie suportul decizional pentru îmbunătăţirea activităţii sau
fenomenului studiat.
 Cauzele generatoare nu au în mod obligatoriu caracter economic ci pot fi dintre cele mai
diverse. Spre exemplu reducerea profitului unei întreprinderi poate fi determinată de
numeroase cauze cum ar fi: resurse financiare insuficiente, reducerea sau valorificarea slabă a
resurselor umane, pierderea unor clienţi, utilizarea unor tehnologii învechite, existenţa unor
stocuri excesive, apariţia unor conflicte de muncă, retrocedarea unui teren, plata unor amenzi
pentru poluarea mediului natural, fundamentarea greşită a costului unui produs nou etc.

5. Factorii determina formarea si modificarea unui efect , a unui rezultat , ei actionand

asupra rezultatului nu separat, ci interdependent .
Identificarea factorilor necesita cunoasterea precisa a caii si a legaturilor cauzale care au stat
la baza formarii rezultatului .

Factorii care intervin intr-un proces de analiza poti fi grupati dupa mai multe criterii

a) Dupa continutul si natura lor

 Factori economici- piata interna , externa , sistemul bancar , bursele de valori,
regimul investitiilor
 Factori tehnici si tehnologici- reprezinta nivelul tehnic al utilajelor disponibile
pentru utilitare , calitatea tehnicilor ce pot fi utilizate , calitatea cercetarilor
tehnice unde firma are acces , numarul si calitatea licentelor si brevetelor
inregistrate si capacitatea inovvativa a sistemului cercetare-dezvoltare
 Factori de management- strategia nationala,sistemul de organizare a economiei
nationale , modalitati de coordonare , modalitate de control , mecanismele
motivationale
 Factori socio-cultarali- includ structura sociala a populatiei , ocrotirea
sanatatii, invatamantul , cultura , stiinta si mentalitatea
 Factori politici- cuprind politica economica , politica sociala , politica stiintei ,
politica invatamantului , politica externa , toate influentand strategiile si
politicile firmelor
 Factori demografici- cuprind numarul populatiei , structura socio-profesionala ,
ponderea populatiei , populatia activa , rata natalitatii , rata mortalitatii , durata
medie de viata
 Factori naturali – sunt reprezentati de resurse naturale , apa , sol, clima ,
vegetatie si fauna
  Factori juridici –cei mai importanti factori juridici sunt legile, decretele,
hotararile guvernamentale , ordonantele , ordinile ministrilor

b) Dupa caracterul factorilor in cadrul unei relatii cauzale distingem

 Factori cantitativi
 Factori de structura
 Factori calitativi
c) Dupa modul cum actioneaza asupra fenomenului analizat
 Cu actiune directa
 Cu actiune indirecta
d) In functie de efortul propriu al intreprinderii
 Factorii dependenti
 Factorii indepedendenti
e) Dupa gradul de sintetizare:
 Factori simpli
 Factori complecsi