Lupu Alexandra(cas.

Oprea)
Sociologia medicală
Primele preocupari empirice de sociologie dateaza din Antichitate, de la Aristotel si Platon

Sociologia s-a format la mijlocul sec XIX : Durkheim, Spencer, Tarde.

Sociologia : -scopuri : organizarea pe baze rationale a vietii sociale

Solutionarea disfunctiilor sociale.

Ramurile sociologiei:

-soc. Medicala/ medicina/sanatate -> abordeaza corectivitatea umana dpdv medical

-soc culturii

-soc educatiei

-soc mass-media

-soc religiei

-soc armatei

Inceputurile sociologiei ca stiinta au fost determinate de 2 factori foarte importanti:

-aparitia societatii de tip capitalist

-incercarea de a se rezolva ineclitatile (problemele) sociale determinate de dorinta f mare de profit.

I. Munca de-a lungul secolului a devenit din ce in ce mai performanta

II. Goana pt a avea un profit din ce in ce mai mare.

Grupurile/grupele sociale pe care le studiaza sociologia:

 Soc claselor sociale

 Soc minoritatilor
 Soc tineretului
 Soc grupelor sociale cu dezabilitati
 Soc consensului si a conflictului social
 Soc grupurilor mici
 Soc urbana/rurala/a prof/ grupurilor entice
  Soc organizatiilor

Segmente ale sociologiei dpdv al fenomenelor si proceselor sociale care sunt studiate sociologic:

 Sociologia comportamentului demographic

 Sociologia diferentierii si stratificarii sociale
 Sociologia comportamentului Durant
 Sociologia mass-media
 Sociologia cunoasterii
 Sociologia informatiei
 Sociologia timpului liber
 Sociologia clinica
 Sociologia controlului social
 Sociologia revolutiei

Caile de realizare ale obiectielor medicinii sociale:

-evaluarea starii de sanatate a pop prin analiza incidentei bolilor in diferite teritorii

-identificarea factorilor de risc care determina distributia bolilor

-corelarea indicatorilor demografici ( densitatea populatiei, ritmul de crestere a pop) cu starea de

morbiditate ( raportul dintre nr bolnavilor si intreaga pop intr-o anumita perioada de timp)

-analiza trebuintelor populatiei in leg cu prestatiile medicale si evaluarea eficacitatii institutiilor medicale

-evaluarea costurilor asistentei medicale in raport cu sursele

-fundamentarea unor masuri de politica sanitara pt ameliorarea starii de sanatate a unei colectivitati
umane.

Medicina sociala= studuiul starii de sanatate a pop si mijloace de ocrotire a sanatatii populatiei

-ramura care este studiata de catre medici

-pune accentual pe studiul diverselor boli care afecteaza societatea.

Sociologia medicala : -studiata mai ales de sociologi

-pune accent preponderant pe impactul social al bolilor

“Medicina sociala studiaza atat influentele socialului in patologie cat si ale patologicului in social “ –
Victor Sahleanu ( 1924-1997)
Extinderea medicinii sociale in Europa :

- Intemeierea celui dintai institute de medicina sociala din lume – Oxford 1943
- Infiintarea primelor catedre de medicina sociala – Bucuresti 1942 ; Edinburgh 1945
- La Bucuresti, catedra de medicina sociala a fost initiata si condusa timp de 6 ani de prof dr
Gheorghe Banu 1889-1957
- In 1948, dupa reforma invatamantului superior din RO, catedra a fost desfiintata, iar G.B. a fost
indepartat din invatamant, pe motive politice.

Obiectele de interes ale sociologiei medicale:

I. Obiectivul medical : sociologia med da informatii despre procesele sociale care

interfereaza cu echilibrul fizic si mental al indivizilor;
-sociologia med participa la:
* realizarea studiilor de epidemiologie sociala
* studiul conceptiilor despre sanatate si despre comportamentul sanitar
*organizarea activitatii sanitare
*elaborarea unei politici sanitare

II. Obiectivul economic : sociologia med studiaza :

*costurile ingrijirii medicale

*consumul de medicamente

*cheltuielile individuale de la buget pt sanatate

-astfel sunt obtinute date despre comportamentele sociale care influenteaza producerea si
utilizarea activitatii medicale

III. Obiectivul sociologic: sociologia medicala vizeaza cunoaterea societatii

(comportamentul individual si al gruparilor sociale)

-sociologia medicala (soc aplicata) se ocupa de :

*relatii sociale

*procese sociale-migrarea medicilor

*fenomene sociale

*institutii sociale
 => sunt corelate cu starea de sanatate si cu bolile unei colectivitati umane.

-sociologia medicala efectueaza cercetari asupra:

*costurile ingrijirii medicale

*consumul de medicamente

*cheltuielile individuale si de la buget referitoare la sanatate

=> soc medicala ofera cunostinte utile despre comportamentele sociale care influenteaza
producerea si consumul prestatiei medico-sanitare

Domeniile de interes ale sociologiei medicale:

 Medicina ca institutie sociala

 Sociologia invatamantului medical
 Sociologia spitalului
 Bazele economice ale serviciilor medicale
 Influenta factorilor economico-sociali asupra starii de sanatate si raspunsul societatii
la sanatate si imbolnavire
 Epidemiologia sociala = ansamblu de studii dintre incidenta si prevalenta bolilor in
societate
 Psihiatria sociala
 Politica sociala pentru ocrotirea sanatatii.

Obiective per-ansamblu ale sociologiei medicale:

 Studiul distributiei bolilor in societate, in fct de sistemul social, mediu familial, religie, sex, clase
sociale, profesie.
 Evaluarea factorilor sociali si culturali care influenteaza reactiile fata de boala, perceperea
simptomelor si accentuarea si respingerea tratamentului si a preventiei bolii.
 Reactiile fata de natura si gravitatea bolii
 Reactiile fata de tipul de tratament adoptat
 Etiologia sociala
 Ecologia bolii
 Comportamentele sociale ale terapiei si readaptarii.

-ca obiective, sociologia med interfereaza cu epidemiologia si sanatatea publica

-intre aceste discipline exista diferente importante , referitoare la :

*metodele si tehnicile utilizate

*directiile cercetarii

-domeniul principal de studio este urmarirea modului in care bolile afecteaza grupurile umane si a cailor
prin care aceste grupuri reactioneaza la boala

-astazi se constata o profunda inechitate intre bogati si srati in fata mortii.

Dimensiunile analitice de care lucreaza in sociologia medicala:

1) Bolile nu sunt uniform ca extensie si evolutie si nu apar intamplator

2) Boala este perceputa in mod diferit de bolnavi, care reactioneaza predictibil in
functie de cultura, credinta, etc
3) Pt tratamentul sistematic al bolilor sunt create institutii care evalueaza,
diagnostic si trateaza intr-un cadru organizat de societate, de la simpla relatie
medic-pacient , pana la organizatia spitaliceasca.
4) Tratarea bolii presuune o actiune sociala ampla.

-termenul de sociologie medicala a fost utilizat in premiera in 1895 de Charles McIntrey in lucrarea
“importanta studierii sociologiei medicale “ .

-McIntrey a definit sociologia medicala ca fiind stiinta care investigheaza legile ce reglementeaza relatiile
dintre profesiunea medicala si societatea umana ca intreg.

-termenul de sociologie medicala a fost folosit apoi in 1902 de Elisabeth Blackwell (1821-1910), si in
1910 de James P. Worbasse ( 1866-1957 )

-in perioada 1910-1921 a existat Sectia de Sociologie a Asociatiei Americane pt Sanatate Publica ; scop :
dezvoltarea organizarii sociale pt a sprijini sanatatea.

-incepand cu 1949, in SUA, Soc medicala a devenit o disciplina distincta.

Principalele schimbari sociale din prima jumatate a sec XX care au determinat aparitia sociologiei
medicale sunt:

 Transformarea institutiilor si a mecanismelor medicale traditionale prin trecerea de la medicina

practica individuala la medicina profesata de echipe complexe-> medicina comunitara
 Modificarea profilului demografic al populatiei in tarile dezvoltate prin:
-accentuarea procesului de imbatranire demografica
-prelungirea duratei vietii
 Punerea in practica a unor tehnologii medicale foarte costisitoare a condus la necesitatea
analizei calitatii sanatatii si a calitatii vietii, mai ales sub aspect economic ( relatia cost-beneficiu)
si mai putin dpdv umanitar.
 Cresterea gradului de specializare a medicilor in domenii foarte bine delimitate ale medicinii
 Transformarea mijloacelor de finantare a serviciilor mediale
  Includerea sociologilor in echipele de cercetare formate in marea majoritate de medici.

-in 1856, Henry W Rumsey 1809-1876 a publicat studiul “ Studii despre medicina de stat”
-aceasta lucrare are urmatoarele date importante:
*precizeaza rolul mediului social in aparitia diverselor boli
*argumenteaza necesitatea actiunii guvernamentale pt ameliorarea sanatatii
*propune intemeierea unui corp de inspector sanitari, care sa activeze in districte si orase.

-Charles Booth 1840-1916 a efectuat incepand din 1889 un ciclu despre conditiile de viata ale
populatiei engleze.

Contributii ale sociologiei medicale in SUA:

1. Sociologia in medicina studiaza:
a) Ecologia si etiologia bolii=studierea incidentei si prevalentei bolilor in colectivitate,in
functie de pozitia sociala a indivizilor
b) Variatiile in atitudine, comportamentele si reactiile populatiei fata de sanatate si boala

Sociologia medicala studiaza:

a) Procesul de selectie si reinnoire a medicilor

b) Educatia profesionala a medicilor
c) Relatiile medicilor cu alte categ sociale si profesionale -> relatia medic-pacient, medic-familia
pacientului, medic-restul corpului medical
d) Organizatiile medicale spitalicesti ( evaluarea schimburilor dintre spitale-cercetare)
e) Dezvoltarea sanatatii pt comunitate (aprecierea eficientei medicinii comunitare, care trece
dincolo de problema bolnavului individual pt a trata in omd “holistic” sanatatea unei
colectivitati).

Traditia sociologiei medicinii si a medicinii sociale in RO:

-sex XIX-XX

-in Tarile Romane, respectiv in RO pana la inceputului sex XX capitalismul s-a format incet si cu
dificultate.

-de aceea, probl muncitorilor nu s-a pus atat de importanta in Europa de V

-in schimb, cea mai acuta probl dpdv social era a taranimii

-in RO, in a II-a jum a sec XIX, a existat climatul favorabil pt elaborarea unor masuri de protective
sanitara, igiena rurala, incercari de eradicare a unor importante boli care aveau effect social -> s-a
incercat sa se eradicheze problemele alimentare, mai mult a malnutritiei.

-Constantin Caras- a intemeiat din venituri proprii la Bucuresti, Spitalul Filantropia sec XX
-lui Caras i se datoreaza prima cercetare concreta si de ansamblu a starii de sanatate a populatiei din
Tara Romaneasca ( Topografia TR- 1830)

-argumente pentru importanta acestei carti pt publicistica medicala romaneasca:

*el a aratat care sunt cauzele care determina cresterea natalitatii in TR

*a discutat despre nutritia copiilor

*a discutat despre educatia copiilor

*a prezentat institutiile medicale din Muntenia

*a prezentat conditiile de clima, calitatea solului, plus aspect ale mediului social.

-Constantin Istrati-unul dintre promotorii marii uniri de la 1918

-consideratii asupra importantei si necesitatii gimnasticii dpvd igienic si social

-o pagina din istoria contemporana a RO dpdv medical, economic si social

-a aratat cu argumente starea de decadere a sanatatii fizice a taranului roman si a aratat ca in acest
context, bolile care apar sunt mai frecvente si mai severe

-o alta realizare a sa este intemeirerea Institutului Medical Sanitar din Bucuresti-> pt a ameliora global
starea de sanatate a populatiei din RO

-Iacob Felix- raport eneral asupra igienei publice si a serviciului sanitar a RO in anul 1895

-sunt prezentate marile problem de igiena din RO

-a propus cateva metode de rezolvare a acestor problem

“ istoria igienei in Ro in sec XIX si la inceputul XX “

-a aratat ce s-a facut in sec XIX pt ca igiena sa fie dezvoltata dpdv al igienei publice

-Nicolae Manolescu:

-o serie de studii pe care le-a publicat intr-un volum numit “ Igiena taranului, locuinta, iluminatul si
incalzirea ei” si “ Alimentatia taranului in diverse epoci ale anului sin in deosebitele regiuni ale tarii”.
-Constatin Popescu Azuga: - “ starea igienii si a sanatatii in industria noastra”

-a aratat faptul ca fenomenele demografice sunt correlate cu datele despre regimul de viata al
proletariatului.

-in RO pana la inceputul primului razb mondial , desi au fost cateva realizari despre tratamentul si
prevenirea bolilor sociale, totusi starea de sanatate a populatiei a inregistrat o discrepanta foarte
remarcata datorita instabilitatii sociale.

III. De la medicina sociala si igiena sociala la sociologia medicala

I.Tendinte sociale ale medicinii modern XVIII-XIX

-in Anglia sec XVIII s-a format notiunea de mercantilism

-in Germania sec XVIII s-a faurit notiunea de cameralism

Mercantilismul : a fost o politica economica ce s-a afirmat in Europa incepand din sec XV pana in XVIII; s-
a bazat pe conceptul ca puterea unei natiuni putea fi marita daca exporturile sunt superioare
importurilor; termenii “mercantilism” si “sistem mercantile” au fost folositi pentru prima data in 1763 de
marchizul de Mirbeau (1715-1789) ; acestia au fost popularizati de Adam Smith 1723-1790 in studiul
“Avutia Natiunilor”, una face referinta la schimbul de beneficii dintre stat si cetatean, interesele
cetateanului fiind subordinate statului.

Cameralism : prevedea evaluari sistematice ale functionarii diferitelor servicii administrative ; in sec XVII
William Petty a aratat necesitatea ca statul sa se implice in controlul bolilor transmisibile si in protejarea
unor grupe ocupationale => analiza trebuintelor prioritare pt sanatate ; in Germania s-a format idea unei
“politii medicale” pt a inregistra sistematic bolile importante si decesele si pentru a lua masuri adecvate
de prevenire a lor ; idea contractului social dintre stat si cetatean, statul ii garanteaza cetateanului cea
mai mare bunastare si securitate, in schimbul renuntarii de catre cetatean la propria sa libertate de
actiune.

Johan Peter Frank 1745-1821 : a fost unul dintre cei mai importanti initiatori ai medicinii sociale din sec
XVIII-XIX ; in conceptia sa, sanatatea= obiectiv principal al politicii publice, statul trebuie sa se implice
active in: apararea sanatatii, protejarea casatoriei, instruirea scolara a copiilor bazata pe educatie fizica
si igiena mentala; din idile lui JP Frank a supravietuit in timp relatia dintre sanatate-boala si factorii
sociali => aceasta corelatie a stat la baza sociologiei medicale

-dupa revolutia franceza, statul nu a trebuit sa ocroteasca sanatatea in sensul unui act de binefacere, ci
sanatatea a devenit un drept fundamental al oricarui cetatean;

-in sec XIX, in perioada industrialismului si a urbanismului s-a produs urmatoarea reorientare in
medicina: transformarea activitatii medicale intr-o parte constitutiva a politicii oficiale a unor state
importante; adoptarea unor metodologii sociale in studiul multor boli.
-in Anglia si in celelalte state in care se dezvolta capitalismul industrial au fost consemnate urmatoarele
contributii ale: asociatiilor filantropice- ce urmareau “Concordia”intre clasele sociale; medicii igienisti
care aveau ca scop diminuarea bolilor care afecteaza populatia in masa; sociologii care descriau efectele
negative ale revolutiei industriale si cautau metode de ameliorare a acestora.

Medicina sociala in Franta secolul XIX:

-incepand din 1840, au fost initiate si aplicate de guvernul francez primele reglementari in domeniul
legislatiei muncii;

-orientarea medicinii sociale a fost facuta pe baza traditiei filozofiei sociale franceze reprezentata de
Fourier, Saint Simon, Compte, Buchez;

-primicii socialisti utopici francezi au fost: Saint Simon si Fourier; ei au criticat sistemul cooperalist al
epocii si au propagate ideile unei reconstructii totale a sistemului statal si a stabilirii de noi structure
sociale si de noi raporturi de munca; “noua societate” trebuia sa se bazeze pe asociatii voluntare,
productive, ca “falausterele” lui Fourier; medicii au realizat: observarea starii de sanatate, ancheta
regionala despre: aspectele geografice, conditii de viata/de locuinta, deprinderi alimentare, personalul
medical, relatia dintre acesti factori, aparitia diferitelor boli.

Phelippe Buchez: a fost coautor al unui “Precis elementaire d’hygiene”-> a elaborate teoria “fiziologiei
sociale” ; termenul de igiena sociala a fost folosit pt prima data in 1838 in Franta; in 1848 in Franta a fost
introdus pt prima data termenul de medicina sociala de catre medical Jules Guerin 1801-1886; in
conceptia sa, medicina sociala trebuie sa cuprinda 4 directii: fiziologia sociala, patologia sociala, igiena
sociala; terapia sociala. ; rolul medicului Alfred Grotijaun 1869-1931 in trecerea de la med sociala la
sociologia medicala : Grotijaun a propus investigarea sistematica a problemelor medicale din perspectiva
stiintelor sociale pt a se ajunge la o teorie a patologiei si igienii sociale; pt prima data in lume el a aplicat
cunostiintele sociologice in medicina in studiul “patologie sociala” 1911

-cele mai importante principii sunt: 1. Semnificatia fiecarei boli este determinate dpdv social mai ales de
frecventa cu care acesta apare; 2. Trebuie cunoscut: forma bolii, frecventa cu care boala apare fata de
alta; 3. Relatia etiologica dintre conditiile sociale si aparitia unei boli poate fi exprimata prin diferite cai->
acestea pot fi: cauza in mod direct o anumita maladie, crea sau contribui la o anumita predispozitie pt o
anumita boala, transmite cauzele bolii, influenta evolutia bolii ; 4. Unele boli produc influenti asupra
conditiilor sociale (prin efectele acestor boli) ; 5.pt o boala importanta sub aspect social trebuie stabilit
daca: tratamentul medical poate influenta prevalenta bolii, succesul terapeutic dpdv social.

Mediul social si economic al pacientului influenteaza: evolutia bolii, prevenirea imbolnavirii.

-Grotjalen a facut o deosebire intre igiena sociala , necesara prevenirii bolilor si medicina sociala
focalizata pe tratarea bolilor; in acceptiunea sa, igiena sociala trebuia sa fie cea mai importanta parte din
pregatirea personalului meical; G.a subliniat rolul igienei ca mijloc principal de rezolvare a degenerarii
fizice si sociale;

Semnificatii socio-culturale ale sanatatii si ale bolilor: caracterul relativ al notiunilor de sanatate si
boala in raport cu criteriile de apreciere a profanilor. Profanii considera boala ca o incapacitate ce
impieda individual sa: functioneze normal sau adecvat in viata sociala, sa se adapteze corespunzator la
schimbarile din mediul social; evaluarea pe care profanii o au despre boala nu se bazeaza pe criteriile
biologice sau psihologice , ci este facuta cu ajutorul unor elemente socio-culturale cu character de norm
sociale; starea de sanatate are conotatii diferite in functie de profesie, varsta ( ex: miopia corectata
eficient nu permite o cariera de aviator, dar nu impiedica exercitarea profesiei de farmacist, dirijor etc) ;
referitor la durere, aceasta are un caracter cultural care se manifesta diferit in functie de norme si valori
colective in diverse contexte sociale ; durerea este de 2 categorii : naturala-adica senzatia de boala
cauzata de boli organice si traumatisme; aplicata- acceptata de invdivizi in cursul unor activitati
culturale,sportive. ; in prima etapa: - boala este consierata ca o experienta sociala, care se invata in
procesul de socializare; adultul invata: initial numele bolilor frecvente, apoi diverse prescriptii medicale,
intalnirea cu institutii/cabinete.

A doua etapa: este reprezentata de asumarea rolului de bolnav, uneori membrii grupului din care face
parte bolnavul nu-I accepta rolul de bolnav, considerand ca starea sa nu e grava.

A treia etapa: bolnavul de adreseaza sistemului medical pt a I se: explica simptomele, prescrie un
tratament, recunoaste oficial rolul de bolnav;

A patra etapa: este aceea a pacientului dependent.

Boala ca disfunctie si forma devianta legitima: conceptia sociologului Talcott Parson: boala este o
conduit devianta; sanattea este un tip de conduita conformista; institutiile medicale sunt un sistem de
control social care monitorizeaza orice tendinta perturbatoare ce altereaza integritatea organismului
social; criteriul de referinta este sanatatea perfecta, ceea ce constituie un ideal si nu este realitate.

-sociologia medicala s-a formaqt si dezvoltat in SUA unde au fost elaborate primele teorii ,
studii,cercetari.

Primele afirmari: formarea in 1959 a unei sectii special de sociologie medicala in cadrul Asociatiei
Americane de Sociologie; editarea unei publicatii special -> Revista Sanatatii si a Comportamentului
Social 1975.

Factorii favorizanti ai conturarii sociologiei medicale: interesul sociologilor pt problemele de medicina

sociala, aparitia surselor private de finantare a cercetarii sociologice, includerea sociologiei in cadrul
facultatii de medicina, implicarea crescuta a guvernului in domeniul sanatatii, modificarea tabloului
morbiditatii ( anii postbelici) , efectuarea unor studii de epidemiologie sociala foarte ample.

Obiectivele sociologiei medicale: studiul starii de sanatate a populatiei, mijloacele de ocrotire a starii
sanatatii sociale/ a populatiei.
Caile de realizare a obiectivelor medicinii sociale:

 Evaluarea starii de sanatate a populatiei prin analiza incidentei bolilor in diferite teritorii
 Identificarea factorilor de risc
 Corelarea indicatorilor demografici cu starea de morbiditate(raportul dintre nr bolnavilor si
intreaga populatie intr-o anumita perioada de timp )
 Analiza trebuintelor populatiei in legatura cu prestatiile medicale
 Evaluarea costurilor asistentei medicale
 Fundamentarea unor masuri de politica sanitara pt ameliorarea starii de sanatate a colectivitatii
umane.