PROGRAM CADRU

DE DESFǍŞURARE A ACTIVITǍŢII
COMISIEI DIRIGINŢILOR
LA ÎNVǍŢǍMÂNTUL PROFESIONAL, LICEAL, SERAL, FǍRǍ
FRECVENŢǍ, ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
ANUL ŞCOLAR 2004-2005

Eforturile ce se depun în epoca noastră pentru perfecţionarea şi

modernizarea procesului educaţional constituie, pe de o parte, un proces al
înţelegerii tot mai profunde de către societate a rolului pe care educaţia este
chemată să-l joace, iar pe de altă parte, o dovadă a necesitătii restructurării
sale de esenţă pentru a putea face faţă cu succes noilor şi permanentelor
solicitări.
Lumea modernă cu ritmul său accelerat de evoluţie şi transformare
ridică în faţa educaţiei sarcini din ce în ce mai complexe.
Una din perspectivele cu cele mai mari probleme pare să fie cea
socială .Învăţarea umană în sensul său cel mai larg de achiziţie a unor
elemete inexistente în experienţă anterioară este, în aceeaşi măsură şi
concomitent, un proces individual şi social.
Colectivul de elevi, ca grup social are anumite particularităţi, iar
comisia noastră trebuie să ţină cont de ele. Profesorul diriginte trebuie să
aibă capacitatea de a prevedea efectul actelor sale care îi revin din
prerogativele statutului, şi ca atare deliberează în cunoştintă de cauză asupra
desfăşurării activităţilor cu caracter educativ.
Prin Ordinul Ministerului educaţiei naţionale 3139 din ian 1998 s-a
dispus elaborarea programului educaţional “Valori şi mijloace de educaţie de
astăzi” ca parte a reformei învăţământului. Învăţământul de astăzi este şi
trebuie să fie orientat spre valori. Educaţia trebuie restabilită prin noile
orientări aliniate la relaţiile sociatăţii noastre. Se va face o educaţie pentru
viaţa privată pentru şi pentru formarea capacitătilor.
Întregul activităţii educatve cuprinde următoarele componente:

1. MANAGEMENTUL GRUPULUI EDUCAT

2. CUNOAŞTEREA PSIHOPEDAGOGICĂ, DEZVOLTAREA

PERSONALITĂTII ŞI DEZVOLTAREA CARIEREI

3. EDUCAŢIA PENTRU VALORI

  Educaţia pentru o societate democratică
 Educaţia pentru receptarea valorilor
 Educaţia pentru sănătate
 Educaţia pentru munca de calitate

4. EDUCAŢIA PENTRU VIAŢA PRIVATĂ

 Educaţia pentru timpul liber
 Educaţia pentru viaţa de familie

5. EDUCAŢIA PENTRU SECURITATE PERSONALĂ

 Educaţia rutieră
 Educaţia pentru protecţia consumatorului
 Educaţia pentru protecţia civilă
Fiecare dintre componente şi subcomponente au obiective cadru
distincte precum şi acreditarea de a dezvolta anumite capacităţi la
elevi.
MANAGERMENTUL GRUPULUI se preocupă de
organizarea clasei ca un microsistem civic, cu un areal de desfăşurare
a activitătii cotidiene. Are în vedere acţionarea acelor pârghii capabile
să lege colectivul, să îi dezvolte sentimentul de grup organizat şi
motivat, să creeze relaţii armonioase între membrii lui.Această
componentă stă la baza desfăşurării activităţi educative deoarece
asigură condiţiile necesare şi motivează orice demers în acest sens.
La componenta CUNOASTEREA PSIHOPEDAGOGICĂ,
DEZVOLTAREA PERSONALITĂTII ŞI DEZVOLTAREA
CARIEREI lucrurile s-au mai simplificat deoarece există un obiect
distinct numit Orientare şi consiliere, astfel încât dirigintelui nu-I
revine decât sarcina de acţiona asupra introsapecţiei personalitătii.
Principalele repere ar fi cunoaşterea personalitătii elevului,
dezvoltarea capacităţii de autoevaluare, de creştere a autocontrolului
în orice întreprinde, identificarea idealul de viaţa, posibilitatea de a
concura cu success pe piaţa muncii.
Intre principalii factori în ordinea implicării afective în actul
educaţional sunt familia, şcoala, mass-media şi instituţiile
extraşcolare.Dintre toţi factorii cel care asigură o educaţie calificată,
organizată şi desfăşurată în sistem instituţionalizat este şcoala. In
cadrul ei rolul prepondernet îi revine dirigintelui, indiferent de
specialitatea pentru care este atestat.
 EDUCAŢIA PENTRU VALORI. Ştim că învăţământul are ca
finalitate formarea personaliţăţii umane şi de aceea un accent deosebit
se pune pe educaţia pentru valori. Raportarea elevilor se va face la
valorile culturii naţionale şi universale, formarea şi dezvoltarea la
elevi a unor capacităţi intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a
abilitătilor practice.Educarea acestora în spiritual respectării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnitătii şi
toleranţei, al schimbului liber de opinii. Toate acestea se fac prin
instruire şi autoinstruire de-a lungul întregii vieţi. Educaţia valorică
este abordată cu referire la problematica umană, la domeniul moral şi
civic, precum şi la natură şi mediul înconjurător, la mediul cultural şi
tehniologic.
Una din subcomponente cele mai importante ale oricărui sistem
învăţamânt este” Educaţia pentru o societate democratică”.În
interiorul ei trebuie să se regăsească două valori fundamentale pentru
individ şi societate: libertatea personală şi responsabilitatea.
Deasemenea cetăţeanul unei societăţi dmocratice are nevoie să-şi
dezvolte competenţele pentru participarea la viaţa publică , de la
participarea la vot la intervenţiile specifice în scopul influenţei
deciziei politice, sau activarea într-un partid, exprimarea unei opinii
personale, intrarea în dialog cu ceilalţi. Fiecare elev trebuie să
beneficieze de o astfel de educaţie încât să înţeleagă democraţia.
Subcomponenta “Educaţia pentru munca de calitate” se referă
la grija pentru lucrul bine făcut, pentru folosirea cu eficienţa a
resurselor umane şi materiale , a resursei de timp. Deprinderile de
muncă formate şi consolidate în şcoală îşi spun cuvântul de-a lungul
întregii vieţi. Formarea şi dezvoltarea competenţelor intelectuale se
referă la capacitatea de analiza şi sinteză, de transfer, de rezolvarea de
probleme şi de aplicarea creativă în situaţii noi, de stabilirea
strategilor de lucru.
Educaţia pemntru munca de calitate trebuie să vizeze
dezvoltarea capacitătilor de protecţie, planificare, de decizie şi de
asumare a riscului, de colaborare, de evaluare şi reevaluare a
rezultatelor. Ea trebuie să stimuleze în acelaşi timp responsabilitatea
pentru junca prestată şi de acceptarea unor evaluări obiective. Munca
de calitate nu se poate învăţa în cadrul unei singure discipline, ci ea
depinde de întreg procesul didactic.
EDUCAŢIA PENTRU VIAŢA PRIVATǍ trebuie să capete un
spaţiu formativ în şcoală. A întemeia o familie, a fi părinte, a
administra un buget casnic, a pregăti o masă sau a invita cunoscuţi, a
face parte dintr-un grup de prieteni, a-ţi petrece timpul liber, a avea
grijă de ceilalţi, a face faţa diferitelor situaţii sunt lucruri de care toţi
avem nevoie, pe care trebuie să le ştrim. Deasemeni şcoala trebuie să
ajute elevii să înţeleagă schimbările care au intervent în conturarea
celor două noţiuni de public şi privat.
EDUCAŢIA PENTRU SECURITATE PERSONALĂ este o
componentă tratată diferit în anii precedenţi. Acum, se dezvoltă la
elevi sentimentul de securitate, autoconservare, prezenţa de spirit în
situaţii diverse vis-a –vis de propria persoană, abilitatea de a ieşi din
situaţii limită, cum ar fi incendiul, diverse calamităti. Se vor dezvolta
capacităti de găsi soluţii în timp scut la situaţii problemă.
Ca o concluzie, trebuie spus că dirigintele care se implică în
actul educaţional are ca rezultat modelarea personalitătii elevului.
Dirigintele trebuie să fie un model, să fie consecvent cu sine şi să se
îmbogăţească spiritual continuu.
Idealul educaţional al şcolii româneşti vizează dezvoltarea
liberă, integrală şi armonioasă a individualitătii umane, formarea
personalităţii autonome şi creative.