Clasa I

Disciplina Matematică şi explorarea mediului

Competența specifică vizată: 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen,
sumă, total, diferenţă, , =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

Activităţi de învăţare (din programă):

- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 100;
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât
100 şi scrierea relaţiei;
- compararea a două sume, două diferenţe sau a unei sume cu o diferenţă sau cu un număr (de
exemplu, „24 + 13 ꞊ 45 – 40 sau 99 ꞊ 34 - 30” etc.)
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor/ întrebării, prin înlocuirea
cuvintelor care sugerează operaţia;
- crearea unor probleme simple după imagini/ desene/ scheme date;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date, de la
imagini;
- modificarea unei probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers;

În cele ce urmează voi prezenta un alt exemplu de activitate de învățare şi anume:

metoda cubului. Este o metodă care poate fi aplicată individual, în perechi sau în grupuri
mici,  pentru abordarea şi tratarea complexă, din perspective multiple sau integratoare, a unei
situatii. Presupune utilizarea unui cub care are diferite instrucţiuni, notate pe fiecare faţă: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Învăţătorul le trasează elevilor
sarcina să scrie despre o anumită temă prin parcurgerea feţelor cubului. Este preferabil să se
respecte ordinea prezentată mai sus, pentru ca aceasta îi conduce pe elevi în mod treptat spre o
gândire complexă. Procesele de gândire implicate în metoda cubului urmează îndeaproape
categoriile din taxonomia lui Bloom.

Clasa I
Disciplina Matematică şi explorarea mediului
Competența specifică vizată: 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen,
sumă, total, diferenţă, , =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
 Metoda CUBULUI

1. DESCRIE:
Compune o problemă după exerciţiul: 45 + 25 - 20 =

2. COMPARĂ :
Compară suma numerelor 47 şi 16 cu diferenţa numerelor 83 şi 29.

3. ANALIZEAZĂ:
Analizează datele problemei şi întocmeşte planul de rezolvare al acesteia:
Ioana a citit luni 18 pagini dintr-o carte, iar joi cu 15 pagini mai mult.
Câte pagini a citit Ioana în total?
4. ASOCIAZĂ:
Asociază corespunzător:
Măriţi cu 13 numărul 59 74
Diferenţa numerelor 92 și 18 83
Suma numerelor 38 și 45 72

5. APLICĂ:
Află numărul necunoscut:
72 – a = 36 b – 36= 47 c + 27= 82
a = …………………….. b = …………………….. c = ……………
a = …………………….. b = …………………….. c = ……………………
V: ……………………. V: ………………………. V: …………………….

6. ARGUMENTEAZĂ:
37 + 47+ 12= 47 + 12+37
 37 +10+ 34 < 37+ 54+10

85 > 11+39

Am ales această metodă deoarece permite diferenţierea sarcinilor de învăţare, stimulează

gândirea logică şi sporeşte eficienţa învăţării (elevii învaţă unii de la alţii). Această metodă îi
face pe elevi să citească conştient, să comunice, să coopereze şi să colaboreze pentru a găsi
răspunsurile finale, corecte, complexe, cu valoare informaţională şi educaţională, le permite să
facă o evaluare sintetică, selectivă, ordonată a informaţiilor.

METODA CUBULUI Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a
unei situaţii din mai multe perspective. ETAPE: 1. Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează:
descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează; 2. Se anunţă tema / subiectul pus în
discuţie; 3. Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise
pe feţele cubului; 4. Se comunică forma finală a scrierii, întregului grup (se pot afişa/ nota pe caiet).
EXEMPLU DE ACTIVITATE: Tema: Prisma regulata deapta : triunghiulara , patrulatera , hexagonala ; cubul
, paralelipipedul dreptunghic Descrierea activităţii elevilor: Elevii care primesc fişa cu verbul descrie vor
avea -de definit prisma regulata si prisma dreapta , cubul si paralelipipedul dreptunghic , -de enumerat
prismele studiate, -de realizat reprezentarea plană a corpurilor studiate şi desfăşurările lor plane; -de
identificat elementele acestora; Elevii care primesc fişa cu verbul compară vor stabili asemănări şi
deosebiri între prisma oblica si prisma dreapta , paralelipiped si paralelipiped drept , paralelipiped drept
si paralelipiped dreptunghic , paralelipiped dreptunghic si cub . Elevii care vor avea fişa cu verbul
asociază vor asocia fiecărei prisme studiate formulele de calcul pentru volum şi arie ( laterală, totală),
aria bazei , perimetrul bazei , apoi vor identifica obiecte cunoscute care au forma obiectului
respectiv.Elevii pot primi un obiect practic/desen pe care să-l „descompună” în corpuri geometrice
cunoscute. Pentru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii să analizeze diferite
secţiuni în corpurile studiate.(diagonale, secţiuni cu un plan paralel cu baza).Se vor realiza desene
corespunzătoare în care se vor pune în evidenţă toate planele de secţiune şi forma secţiunii
rezultate,prin markere sau carioci colorate. Elevii ce vor primi o fişă cu verbul argumentează vor avea de
analizat şi justificat în scris valoarea de adevăr a unor propoziţii , ce vor conţine şi chestiuni „capcană”.Li
se poate cere să realizeze şi scurte demonstraţii sau să descopere greşeala dintr-o redactare a unei
rezolvări. Elevii din grupa verbului „aplică” vor avea un set de întrebări grilă în care vor aplica formulele
pentru calculul ariei sau volumului prismei regulate drepte in contexte variate. Evaluare: După expirarea
timpului de lucru (20-25 min) se va aplica