DESCRIEREA METODEI

Metoda piramidei sau a ,,bulgărelui de zăpadă” are la bază împletirea activității individuale cu
cea desfășurată în cadrul grupurilor. Ea constă în încorporarea activității fiecărui membru al
colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la rezolvarea unei sarcini sau a
unei probleme date (Oprea, 2007).
Etape:
1. Faza introductivă: sunt prezentate datele problemei de către cadrul didactic.
2. Faza lucrului individual:
–         într-un interval de cinci minute, fiecare elev încearcă să soluționeze problema, lucrând
singur;
–         elevii notează întrebările ce apar în legătură cu problema luată în studiu.
3. Faza lucrului în perechi:
–         elevii formează perechi și discută soluțiile identificate în etapa anterioară;
–         elevii solicită colegilor răspunsuri la întrebările identificate anterior.
4. Faza reuniunii în grupe mai mari:
–         perechile se reunesc și alcătuiesc două grupe mari, cu număr egal de participanți;
–         se discută soluțiile de rezolvare a problemei identificate în etapa a treia;
–         se găsesc răspunsuri la întrebările nesoluționate.
5. Faza raportării soluțiilor în colectiv:
–         se analizează, la nivelul întregii clase, soluțiile găsite;
–         soluțiile pot fi scrise pe tablă pentru a putea fi văzute de toți și comparate unele cu
celelalte;
–         se dau răspunsuri la întrebările nesoluționate, de data aceasta cu ajutorul cadrului didactic.
6. Faza decizională:
–         se alege soluția cea mai potrivită de rezolvare a problemei;
–         se formulează concluzii cu privire la demersurile elevilor.
Avantaje:
–         dezvoltă învățarea prin cooperare;
–         stimulează manifestarea spiritului de echipă;
–         dezvoltă capacitățile comunicaționale;
–         dezvoltă capacitatea de analiză, de argumentare;
–         sporește încrederea în forțele proprii.
Limite:
–         contribuția fiecărui participant poate fi greu de apreciat;
–          lipsa implicării din partea unor elevi și transferul responsabilităților acestora către colegi.

EXEMPLU DE APLICARE A METODEI PIRAMIDA ÎN GRĂDINIȚĂ

 DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE-Educarea limbajului:
Tema activității:„Povestea bradului de Crăciun” de Rotari Andreea
Mijlocul de realizare: Povestirea educatoarei
Comportamente vizate pe domenii de dezvoltare:
D1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă);
D2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
proprii (comunicare expresivă);

MOMENTUL LECȚIEI ÎN CARE METODA ESTE FOLOSITĂ: CONSOLIDAREA

CUNOȘTINȚELOR
Fixarea conținutului povestirii se va reazliza cu ajutorul metodei „Piramida”. Educatoarea
prezintă copiilor macheta piramidei și explică copiilor sarcinile de lucru. Aceștia trebuie să
fixeze intr-un contur dat-imagini reprezenative, în funcție de indicațiile educatoarei.
Cadrul didactic sprijină copiii prin adresarea de întrebări:
Ex: „Cum s-a numit povestea?”
„De ce nu mai putea zbura pasărea?”
„Cui i-a cerut aceasta ajutorul?”

1.Ordinea desfășurării evenimentelor.

Baza piramidei va fi reprezentată de 5 chenare, în care preșcolarii cu ajutorul cadrului didactic
(care îi sprijină cu întrebări), vor aranja imagini ce ilsutrează momente din povestire în ordinea
cronologică a succesiunii din povestire.
2.Personajele întâlnite în poveste.
A doua treaptă a piramidei este alcătuită din patru chenare. De data acesta, copiii trebuie să
denumească și să recunoască din mai multe imagini date, personajele din poveste și să le fixeze
pe piramidă.
3.Emoții ale personajelor.
A treia treaptă este alcătuită din trei chenare. Copiii au ca sarcină să spună și să identifice dintre
mai multe imagini date pe acelea ce reprezintă stări afective ale personajelor din poveste pe care
le-au trăit pe parcursul acțiunii acesteia. (Ex: Pasărea era tristă că stejarul nu i-a acceptat
rugămintea de a o adăpostii./ Stejarul era răutăcios./ Bradul i-a adus fericirea pasărei.)
4.Înfățișarea bradului.
Penultima treaptă a piramidei are două chenare. Copiii au ca sarcină să identifice schimbările ce
au apărut în viața bradului. La început acesta era un simplu copac verede, obișnuii și la sfârșit,
după ce a ajutat-o pe pasăre, a devenit un copac important, împodobit ce a rămas până în zilele
noastre .
5. Mesajul povestirii
Vârful piramidei îl reprezintă un singur chenar. Aici, copiii vor atașa o imagine ce ilustrează
mesajul povestirii.
„Bunătatea trebuie să ne înconjoare la fiecare pas, oricât de mic ar fi ajutorul nostru este bine
primit… Putem face fapte bune la fel ca bradul!”