Indiferent de continutul lor, cu caracter juridic sau organizatoric, diplomatic sau administrativ,
corespondenta oficiala poate viza informarea cuiva, motivarea unui lucru, acordul sau
dezabrobarea, explicarea sau rectificarea, reclamarea cuiva, exprimarea regretelor fata de o
situatie, solicitarea unui lucru, acceptarea sau refuzul unei invitatii de exemplu, etc.

    Tinand cont de evolutia uluitoare a tehnologiei, este probabil doar o problema de timp pana la
a renunta cu totul la activitatea de corespondenta in scris, in favoarea modalitatilor mai facile
precum telefonul care implica o economie de timp, dar si de resurse financiare. Cu toate
acestea, corespondenta scrisa are numeroase avantaje:

 Redactantii pot medita asupra continutului, modificandu-l pana ajunge la forma dorita
 Pastreaza contactul intre parti, in cazul in care nu au timp pentru intrevederi
 Un text scris, semnat personal de emitent, are o capacitate de convingere semnificativ
mai mare decat o conversatie verbala sau un text trimis in varianta electronica, pe mail
 Fiind scrisori oficiale, ele pot constitui probe in justitie, avand elemente de inregistrare
 Este un mijloc confidential de comunicare, de transmitere a informatiilor

Corespondenta poate imbraca mai multe forme, in functie de natura emitentului, de modul de
intocmire, de obiectul scrisorilor, de intentie, de modul de intocmire sau de transmitere. Toate
aceste tipuri de corespondenta oficiala, dar si alte detalii legate de corespondenta scrisa in
cadrul administratiei publice precum si de operatiunile care se practica cu corespondenta primita
si cu cea expediata sunt prezentate in paginile acestui referat.