Sesiune de spețe ASD/ELSA

I. Drept civil

1). La data de 15.11.2015, dorind să vizioneze, împreună cu familia și cu mai mulți prieteni, parada
militară organizată la București cu ocazia zilei de 1 decembrie, Laurențiu a închiriat de la Cătălin, pentru
o zi (1.12.2015) și pentru un preț de 200 de euro, un apartament cu vedere la Calea 13 Septembrie. De
asemenea, tot pentru ziua de 1 decembrie, Laurențiu a încheiat un contract de închiriere și cu Florin,
pentru un apartament cu vedere la Bulevardul Națiunilor Unite, chiria prevăzută în contract fiind de
300 de euro. În acest din urmă contract, s-a prevăzut că, având în vedere că unele deteriorări ale
apartamentului (în special ale mobilierului și ale parchetului) erau previzibile din cauza numărului
mare de persoane pe care Laurențiu urma să le aducă pentru vizionarea paradei, acesta îi va plăti lui
Florin, la 20.12.2015, și suma de 200 de euro, reprezentând posibilul prejudiciu estimat de către Florin.
Ulterior, Laurențiu nu a plătit suma de 200 de euro.
La data de 25.11.2015, din cauza unor defecțiuni ale rețelei de termoficare, au devenit necesare
lucrări urgente pe Calea 13 Septembrie. În consecință, în aceeași zi, autoritățile au anunțat că traseul
paradei va fi modificat, nemaicuprinzând și Calea 13 Septembrie. La data de 30.11.2015, Florin l-a
anunțat pe Laurențiu că nu îi mai poate pune la dispoziție apartamentul. În aceste condiții, Laurențiu a
fost nevoit să închirieze un alt apartament pe Bulevardul Națiunilor Unite, pentru o chirie de 400 de
euro.
La data de 10.01.2015, ca urmare a neplății, de către Laurențiu, a chiriei pentru apartamentul
din Calea 13 Septembrie și a eșuării negocierilor prin care Laurențiu încercase să obțină o reducere a
chiriei, Cătălin a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Laurențiu, solicitând obligarea
sa la plata sumei de 200 de euro. Laurențiu s-a apărat, invocând nulitatea contractului pentru lipsa
cauzei; în subsidiar, a solicitat instanței să dispună reducerea chiriei la suma de 20 de euro, în condițiile
în care chiria lunară pentru un apartament similar, în condiții normale, era 600 de euro. În paralel,
Laurențiu l-a chemat în judecată pe florin, solicitând (i) constatarea ineficacității clauzei privind plata
despăgubirilor pentru eventualele deteriorări cauzate, în temeiul art. 1826 lit. c) C. civ. și (ii) obligarea
lui Florin la plata de daune-interese în cuantum de 400 de euro. În apărare, Florin a arătat că, în măsura
în care clauza atacată de Laurențiu este nevalabilă, contractul de închiriere trebuie socotit ca nul în
totalitate, deoarece, după cum s-a consemnat și în înscrisul constatator al contractului, era esențial,
pentru locator, să se asigure, pe calea unei plăți în avans, împotriva deteriorărilor perfect previzibile
cauzate de numărul mare de persoane aduse în apartament; în lipsa unei asemenea asigurări, Florin nu
ar fi încheiat contractul, pentru că ar fi riscat să suporte reparații mai costisitoare decât chiria primită și
să fie nevoit, apoi, să facă demersuri judiciare costisitoare pentru a recupera pierderea de la Laurențiu.

Ce va hotărî instanța cu privire la cererile formulate?

a). în legătură cu contractul privind apartamentul din Calea 13 Septembrie, se va dispune reducerea
chiriei la suma de 50 de euro și admiterea cererii de chemare în judecată în parte, pentru suma de 50 de
euro; în legătură cu contractul privind apartamentul din Bulevardul Națiunilor Unite, se va admite în
tot cererea de chemare în judecată
b). în legătură cu contractul privind apartamentul din Calea 13 Septembrie, se va dispune reducerea
chiriei la suma de 20 de euro și admiterea cererii de chemare în judecată în parte, pentru suma de 20 de
euro; în legătură cu contractul privind apartamentul din Bulevardul Națiunilor Unite, se va respinge
cererea de chemare în judecată;
c). în legătură cu contractul privind apartamentul din Calea 13 Septembrie, se va respinge cererea de
chemare în judecată; în legătură cu contractul privind apartamentul din Bulevardul Națiunilor Unite,
se va admite în parte cererea de chemare în judecată, pentru primul capăt de cerere;

___________________________________________________________________________
1
 Sesiune de spețe ASD/ELSA

2). Reclamanta, Societatea Ghirlanda SRL, a chemat-o în judecată pe pârâta Societatea Arabesc SRL
pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea contractului de locațiune cu privire
la sediul reclamantei, întrucât, profitând de starea de urgență în care se afla reclamanta, ale cărei birouri
dintr-o altă locație au fost incendiate, a fost nevoită să accepte o chirie excesivă, de valoare de 2 sau 3
ori mai mare decât valoarea pieței pentru o astfel de clădire și valoarea reală a dreptului de folosință
conferit prin contract. Chiar dacă, în prezent, chiria plătită se încadrează în limitele obișnuite ale pieței,
cea pretinsă la data încheierii contractului a fost excesivă, așa încât reclamanta solicită și restituirea
chiriei pe ultimele 18 luni de la data încheierii contractului.

Dacă ați fi avocatul pârâtei, selectați, dintre opțiunile de mai jos, ce consultanță juridică i-ați
acorda:
a). să invoce excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune
b). dacă acțiunea ar fi introdusă în termenul de prescripție sau pârâta nu invocă excepția, să ceară
respingerea ca inadmisibilă, întrucât nu subzistă disproporția la data cererii în anulare
c). să ceară respingerea capătului de cerere privind restituirea chiriei, întrucât desființarea contractului
produce efecte pentru viitor

3). Prin contractul autentificat la data de 15.01.2013, fundația Muzica a vândut societății Viitorul
SRL, reprezentate de Daniel, administratorul său, o casă construită în perioada interbelică, situată pe
Calea Moșilor, în București. Anterior, casa fusese utilizată de către fundația vânzătoare ca sediu, precum
și pentru organizarea de audiții și concerte, având o sală de audiții celebră pentru calitatea acusticii.
Întrucât în perioada 10-20 aprilie, fundația Muzica urma să organizeze o serie de concerte cu artiști din
Europa centrală și de est, dorind să beneficieze de sala de audiții și de proprietățile unice ale acesteia,
în contractul de vânzare s-a stipulat și dreptul fundației de a utiliza sala în luna aprilie a anului 2014
(cu luarea în calcul și a perioadelor necesare pentru aducerea și îndepărtarea echipamentelor și a
mobilierului), precum și interdicția, pentru cumpărătoare, de a înstrăina imobilul până în data de
30.04.2014 inclusiv, interdicție ce nu a fost notată în cartea funciară.
La data de 01.09.2013, Daniel a fost mandatat de unchiul său, Vasile, care dorea să investească
în proprietăți imobiliare, pentru cumpărarea unui imobil în zona centrală a Municipiului București (în
contract fiind cuprinsă o listă de zone și străzi considerate acceptabile, listă care cuprindea și Calea
Moșilor). Contractul de mandat s-a încheiat în formă autentică notarială.
La data de 01.02.2014, între Viitorul SRL (prin administratorul Daniel) și Daniel (acționând în
numele și pe seama lui Vasile) s-a încheiat, în formă autentică, un contract de vânzare pentru casa din
Calea Moșilor, pentru echivalentul în lei al sumei de 500.000 de euro. Aflând despre acest contract,
fundația Muzica formulează o cerere de chemare în judecată împotriva societății Viitorul SRL și a lui
Vasile, solicitând anularea contractului de vânzare pentru (i) conflictul de interese existent la data
încheierii contractului și (ii) încălcarea interdicției de înstrăinare. În apărare, avocatul lui Vasile a arătat
că fundația Muzica nu are calitate procesuală activă pentru a solicita anularea contractului de vânzare
din data de 01.02.2014, fiind terț față de acest act. De asemenea, a arătat că interdicția de înstrăinare,
nefiind înscrisă în cartea funciară, nu îi poate fi opusă lui Vasile.

Ce hotărâre va pronunța instanța cu privire la cererea fundației Muzica?

a). va respinge cererea de chemare în judecată
b). va anula contractul din 01.02.2014 pentru încălcarea interdicției de înstrăinare
c). va anula contractul din 01.02.2014 ca urmare a conflictului de interese dintre Daniel și Vasile

4). La data de 01.06.2013, între Mitică și Costică s-a încheiat o promisiune de vânzare, prin care
Mitică s-a obligat să îi vândă lui Costică un teren agricol, pentru prețul total de 20.000 de euro, din care
promitentul-cumpărător a achitat, la data semnării contractului, un avans de 5.000 de euro. În această
___________________________________________________________________________
2
 Sesiune de spețe ASD/ELSA

convenție, părțile au prevăzut că „în cazul în care, până la data de 01.12.2013, Mitică nu va face
demersurile necesare pentru intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului,
acesta va fi obligat să îi restituie lui Costică avansul achitat, iar contractul de vânzare în formă autentică
nu se va mai încheia”.
La data de 15.12.2013, Mitică îl cheamă în judecată pe Costică, cerând instanței să constate că
promisiunea de vânzare încheiată între părți a fost desființată ca urmare a îndeplinirii condiției
rezolutorii. Astfel, reclamantul a arătat că nu a întreprins demersurile pentru intabularea imobilului
până la data de 01.12.2013, ceea ce echivalează cu îndeplinirea unei condiții rezolutorii și duce la
desființarea promisiunii, motiv pentru care a solicitat instanței să constate această împrejurare și s-a
oferit să îi restituie pârâtului avansul achitat.

Sunteți avocatul pârâtului. Cum l-ați sfătui să se apere, ținând cont că acesta dorește în
continuare să încheie contractul de vânzare cu privire la terenul agricol, chiar și în situația în care
reclamantul nu înțelege să facă demersurile necesare intabulării?
a). să invoce faptul că condiția nu e una rezolutorie, ci una suspensivă, astfel că îndeplinirea sa nu poate
atrage desființarea contractului
b). să invoce faptul că prevederea contractuală de care se prevalează reclamantul nu reprezintă o
condiție rezolutorie, ci un pact comisoriu, care nu poate fi invocat decât de creditorul obligației
neîndeplinite, respectiv de pârât
c). să invoce nevalabilitatea condiției rezolutorii, deoarece depinde exclusiv de voința debitorului, astfel
că obligația trebuie considerată pură și simplă, nu afectată de vreo modalitate

5). Între Costică și Georgică s-a încheiat, la data de 01.01.2013, un contract de împrumut, Costică
împrumutându-i lui Georgică suma de 100.000 de euro, sumă pe care acesta din urmă s-a obligat să o
restituie până la data de 01.01.2014.
La data de 01.06.2013, între Georgică și Ionică s-a încheiat un contract de donație prin care
Georgică i-a donat lui Ionică singurul său bun, o casă situată în București.
La data de 01.06.2015, Costică a formulat o acțiune revocatorie împotriva lui Georgică și Ionică,
solicitând instanței anularea contractului intervenit între cei doi. În motivarea cererii, reclamantul a
arătat că Georgică nu i-a restituit încă suma împrumutată și că, prin contractul de donație încheiat, și-a
creat o stare de insolvabilitate, înstrăinându-și cu titlu gratuit singurul bun important pe care îl mai
avea în patrimoniu.

Sunteți avocatul lui Ionică. Cum l-ați sfătui să se apere?

a). să invoce excepția prescripției extinctive, deoarece Costică a cunoscut încheierea contractului de
donație chiar de la data de 01.06.2013, fiind înștiințat, în acest sens, de Georgică
b). să solicite respingerea cererii ca inadmisibilă
c). să solicite respingerea cererii ca neîntemeiată, având în vedere că ambele părți ale contractului de
donație au fost de bună-credință și nu s-a dovedit frauda

6). Franz încheie cu Dinu, printr-un înscris sub semnătură privată, o promisiune unilaterală de
vânzare - Franz fiind promitentul, iar Dinu beneficiarul - cu privire la un imobil aflat în proprietatea lui
Franz, actul încheiat între cei doi fiind un contract unilateral. Ulterior încheierii promisiunii, dar până
la împlinirea termenului acesteia, Franz înstrăinează imobilul respectiv lui Edward. Apoi, tot până la
împlinirea termenului promisiunii, Dinu îi transmite lui Franz o notificare prin care îi solicită celui din
urmă să se prezinte la notar, la o anumită dată prevăzută în notificare, în vederea încheierii contractului
promis. Franz refuză, așa că Dinu formulează împotriva cocontractantului său o acțiune în instanță
având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare. În cadrul cererii de
chemare în judecată, Dinu indică, printre altele, (i) că este în deplină cunoștință de cauză că imobilul nu
___________________________________________________________________________
3
 Sesiune de spețe ASD/ELSA

se mai găsește, pentru moment, în patrimoniul lui Franz, (ii) că urmează să promoveze, pe cale separată,
o acțiune în anularea vânzării dintre Franz și Edward.
Prin întâmpinare, Franz arată că acțiunea lui Dinu trebuie respinsă pentru următoarele motive:
(i) chiar dacă toate celelalte condiții pentru validitatea vânzării sunt îndeplinite, reclamantul nu are
acces la remediul suplinirii consimțământului, întrucât promisiunea nu îmbracă forma prevăzută de
lege pentru validitatea contractului promis și (ii) reclamantul nu poate cere pronunțarea unei hotărâri
care să țină loc de contract, întrucât nu a plătit, în prealabil, prețul vânzării, ceea ce înseamnă că nu sunt
îndeplinite condițiile prev. de art. 1669 și art. 1279 C. civ.

Ce va decide instanța?
a). va respinge cererea de chemare în judecată, cu motivarea că promisiunea nu este încheiată în forma
prevăzută de lege pentru validitatea vânzării
b). va respinge cererea de chemare în judecată, cu motivarea că refuzul pârâtului de a consimți la
vânzare este justificat de neexecutarea obligației de plată a prețului
c). va admite cererea de chemare în judecată

7). În lume, există un gen limitat format din 15 sticle de vin Chateau Le Pin din 1964, toate de
vânzare, iar Ioniță este fericitul proprietar a 10 dintre ele. O caracteristică notorie a acestui vin este că
prețul său a rămas fix încă de la începutul anilor '90, la nivelul de 1964 euro/sticlă.
Fiind organizatorul concursului culinar internațional „Puiul Le Pin '64”, la care participă 10
concurenți, Petruș are nevoie de 10 sticle de vin Chateau Le Pin din 1964. Vinul este ingredientul
principal din rețeta culinară în jurul căreia este construit concursul, Fără cele 10 sticle de vin deci,
evenimentul nu ar putea avea loc.
În consecință, între Ioniță și Petruș se încheie un contract de vânzare cu privire la 10 astfel de
sticle de vin. Ioniță e conștient - a fost informat de cumpărător, în acest sens - că Petruș trebuie să
primească toate cele 10 sticle pentru a-și putea organiza concursul. Părțile au convenit ca prețul să fie
plătit la 2 zile de la încheierea contractului și ca Petruș să preia sticlele de la Ioniță în 5 zile de la
încheierea contractului.
Ioniță a primit prețul la scadență și, vesel, l-a informat pe cumpărător că a împachetat sticlele
în ambalaj de cadou, că a etichetat ambalajul cu numele lui Petruș (scris în grafie latină „PETRVS” și cu
cerneală aurie) și că a lăsat coletul în pivniță, gata să fie preluat de către acesta din urmă.
Cumpărătorul, însă, nu preia sticlele la timp.
În a zecea zi după vânzare, Petruș se prezintă la Ioniță pentru preluarea sticlelor. Când intră în
pivniță însă, cei doi constată cu întristare că ambalajul fusese desfăcut și că 5 din cele 10 sticle sunt goale.
Din înregistrările surprinse de camerele de supraveghere montate de Ioniță în pivniță, rezultă că
domiciliul său a fost călcat de hoți și că unul dintre aceștia a băut, în timp ce fura, din sticlele de Chateau
Le Pin.

A. În condițiile în care, după plata plății prețului, nu a mai existat nicio corespondență între
părți, este Petruș îndreptățit să îi pretindă lui Ioniță predarea a 10 sticle de vin Chateau Le Pin din
1964? De ce?

B. În ipoteza descrisă la A, cu modificarea că hoții au băut nu 5, ci 7 sticle, poate Petruș să obțină

desființarea contractului pe care l-a încheiat cu Ioniță?

8). Bianca se pregătește de nuntă și vrea să-și facă rochia de mireasă la o firmă cunoscută de design
vestimentar, Beauty Bride. Ar vrea să fie din mătase cu aplicații de dantelă lucrate manual. A discutat
detaliile cu o prietenă care cunoaște pe cineva la acea firmă și care a asigurat-o că le va transmite
întocmai.
___________________________________________________________________________
4
 Sesiune de spețe ASD/ELSA

Întrucât este ocupată cu restul pregătirilor, firma a trimis pe cineva acasă la Bianca pentru
măsurători. Tot atunci, Bianca a achitat și un avans de jumătate din prețul rochiei și a semnat, în grabă,
un bon de comandă.
Prima probă a rochiei, de asemenea, a fost realizată în grabă, când Bianca a făcut doar câteva
observații de ajustare.
După ridicarea rochiei cu câteva zile înainte de nuntă, Bianca a realizat că aceasta era făcută din
voal sintetic, iar broderia era obișnuită - cumpărată din magazin. A contactat-o imediat pe prietena sa,
care susține insistent că a transmis detaliile așa cum le discutaseră. Cei de la firmă pretind însă că
prietena Biancăi nu a transmis nimic despre calitatea dantelei și nici despre materialul din care trebuie
să fie rochia, singurele indicații fiind legate de culoare, data limită a realizării rochiei și facilități legate
de măsurători și probă.
Firma pretinde Biancăi restul de preț. Aceasta refuză să plătească, susține că a fost indusă în
eroare și cere să i se restituie avansul. Amenință firma de design vestimentar cu un proces pentru
recuperarea banilor.
Până la urmă, firma promite că va realiza rochia de mireasă din materialele cerute. Profitând
însă de faptul că mai erau câteva zile până la nuntă, prețul pretins este triplu decât cel inițial.

A. Presupunând că sunteți avocatul Biancăi, care dintre căile de acțiune de mai jos sunt
recomandabile și corecte din punct de vedere legal?
a). să accepte propunerea de adaptare a contractului făcută de Beauty Bride și să plătească diferența de
preț
b). să ceară anularea contractului pentru eroare și repunerea părților în situația anterioară
c). să accepte rochia și să ceară rectificarea contractului cu privire la preț

B. Presupunând că Bianca a introdus acțiune în anularea contractului și repunerea în situația

anterioară, dacă ați fi avocatul societății Beauty Bride, care din apărările de mai jos credeți că sunt
adecvate în raport de situația de fapt descrisă?
a). să ceară respingerea acțiunii pentru eroare nescuzabilă, întrucât Bianca ar fi putut observa la probă
calitatea materialului și a broderiei rochiei
b). să ceară respingerea acțiunii ca neîntemeiată, dacă poate face dovada că nu știa și nici nu trebuia să
știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului
c). să declare în termen de 3 luni de la data comunicării cererii de chemare în judecată că este dispusă
să realizeze rochia la preț dublu, întrucât materialele și manopera sunt mai scumpe

C. Presupunând că Bianca ar accepta propunerea societății Beauty Bride, care dintre aserțiunile
de mai jos credeți că poate fi susținută în raport de acest nou acord de voință?
a). dată fiind starea de nevoie a Biancăi, ar putea fi vorba de leziune, chiar dacă se face dovada
corectitudinii prețului față de calitatea materialelor și dificultatea manoperei (broderia manuală)
b). ar putea fi vorba de leziune numai dacă societatea, profitând de starea de nevoie a Biancăi, stipulează
în favoarea sa o prestație considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei
prestații
c). s-ar putea vorbi despre o novație prin care obligația inițială e înlocuită și stinsă, dacă voința părților
e neechivocă în acest sens

9). Prună și Corcoduș, din satul Izvoarele, au încheiat un contract de vânzare cu privire la un
imobil compus din teren în suprafață de 550 mp și casă de locuit cu 5 camere și dependințe, printr-un
înscris sub semnătură privată. Prețul imobilului agreat de părți era 15.000 de euro, plătibil în rate egale
de câte 5.000 de euro fiecare, dintre care prima la data încheierii contractului, iar următoarele în termen
de 6 luni.

___________________________________________________________________________
5
 Sesiune de spețe ASD/ELSA

După plata primei rate de preț, Corcoduș s-a mutat în imobil și a început să facă îmbunătățiri.
Întrucât acesta dorea să realizeze o extensie la locuință, când a mers la Primărie să își obțină autorizația
de construire, a aflat că actul de vânzare nu era valabil și că proprietar al imobilului figura tot Prună.
Dată fiind această situație, Corcoduș s-a informat și a aflat că actul trebuia încheiat la notar
pentru ca el să fie considerat proprietar. L-a contactat, în acest sens, pe Prună și împreună au fost la un
notar de la care au aflat că nu se putea face actul autentic, pentru că imobilul nu era intabulat în cartea
funciară.
În aceste condiții, Corcoduș a refuzat să mai plătească restul de preț. După câțiva ani, Prună l-
a chemat în judecată pe Corcoduș, solicitând instanței să constate nulitatea contractului de vânzare și
să-l oblige pe Corcoduș să-i lase în deplină posesie și proprietate imobilul.
Întreaga situație de fapt se desfășoară după intrarea în vigoare a Codului civil din 2009.

A. În calitate de avocat al lui Corcoduș, îl sfătuiți:

a). să ceară instanței, pe cale reconvențională, să constate dobândirea dreptului de proprietate asupra
imobilului, întrucât aceasta a fost voința reală a părților;
b). să formuleze cerere reconvențională prin care să ceară instanței să aplice regulile conversiunii și să
considere că actul încheiat e un antecontract de vânzare-cumpărare, în baza căreia să pronunțe o
hotărâre care să țină loc de contract
c). să formuleze întâmpinare prin care să ceară respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât el este
dobânditor de bună-credință, cu titlu oneros, al imobilului

B. În calitate de avocat al lui Prună, raportat la o eventuală cerere reconvențională a lui

Corcoduș prin care acesta cere convertirea actului în antecontract și pronunțarea unei hotărâri care
să țină loc de contract, îl sfătuiți:
a). să invoce excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune, întrucât au trecut mai mult de 6 luni
de la încheierea actului
b). să ceară rezoluțiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, pentru neîndeplinirea obligației
de plată a prețului de către Corcoduș
c). să fie de acord cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract și să ceară obligarea pârâtului
la plata diferenței de preț

10). La data de 10.01.2012, Dumitru a încheiat un contract de furnizare de servicii cu Savu,

consimțământul lui Dumitru fiind viciat prin manoperele frauduloase exercitate de Savu, care, deși în
momentul încheierii contractului nu era autorizat să furnizeze serviciile la care s-a obligat, a creat
aparența că deține toate avizele și autorizațiile prevăzute de lege. Dumitru se obligase să plătească o
sumă în avans, reprezentând prețul serviciilor, însă contractul a rămas în nelucrare, întrucât niciuna din
părți nu și-a executat obligațiile: Savu nu era autorizat, iar Dumitru aflase despre falsa reprezentare
indusă de cocontractantul său imediat după încheierea contractului.
La data de 15.10.2015, Savu, care între timp intrase în legalitate, l-a chemat în judecată pe
Dumitru, pentru a fi obligat la executarea contractului.

Dacă ați fi avocatul lui Dumitru, ce sfat i-ați da?

a). să ceară constatarea nulității absolute a contractului
b). să opună excepția de neexecutare a contractului, chiar dacă, potrivit contractului, Dumitru e obligat
să execute obligația mai întâi
c). să opună nulitatea relativă a contractului, chiar dacă a expirat termenul de prescripție

___________________________________________________________________________
6
 Sesiune de spețe ASD/ELSA

11). La data de 01.06.2017, Ion, în calitate de vânzător, încheie cu Gheorghe, în calitate de

cumpărător, un contract de vânzare pentru un lot de 4.000 mp din cei 10.000 mp pe care îi deținea în
Glina, jud. Ilfov, pentru un preț de 85.000 LEI. Potrivit intenției sale declarate, Gheorghe urma să
folosească terenul cumpărat pentru a investi într-o cultură de lavandă (plantă foarte căutată în Glina),
iar pentru Ion era esențial să existe culturi agricole în apropierea gospodăriei sale, în condițiile în care
se construiau în zonă foarte multe blocuri care creau aglomerație și praf. Aceste lucruri au fost
consemnate și în preambulul contractului încheiat în formă autentică. De asemenea, s-a prevăzut că,
pentru a „asigura” valabilitatea actului, părțile își asumă riscul reprezentării greșite a oricăror
împrejurări de fapt sau de drept privitoare la contract. În fine, întrucât lotul de 4.000 mp (ca și terenul
rămas lui Ion) avea un acces dificil la calea publică, Gheorghe a încheiat cu Florica, vecina lui Ion, un
contract prin care aceasta i-a constituit lui Gheorghe o servitute de trecere printr-un culoar de 2 metri
lățime din terenul său și s-a obligat, totodată, să realizeze aleea betonată prin care urma să se exercite
servitutea. În baza acestor contracte, s-au înscris în cărțile funciare corespunzătoare dreptul de
proprietate a lui Gheorghe, servitutea de trecere și obligația Floricăi de a realiza aleea. La 01.07.2017,
Florica i-a vândut terenul său doamnei Ana. Având în vedere intenția declarată a lui Gheorghe privind
destinația terenului, Ion și Gheorghe au încheiat, la 01.06.2017 un antecontract de vânzare-cumpărare
pentru un tractor care îi aparținea lui Ion. Potrivit antecontractului, vânzarea urma să se perfecteze în
formă autentică la data de 01.08.2017 pentru un preț de 12.000 LEI. În paralel, în perioada 01.06.2017 -
01.08.2017, Gheorghe a investit aprox. 20.000 LEI în lucruri necesare culturii de lavandă. La 01.08.2017,
s-a încheiat contractul de vânzare cu privire la tractor, dar în forma înscrisului sub semnătură privată,
întrucât Gheorghe rămăsese cu puțini bani și dorea să evite plata taxelor notariale.
Întrucât era cam nestatornic, dar mai ales pentru că găsise întâmplător singura stradă din
București în care nu exista încă un stabiliment cu jocuri de noroc sau pariuri sportive, Gheorghe a decis
să nu mai realizeze cultura de lavandă, ci să înființeze societatea Păcănica SRL. În consecință, la
01.09.2017, Gheorghe a vândut terenul de 4.000 mp din Glina către Vasile, dezvoltator imobiliar. Acesta
a început imediat construcția unui bloc și a unui butic cu pariuri sportive în apropierea gospodăriei lui
Ion, utilajele trecând, în acest scop, prin terenul doamnei Ana, însă cu dificultate, deoarece aleea
betonată nu fusese realizată.
Văzând că se construiește un bloc în apropierea casei sale, Ion a devenit obsedat de ideea că
trebuie să își recupereze terenul vândut, spunându-le vecinilor că aude 4.000 de glasuri ale pământului
- câte unul pentru fiecare mp vândut - și ajungând chiar să o agreseze fără motiv pe vecina sa, doamna
Ana. La data de 01.02.2018, Ion a fost pus sub interdicție.
În acest context:

A. La 01.04.2018, tutorele lui Ion a formulat în numele acestuia, împotriva lui Gheorghe, o acțiune în
anularea contractului de vânzare a terenului, din 01.06.2018, urmând ca, în caz de succes, să ceară
separat și desființarea contractului dintre Gheorghe și Vasile. În acțiune, s-au invocat dolul, eroarea și
lipsa discernământului.

Ce va hotărî instanța cu privire la această cerere?

a). va respinge cererea, motivând că nu sunt întrunite elementele dolului, că părțile și-au asumat riscul
oricărei erori și că nu a fost dovedită lipsa discernământului
b). va admite cererea și va dispune anularea contractului dintre Gheorghe și Vasile
c). va respinge cererea, motivând că nu sunt întrunite elementele dolului, că nu a existat o eroare
esențială la data încheierii contractului și că nu a fost dovedită lipsa discernământului

B. Nemaiavând nevoie de tractor, Gheorghe l-a chemat în judecată pe Ion (prin tutore), cerând
constatarea nulității contractului de vânzare din 01.08.2017 pentru neîndeplinirea condiției de formă
convenite.
Ce soluție va pronunța instanța?

___________________________________________________________________________
7
 Sesiune de spețe ASD/ELSA

a). va admite cererea și va constata nulitatea absolută a contractului, având în vedere nerespectarea
formei cerute ad validitatem
b). va respinge cererea ca nefondată
c). va califica sancțiunea incidentă ca fiind nulitatea relativă și va admite cererea astfel calificată,
dispunând anularea contractului

C. Vasile a chemat-o în judecată pe doamna Ana, cerând obligarea acesteia la realizarea aleii. În apărare,
Ana a arătat că ea este un terț față de contractul dintre Gheorghe și Florica, deci nu i se poate opune
obligația asumată de către cea din urmă, chiar dacă a cumpărat terenul.

Ce soluție va pronunța instanța?

a). va admite cererea, motivând că Ana este ținută de obligația asumată de Florica
b). va respinge cererea, motivând că Ana nu este ținută de obligația asumată de Florica
c). va admite cererea doar dacă se dovedește că, la data cumpărării terenului, Ana cunoștea efectiv
existența și conținutul clauzei prin care Florica își asumase obligația de a realiza aleea

12). Prin contractul încheiat la data de 03.01.2016, Ionuț și Codruț au prevăzut că „prin prezentul
contract, Ionuț cumpără sau închiriază, la opțiunea sa, autoturismul marca Lexus aparținându-i lui Codruț,
pentru un preț de 15.000 de euro sau pentru o chirie lunară de 500 de euro”. În aceeași zi, Ionuț a contractat
cu Sebastian, care s-a obligat, pentru un preț fix, să construiască un garaj în curtea lui Ionuț sau să îl
renoveze pe cel existent deja pe teren, în funcție de rezultatul evaluării făcute de antreprenor cu privire
la soluția mai practică pentru Ionuț (având în vedere durata lucrării, calitatea structurii de rezistență a
garajului existent și dificultatea demolării acestuia etc.). Ionuț i-a comunicat lui Sebastian numai
dimensiunile autoturismului care urma să fie păstrat în garaj. O zi mai târziu, Ionuț a suferit pierderi
financiare importante la bursă, răzgândindu-se, în consecință, în privința cheltuielilor contractate. La
data de 15.01.2016, Ionuț i-a chemat în judecată pe Codruț și Sebastian, solicitând instanței să constate
nulitatea absolută a celor două contracte din data de 03.01.2016, pentru nevalabilitatea obiectului (în
cazul contractului cu Codruț), respectiv nevalabilitatea obiectului și cauzei (în ceea ce privește
contractul încheiat cu Sebastian).

Instanța:
a). va constata nulitatea absolută a celor două contracte
b). va constata nulitatea doar a unuia din cele două contracte
c). va respinge cererea de chemare în judecată

___________________________________________________________________________
8