Taxonomia lui Bloom

Ierarhia tradiţională a proceselor gândirii

În 1956, Benjamin Bloom a scris educaţionale: domeniul cognitiv, iar descrierea sa a proceselor gândirii
ierarhizate pe şase niveluri a fost de atunci adaptată şi utilizată la scară largă, în nenumărate contexte. Lista sa de
procese cognitive este organizată pornind de la cele mai simple, amintirea cunoştinţelor, până la cele mai
complexe, cum ar fi emiterea unei judecăţi cu privire la valoarea unei idei.

Taxonomia lui Bloom a obiectivelor educaţionale (tradiţională)

Capacităţi Definiţie Cuvinte cheie

Cunoaştere Amintirea informaţiilor identifică, descrie, numeşte, etichetează, recunoaşte,
reproduce, urmăreşte
Înţelegere Înţelegerea sensului, parafraza unui rezumă, modifică, apară, parafrazează, interpretează, dă
concept exemple
Aplicare Utilizarea informaţiilor sau a conceptului construieşte, face, formează, modelează, prezice,
într-o situaţie nouă pregăteşte
Analiză Descompunerea informaţiilor sau a compară/ contrastează, descompune, distinge, selectează,
conceptelor în părţi pentru a le înţelege separă
mai bine
Sinteză Folosirea ideilor pentru a produce ceva nou repartizează pe categorii, generalizează, reconstruieşte
Evaluare Emiterea de judecăţi de valoare laudă, critică, judecă, justifică, argumentează, susţine
Lumea de astăzi este totuşi diferită de cea pe care o reflecta taxonomia lui Bloom în 1956. Specialiştii în domeniul
pedagogiei au învăţat mult mai multe despre cum învaţă elevii şi cum predau profesorii şi recunosc acum că
procesele de predare şi învăţare cuprind mult mai multe decât gândirea. Aceste procese implică şi sentimentele şi
convingerile elevilor şi ale profesorilor, precum şi mediul social şi cultural al clasei.

Mai mulţi psihologi au lucrat pentru a transforma conceptul de bază al unei taxonomii a capacităţilor cognitive
într-unul mai relevant şi mai apropiat de realitate. Elaborând propria taxonomie a obiectivelor educaţionale,
Marzano (2000) aduce următoarea critică la adresa taxonomiei lui Bloom: chiar structura taxonomiei, pornind de
la nivelul cel mai simplu al cunoştinţelor şi ajungând la cel mai dificil al evaluării, nu se sprijină pe o cercetare. O
taxonomie ierarhică implică faptul că fiecare capacitate aflată la un nivel superior este compusă din capacităţile
de la nivelurile de mai jos; înţelegerea necesită cunoştinţe; aplicarea necesită înţelegere şi cunoştinţe şi aşa mai
departe. Acest lucru, potrivit lui Marzano, nu este adevărat în ceea ce priveşte procesele cognitive din taxonomia
lui Bloom.

Iniţiatorii teoriei originale a celor şase procese de gândire au presupus că proiectele complexe necesită unul
dintre procese într-o măsură mai mare decât celelalte. O sarcină era în primul rând una de „analiză” sau una de
„evaluare”. Acest lucru nu s-a dovedit a fi adevărat, ceea ce explică dificultatea pedagogilor în a clasa activităţi de
învăţare provocatoare pe baza acestei taxonomii. Anderson (2000) susţine că în aproape toate activităţile de
învăţare complexe sunt implicate mai multe capacităţi cognitive diferite.

Ca orice model teoretic, taxonomia lui Bloom are punctele sale forte şi slabe. Cel mai important punct forte al său
este acela că a abordat subiectul foarte important al gândirii şi a elaborat o structură în jurul său care poate fi
utilizată de profesionişti. Acei profesori care au o listă de recomandări pentru întrebări legate de diferite niveluri
ale taxonomiei lui Bloom cu siguranţă încurajează mai mult dezvoltarea capacităţilor de gândire de nivel superior
decât cei care nu folosesc o astfel de metodă. Pe de altă parte, după cum poate spune oricine care a lucrat cu un
grup de pedagogi pentru a clasifica o serie de întrebări şi activităţi de învăţare după taxonomia lui Bloom, nu
prea există consens cu privire la ce înseamnă termeni în aparenţă foarte clari precum „analiză” sau „evaluare”. În
plus, atâtea activităţi care merită a fi desfăşurate, cum ar fi problemele autentice sau proiectele, nu pot fi
clasificate după taxonomie şi numai încercarea de a le clasifica astfel le-ar diminua potenţialul de oportunităţi de
învăţare.

Taxonomia lui Bloom revizuită

În 1999, Lorin Anderson şi colegii săi au publicat o versiune actualizată a taxonomiei lui Bloom, care ia în
considerare un număr mai mare de factori care au impact asupra predării şi învăţării. Această taxonomie revizuită
încearcă să corecteze unele dintre erorile celei originale. Spre deosebire de versiunea din 1956, noua taxonomie
face diferenţa între „ a şti ce”, conţinutul gândirii şi „a şti cum”, procedeele utilizate în rezolvarea problemelor.

Dimensiunea cunoştinţelor este reprezentată de „a şti ce” şi are patru categorii: factuală, conceptuală, procedurală
şi metacognitivă. Cunoştinţele factuale includ fragmente izolate de informaţii, cum ar fi definiţiile cuvintelor şi
cunoştinţe despre detalii specifice. Cunoştinţele conceptuale constau în sisteme de informaţii, cum ar fi
clasificările şi categoriile.
Cunoştinţele procedurale includ algoritmi, euristică sau învăţarea prin descoperire, tehnici şi metode, precum şi
cunoştinţe despre situaţiile în care se folosesc aceste metode şi procedee. Cunoştinţele metacognitive se referă la
cunoştinţele despre procesele de gândire şi informaţii legate de gândire şi la felul cum pot fi folosite aceste
procese în mod eficient.

Dimensiunea proceselor cognitive a taxonomiei lui Bloom revizuită are, ca şi cea originală, şase capacităţi.
Acestea sunt de la cea mai simplă până la cea mai complexă: (a) amintirea, (b) înţelegerea, (c) aplicarea, (d)
analiza, (e) evaluarea şi (f) creaţia.

Amintirea constă în recunoaşterea şi reamintirea, „rechemarea”, informaţiilor relevante din memoria pe termen
lung. Înţelegerea este abilitatea de a forma propiul înţeles pe baza materialelor educaţionale, precum lectura şi
explicaţiile profesorului. Subcategoriile acestui proces includ interpretarea, exemplificarea, clasificarea, rezumarea,
deducerea, compararea şi explicarea.
Cel de-al treilea proces, aplicarea, se referă la utilizarea unui procedeu învăţat într-o situaţie familiară sau una
nouă. Următorul proces este analiza, care constă în descompunerea cunoştinţelor în părţi şi considerarea relaţiei
dintre părţi şi structura generală. Elevii analizează prin diferenţiere, organizare şi atribuire. Evaluarea, care
reprezintă ultimul nivel al taxonomiei originale, este al cincelea dintre cele şase procese în versiunea revizuită. Ea
include verificarea şi critica.
Crearea, un proces care nu a fost inclus în prima taxonomie, se află pe nivelul cel mai de sus al noii versiuni.
Această abilitate implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou. Pentru a îndeplini sarcini
creatoare, cei care învaţă generează, planifică şi produc.
Potrivit acestei taxonomii, fiecărui nivel de cunoştinţe îi poate corespunde un nivel al proceselor cognitive, astfel
că elevul poate să-şi amintească cunoştinţe factuale sau procedurale, să înţeleagă cunoştinţe conceptuale sau
metacognitive sau să analizeze cunoştinţe metacognitive sau factuale. După Anderson şi colegii săi, „Învăţarea care
are sens le oferă elevilor cunoştinţele şi procesele cognitive de care au nevoie pentru a putea rezolva probleme.”
(p. 65).
Dimensiunea proceselor cognitive
Procese cognitive Exemple
Reamintirea – Producerea informaţiilor exacte din memorie
Recunoaştere • Identificaţi broaştele dintr-o diagramă cu diferite tipuri de amfibieni.

• Găsiţi un triunghi isoscel în jurul vostru.

• Răspundeţi la întrebări cu adevărat sau fals sau la întrebări cu variante
de răspuns.
Reamintire • Numiţi trei autoare care au scris în limba engleză în sec. al XIX-lea.
 • Scrieţi înmulţirea.
• Redaţi formula chimică pentru tetraclorura de carbon.
Înţelegerea – Formarea înţelesului pe baza materialelor educaţionale sau a experienţelor
Interpretare • Transpuneţi o problemă dintr-o poveste într-o ecuaţie algebrică.

• Desenaţi o diagramă a sistemului digestiv.

• Parafrazaţi al doilea discurs inaugural al lui Lincoln.
Exemplificare • Desenaţi un paralelogram.
• Găsiţi un exemplu de utilizare a tehnicii literare fluxul conştiinţei.
• Numiţi un mamifer care trăieşte în zona voastră.
Clasificare • Clasificaţi numerele în pare şi impare.
• Enumeraţi tipurile de guvernare din ţările moderne din Africa.
• Grupaţi animalele indigene pe specii.
Rezumare • Propuneţi un titlu pentru un scurt pasaj.
• Enumeraţi punctele cheie referitoare la pedeapsa capitală pe care le
promovează site-ul.
Deducere • Citiţi un pasaj din dialogul dintre două personaje şi formulaţi o
concluzie referitoare la relaţia lor din trecut.
• Deduceţi înţelesul unui termen nefamiliar din context.
• Uitaţi-vă la o serie de numere şi spuneţi care credeţi că va fi următorul.
Comparare • Explicaţi felul în care inima se aseamănă cu o pompă.
 • Scrieţi despre o experienţă personală asemănătoare cu cea a pionierilor
în vest.
• Folosiţi o diagramă Venn pentru a demonstra felul în care se aseamănă
şi sunt diferite două cărţi de Charles Dickens.
Explicare • Desenaţi o diagramă prin care să explicaţi cum influenţează presiunea
aerului vremea.
• Oferiţi detalii pentru a motiva de ce Revoluţia Franceză s-a produs în
acea perioadă şi în felul acela.
• Descrieţi cum ratele dobânzilor influenţează economia.
Aplicarea – Folosirea unui procedeu
Execuţie • Adăugaţi o coloană de numere din două cifre.

• Citiţi cu voce tare un pasaj într-o limbă străină.

• Faceţi o aruncare de încercare.
Implementare • Concepeţi un experiment pentru a vedea cum cresc plantele în diferite
tipuri de soluri. Verificaţi o lucrare scrisă. Creaţi un buget.
Analiza – Descompunerea unui concept în părţi şi descrierea relaţiei dintre aceste părţi şi întreg
Diferenţiere • Identificaţi informaţiile importante din enunţul unei probleme de
matematică şi tăiaţi informaţiile neimportante. Desenaţi o diagramă
care să arate care sunt personajele principale şi secundare ale unui
roman.
Organizare • Aşezaţi cărţile din biblioteca clasei pe categorii. Alcătuiţi o listă a
 figurilor de stil folosite frecvent şi explicaţi efectul lor. Realizaţi o
diagramă care să arate cum interacţionează plantele şi animalele din
zona voatră.
Atribuire • Citiţi scrisorile către editor pentru a determina punctele de vedere ale
autorilor faţă de o problemă locală. Determinaţi care este motivaţia unui
personaj dintr-un roman sau o poveste. Uitaţi-vă la broşurile
candidaţilor politici şi emiteţi ipoteze cu privire la punctele lor de vedere
asupro problemelor.
Evaluarea – Emiterea de judecăţi pe baza unor criterii şi standarde
Verificare • Participaţi la un grup de scriere, oferindu-le colegilor feedback cu
privire la organizarea şi logica argumentelor. Ascultaţi un discurs politic
şi faceţi o listă cu contradicţiile care apar în discurs. Revizuiţi un plan de
proiect pentru a vedea dacă sunt incluse toate etapele necesare.
Analiză critică • După ce aţi participat la elaborarea unei grile de evaluare criterială a
unui proiect, apreciaţi măsura în care proiectul îndeplineşte criteriile.
Alegeţi cea mai bună metodă pentru rezolvarea unei probleme
complexe de matematică. Apreciaţi validitatea argumentelor pro şi
împotriva astrologiei.
Crearea – Combinarea mai multor elemente pentru a forma ceva nou sau recunoaşterea
componentelor unei noi structuri.
Generare • Pe baza unei liste de criterii, enumeraţi câteva opţiuni pentru
îmbunătăţirea relaţiilor rasiale în şcoală. Formulaţi câteva ipoteze
ştiinţifice pentru a explica de ce plantele au nevoie de soare. Propuneţi
 o serie de alternative pentru reducerea dependenţei de combustibilii
fosili, care să abordeze atât aspecte economice, cât şi de mediu.
Formulaţi ipoteze alternative pe baza unor criterii.
Planificare • Realizaţi o schiţă pentru o prezentare multimedia despre insecte.
Prezentaţi o lucrare despre opiniile lui Mark Twain cu privire la religie.
Planificaţi un studiu ştiinţific pentru a testa efectul diferitelor tipuri de
muzică asupra producţiei de ouă la păsări.
Producere • Scrieţi un jurnal din punctul de vedere al unui soldat al confederaţiei sau
unionist. Construiţi un habitat pentru păsările de apă locale. Puneţi în
scenă o piesă pe baza unui capitol dintr-un roman pe care l-aţi citit.
Dimensiunea cunoştinţelor
Cunoştinţe factuale – informaţii de bază
Cunoştinţe legate de terminologie Termeni, simboluri matematice, note muzicale, alfabet
Cunoştinţe legate de detalii şi elemente Componentele piramidei alimentelor, numele reprezentanţilor în
specifice Congres, bătălii importante din cel de-al doilea război mondial
Cunoştinţe conceptuale – relaţiile dintre părţile unei structuri mai mari care fac ca acestea să
funcţioneze împreună
Cunoştinţe despre clasificări şi categorii Specii de animale, diferite tipuri de argumente, erele geologice
Cunoştinţe despre principii şi generalizări Tipuri de conflicte în literatură, legile mişcării ale lui Newton,
principiile democraţiei
Cunoştinţe despre teorii, modele şi Teoria evoluţiei, teorii economice, modele ADN
structuri
Cunoştinţe procedurale – cum să faci ceva
Cunoştinţe despre abilităţi şi algoritmi Rezolvarea ecuaţiilor de gradul doi, amestecarea culorilor
specifice disciplinei vopselelor, servirea mingii la volei
Cunoştinţe despre tehnici şi metode Critică literară, analiza documentelor istorice, metode de rezolvare
specifice disciplinei o problemelor de matematică
Cunoştinţe despre criteriile de determinare Metode adecvate pentru diferite tipuri de experimente, procedee
a procedeelor adecvate de analiză statistică utilizate în diferite situaţii, standarde pentru
diferite tipuri de scriere
Cunoştinţe metacognitive – cunoştinţe despre gândire în general şi gândirea personală în special
Cunoştinţe strategice Modalităţi de memorare a faptelor, strategii de citire a unui text
pentru înţelegere, metode de planificare a unui site
Cunoştinţe despre sarcinile cognitive, Diferite cerinţe de citire, din manuale sau literatură; gândirea
inclusiv cunoştinţe contextuale şi despre prospectivă înainte de utilizarea unei baze de date electronice;
condiţionare adecvate diferenţele dintre scrierea unui mesaj electronic şi scrierea unei
scrisori de afaceri
Cunoştinţe despre sine (auto-cunoaştere) Nevoia de a avea o diagramă sau un grafic pentru înţelegerea
proceselor complexe, o înţelegere mai bună în medii în care este
linişte, nevoia de a discuta ideile cu cineva înainte de a scrie un
eseu