1.

Deseori, locuitorii unui oraş preferă să achiziţioneze produse şi servicii

din afara ariei lor comerciale locale. Acest fenomen afectează îndeosebi
localităţile mici, întrucât dacă el ia amploare, poate influenţa negativ
prosperitatea localităţii. Pentru a reduce dimensiunea unui astfel de fenomen
şi a determina motivele care îi fac pe unii localnici să cumpere produse şi
servicii din afara localităţii lor, un grup de cercetători au făcut un studiu pe
200 de locuitori ai unei aşezări.
a) Identificaţi populaţia statistică, eşantionul şi unitatea statistică;
b) Identificaţi câteva caracteristici ce ar putea fi înregistrate. Arătaţi
tipul şi scala lor de măsurare.

2. O companie de produse cosmetice doreşte să lanseze un nou produs.

Pentru a testa impresiile consumatorilor, 100 de persoane alese aleator
primesc câte o mostră din acest produs şi, după ce-l testează, ele sunt rugate
să răspundă la întrebările din următorul formular:
a) Ce vârstă aveţi?
b) Care este ocupaţia dv.?
c) În ce clasă de venituri vă situaţi (sub 5 mil. lei, între 5-10 mil. lei, peste
10 mil. lei etc.)?
d) Ce calităţi apreciaţi la acest produs?
e) Ce notă aţi acorda (pe o scală de la 1 la 10) acestui produs?
f) Veţi cumpăra produsul dacă va fi disponibil în magazine?
Clasificaţi variabilele cuprinse în întrebări în cantitative sau calitative şi
arătaţi scala lor de măsurare.

3. Transformaţi următoarele variabile nealternative în variabile dihotomice,

completând în coloana 2 a tabelulul următor, variantele pe care le
consideraţi potrivite:

Variabila Variante pentru variabila Variante pentru variabila

nealternativă alternativă
a) cifra de afaceri 100 mld. lei, 90 mld. lei, 150
mld. lei, 200 mld. lei, etc.
b) localitatea de naştere Iaşi, Braşov, Bucureşti,
Câmpulung, Bucureşti, etc.
c) temperatura apei 10º C, 12º C, 23º C, 21º C,
19º C, etc.

4. Directorul unui liceu doreşte să studieze în ce măsură elevii claselor a

XII-a cunosc limba engleză. În acest scop, sunt selectaţi aleator 100 de
elevi, care sunt supuşi unui test.
I. Elevii selectaţi pentru acest studiu reprezintă:
a) populaţia; b) statistica; c) parametrul; d) eşantionul.
II. În acest studiu, gradul în care elevii cunosc limba engleză, determinat
prin testul acordat, reprezintă:
a) statistica; b) variabila; c) parametrul; d) eşantionul.
III. Punctajele obţinute de elevi la test constituie:
a) date; b) eşantionul; c) statistici; d) populaţia.
IV. Punctajul mediu obţinut la test de către elevii din eşantion reprezintă:
a) parametrul; b) statistica; c) variabila; d) date.
V. Când generalizăm aceste rezultate, spunem că facem o inferenţă la
nivelul:
a) datelor; b) variabilelor; c) statisticilor; d) populaţiei.
VI. Punctajul mediu obţinut de către toţi elevii din clasele a XII-a ale
liceului, reprezintă:
a) parametrul; b) variabila; c) date; d) populaţia.

5. Pentru următoarele cazuri, precizaţi unitatea statistică, identificaţi varia-

bila statistică studiată şi tipul de variabilă. Precizaţi dacă variabila este
cantitativă sau calitativă, dacă ea este continuă sau discontinuă:
a) Timpii de execuţie, în secunde, a 400 de programe BASIC;
b) Absenteismul angajaţilor (zile);
c) Profesiile a 200 de salariaţi;
d) Numărul personalului din 1000 de întreprinderi;
e) Numărul copiilor din 2000 de familii.

6. Clasificaţi următoarele exemple de date statistice în numerice (canti-

tative) şi nenumerice (calitative). Arătaţi scala de măsurare:
a) rata lunară a şomajului în judeţul A, în anul 2020;
b) cifra de afaceri realizată de firmele unui oraş, în primul trimestru al
anului 2020;
c) afilierea la un partid politic a 50 de directori executivi selectaţi
întâmplător, fiecare dintre aceştia putând avea o singură afiliere la un partid
politic;
d) cursul valutar zilnic oficial al leului în raport cu U.S.D;
e) tipul de ulei de motor cumpărat cel mai recent de 75 de posesori de
automobile selectaţi întâmplător, fiecare posesor putând preciza un singur
tip;
f) numărul persoanelor de sex feminin care îndeplinesc funcţia de director
economic pe judeţe;
g) salariul mediu pe ramuri ale economiei naţionale, martie 2020;
h) judeţele în care cinci cotidiene au realizat cele mai multe abonamente în
anul 2000;
i) numărul de ore de program sportiv transmise de 15 televiziuni prin cablu;
j) procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat în şedinţe de către 50 de
directori;
k) marca de calculator cumpărat cel mai de recent de 20 de persoane;
l) preţul calculatorului cumpărat cel mai de recent de 20 de oameni de
afaceri;
m) luna din anul 2000 în care 50 de agenţi economici selectaţi întâmplător
au realizat cele mai mari vânzări;
n) culoarea de tapet (alta decât albă) la care 5 dintre cei mai importanţi
importatori de tapete au realizat cele mai mari venituri din vânzări, pentru
firmă;
o) indicele preţurilor de consum în ultimele 6 luni;
p) cheltuielile cu reclama făcute de 50 de firme selectate aleator;
 q) tipul de reclamă publicitară preferată de 50 de firme selectate aleator;
r) marca de automobile americane pe care o indică 25 de mecanici auto ca
producând cele mai credibile maşini;

7. O companie de produse alimentare doreşte să comercializeze un nou

produs de snack-food. Pentru a vedea cum reacţionează cumpărătorii la
acest produs, compania organizează o testare a gusturilor pentru 100 de
cumpărători selectaţi întâmplător la un magazin suburban. Cumpărătorii
sunt rugaţi să guste produsul şi apoi să completeze un chestionar cu
următoarele întrebări:
a) Care este vârsta dumneavoastră?
b) Sunteţi persoana care face de obicei cumpărături pentru familia dv.?
c) Câte persoane sunt în familia dv.?
d) Cum notaţi, pe o scală de la 1 la 10, gustul produsului, dacă 1 este cel mai
puţin gustos?
e) Veţi cumpăra acest produs dacă va fi disponibil în magazine?
f) Dacă răspunsul la e) este “Da”, cât de des veţi cumpăra produsul?
Clasificaţi datele oferite de răspunsuri în cantitative şi calitative şi indicaţi
scala de măsurare pentru fiecare dintre ele.

8. Un cercetător este interesat să compare salariul de încadrare pentru

bărbaţii şi femeile care intră în serviciu imediat după absolvirea facultăţii.
Sunt cercetaţi 100 de bărbaţi şi 100 de femei.
a) Descrieţi populaţia;
b) Descrieţi eşantionul;
c) Descrieţi inferenţa care interesează.

9. Despre scala de interval, ca scală de măsurare a datelor statistice, se

poate afirma că:
a) este prima scală propriu-zis numerică;
b) punctul „zero“ absolut al scalei indică absenţa caracteristicii;
c) mai este denumită şi „scala proporţională“;
d) originea şi unitatea de măsură folosită sunt arbitrare;
e) permite interpretarea ordinii notărilor, cât şi a diferenţelor dintre ele.

10. Ordinea în care sosesc alergătorii dintr-o cursă reprezintă o variabilă

statistică ale cărei valori pot fi măsurate pe o scală:
a) nominală;
b) proporţională;
c) de interval;
d) ordinală;
e) cardinală.

11. Temperatura la sol măsurată în 10 zile consecutive în Bucureşti, ca

variabilă statistică, are valori ce pot fi măsurate pe o scală:
a) de raport;
b) de interval;
c) ordinală;
d) cardinală;
e) pe nici una dintre scalele menţionate.