Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O dată cu primele valuri de frig apar şi bolile tipice ale sezonului rece, precum gripa
sau răcelile. Iar în timpul acestor boli, apare o cantitate mare de mucozităţi, mai mult
sau mai puţin dense.
Prima măsură care trebuie luată este să le fie respectată evoluţia şi să se permită ca
aceste substanţe toxice să fie eliminate, deci mecanismele depurative nu trebuie blocate.
Sistemul limfatic, compus în principal din vase şi capilare limfatice şi din ganglioni, este fără
îndoială elementul cel mai remarcabil din sistemul imunitar. Din loc în loc, vasele limfatice
sunt întrerupte de ganglioni sau noduli limfatici care filtrează substanţele nocive transportate
de limfă. Atunci când se produce o infecţie în organism sau atunci când există o deficienţă
imunitară, la plapare ganglionii limfatici se simt mari, mai ales în zona de sub maxilar.
Principalele cauze ale unui sistem imunitar slăbit sunt legate mai ales de stilul de viaţă agitat
şi alimentaţia nesănătoasă întâlnite tot mai des în viaţa de zi cu zi. Orice schimbare de mediu
sau stil de viaţă poate influenţa imunitatea organismului, de cele mai multe ori în mod
negativ. Stresul, somnul deficitar, dieta dezechilibrată, fumatul, consumul de alcool în exces
şi administrarea anumitor medicamente sunt factori decisivi care slăbesc forţa sistemului
imunitar de a apăra organismul de virusuri şi bacterii. De asemenea, carenţele de vitamine,
oscilaţiile de temperatură sau bolile netratate la timp pot duce şi ele la scăderea imunităţii.
Există anumite semne şi simptome care ne pot face să bănuim că apărarea organismului
nostru este deficitară. Este absolut normal ca din când în când să ne simţim slăbiţi sau să
avem anumite simptome de oboseală. Pe de altă parte, nu există analize care să determine
dacă sistemul nostru imunitar funcţionează corect, deci este bine să fim atenţi la câteva semne
care se pot transforma în semnale de alarmă.
Printre cele mai evidente simptome ale unei imunităţi scăzute se numără virozele respiratorii
repetate, răguşeala persistentă la nefumători, starea continuă de oboseală, acutizarea bolilor
cronice deja existente, inflamaţia ganglionilor limfatici, durerile musculare constante,
scăderea sau creşterea bruscă în greutate sau tulburările de tranzit intestinal.
Atunci când vine vorba de protecţia imunităţii, este important de ţinut minte că doar cu
medicamente nu vom reuşi să menţinem în parametri normali apărarea organismului;
medicamentele ne vor ajuta doar dacă ducem o viaţă ordonată şi sănătoasă.
Sistemul imunitar este exact asa cum spune si numele - un sistem si nu o singura entitate. Iar
pentru a functiona bine, are nevoie de echilibru si armonie.
Cercetatorii inca analizeaza modul in care dieta, exercitiile fizice, varsta, stresul psihologic si
alti factori influenteaza raspunsul imun al organismului. Desi, deocamdata, nu a fost
descoperita o legatura directa intre cele doua, exista numeroase dovezi privind modul in care
acesti factori influenteaza buna functionare a sistemului imunitar, conform oamenilor de
stiinta de la Harvard Medical School.
Miscarea
Oamenii care nu fac miscare in mod regulat isi iau de doua ori mai multe zile de concediu
medical decat cei care practica sport. Cel putin asa sustin cercetatorii de la Fred Hutchinson
Cancer Research Center, citati de Cleveland Clinic. Studiul s-a derulat pe o perioada de un an
de zile si a demonstrat ca 30 de minute de exercitii moderate pe zi reduc la jumatate riscul de
raceli si, in timp, cresc imunitatea.
Alimentatia
Un aport alimentar echilibrat este foarte important pentru buna functionare a sistemului de
aparare al organismului, insa, niciun aliment, nicio vitamina sau alt tip substanta, nu ofera
garantia unei protectii totale, considera dr. Mihaela Bilic, Psihonutritionist.
Top 10 alimente care cresc imunitatea:
Ceaiul verde contine o substranta (L-theanina) capabila sa creasca de cinci ori capacitatea de
aparare a organismului;
Pestele gras (somon, ton, sardine) este bogat in acizi grasi esentiali omega-3 cu rol
antiinflamator, care stimuleaza procesele imunitare;
Iaurtul probiotic si produsele lactate acide cu fermenti vii cresc intensitatea raspunsului imun
la o serie de bacterii si virusuri;
Kiwi este fructul cel mai bogat in vitamina C, cu efect antioxidant si de crestere a rezistentei
la boli;
Ardeiul gras si morcovii contin cantitati mari de betacaroten, fitonutrient cu proprietati
antioxidante care protejeaza celulele impotriva modificarilor nocive produse de radicalii
liberi; in plus, provitamina A stimuleaza productia de anticorpi;
Oul este o sursa de proteine de cea mai inalta calitate, de vitamine antioxidante si minerale;
Semintele de floarea soarelui contin acizi grasi esentiali omega-6, vitamina E si proteine care
intaresc sistemul imunitar;
Capsunile, zmeura si fructele de padure – pe langa cantitatile mari de vitamina C, contin
anthocianati, fitonutrienti cu putere antioxidanta crescuta;
Usturoiul si ceapa contin compusi sulfurati puternici care stimuleaza activitatea limfocitelor
si cresc rezistenta la imbolnavire;
Carnea rosie este o sursa bogata de proteine si minerale de care sistemul imunitar are nevoie
pentru a functiona eficient.
Stresul
Conform unui studiu publicat in Journal of American Medical Association, efectele
stresului persistent asupra sistemului imunitar si procesului inflamator pot influenta
depresia, infectiile, bolile autoimune, bolile de inima si chiar anumite tipuri de cancer.
Varsta
Pe masura ce inaintam in varsta, imunitatea innascuta se deterioreaza. Pentru a
contracara o parte din efectele negative ale imbatranirii asupra sistemului imunitar,
specialistii recomanda practicarea exercitiilor fizice si adoptarea unei diete sanatoase.
Somnul
Calitatea slaba a somnului si perioadele lungi in care organismul este privat de odihna
pun in pericol buna functionare a sistemului imunitar.
Sistemul imunitar inseamna totalitatea anticorpilor existenti in organismul viu si care
pot fi comparati cu o armata de soldati. Fiecare are diferite atributii pentru protejarea
organismului de bacterii, virusuri, ciuperci si alti daunatori.
70% din capacitatea imunitara a organismului este localizata la nivelul intestinului
prin 3 linii de aparare:
1. flora intestinala, care este compusa din peste 100.000 miliarde de bacterii, mai
mult de 400 de specii. Rolul ei este de a proteja intestinul de bacteriile nocive;
2. Grasimile
Dietele bogate in grasimi incetinesc activitatea celulelor sistemului imunitar, ceea ce
inseamna ca vor fi mai putin active in lupta impotriva bolilor.
Din fericire, excluderea alimentelor grase (grasimi saturate si trans) din alimentatie
conduce la un randament imun imbunatatit aproape instant.
3. Stresul
Stresul cronic poate pune stapanire totala pe mintea si pe trupului tau, afectand in mod
semnificativ sistemul imunitar prin suprimarea activitatii celulelor imunitare si
inhibarea capacitatii de raspuns a organismului in fata pericolelor.
4. Odihna insuficienta
Odihna insuficienta si de proasta calitate determina cresterea brusca a nivelului de
cortizol din corp (hormonul stresului), ceea ce conduce la un raspuns inflamator din
partea corpului. Acest fenomen afecteaza tesuturile si dezechilibreaza sistemul
imunitar, facandu-te vulnerabila in fata amenintarilor externe.
5. Supraponderalitatea
Tesutul gras dezvoltat in exces activeaza secretia unor substante inflamatorii nocive in
organism, care te predispun laboli de inima, diabet de gradul 2, cancer si alte boli
grave.
10. Zgomotul puternic
Zgomotul puternic este o forma a stresului ambiental si afecteaza randamentul
imunitatii umane, asa ca incearca sa te feresti de galagie, atat acasa cat si la birou sau
in timpul liber.