Ghid pentru reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră la şcoală

 Descriere ghid
Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului Tinerii Ambasadori în Lupta cu
Schimbările Climatice, implementat de Fundaţia TERRA Mileniul III în
parteneriat cu asociaţiile Prietenii Pământului din Galaţi şi Clubul de
Ecologie şi Turism Floarea Reginei Sinaia în perioada iulie 2014 – decembrie
2015. Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul
Fondului ONG în România, în valoare de 139.485 euro, din care 14.580 euro
reprezintă contribuţie proprie.

Schimbările climatice
Schimbările climatice reprezintă modificarea semnificativ ă a climei
Planetei, incluzând modificarea temperaturii, cantităţii de precipitaţii,
vântului, umidităţii şi presiunii atmosferice, datorită emisiilor de gaze cu
efect de seră (asemenea dioxidului de carbon) generate de activitatea
umană. Aceste gaze se acumulează în atmosferă şi acţionează asemeni
unui ecran de sticlă care permite radiaţiei solare să pătrundă către scoarţa
terestră, dar nu mai permite căldurii acumulate în atmosferă sa fie disipată
în cosmos.

2
Modificarea temperaturii prin creșterea mediei anuale a acesteia la
suprafața solului

O modificare mai mică de 1°C poate părea nesemnificativă, însă efectele

acestei creșteri pot fi ireversibile în multe sectoare. În ultimul secol, cei mai
calzi zece ani s-au înregistrat în deceniul 2004-2014. Se știe că apa are
capacitatea de a absorbi foarte multă căldură, însă atunci când apele
Oceanului Planetar se încălzesc prea mult, se accentuează procesul de
topire a gheţarilor în regiunile arctice şi în Groenlanda. Unul dintre efectele
topirii gheţarilor constă în creșterea nivelului apei în mări şi oceane,
aceasta putând inunda zone întinse pe ţărmuri, inclusiv multe dintre
localităţile construite în aceste zone. De asemenea, unele insule şi state
insulare ar putea dispărea (ex. insulele Seychelles din Oceanul Indian).
Încălzirea climei ar putea conduce la migrarea speciilor de animale şi plante
către zone mai înalte/latitudini mai ridicate, conducând, inclusiv la

3
 migrarea unor virusuri şi bacterii care pot determina apariţia unor boli
pentru care populaţia locală nu este pregătită din punct de vedere biologic.

Modificarea temperaturii medii, coroborată cu modificarea regimului

precipitaţiilor, determina creșterea frecvenţei ş i a intensităţii incendiilor
vegetaţiei, dar şi a altor fenomene meteo extreme (caniculă, ger extrem,
ploi torenţiale, secetă prelungită etc.).

Știaţi că nivelul Oceanului Planetar este cu aproximativ 20 cm mai ridicat

în prezent decât în anul 1870?

Cum putem contribui la încetinirea procesului? Cum putem să fim bine

pregătiți pentru efectele schimbărilor climatice?

Exista un răspuns pentru fiecare dintre aceste întrebări:

1. Putem contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este

necesară identificarea unor modalităţi pentru a genera energie prin
producerea unor cantităţi mai mici de gaze cu efect de seră. De asemenea,
energia obţinută ar trebui să fie la fel de ieftină şi ușor de utilizat ca şi
energia obţinută prin arderea combustibililor fosili.
Putem reduce emisiile folosind mai puţină energie sau folosind energia mai
eficient. Putem conduce autovehicule care folosesc mai puţin combustibil,
folosind energie electrică sau combustibili alternativi, utilizând bicicleta
sau mergând pe jos. Putem utiliza mai puţină energie acasă, la birou, la
școală.

2. Ne putem pregăti pentru a trăi pe o planetă supusă schimbărilor climatice.

Este nevoie să ne asigurăm că șoselele, clădirile, activităţile noastre pot
rezista schimbărilor inevitabile ale climei.

În paginile următoare vom putea identifica răspunsurile detaliate, precum

şi câteva curiozităţi în legătură cu acţiunile pe care le putem întreprinde la
şcoală, astfel:

4
1. Folosim mai puţină energie. Cum?

Deconectăm de la priză toate aparatele care nu necesită conectare

permanentă sau pe care nu le utilizăm permanent.

Aşa DA (aparate neutilizate cu priza oprită sau scoase din priză)

5
 Aşa NU (aparate neutilizate, dar conectate la priză)

Nu lăsăm aparate în poziţia stand-by, deși consumul aparatelor moderne,

în această poziţie, este mult mai mic decât al celor mai vechi.

Știaţi că:

- un videoproiector consumă într-o oră aproximativ 250 Wh (sau

echivalentul consumului unui televizor cu LED în 5 h); în poziţia stand-by,
într-o oră consumă aproximativ 0,3 Wh
- un televizor cu LED poate consuma aproximativ 50 Wh într-o oră de
funcţionare? Lăsat o noapte (10 h) în poziţia stand-by, va consuma minim
3 Wh; în 17 zile, va consuma echivalentul unei ore de funcţionare sau
echivalentul a zece ore de funcţionare a unei veioze cu bec de 5 W.
- un monitor PC lăsat aprins toata noaptea folosește energia electrică
suficientă pentru a imprima cu laser 800 de pagini A4 ?

6
2. Folosim, pe cât posibil, lumina naturală

Cum?

· Ne asigurăm că
pătrunderea luminii prin
ferestre nu este
obstrucţionată de diverse
obiecte, perdele/draperii.
· Ne asigurăm că ferestrele
clasei sunt întotdeauna
curate. Altfel, anunţăm
profesorii sau
administratorul şcolii şi îi
rugăm să corecteze situaţia.

Știaţi că:
· energia electrică consumată pentru iluminatul artificial reprezintă mai
mult de 40% din consumul de energie electrica al școlilor?
· se poate înjumătăţi consumul de energie electrică pentru iluminat prin
utilizarea lămpilor eficiente?

3. Utilizăm becuri economice

Știaţi că:

- aproximativ 95% din energia consumată de un bec incandescent este

emisă sub formă de căldură, doar 5% fiind emisă ca lumină vizibilă?
- becurile trebuie cumpărate în funcţie de fluxul luminos produs, ci nu în
funcţie de putere? Ce facem, însă, în situaţia în care eticheta nu prezintă

7
 informaţii cu privire la fluxul luminos? Este necesar să avem un minim de
informaţii care să ne ajute în alegerea noastră.

Iată un tabel care permite o orientare mai bună:

Bec cu filament
Flux luminous Bec LED Bec economic (CFL)
(incandescent)
Lumen W W W

450 4-5 8 - 12 40

750 - 900 6-8 13 - 18 60

1100 - 1300 9 - 13 18 - 22 75 - 100

1600 - 1800 16 - 20 23 - 30 100

2600 - 2800 25 - 28 30 - 55 150

Sursa : Energy Efficiency of LEDs

8
- temperatura culorii este măsurată în grade Kelvin: lumina neutră (3000K)
lumina caldă (<2500K), lumina rece (peste 3500K) sau că:
o 10000 K echivalează cu lumina unui răsărit de soare (lumina foarte rece)
o 6000 K echivalează cu lumina unei dimineţi
o 3000 K echivalează cu lumina dupa-amiezei (lumina neutră)
o 2000 K echivalează cu lumina apusului de soare (lumina caldă)

4. Stingem lumina atunci când părăsim încăperea

5. Consumăm mai puţină energie termică. Cum? Ţinem ferestrele bine

închise pe perioada iernii

Știaţi că:

o fiecare grad Celsius în plus in interior creşte consumul de energie cu 10%?

o 20% din căldura din interior se pierde prin ventilaţie, iar 15% prin transferul
termic la nivelul ferestrelor ?

9
 Alte măsuri:

Menţinem o temperatură
confortabilă în încăperi, fără a le
supraîncălzi.

Nu folosim aparatele de aer

condiţionat atunci când ușile
şi/sau ferestrele sunt deschise.

Anunţăm personalul administrativ

despre ferestrele şi ușile care nu se
închid etanș.

6. Călătorim cu un consum mai mic de combustibil fosil (utilizând mersul

pe jos, bicicleta, transportul in comun, pentru călătoriile noastre zilnice)

10
 Știaţi că:

- în ţările Uniunii Europene transportul contribuie cu 25% la emisiile totale

de gaze cu efect de seră?
- Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca tinerii şi copiii să facă
exerciţii fizice de intensitate moderată pentru cel puţin 60 de minute pe zi?
Cel puţin de două ori pe săptămână elevii ar trebui sa aibă activităţi fizice
care să contribuie la fortificarea sistemului osos şi a flexibilităţii.

7. Consumăm apa cu mai multă responsabilitate

Cum?

Folosim apa potabilă cu moderaţie. Nu lăsam robinetul deschis fără rost.

Anunţăm despre existenţa vreunui robinet stricat, care picură încontinuu.

11
 Știaţi că:

- 70% din suprafaţa Pământului este acoperită cu apă, însă numai 0,036%
este potabilă?
- 1 litru de ulei aruncat la chiuvetă face aproximativ un milion de litri de apă
să devină nepotabilă?

8. Generăm mai puţine deșeuri

Reciclăm:

Şi o putem face în mai multe feluri.

Voi cum aţi prefera?

Așa:

12
 Sau așa ?

Hârtie Plastic Sticlă Metal Organice Baterii uzate Mucuri de ţigări

Știaţi că:

- 84% din tot gunoiul menajer generat de o familie poate fi reciclat?

- procesul de reciclare a hârtiei generează cu 73% mai puţină poluare decât
producerea hârtiei din materie primă?
- dacă o familie obișnuită ar recicla toate recipientele din sticlă folosite timp
de un an, energia economisită ar putea alimenta televizorul lor aproximativ
100 de ore?
- Deșeurile organice generate la școală pot fi transformate în compost care
să fie utilizat pentru stimularea straturilor de legume, flori sau arbori şi
arbuști decorativi?

13
 9. Plantăm un copac (sau mai mulţi !)

Știaţi că:

- pentru a compensa tăierile de păduri din ultimul deceniu ar trebui sa fie

plantate 130 de milioane de hectare de pădure? Aceasta înseamnă că
fiecare persoană de pe Pământ ar trebui să planteze 2 copaci pe an și să-i
îngrijească timp de 10 ani?

10. Protejăm natura. Cum?

Admirăm florile fără să le rupem. De ele, se vor bucura şi alţii, vor creşte şi
vor face seminţe pentru a da naștere altor flori.

Nu scrijelim copacii şi nu le rupem crengile inutil. Prin rănile create,

insectele pot ataca copacul care se va usca înainte de vreme.
14
11. Consumăm hrană produsă local

Ar fi de preferat să consumăm cât mai multe fructe şi legume de sezon.

Cum?
- Îi rugăm pe părinţii noștri să ne cumpere din pieţele ţărănești cele
necesare pacheţelului zilnic.
- Ne înfiinţăm propria micro-gradină pe balcon,
- Daca spaţiul ne permite, înfiinţăm micro-grădina şcolii.
Știaţi că:

- transportul alimentelor de la distanţe foarte mari, cu avionul sau mașini de

marfă, emite în atmosferă cantităţi impresionante de CO2? De exemplu,
pentru transportul unei singure tone de căpșuni pe o distanţă de 3.000 km.,
se emit în atmosferă 4.606 tone CO2. Prin urmare, industria alimentară este
una dintre industriile cu cel mai mare impact asupra mediului.

12. Le vorbim celor din jurul nostru despre schimbările climatice şi

acţionăm împreună

13. Alegem, pentru fiecare zi de școală, un responsabil cu aspectele

legate de economia de energie şi apă.

14. Învăţăm şi ne pregătim pentru a ne desfășura activitatea profesională

în domenii care să asigure protecţia mediului.

15
Resurse bibliografice
· Energia şi mediul, Manual pentru programa de gimnaziu, Bucureşti, 2010
· Manual de solutii verzi, Terra Mileniul III
· CO2nnect, CO2 în drum spre şcoala. Editura Studium, 2009 (ISBN 978-973-643-176-0)
· Sa invatam sa fim prieteni cu natura, Manual de educatie ecologica, 2001
· Deseurile si schimbarile climatice, caiet de exercitii, Terra Mileniul III
· Schimbarile climatice, Ghid pentru elevi, Editura Universitatii Transilvania, 2011.
· Cu un copac nu faci padure, Kit pentru gimnaziu si liceu, Editura Noua.
· http://terramileniultrei.ro/
· http://eschools.ro
· http://www.energystar.gov/index.cfm?c=kids.kids_index
· http://climatekids.nasa.gov/how-to-help/
· http://climateclassroomkids.org/for -educators/
· http://www.climatechoices.org.uk/pages/cchange5.htm
· http://www.campingpinomare.it/en/qualita-e-ambiente
· http://www.itacanet.org/the-sun-as-a-source-of-energy/part-2-solar-energy-reaching-
the-earths-surface/
· http://www.rac-
ro.ngo.ro/date/45f2d148a93d8ff41295e9c045c14a70/manual_energie_mediu.pdf
· http://www.nc-climate.ncsu.edu/edu/k12/.eeb
· http://www.windows2universe.org/
· http://earthobservatory.nasa.gov/Features/EnergyBalance/page4.php
· www.grc.nasa.gov/WWW/k-12/Numbers/Math/Mathematical_Thinking/sun12.htm
· http://www.ecokids.ca/pub/kids_home.cfm
· http://tiki.oneworld.org/plastic/plastic.html
· http://www.eschooltoday.com/c limate-change/things-to-do.html
· http://www.edu.gov.mb.ca/k12/esd/resources.html#climate
· http://ccc.sitekit.net/database/unicef/Publications/Peer%20Education%20Pack.pdf
· http://www.ecy.wa.gov/services/ee/classroomeducators.html
· http://www.epa.gov/climatechange/kids/
http://www.epa.gov/climatestudents/solutions/actions/less-energy.html
· http://energy.gov/eere/education/downloads/energy -literacy-videos
· http://www.nps.gov/subjects/climatechange/explainingccvideos.htm
· http://cleanet.org/clean/literacy/climate_lit.html
Material editat de Fundaţia TERRA Mileniul III