Ghid pentru reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră acasă

Ghid pentru reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră acasă
 Descriere ghid
Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului Tinerii Ambasadori în
Lupta cu Schimbările Climatice, implementat de Fundaţia TERRA
Mileniul III în parteneriat cu asociaţiile Prietenii Pământului din Galaţi
şi Clubul de Ecologie şi Turism Floarea Reginei Sinaia în perioada iulie
2014 – decembrie 2015. Proiectul este finanţat prin granturile SEE
2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, în valoare de
139.485 euro, din care 14.580 euro reprezintă contribuţie proprie.

Schimbările climatice
Schimbările climatice reprezintă modificarea semnificativă a climei
Planetei, incluzând modificarea temperaturii, cantităţii de
precipitaţii, vântului, umidităţii şi presiunii atmosferice, datorită
emisiilor de gaze cu efect de seră (asemenea dioxidului de carbon)
generate de activitatea umană. Aceste gaze se acumulează în
atmosferă şi acţionează asemeni unui ecran de sticlă care permite
radiaţiei solare să pătrundă către scoarţa terestră, dar nu mai
permite căldurii acumulate în atmosferă sa fie disipată în cosmos.

2
 Modificarea temperaturii prin creșterea mediei anuale a acesteia la
suprafața solului

O modificare mai mică de 1°C poate părea nesemnificativă, însă

efectele acestei creșteri pot fi ireversibile în multe sectoare. În
ultimul secol, cei mai calzi zece ani s-au înregistrat în deceniul 2004-
2014. Se știe că apa are capacitatea de a absorbi foarte multă căldură,
însă atunci când apele Oceanului Planetar se încălzesc prea mult, se
accentuează procesul de topire a gheţarilor în regiunile arctice şi în
Groenlanda. Unul dintre efectele topirii gheţarilor constă în creșterea
nivelului apei în mări şi oceane, aceasta putând inunda zone întinse
pe ţărmuri, inclusiv multe dintre localităţile construite în aceste zone.
De asemenea, unele insule şi state insulare ar putea dispărea (ex.
insulele Seychelles din Oceanul Indian). Încălzirea climei ar putea
conduce la migrarea speciilor de animale şi plante către zone mai
înalte/latitudini mai ridicate, conducând, inclusiv la migrarea unor
virusuri şi bacterii care pot determina apariţia unor boli pentru care
populaţia locală nu este pregătită din punct de vedere biologic.

Modificarea temperaturii medii, coroborată cu modificarea regi mului

precipitaţiilor, determină creșterea frecvenţei şi a intensităţii
incendiilor vegetaţiei, dar şi a altor fenomene meteo extreme
(caniculă, ger extrem, ploi torenţiale, secetă prelungită etc.).

Știaţi că nivelul Oceanului Planetar este cu aproximativ 20 cm mai

ridicat în prezent decât în anul 1870?

Cum putem contribui la încetinirea procesului? Cum putem să fim

bine pregătiți pentru efectele schimbărilor climatice?

Exista un răspuns pentru fiecare dintre aceste întrebări:

1. Putem contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este

necesară identificarea unor modalităţi pentru a genera energie prin
producerea unor cantităţi mai mici de gaze cu efect de seră. De
3
 asemenea, energia obţinută ar trebui să fie la fel de ieftină şi ușor de
utilizat ca şi energia obţinută prin arderea combustibililor fosili.
Putem reduce emisiile folosind mai puţină energie sau folosind
energia mai eficient. Putem conduce autovehicule care folosesc mai
puţin combustibil, folosind energie electrică sau combustibili
alternativi, utilizând bicicleta sau mergând pe jos. Putem utiliza mai
puţină energie acasă, la birou, la școală.

2. Ne putem pregăti pentru a trăi pe o planetă supusă schimbărilor

climatice. Este nevoie să ne asigurăm că șoselele, clădirile, activităţile
noastre pot rezista schimbărilor inevitabile ale climei.

În paginile următoare vom putea identifica răspunsurile detaliate,

precum şi câteva curiozităţi în legătură cu acţiunile pe care le putem
întreprinde acasă, astfel:

1. Utilizăm energia curată

Panou solar pentru încălzirea Uscător solar pentru fructe,

apei menajere legume şi plante medicinale
4
 Turbine eoliene şi stâlp de înaltă tensiune

Cum?

Putem transmite părinţilor dorinţa noastră de a utiliza energia

electrică și căldura produse din surse regenerabile.

Știaţi că:

- într-un an, Pământul recepţionează de la Soare o cantitate de

aproximativ 10500 de ori mai mare decât a consumat întreaga
omenire în anul 2012? (1626255 PWh vs 155 PWh)?
- dintre combustibilii fosili utilizaţi în instalaţiile de ardere, gazele
naturale eliberează cantitatea cea mai mică de dioxid de carbon,
petrolul cu 44% mai mult, iar cărbunele cu 75% mai mult?
- în România, structura energiei electrice produse în anul 2013 a
fost următoarea:

5
 Sursa: Raportul anual ANRE (2014)

2. Folosim mai puţină energie pentru încălzire și activităţi zilnice

Cum?
Deconectăm de la priză toate aparatele care nu necesită conectare
permanentă sau pe care nu le utilizăm (inclusiv încărcătorul de
telefon).
Folosim un prelungitor cu prize multiple și cu întrerupător, în așa fel
încât să putem deconecta, printr-o simplă apăsare de buton, mai
mulţi consumatori.
Deconectam toţi consumatorii înainte de a pleca în vacanţă.
Nu lăsăm aparate în poziţia stand-by, deși consumul aparatelor
moderne, în această poziţie, este mult mai mic decât al celor mai
vechi (0,3 W pentru un televizor LED versus 7 W un televizor cu tub).
Spălam la mașină la temperaturi scăzute. Mașinile de spălat moderne
pot face acest lucru cu succes.
6
Evităm să utilizăm programul pentru prespălarea rufelor,
economisind, astfel, până la 15% din consumul de energie
Evităm să utilizăm uscătoare de rufe și lăsăm rufele să se usuce în
mod natural.
Călcăm rufele într-un singur ciclu (nu câte o haină pe zi). Economisim,
astfel, energia necesară încălzirii fierului de călcat.
Știaţi că:
- un televizor cu LED poate consuma aproximativ 50 Wh într-o oră
de funcţionare? Lăsat o noapte (10 h) în poziţia stand-by, va
consuma minim 3 Wh, iar în 17 zile, va consuma echivalentul unei
ore de funcţionare sau echivalentul a zece ore de funcţionare a
unei veioze cu bec de 5 W.
- un monitor PC lăsat aprins toată noaptea folosește energia
electrică suficientă pentru a imprima cu laser 800 de pagini A4 ?

3. Folosim mai puţină energie în bucătărie. Cum?

Amplasăm frigiderul cât mai departe de sursele de căldură.
Decongelăm în mod regulat congelatorul.
Stabilim temperatura de răcire a frigiderului între 1–4°C.
Congelatorul trebuie să fie la -18°C; orice grad în minus creşte
consumul aparatului cu 5%, fără a contribui în mod esenţial la
îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare a hranei
Curăţăm praful din spatele frigiderului. Praful necurăţat poate
determina creșterea consumului de energie cu până la 30%
Nu punem în frigider alimente calde.
Umplem spaţiile goale din frigider. Consumul de en ergie pentru
răcirea unui frigider gol este mai mare decât cel pentru răcirea unui
frigider plin. Putem utiliza, pentru umplerea spaţiului, sticle cu apă.

7
 Când folosim cuptorul, încercăm să îl folosim la capacitate maximă,
gătind o cantitate mai mare de alimente.
Gătim folosind alimente proaspete, mai degrabă decât alimente
procesate și împachetate. Evităm, astfel, generarea unei cantităţi
importante de emisii rezultate prin transportul diferitelor ingrediente
și produse din diversele colţuri ale ţării și chiar din străinătate.
Alimentele proaspete sunt mai bune și pentru sănătate.
Utilizăm capacele pentru oale atunci când gătim.
Tăiem legumele în bucăţi mici. Astfel se poate reduce timpul pentru
gătirea lor și, implicit, cantitatea de energie consumată.

4. Folosim, pe cât posibil, lumina naturală care pătrunde prin

ferestrele casei

5. Curăţăm ferestrele în așa fel încât pătrunderea luminii să nu fie

perturbată

8
6. Utilizăm becuri economice

Înlocuim, mai întâi, corpurile de iluminat din casă, cu becuri cu

consum redus de energie electrică.

Știaţi că:

- aproximativ 95% din energia consumată de un bec incandescent

este emisă sub formă de căldură, doar 5% fiind emisă ca lumină
vizibilă?
- becurile trebuie cumpărate în funcţie de fluxul luminos produs, ci
nu în funcţie de putere? Ce facem, însă, în situaţia în care eticheta
nu prezintă informaţii cu privire la fluxul luminos? Este necesar să
avem un minim de informaţii care să ne ajute în alegerea noastră.
7. Stingem lumina atunci când părăsim încăperea

8. Ţinem ferestrele bine închise pe perioada iernii

Menţinem o temperatură
confortabilă fără a
supraîncălzi încăperile.

Utilizăm termostate
programabile (pe zile și pe
intervale orare) pentru a
putea ajusta temperatura din
cameră în funcţie de nevoi
(spre exemplu, fără a încălzi
exagerat de mult camere
nelocuite sau utilizate cu
intermitenţă).

9
 Știaţi că:

- fiecare grad Celsius în plus creşte consumul de energie cu 10%?

- pierderile de căldură prin pereţi, plafon și podea totalizează, în
general, mai mult de 50% din consumul de căldură al casei?
- prin montarea ferestrelor duble se poate reduce consumul de
căldură cu 50 – 70%?

Alte măsuri:

Cumpărăm aparate electrocasnice cu eficienţă energetică ridicată , de

preferat A+++.

Folosim ventilatoare pentru răcirea încăperilor. Acestea au un

consum de energie mult mai mic decât aparatele de aer condiţionat.

Nu folosim aparatele de aer condiţionat atunci când ferestrele sunt

deschise.

Anunţăm părinţii despre ferestrele care nu se închid etanș.

9. Călătorim cu un consum mai mic de combustibil fosil (utilizând

mersul pe jos, bicicleta, transportul în comun, pentru călătoriile
noastre zilnice).

În cazul în care decidem să utilizăm autoturismul personal, încercăm

să îl folosim la capacitatea de încărcare peste medie și îl folosim
întotdeauna cu roţile bine umflate. Dacă este posibil, încercăm să
folosim un autoturism electric sau cu motor de capacitate mică
(pentru aflarea emisiilor specifice de CO2, intraţi pe website-ul:
http://carfueldata.direct.gov.uk/search-new-or-used-cars.aspx ).

Stabilim o zi pe săptămână fără mașină!

10
Le sugerăm părinţilor să îşi modifice stilul de conducere a
autoturismului. Schimbarea treptei de viteza la turaţii mai mici ale
motorului poate contribui la reducerea consumului de combustibil cu
până la 15%. Când ne apropiem de semafor e mai bine să reducem
viteza în mod progresiv decât să o menţinem constantă și apoi să
frânăm brusc. Accelerarea rapidă și frânarea bruscă pot creşte
consumul cu până la 30% și pot contribui la uzarea prematură a
mașinii. În plus, accelerarea foarte rapidă poate creş te consumul de
combustibil cu până la 60%.
Evităm călătoriile scurte cu mașina. Un motor rece consumă de doua
ori mai mult combustibil decât unul cald.
Știaţi că:
- În ţările Uniunii Europene transportul contribuie cu 25% la emisiile
totale de gaze cu efect de seră?
- Atunci când viteza de deplasare a unui autoturism este mai mare
de 120 km/h consumul de combustibil este cu 30% mai mare
decât la 80 km/h?
- Utilizarea aerului condiţionat în mașină creşte consumul de
combustibil cu aproximativ 5%?
- Organizaţia Mondiala a Sănătăţii recomandă ca tinerii și copiii ar
trebui să facă exerciţii fizice de intensitate moderată pentru cel
puţin 60 de minute pe zi. Cel puţin de două ori pe săptămână ar
trebui să aibă activităţi fizice care să contribuie la fortificarea
sistemului osos, a musculaturii și a flexibilităţii.

10. Consumăm apa cu mai multă responsabilitate

Cum?
Folosim apa potabilă cu moderaţie. Nu lăsam robinetul deschis fără
rost. Anunţăm despre existenţa vreunui robinet stricat, care picură
încontinuu.
Închidem robinetul în timp ce ne spălăm pe dinţi.
11
 Facem duş în loc să facem baie.
Verificăm rezervorul de la toaleta să nu aibă scurgeri. Un rezervor
care picură poate irosi până la 200 de litri de apa pe zi – echivalentul
utilizării acestuia de 50 de ori.
Folosim mașina de spălat la încărcare cât mai apropiată de maxim.
Știaţi că:
- 70% din suprafaţa Pământului este acoperită cu apă, însă numai
0,036% este potabilă?
- 1 litru de ulei aruncat la chiuvetă face aproximativ un milion de
litri de apă să devină nepotabilă?

11. Generăm mai puţine deșeuri

Cum?
Mergem la cumparaturi cu sacoşa proprie.
Folosim sacoşe de pânză sau rafie. Acestea sunt rezistente, se pot
curăţa și repara. Dacă trebuie totuși să cumpărăm o sacoșă, atunci
alegem una ecologică.
Cumpărăm ceea ce ne trebuie cu adevărat, nu tot ceea ce ne dorim
sau ne atrage privirile. Mergem cu o listă pregătită din timp.
Cumpărăm produse naturale sau cu un procent ridicat de fibre
naturale (bumbac, in, lâna).
Cumpărăm electrocasnice din clasa economică (A+, A++ …), adică cu
cel mai mic consum de energie.
Evităm să folosim prosoapele din hârtie.
Când mergem la picnic sau în excursie, nu aruncam deșeurile în jur.
Donăm ochelarii vechi. 10 milioane de perechi de ochelari în stare
perfecta sunt aruncaţi la gunoi în fiecare an în Europa și SUA.
12
Donăm hainele pe care nu le mai utilizăm.
Utilizăm hârtia imprimată pe o parte pentru a lua notiţe sau a scrie
liste de cumpărături.
12. Reciclăm
În situaţia în care deșeurile sunt colectate doar în două fracţii,
respectiv una uscată şi una umedă, puteţi observa, din imaginile
alăturate, cum se poate face selectarea lor ulterioară (în mod
evident, procesul este mult mai costisitor şi rata de recuperare este
mult mai mică, decât in situaţia în care deșeurile sunt colectate de la
început pe mai multe fracţii).
Resturile biodegradabile de la bucătărie pot fi depozitate şi colectate
separat pentru transformarea lor în compost şi valorificarea acestuia.

Transfo rmarea fracţiei

biodegradabile în compost şi
Colectare separată - fracţie valorificarea acestuia
biodegradabilă
13
 Știaţi că:

- Unei sacose din plastic îi sunt necesari între 15 și 1000 de ani

pentru a se descompune în mod natural?
- Este necesară mai puţină energie și materie primă pentru
producerea unei sticle de 1,5 l decât pentru producerea a trei
sticle de 0,5 l?
- 84% din tot gunoiul menajer generat de o familie poate fi
reciclat?
- Procesul de reciclare a hârtiei generează cu 73% mai puţină
poluare decât producerea hârtiei din materie primă?
- Dacă o familie obișnuită ar recicla toate recipientele din sticlă
folosite timp de un an, energia economisită ar putea alimenta
televizorul lor aproximativ 100 de ore?
- Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 17 copaci?
- Reciclarea unei doze de aluminiu poate determina economisirea
a 90% din cantitatea de energie necesară pentru producerea
uneia noi?

13. Plantăm un copac (sau mai mulţi)

Știaţi că:

- pentru a compensa tăierile de păduri din ultimul deceniu ar trebui

să fie plantate 130 de milioane de ha de pădure? Aceasta
înseamnă că fiecare persoană de pe Pământ ar trebui să planteze
2 copaci pe an și să-i îngrijească timp de 10 ani?
- 15% din emisiile de carbon, la nivel global, sunt o consecinţă a
tăierii pădurilor și a schimbării modului de utilizare a terenurilor?

14. Protejăm Natura. Cum?

Admirăm florile fără să le rupem. De ele, se vor bucura și alţii, vor
creşte și vor face seminţe pentru a da naștere altor flori.

14
Datorită duratei scurte de viaţă a florilor, acestea sunt, de obicei,
transportate cu avionul, generând o amprentă de carbon uriașă.
Drept urmare, este recomandabil să cumpărăm flori produse local și
flori de sezon.
Nu scrijelim copacii și nu le rupem crengile inutil. Prin rănile create,
insectele pot ataca copacul care se va usca înainte de vreme.

15. Consumăm hrană produsă local

Cum?
Îi rugăm pe părinţii noștri să ne cumpere din pieţele ţărănești cele
necesare pacheţelului zilnic.
Ne înfiinţăm propria micro-gradină pe balcon sau în curte.
Cumpărăm produse vrac, nu produse (supra) ambalate.
Plantăm pomi fructiferi în grădină.

16. Le vorbim celor din jurul nostru despre schimbările climatice și

acţionăm împreună!
15
Resurse bibliografice
· Energia și mediul, Manual pentru programa de gimnaziu, Bucuresti, 2010
· Manual de solutii verzi, Terra Mileniul III
· CO2nnect, CO2 în drum spre scoala Editura Studium, 2009
· Sa invatam să fim prieteni cu natura, Manual de educatie ecologica, 2001
· Deseurile și schimbarile climatice, caiet de exercitii, Terra Mileniul III
· Schimbarile climatice, Ghid pentru elevi, Editura Universitatii Transilvania, 2011
· Cu un copac nu faci padure, Kit pentru gimnaziu și liceu, Editura Noua
· Fundatia TERRA Mileniul III http://terramileniultrei.ro/
· Tinerii Ambasadori în Lupta cu Schimbările Climatice, http://eschools.ro
· DG CLIMA, http://ec.europa.eu/clima/citizens/tips/index_en.htm
· Energy Star Kids, http://www.energystar.gov/index.cfm?c=kids.kids_index
· http://climatekids.nasa.gov/how-to-help/
· Climate Classroom Kids http://climateclassroomkids.org/for-educators/
· http://www.foe.co.uk/sites/default/files/downloads/50_climate_top_tips.pdf
· Practical Action http://www.climatechoices.org.uk/pages/cchange5.htm
· http://www.campingpinomare.it/en/qualita-e-ambiente
· ITACA, http://www.itacanet.org/the-sun-as-a-source-of-energy/part-2-solar-energy-
reaching-the-earths-surface/
· RAC-RO, http://www.rac-
ro.ngo.ro/date/45f2d148a93d8ff41295e9c045c14a70/manual_energie_mediu.pdf
· Climate Education for K-12, http://www.nc-climate.ncsu.edu/edu/k12/.eeb
· Windows to the Universe, http://www.windows2universe.org/
· http://earthobservatory.nasa.gov/Features/EnergyBalance/page4.php
· NASA LTP, www.grc.nasa.gov/WWW/k-
12/Numbers/Math/Mathematical_Thinking/sun12.htm
· Earth Day Canada, http://www.ecokids.ca/pub/kids_home.cfm
· Tiki the Penguin’s guide, http://tiki.oneworld.org/plastic/plastic.html
· http://www.eschooltoday.com/climate-change/things-to-do.html
· http://www.edu.gov.mb.ca/k12/esd/resources.html#climate
· http://ccc.sitekit.net/database/unicef/Publications/Peer%20Education%20Pack.pdf
· http://www.ecy.wa.gov/services/ee/classroomeducators.html
· http://www.epa.gov/climatechange/kids/
· http://www.epa.gov/climatestudents/solutions/actions/less -energy.html
· http://www.epa.gov/climatechange/wycd/
· http://energy.gov/eere/education/downloads/energy-literacy-videos
· http://www.nps.gov/subjects/climatechange/explainingccvideos.htm
· National Wildlife Federation, http://www.nwf.org/Eco-Schools-USA/Become-an-Eco-
School/Pathways/Climate-Change/Tips.aspx
· Nature, http://www.nature.org/ourinitiatives/urgentissues/global -warming-climate-
change/help/tips-from-a-nature-conservancy-scientist.xml?intc=nature.featuredstory
· https://www.dosomething.org/facts/11-facts-about-global-warming
· http://cleanet.org/clean/literacy/climate_lit.html
Material editat de Fundaţia TERRA Mileniul III