Parricta McCormick este jurnalista gi seriitoare americana, de ous ori finalist a National Book Award. Colaboreaza freevent cu reviste precum The New York Times, Ladies Home Journal, Reader's Digest. Cartile sale sunt bazate pe interviuri gi munca de cercetare. A publicat, intre altele, volumele Cut (2000), Sold (2006), Never Fall Down (2012), The Plot to Kill Hitler (2016). A luerat impreund cu Malala Yousafzai, adolescenta din Pakistan impugcatai de talibani pentru ca li s-a impotrivit, luptand pentru drepturile ei la educatie, iar volumul rezultat, Ew sunt Malala, a apairut in 2013, fiind tradus in mai multe limbi. Edifia pentru tineri a volumului Eu sunt Malala a aparut la Youngart in 2015. PATRICIA McCoRMICK VANDUTA LA 13 ANI Traducere din limba engleza de Toana Filat youngartCuprins Acoperigul de tabla inainte sa plece Gita Noua eleva Ceva frumos . . De ce e fiica altfel decat fiul ......... La poalele Himalayei Calendarul Un alt calendar . Marturisire ... Prima singerare .. Tot ce trebuie s& stiu .... Tot astept si pandese Se anunfa anotimpul secetos . Cineizeci de zile fara strop de ploaie ..... Pesponci Saizeci de zile fara strop de ploaie Poate maine . ipecgta cova ease ese eee eee Cand avenit ploaia .. 10 12 13 4 15 uv 18 19 20 22. 23 24 25 26 27 28 29 O muzica stranie Poate Cum ela muson . .. Cand prea binele e dusmanul binelui .....-....002++ incerc si-mi amintese . Ce se aude cand vine prapadul ....... Recolta amara Cat te costa un imprumut Cat 0 s-0 fina aga Strainul Serbarealuminilor ........-- Onoapte cu noroe ........ Laserbare . Sorti de izbanda Chilipirul oe Adoua zi La amurg Un mie cutremur ......-- 066220000 Legile oragului ..........+ La schimb inc&o privire ... 6... 06eee eee ‘Tot inainte .. O lume noua 30 aL 34 35 36 37 38 39 40 42 43 45 46 47 49 51 52. 54 55 59 60 61Ceamlamine ...... Intrebari gi raspunsuri inceput cu ghinion Laoras .... Mal daparta ney sa ise aseet ne eeme ences) Cu autobuzul Sa vid o fata cu cosife lungi, negre . Mam pierdut ..........0000005 Alte intrebari ............. Haine noi .... Numerele ......... Nenea Sot ‘Trecem granita Orasplata ... ‘Trenul O suta de roti Calaorag ..... O femeie dectzuta ....... Oragul morfilor Prin orag Casa Fericirii . Zece mii de rupii ... in odaie 63 64 66 67 70 2 3 4 i 7 9 81 83 84 86 87 88 90 92 95 98 Dor de casa Televizorul . O fata de orag Batranul ....... M-auvandut ........ Trei zile gi trei nopti .. Ce mi-a mai ramas Foame ..{.....+ Cenufac ..... Dupacincizile ............0+ Ocanddeceai ........ Dupai ce pleacd Shahanna Sentinta . Un pahar de lassi Ce noroe pe tine ca esti cu Habib Una dea loriiyete see tee eet Amurg Doare.......eeccceseeseeee Intre amurguri_. Ce auzi Eun pericol sa te protejeai ......... Ocaldare cu apa .. Numératoarea ........ 100 101 103 105 107 0 il 112 113 4 5 118, 119 120 121, 123 124 125 126 127 128 129 130Un pumn de ceata .. Schimbari Fata nou 0.2.0.0... cs cece eeeeese neers Ce viata e asta in odaia noua .... Fac cunostinfa cu baiatul David Beckham cee Tot ce trebuie sa stiu acum Prefacatoria ........... Clienfii Matematica Monica .... Un baiat obignuit Ce-mi lipseste acum ‘M& apuc si fur de la baiatul David Beckham ......... O inteleg pe Anita Telecomanda ...........000005 M-aprins .. Politia ariausstt = De fapt, nu-i un baiat atat de obignuit Mai stiu ceva despre biiiatul David Beckham ......... Daw... Ce-am invatat azi Alte cuvinte ..........006cee0seeeee 181 132 134 135 138 40 141 4 146 uz 49 151 153 154 156 157 158 159 160 162 163 164 165 Doua lumi witorul ambulant ...... Ce-am invatat azi.. Secretul Shilpei Ce mai faci? Un vocabular ciudat Nu te pune cu bucétdreasa ......-22222200eee ees Din intamplare, un gest frumos .. Oare sunt draguya? 0.0.0... Nu mai numar .........- Oinjoleg pe Monica ..... Under ........2ceseeeeeeeee Un dar pentru baiatul David Beckham . Tot nu mai numar ... Cand a plecat Monica... imi pare rau ... CAt ma cost unleac .......-. 65 Obatranicd ...... O moarta vie Dincolo de cuvinte ....... Cum araté disperarea . . Un cuvant mult prea mie Tot repet 166 168 169 170 m 12 173 14 176 7 178 180 181, 182 183 184 185 189 190 192 194 195 197Ca Anita in locul lui Harish ..... Unclient ciudat ......... Un pericol marunt Un seeret Panddecurent ..............0.. Faraleac ...... Vanzatorul ambulant ..... Razia 22... eeeeeeee Dupadezastru ....... Barfe Nemiscata Axi ‘Tot ce mi-a mai ramas Ascunzitoarea .... fncdun american .......0.2..00000005 Caleulele Doar un pahar de ceai Alle calcule Cu oricare, cu tofi ....... Tot ce trebuie Avertizarea Monstrul 198 199 200 203 204 206 207 208 210 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 224 225 226 228 imi trec timpul Suspiciuni O Coca-Cola ..... 0.2.2... Datocié ....¥eices0- Revelatia Un soi de boala Prostie Astept ‘Nu mai sunt de mult fata cea noua .... Tusea .... Vraja digitala ... Cred... Namaste ..... Sunt gata .. Doua feluri de prostie Uit sa uit Fac pe proasta ........ 66... sceeeceeeeeeee ee Un soideboald ............... Pedeapsa ...... Ce m-a invafat Harish si spun Nota autoarei Mulfumiri 229 231 232 234 235 236 237 238 239 240 241 245 247 248 249 250 251 252 253 257 260 262Acoperisul de tabla Cand vin ploile o si ne trezim fara acoperis deasupra capului, spune Ama. Mama s-a suit pe o scar de lemn gi studiazi acoperigul de stuf, iar eu fi intind de jos rufele, sa le pund la uscat, in soarele de dupd-amiaza. Pe cer nu-i nici seamé de nor. Nu se anunfa nicio ploaie, edt de mica, in sAptimanile urmatoare. ins& n-are rost si-i zie Amei. Se uita la orezariile care coboar ca nigte trepte coasta muntelui, pana jos in sat, de unde-i fac réutacios cu ochiul acoperigurile de tabla ale vecinilor. Acoperigul de tabla arata ca tatal familiei nu toaca ba- nii pentru proprietar jucdnd cari la ceaindrie. Acoperigul de tabla arata cA fiul familiei lucreaza la cdrdmidaria de la orag. Acoperigul de tabla arata cA focul o s& ard& mai departe si pruncul o sa fie sdnatos cand vin ploile. — Lasi-ma si merg la orag, zic. Pot si ma tocmese gi eu la nigte bogétani, ca Gita, gi s& va trimit ce céstig. Ama mi méngaie pe obraz, cu mana ei muncit gi aspra ca limba de iedut abia fatat. — Lakshmi, fata mea, imi zice. Tu trebuie sé-ti vezi de scoala, nu te lua dupa taica-tau vitreg. 7De la o vreme, imi vine sa-i zic, tatal vitreg se uité la mine ca la stratul de castraveti pe care i-am sAdit in fata cAscioarei. isi tot mijegte ochii scuturand scrumul tigarii pe jos. — Si te vid ce bani frumogi scofi pe ei, imi zice. El vede numai tigi, bere de orez, 0 vest nou-nouté. Eu vad un acoperis de tabla, Tnainte sa plece Gita Desenam patrate in praful de pe drumul de pamant dintre cascioare gi ne jucam de-a topaita-ntr-un picior. Ne treceam de o sut de ori pieptainul prin pay, inchipuindu-ne cum 0 sa-i cheme pe fiii gi fiicele noastre. Ne tineam de nas de cate ori trecea nevasta mai-marelui, amintindu-ne cum trasese un vant la izvorul satului, tocmai cénd o lua in fata. La scoala, cénd spuneam o poezie, frecam pentru noroc crestéitura zimtata din banca. La orezarie ne béteam cu noroi, cum stateam aplecate de spate toaté dupa-amiaza, iar cand Gita a nimerit-o din greseala in ceafa pe sora ei mai mare, cea cu nasul pe sus, ne-am prapadit de ras. lar toamna, cand coborau turmele de capre de pe pagu- nile Himalayei, il pandeam din stuf pe Krishna, baiatul cu ochi somnorogi, de pisica, cu care m-au logodit. Acum, c& Gita s-a tocmit la o bogiitana de la oras, ai ei s-au ales cu un soare mititel, atérnat de sérma in mijlocul tavanului, mama ei, cu un nou set de tigai, tatal ei, cu o pereche noua de ochelari, sora mai mare, cu o rochie de mireasa brodaté, iar fratiorul, cu bani de scoala. in casa Gitei, noaptea e lumina ca ziua. Insa fara pri- etena mea, eu ma simt de parc-ar fi noapte gi cind arde soarele in tarii,Noua eleva De cu dimineata, cat imi vad de treburi — cdt strecor orezul in apa, macin mirodeniile si matur curtea -, Tali se tot tine dupa mine. — Ce cipri prostuta, spune Ama. Crede cé esti mama ei. ‘Tali igi vara c&pgorul in cétugul palmei mele gi behaie aprobator. Si aga incep s-o invat tot ce stiu. Sterg podeaua tare, de chirpici, cu o cérpa muiaté in apa cu balegar gi o amurese: — Aga, in coliba o sa fie réicoare gi duhurile rele o sa ne ocoleasca. fi arat cum leg un ulcior cu apa de cogul din spate, cu grija sd nu vars niciun strop cénd ure coasta pieptis de la izvorul din sat. lar cdnd ma spall pe dinti cu o ramurica de neem’, Tali face gi ea ca mine, rontaindu-si crengufa cu un aer solemn, de célugar. Cand trebuie si merg la scoala, ii cldese un patut din fan la soare, pe prispa. O sdrut intre urechi, zicdndu-i cd mi intore la pranz. Ea igi indeasa boticul umed in buzunarul rochifei mele, cduténd vreo grunt uitata, dupa care se agaza, numai piclea gi osul cum e, i se culcugeste in fan ca si doarma. 7 Arbore folosit in scopuri terapeutice indeosebi in zonele rurale ale Indiei (n. r). 10 — Ce dobitoc ciudat, zice Ama. Se crede om. Cred c& asa sie, cdci saptiména trecuta, cum stateam in clasd, i-am auzit clinchetul talangii, iar cand m-am ui- tat am vazut-o pe caprita mea balfata dnd tarcoale prin curtea scolii gi mugind disperata. Cand m-a zérit in sfarsit pe fereastra, a behait tare jignita cd 0 lasasem balta. A venit intins, s-a ridicat pe copitele din spate la fereastra gi a cercetat curioesé sala de clas, cat igi termina invaatoarea lectia. Dupa ore, cand urcam dealul spre casa, Tali a luat-o tropiind in fata, cu ciotul ei de codita pe sus. — Saptimana urmitoare o sd invafam sa scriem mai bine, i-am promis eu. uCeva frumos Dimineaja, Ama se apleacd sa afAte focul din bucatarie si si-mi impleteasca parul inainte sa plec la scoala. Cat e ziua de mare, urca gi coboaré muntele carand in spate un cos greu, legat cu o franghie petrecuta peste frunte, cocosandu-se sub povara. Jar seara fi serveste tatei cina, ingenuncheata la pi- cioarele lui. Ama, gi céind se apucd s& cerceteze cerul de nori de ploaie, tot incovoiata de spate sta. ‘Oamenii de pe muntele nostru, care stau in cdscioarele de chirpici rogeat ingramadite pe coast, se inchind zeitei care traieste in varful ascufit cao coada de randunica. inalfa rugi zeitei cu frunte incruntata si nobila, cu piept bogat gi generos, care-si rdsfrénge larg poalele de nea dea- supra noastra. Eo fiinta frumoasa, puternicd gi mareata. ins& ama mea, cu pletele ei negre ca pana corbului, im- pletite in cosite impanate cu carpe gi margele rosii, cu pie- lea ei ca scorfisoara gi cu cercei de aur clinchetindu-i vesel la urechi, mie mi se pare mai presus in farmec decat zeita. Jar spinarea ei zvelt, in care ne cara toate grijile gi sperantele, e si mai frumoasa de-atat. 12 De ce e fiica altfel decat fiul Tatal meu vitreg are bratul vestejit si neputincios. Si |-a rupt cand era mic gi n-au avut bani de doctor, iar in lunile ploioase bietul séu madular stramb il tot chinuie in dureri si mare rusine. Cei mai mulfi barbati de-o varsta cu el pleaca cu lu- nile din sat, muncesc prin fabrici sau pe gantiere, departe. insa cine se incumeta sa tocmeasca un barbat cu 0 mand beteaga, spune el. Aga cd zi de zi isi dé parul cu pomada, {gi pune vesta si ceasul la mand, desi acesta de mult nu mai arata ora, gi ured dealul ca si joace carti, sé discute politica si si bea ceai cu batranii. Ama spune c avem noroc cu un barbat in casa. Imi spune sé-I cinstesc, sé-l ridic in slavi, sd-1 respect gi sd-i aduc mulfumiri c ne-a primit sa stam cu el dupa moartea tatei. Aga ci fae pe fiica siritoare. Dimineafa fi duc ceai gi seara fi free talpile. Ma fac cd nu-l aud cum rade la ceai- narie cu barbafii, cand zic bancul cu ,de ce e altceva cand ai un fiu decat cand ai o fiicd de maritat. Cicd fiul o s8-fi fie fiu toata viata. Insé fiica e cao capra. Cat iti da lapte gi unt, e bund la casa omului. ins& cand e vremea 5-0 tai de tocanita, doar n-o sa plangi dupa ea. 13La poalele Himalayei in zori, cscioara noastra, cocotatd pe coasté cum se afla, e scdldata in razele arzatoare ale soarelui, in timp ce satul din vale rémane invaluit pana in faptul diminetii in lunga umbra violet a muntelui. La amiaza, campurile cdramizii sunt presdrate cu ro- chiile vesele ale femeilor, rogii cum sunt craciunitele care impnzese cdrarile batute de vanturi. Pruncii dorm le- ganati in coguri impletite si soparlele stau la soare langé vizuinele lor. Seara, florile galbene de dovleac se inchid bete de-atata lumind, iar iasomia alba ca laptele igi cascd gatlejurile zvelte ca sd soarba aerul rece de Himalaya. Noaptea, din vetrele joase se ridica rotocoale de fum, raspandind mireasma a zeci de mAnc&ruri, iar peste tinut se las bezna. Doar in noptile cu luna plind e altfel. in asemenea nopti, coasta gi valea sunt scdldate intr-o lumina alba vra- jitd, raspandita de zApezile vegnice care acoperd piscurile. in asemenea nopi ma perpelesc in podul unde dorm gi ma intreb cum arata lumea de la poalele muntelui. 14 Calendarul La gcoal avem un calendar, in care invafatoarea noas- tra tandra, cu chipul rotund ca luna, insemneaza srecerea zilelor cu creionul rogu. Noi, muntenii, masuram timpul dupa muncile si dure- rile femeilor. in lunile reci, femeile se catara pana hat sus pecoastele muntelui, ca s& giiseascd lemne de foc. igi iau mancarea de Ja gura gi le-o dau copiilor, indurdnd ghioraielile burtilor. E anotimpul in care femeile igi ingroapa copii care mor de friguri. in lunile secetoase, femeile strang balegar in coguri gi fac din el turte pe care le las si se intdreascd la soare, cci sunt numai bune de pus pe focul din vatra. isi leagd copiii cu carpe la ochi, si-i fereasca de praful albiei secate a rdului, purtat de vant. E anotimpul in care isi ingroapa copiii care mor de tuse magareasca. in lunile ploioase, carpesc peretii crépati de chirpici ai cscioarelor si tin focul mereu aprins, lungind terciul de ieri ca s& ajunga si maine la cind. Pazese réul preschimbat de-acum intr-o jivina turbata. Culeg lipitori de pe talpile copiilor gi le dau sa bea ceai ca si nu se aleagii cu vreo pantecarie. 15E anotimpul in care igi ingroapa copiii pe care n-au cum s&-i duced la doctor, pe celalalt. mal al réului. in lunile friguroase, gittesc mancaruri de sarbatori. Fac bere de orez pentru barbafi gi-i asculta cum discuta poli- ticd, certéndu-se intre ei. Isi inva copii care au scapat cu viata anul Asta sa facd cerneala pentru scoala din sucul albastru al nucilor bhilawa. Tot acum e anotimpul in care femeile beau suc albastru de nucd bhilawa ca sa scape de pruncii din pantece - care altfel s-ar naste doar ca si moara in anotimpul ce vine. 16 Un alt calendar Dupa crestiiturile sdpate in lada de zestre a Amei, ea are treizeci si unu de ani, iar eu, treisprezece. Daca frati- orul meu 0 sa scape teafar de sarbatori, Ama 0 sa cresteze Jada in cinstea lui. Dupa mine gi inainte de fratiorul meu s-au mai ndscut patru prunci. in cinstea lor nu e nicio crestatura in lada. qT