ae izbavit, in moarte. CONCERT DIN MUZICA DE BACH de HORTENSIA PAPADAT- BENGESCU I. Proza Hortensiei Papadat-Bengescu (1876-1955) se jncadreazi in perioada interbelicd $i reprezinta 0 deschidere de drum‘ (E. Lovinescu), .0 mutatie in’ raport cu mentalitatea ~estetica a epocii. Ane E Raiauele autoarei (,,Femeia in fafa oglinzii* — 1921, ,Ba- laurul“ - 1923, ,Logodnicul* — 1935, ,Fecioarele despletite« = 1926, Concert din muzica de Bach — 1927, ,,Drumul ascuns‘ .- 1933,:,,Raddcini“ — 1938) se deosebesc profund de tot ceea ce aparuse pana atunci. Syst Ultimele patru lucrari menjionate alcatuiese ciclul Hallipilor (a doua cronic& de familie dupa aceea a lui Duiliu Zamfirescu), toate aceste romane au.in centru familia-mosierului’Hallipa, ai carei. membri sunt infatisati in diferite medii sau perioade, autoarea urmarind destinul mai multor.personaje care au o genealogie comuna. Hortensia Papadat-Bengescu scrie.o literatura_fundamental feminina (in care personajele sunt mai ales femei ,,coborate“ din indltimea la care le situau, de multe: ori, operele scrise de barbati). Cum bine observa G. Calinescu, eroinele autoarei sunt, de multe ori, bolnave, integrandu-se unei lumi in care maladive int aspecicle mal Sunt _frecvent intalni fe: ca urmare a acestul “apt, in Jocul unor tipuri umane diverse, in romanele scriitoarei intalnim doua categorii de oameni: sinatosi si bolnavi. a0 patel bolii poate’ fi oboseala existential adunati, de-a energie, mee Succesive, inaintasii fiind oamen Gale ‘upta pentru avere, Ita cauza o pot constitui greselile eroti je om ar fi Sia sau Mika-Le nascand. aan eae 'u-se prin picat); de altfel, multe 214; jele dintre Personajele autoarei prey. ete dn iia nr cod SE emi gy or M alineson) eee este o aieCHe eroticd: Tao%_ SAU isa" (Calinescu). Hortensia Papad, ie @ ororit ‘teratura jume decdt cea a realismuly; fon wengescy incru- tut ei clas Prezint’ o alts mu are prioritate, 2 tata cf ta timentele, somal , impre, penas I freun waivers le sine stétatoy, misteriog fo" 8 consttie in. in care insolitul, boala, patologia jg oo tional, imprevizibiy lului“. (N. Manolescu), Seneral, iau locul n lorma- II. Din ‘punct de vedere Compozitional, acti izath 3 » Actiunea romanului eae zatd pe trei planuri (care so intretaie in unele a) pregatirea concertului; b) ascensiunea lui Lica Trubadurul; c) boala si moartea printului Maxentiu. »Liantul“ care unegte cele trei Planuri este Licd, personaj interesant, tip de Julien Sorel din Bucurestiul interbelic. III. Subiectul romanului ar putea fi rezumat pornind tot de la cele trei planuri: : a) Elena Draganescu (sofia unui industrias bogat) se stra- duieste s4 organizeze un concert din muzicd de Bach, eveni- ment la care urma s& ia parte lumea bund a Capitalei. indelung Pregatit si mereu aménat, concertul este vestit, in final, printr-o Fepetitie (care are loc in cadrul unei inmorméntéri). Preocupata find de propria imagine si domicd si-si pistreze locul in elita bucuresteand, Elena reuseste si obfind eases Marelui violonist Marcian; aseméanarea sufleteascd intre a Goi va'da nagtere unei iubiri spirtualizate, incelale pr PI catea cuplului in Elvetia. Cel care va pe ae (Gotul Elenei) Mscuti sub semnul muzicii, va fi Drégane care moare de inima. ist pe Lick 4) Al doilea plan al acfiunii il are ca ae ariesee de Petrescu (poreclit ,,7rubadurul"), rudi @ energic si ambitios Parvenitism si escrocherie sentimentala, 2 Lid avusese 0 lega- *2te-si va atinge tinta’ in viaté. In Cees doctorita si sotie a a cu. verisoara Lina‘: (devenité ulteri elatie se naste © . i ta ofesorului universitar Rim); din aces 2155 ja (Sia). Autoarca prezinté = cu aj fet potezath Anasi adolescenta rated Sin cresoyy retrospective! cand, mare find, 0 12 Lina. Secretul nasterij gic tatal ei, Lae ai pind cand Rim - dornic si-si ofere tat este ascuns fF exotice este atras de aceasti ,,fecioard tare dive compensafi j se aflé adevarul, Lina o Soneste ad rs e dezlantue drama $1 f Lina 0 a ie curand, aceasta Se imbolnaveste de septicemie gi, cum i ee ingrijeascd, moare. La inmorméntare _ mama oe dani toate personajele ca intr-o ince. ae ae reconstituire @ intregului din franturi Gispatate: = Pa loc repetitia generala a mult amanatulut concert; peste tntrea. 4 tnsé imaginea diformé a sicriului. i A neaza ga ee pe drama familiei Rim se consumé cea a printy. lui Maxentiu, cdsatorit cu Ada Razu (Fe indreasa ‘). Fruet al unei legaturi intimplatoare dintre © cantareata si un pring ve. ritabil, Maxentiu se dovedeste a fi, inci de mic, debil, pentru ca apoi si se imbolniveasci de tuberculozi. Ada — care-| cumparase pentru titlul sau de nobil saracit — il supune exi- gentelor unei vieti mondene, pe care Maxentiu nu le poate suporta. Boala se agraveazi si, odatd cu ea, creste grija printu- lui de a-si ascunde maladia, pentru a nu fi compatimit de Ada si de inalta societate: ,,E/ e plictisit de teama descalificarii pe care i-ar putea-o aduce in lume o suferin{a atét de proletari- ana (CAlinescu). Cunoscandu-l pe Licd pe strada, Ada il introduce in casa lor (sub pretextul cA fostul’ cavalerist se ocupa de caii de curse ai prinfului), apoi in alte familii, cu intentia vaditd de. a-l face suecesoral fa Maxéntiu. Curdnd, prinul moare in straindtate. in romanul urmator (,,Drumul “) Lick i print- consoite ai Adel: 6 ascuns“) Lic& va deveni print Procedee: analiza psihologica, j . , seisonaje-teflector! at Riptelon == ere ae Romanul psihologic al Hortensiej p, fi socotit capul unei serii in care putem Holban, Al. Ivasiuc, Nicolae Breban. "apadat-Bengescu poate include proza lui Anton IV. Elemente ale modernismuluj Care sunt elementele ,,noului roman* », zicd de Bach“? nin Concert din mu- 216a) Primul dintre acestea gocentul nu cade pe desta logic’, realizata cu mana si jent; dacd selectim doar je exemple), am putea observa aceast, (care ,citeste“, in profunzime, gandurile lui Ri mai adane in gandurile ascunse; im): bani ai femeii ar fi trebuit s yastd, ceea ce era o mare cinste. jj Baas zenta. Ar fi trebuit ca ea singura sa aibg tatia ani pre- dinteze acei bani barbatului ei“. b) La modul modern, autoarea utilizeazy din muzica $i anume tehnica trapunct c) Portretele personajelor Se Caracterizeaza, dupa cum s-a mai remarcat, printr-o anume discontinuitate care lasi loc acu- mularii de noi trasituri; de multe ori, la realizarea acestor portrete ,,migcdtoare contribuie si unghiul din care este privit respectivul personaj. Bundoara, vazuta prin ochii unei prictene, Lina este scuzata pentru lipsa ei de frumusete: ,,Forma ei de pamétuf simpatic, gatul scurt si gros, bustul scurt si gras, pan- tecul rotunjor, fata urdta, desigur, cu ochii mici si miopi, faré culoare, cu tenul stricat, nasul bun, turtit putin la varf si gura laté pe dinti ce nu se ardtau (...) acest tot nu era de fel im- pundtor“. Aceeasi Lina il irita insi pe Licd, inc& tn perioada lor bund: ,, Tocmai o proasta si o urata ii féicuse acel dar (i-0 nascuse pe Sia n.n.). Cand i se intémplase buclucul, urata si Proasta se vaditase si bocise. Cum nu putea suferi sd vada strambandu-se o urdtd, intr-un moment de iritare, Licé spusese: — Ad-o atunci incoace!“. d) Pentru a-si lumina mai bine personajele, autoarea folo- seste retrospectiva (aga cum o face in cazul paginilor dedicate copilariei Siei), monologul interior si introspectia. 1" Romanul Concert din muzica de Bach“ de Hortensia Papadat-Bengescu constituie 0 ,,deschidere de drum (Lovi- Rescu) in literatura romana: proza liricd si subiectivi-este tnlo- suit cu tonul_obiectiv, naratorul este dublat_de_personajele- ii i logic: ime care nu mai fusese_atins’. fae Dintre particularitatile romanului de analiza fi mentionate: See ar fi construct Surarea epicé, cj gura de un n; un paragraf ( tehnic& preluata psihologica pottiza psihologicd este profunda, reactiile sufletst Sunt 1, Analiz ie prin relevarea tuturor aménuntelor, Prin bg. Se atl in jurul unui punct infinitezimal, care, multipy. ate aoe prin reflectie, aminteste de tehnica ingenioaseloy cand senMelor analize ale lui Marcel Proust" (T. Vianu), = aes analiza psihologici este insofité de elemente gon. es ectia psihologica este magistral realizata in Scenele in care Maxentiu isi analizeaza boala, privind cu ochii minfij in interiorul trupului sau istovit. Grav bolnav de tuberculozy si indelung imobilizat, Maxentiu ajunge la un proces de ab. stractizare launtricd, isi imagineazi ca ar judeca-o pe Ada, ca un inchizitor; atunci cand Ada il supune insa unui tratament ceva mai transant, Maxentiu redevine docil. 3. Personajul-reflector poate fi exemplificat tot in legaturi cu acest cuplu; intr-o scend indelung comentata (intrevederéa Lic&é-Ada-Maxentiu), gandurile lui Lica se reflecté in mintea printului, ca intr-o oglinda. ‘ 4. Personajele-martor sunt Nory si Mini (prin intermediul cdrora autoarea ii face portretul lui Licd, in scena inmorman- tarii Siei). “5. Prezenta ,,trupului sufletesc ar putea fi exemplificata prin evolutia scheleticului Rim care, abia la batranete fsi descd- tuseazi ,,acel fra-diavolo interior, cu pofte si voce groasa“. Autoarea analizeaz& iluzia de corporalitate a sufletului pe care o are doctorul al c&rui trup ,de carne nu il ajuté nicide- cum (...) in proiectele lui de voluptate“. V. Relafia dintre titlu si continut Romanul ,,Concert din muzicd de Bach“ de Hortensia Papadat-Bengescu, constituie 0 a doua cronica de familie, dupa ciclul Coménestenilor de Duiliu Zamfirescu. Acfiunea se desfasoara pe trei planuri care se ‘intretaie in unele puncte: Primul — enunjat, de fapt, in titlu, cuprinde pregatirea, de catre Elena Driginescu, a unui concert din muzic& de Bach, manifestare la care urma.sa ia parte lumea bund din Bucurestiul interbelic, f Celelalte dou planuri ale acfiunii il au ¢@ Personaj comun pe Lica Petrescu (poreclit ,, Trubadurul “)- ne 218 «Lica este oliantul* dintre cuplurile existerite in roman: Lina- Rim Gin viata carora intra prin Sia — fiica lui si a Linei) si Ada-Maxentiu (ultimul \,popas" pe scara sociala, intrucat, dupa moartea lui Maxentiu, Lica va deveni print-consorte al Adei si ya intra in cercurile politice inalte). 1. Titlul romanului reuneste cele trei planuri; minutios pre- gitit, mereu aménat si vestit, in final, printr-o repetitie (care are loc in cadrul unei inmorméntiri), concertul_ar putea_fi etafc ii_unor fiinte umane de a se integra it ‘mol Chiar la inceputul romanului, soneria care se aude inopor- tun (tulburand linistea timpului tarator al Siei), ar putea su- gera, prin stridenfa, o structurd dizarmonica a vietii. in scena inmorméntarii Siei — moment care 'aduni toate per- sonajele, intr-o incercare de a reconstitui fntregul din franturi disparate — are loc repetitia generala a mult amanatului concert; peste intreaga asistent4 planeazd ins4 imaginea diforma a sicriul Structura dizarmonica a lumii ,,Concertului... ,,prezinté mai multe aspecte: a) Boala si uraciunea fizicd inlocuiesc normalul si se intind ca o paté, asupra mai multor personaje: Sia este ‘sluta, greoaie, si obraznicd, Lina este ,,ghemuita“ si astmatica, Rim are ges- turi de manechin ,,desirat si spdlacit“; nu mai putin Maxentiu a/ajuns in ultimul stadiu de tuberculozi, Draganescu moare de inima, iar gemenii Hallipa sunt doud jumatati de fiinfé umana, »viermusi subterani care se simteau bine la intuneric“. Avem impresia unei maculari a esenfelor muzicale ale lumii, prin. invazia maladivului - b) Desfigurarii fizice ti corespunde deformarea moralé, Cel mai elocvent exemplu fl constituie ,, buna Lina“: afland de relatia dintre sotul ei si Sia, ,, buimdcita“ de vestea ca ambii cunosteau secretul nasterii fetei, Lina devine mai rea: ea per- sisti in aceasta atitudine obstinatd, lisindu-si fiica sé moard, fara a schita cel mai mic gest de ajutor. 2. O alta explicatie a titlului ar putea proveni din faptul ca lumea romanului este prezentati prin tehnica muzicali a con- {rapunctului (care se reflect pretutindeni): ,,de /a intrefeserea »monologurilor™ interioare ale unor personaje care comunicd Joarte greu intre ele si de la jocul de lumini si umbre al a lB | 219 Ee.———— Pportretelor de grup sau individuale, pdnd la distantarea py. nurilor epice si intersectarea temelor morale, intreg romanil se supune unor amplificari si,nuantari care conduc Ia orches. trarea sensurilor“ (Carmen Ligia Radulescu). 3. fn sfarsit, in scena finala a inmorméntarii Siei, vocile participantilor, (care par a fi ,,un fel de suspin cules din cer’) confera concertului calitatea de a purifica lumea. CRAIL DE CURTEA-VECHE io aes Pal a ata fo.