Elemente de fizică (2013/2014) - Semestrul I

Probleme suplimentare 2

1. Cu ce forţă orizontală, F, trebuie acţionat asupra unui corp de greutate G = 10 N, aşezat pe un

plan înclinat, fără frecări, de unghi α=60o, pentru ca acest corp să nu alunece?

2. Se consideră sistemul din figura de mai jos, în care masele corpurilor sunt m1 = m2 = 1 kg, iar
unghiurile α1=45° şi α2=30°. Firul şi scripetele sunt ideali. Se neglijează frecarile, coeficienţii de
frecare la alunecare sunt µ 1= µ 2= 0). Să se determine: a) acceleraţia sistemului; b) cărui corp
trebuie să i se adauge o masă suplimentară şi care este valoarea acesteia, pentru ca sistemul să
rămână fix? Reluaţi problema considerând că µ 1= µ 2= 0,1.

3. O sanie alunecă pe zăpadă pe un drum înclinat de unghi 45° de la o înălţime h = 2 m, după

care intră pe un drum orizontal, oprindu-se până la urmă datorită frecarii cu zapada (µ=0.005).
Să se afle distanţa parcursă pe planul orizontal.

4. Ce forţă constantă de frânare trebuie aplicată unui tren de masă m = 600 t, care se mişcă cu
viteza v0 = 72 km/h, pentru a-l opri în ∆t = 10 s?

5. Se dau trei corpuri de masă m1, m2, m3 legate între ele ca în figura de mai jos. Coeficientul de
frecare dintre corpul de masă m2 şi planul orizontal este µ1, iar dintre corpul de masă m3 şi plan
este µ2. Masa scripeţilor şi a firului inextensibil se neglijează, precum şi frecările în scripeţi. Să
se determine: a) tensiunea T din fir şi acceleraţiile celor trei corpuri a1, a2 şi a3; b) particularizaţi
rezltatele obţinute pentru m1 = m2 = m3 = 1 kg, µ1 = µ2 = 0,2, g = 10 m/s2.

6. Calculaţi acceleraţiile centripete următoare, relativ la g, şi comentaţi rezultatele:

a) acceleraţia faţă de axa Pământului a unui obiect aflat pe suprafaţa Pământului la 45°
latitudine. Raza Pământului este de 6378 km;
b) aceleraţia Lunii pe orbita ei în jurul Pământului (raza orbitei este de 384399 km, iar
perioada de rotaţie este de 27,3 zile);
c) acceleraţia unui electron ce se învârte în jurul unui proton dacă viteza electronului este
0.7% din viteza luminii, iar raza orbitei este de 0,05 nm.

7. Un pendul de lungine l este deviat de la poziţia de echilibru cu unghiul θ (vezi figura de mai
jos) şi apoi este lăsat liber. Găsiţi viteza pendulului în momentul când acesta trece prin poziţia de
echilibru. Care este tensiunea din fir în momentul când firul formeză unghiul α cu verticala?
Care este tensiunea maximă, respectiv minimă din fir?

8. O piatră cu greutatea de 20 N cade de la înălţimea de 16 m şi intră în pământ pe o distanţă de

0,6 m. Folosind considerente energetice, calculaţi forţa medie de rezistenţă a solului.

9. Un corp de masa m este lăsat să cadă de la înalţimea h, deasupra unei mese. Corpul alunecă
de-a lungul unei rampe şi a unui sector circular de rază R, ca în figura de mai jos. Se presupune
că traseul urmat de corp se realizează fără frecare. În momentul în care corpul se află în cel mai
înalt punct al sectorului circular, el exercită o forţă asupra acestuia egală cu de trei ori greutatea
corpului. Să se determine înalţimea h de la care a căzut corpul.

10. O macara ridică un corp cu masa m = 300 kg la înălţimea h = 5 m. Să se calculeze lucrul

mecanic efectuat de macara în următoarele cazuri:
a) corpul este ridicat cu viteză constant;
b) corpul este ridicat cu acceleraţia a = 2 m/s2 ( g = 10 m/s2 ).

11. Să se calculeze lucrul mecanic al tuturor forţelor ce acţionează asupra unui corp de masă m =
10 kg ce se mişcă în sus pe un plan înclinat, cu unghiul de înclinare α = 45° şi parcurge distanţa s
= 2 m în timpul t = 2 s, coeficientul de frecare dintre corp şi plan fiind µ = 0,1.

12. Un automobil cu masa m = 1 t coboară cu motorul oprit o şosea înclinată, cu o viteză

constantă v = 54 km/h. Înclinarea şoselei este de 4 m la 100 m de drum. Ce putere trebuie să
dezvolte motorul pentru ca automobilul să urce aceeaşi şosea cu aceeaşi viteză?

13. Un corp cu masa m se deplasează dintr-un punct A într-un punct C, în câmpul gravitaţional
terestru, pe traseul ABC, indicat în figura de mai jos. Să se demonstreze că lucrul mecanic
efectuat de greutate este egal cu zero.

14*. Doi protoni având fiecare energia cinetică Ec = 8×10-11 J, se mişcă unul spre celălalt. Să se
calculeze distanţa R până la care se pot apropia, dacă între ei se manifestă forţe de respingere de
natură electrostatică, de forma , unde k = 9 × 109 Nm2/C2, e = 1,6 × 10-19 C, iar r
reprezintă distanţa dintre cele două particule.
15. Un glonţ cu masa m = 0,01 kg pătrunde într-un corp de masă M = 0,99 kg, aflat în repaus pe
o suprafaţă orizontală, fără frecare şi legat de un resort ca în figura de mai jos. Glonţul ciocneşte
plastic corpul legat de resort, comprimând resortul cu 10 cm. Ştiing că pentru a comprima
resortul cu un centimetru este necesară o forţă F = 1 N, să se determine:
a) energia maximă de deformaţie;
b) viteza corpului de masă M imediat după ciocnire;
c) viteza iniţială a glonţului.

16. Două cărucioare de masa m1 = 1kg şi m2 = 2kg se mişcă unul spre celălalt cu vitezele v1 =
1m/s şi v2 = -2 m/s. Prin ciocnire cărucioarele se cuplează. Care va fi viteza lor comună după
ciocnire şi energia cinetică pierdută?

17. O bilă de masă M = 1 kg stă pe un support inelar. Un glonţ de masă m = 10 g vine de jos în
sus, loveşte cu viteza v0 = 300 m/s bila şi rămâne înfipt în ea. Care va fi timpul de urcare a bilei
până la înălţimea maximă ? Câtă căldură se degajă ?