Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Prezentare - COMEDIA (I.L. CARAGIALE) .

    Încărcat de

    Bianca Lițcanu
    6 vizualizări4 pagini

    Titlu original

    Prezentare- COMEDIA ( I.L. CARAGIALE).

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    6 vizualizări4 pagini

    Prezentare - COMEDIA (I.L. CARAGIALE) .

    Încărcat de

    Bianca Lițcanu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 4
    Context Reprezentata pe scena in 1884, comedia ,,O scrisoare ragiale este a treia piesa dintre cele patru seri de autor sioc rae dramatic. Este 0 comedie de moravuri inspirat 7 a din anul 1883, in care sunt satirizate aspecte ra z autorului. pierduta” de |, apodopers 4 din lupta electo- ale societatii contemporane 1, Evidentierea a doua trasaturi ale comediei (perioada, curent lite rar etc.), prezente in textul dat Comedia este o specie a genului dramatic, prinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau cu final fericit. Personajele comediei apartin unor cipala a comicului este contrastul dintre aparenta si esenta. Sunt prezente formele comicului: umorul, ironia si diferite tipuri de comic (de moravuri, de situatie, de caracter, de limbaj si de nume). Text dramatic, comedia este destinat{ Teprezentarii scenice. Doy. interventiile directe ale autorului in piesa (lista cu Persoanele piesei si didascaliile/notatiile autorului), compozitia in Patru acte, alcatuite din scene gi replici, dialogul si monologul (in discursul politic s ca moduri de expunere, limitarea actiunii in timp si Spatiu. Comedia apartine realismului clasic prin: satirizarea unor aspecte soc ale, spiritul de observatie acut, veridicitatea obtinuta prin tehnica ac ni detaliilor, individualizarea ,,caracterelor” prin limb. echilibrul compozitional, sursele comicu caracterelor (prostul fudul, canalia, nincornoratul”, cocheta etc.). Sursele comicului sunt variate: de moravuri, de situatie, de inte caracter, de limbaj si de nume. Ele servesc intentia autorului de a sati defectele omenesti puse in evidenta de campania electorala. Comicul de moravuri vizeazi viata de familie (imoralitatea triunghiul Conjugal) si viata politica (santajul, falsificarea listelor electorale, cor ptia la. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica prin intan Neprevazute, construit Scrisorii, acu: fuzia), care starneste rasul prin sur- a unor situatii neasteptate, ipologii clasice; sursa prin- ada sunt de la inceputul ‘au aparté) mula- aj. Tin de clasicis lui si generalitatea situatiilor < entie plar e dupa scheme comice clasice: pierderea si gasirea mularea progresiva, coincidenta, repetitia, quiproquo-ul (con ) evolutia inversa a lui Catavencu (pacalitorul pacalit), triunghiul con Meal, perechea Farfuridi — Branzovenescu. Titlul pune in evidenta intriga Si contrastul comic dintre aparenta si esenta. Lupta pentru putere politics Se realizeaza prin lupta de culise, avand ca instrument de santa) police “‘risoare pierduta” — pretextul dramatic al comediei. Articolul meno ‘ : “ atat banalitatea intamplarii, cat si repetabilitatea ei (pierderile succesive al aceleiasi scrisori, amplificate prin repetarea intamplarii in alt context acelasi efect). day 1b. Comicul de intentie, atitudinea scriitorului fata de PETSONA|e, se {8 in vorbirea lor. Utilizarea neologismului adanceste contrastul come, Telly najele mai modeste in pretentii sunt ironizate bland: ele doar Pronunty (Pristanda, Cetiteanul turmentat) ,bampir”, ,famelie”, respectiv apr jandrisant”. in schimb, ambitiosul Catavencu, incult, dar snob, cu preten eruditie (avocat, director de gazeta, prezident al unei societat “etciloptg| aspirant la mandatul de deputat), este satirizat nemilos, atunci cand ‘sci | rul il pune sa atribuie sensuri gresite neologismelor ,,capitalisti”, , faliti”, th singur personaj este grotesc: Dandanache, ,,alesul” trimis de centru, Seni cu o vorbire incoerenta, este incapabil de a asimila neologismul, pe caro; inlocuieste cu interjectia si onomatopeca. 2. Prezentarea a doua scene relevante pentru tema Porgy Bros wn APropitay| Tema comediei consta in satirizarea vietii publice si de familie a unor pol- ticieni din societatea romaneasca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Comedia infatiseaza aspecte din viata politica (lupta pentru putere in contextul ale gerilor pentru Camerd, santajul, falsificarea listelor electorale) si de familie ({riunghiul conjugal Zoe - Trahanache - Tipatescu) a unor politicieni corvp Destinata reprezentirii scenice, creatia dramatic impune anumite limit privind amploarea in timp si spafiu a actiunii. Actiunea comediei este plat sin capitala unui judet de munte, in zilele noastre”. Reperul spatial vag are fee de generalizare, adicd evenimentele se pot petrece oriunde in fard; tin” precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electoral in interval de trei zile, ca in teatrul clasic. Intriga piesei porneste de la o intamplare banala, indicat de titlu: ple" derea unei scrisori intime, compromifatoare pentru reprezentantii locali partidului aflat la putere, si gasirea ei de c&tre adversarul politic, care © folo seste ca armé de santaj. Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustifi cata se rezolv’ printr-o impacare general si neasteptati. av fn actul I, pierderea scrisorii de amor s-a produs inainte de fincepe comediei, astfel ci expozitiunea (existenta triunghiului conjugal # 2 uni «- conflict de interese intre dou gruputi politice) si intriga se enna « replicile personajelor. Scena initial prezinta personajele $tefan Tipates , 81 Pristanda, care citese ziarul lui Nae Catavencu, ,,Ricnetul Carpatilor” « pumdra stcagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scriso™ amor de citre adversarul lor politic declangeaza conflictul dramatic prindPs: ee actiunii) incepe cu numararea voturilot: gerilor. Acum se declangeaza conflictul secundar, produs ¢® ma grupului Farfuridi - Branzovenescu de a fi tradati de prefect. ct amoresiot sunt contradtictorii: Tipatescu ti ceruse lui Pristanda ares!" . ne 8 porchezitia locuintei, Zoe dimpotrivs, ti ordona eliberatea + f ijloacele de convingere feminine pentru a-l determina P° ii, i sa sus{ind candidatura avocatului din opozitie, in schimbul 5 oa um prefectul nu accepts compromisul politic, Zoe fi promite sa!) oe u. Depesa primit’ de la centru soli a a TINSA alegerea 7 ;

    S-ar putea să vă placă și