RECENSĂMÂNTUL GENERAL AGRICOL 2020

Manual Aplicație Chestionar v1.2.0

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

1
 Cuprins

Cuprins ........................................................................................................................... 2

1. INTRODUCERE ........................................................................................................... 3

2. CUVÂNT PENTRU PERSONALUL DE RECENSĂMÂNT (RECENZOR, RECENZOR ȘEF,

COORDONATOR) ............................................................................................................ 4

3. OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE PERSONALULUI DE RECENSĂMÂNT ........................ 6

4. UNITATEA DE OBSERVARE .......................................................................................... 9

5. MOMENTUL ȘI PERIOADELE DE REFERINȚĂ............................................................... 10

CAPITOLUL 1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ .................... 12

CAPITOLUL 2. MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI (anul agricol 2019 - 2020) ............ 18

CAPITOLUL 3. EFECTIVE DE ANIMALE (la 31 decembrie 2020) ..................................... 28

CAPITOLUL 4. ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE (la 31 decembrie 2020).......................... 31

CAPITOLUL 5. UTILIZAREA DE NUTRIENȚI ȘI GESTIONAREA DEJECȚIILOR ANIMALIERE

(anul calendaristic 2020) ............................................................................................. 35
CAPITOLUL 6. AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ .................................................................... 38

CAPITOLUL 7. PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN AGRICULTURĂ (anul agricol 2019 -

2020) ............................................................................................................................ 40
CAPITOLUL 8. ALTE ACTIVITĂŢI ADUCĂTOARE DE VENITURI (anul agricol 2019 - 2020). 45

CAPITOLUL 9. DEZVOLTARE RURALĂ (ultimii 3 ani) ..................................................... 47

CAPITOLUL 10. SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ, PROPRIETATE A CETĂȚENILOR

STRĂINI (anul agricol 2019 – 2020) ................................................................................. 48

CAPITOLUL 11. ALTE INFORMAȚII PRIVIND ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN CADRUL

EXPLOATAȚIEI AGRICOLE (anul agricol 2019 – 2020)...................................................... 49

CAPITOLUL 12. DISTRIBUȚIA SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE A EXPLOATAȚIEI

AGRICOLE, PE JUDEȚE (anul agricol 2019 - 2020) ........................................................... 50

CAPITOLUL 13. ALTE INFORMAȚII ................................................................................. 51

2
 1.INTRODUCERE

Legislaţia europeană referitoare la structura exploatațiilor agricole şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor

Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) prevăd organizarea şi efectuarea de recensăminte generale
agricole la intervale de 10 ani.
Având în vedere calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi acquis-ul comunitar în domeniul statisticii
agricole, România trebuie să efectueze recensământul general agricol cu an de referinţă 2020.
Cadrul legal
European
• Regulamentul (UE) 2018/1091 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind
statisticile integrate referitoare la ferme și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1166/2008 și (UE)
nr. 1337/2011;
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1874 al Comisiei din 29 noiembrie 2018 privind datele
care trebuie furnizate în perspectiva anului 2020, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1091 al
Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile integrate referitoare la ferme, în ceea ce
privește lista variabilelor și descrierea acestora;
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/405 al Comisiei de precizare a modalităților și a
conținutului rapoartelor privind calitatea, care trebuie transmise în temeiul Regulamentului (UE)
2018/1091.
Național
• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.22/2020 privind recensământul general agricol din România
runda 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.105 din 12 februarie 2020, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr.177/2020;
• Hotărârea CCRGA nr. 1 din 4 noiembrie 2020, privind revizuirea calendarului de pregătire, organizare
și efectuare a recensământului general agricol;
• Hotărârea Guvernului nr.1056 din 4 decembrie 2020 pentru stabilirea bugetului și a categoriilor de
cheltuieli necesare efectuării recensământului general agricol din România Runda 2020 precum și a
măsurilor privind implmentarea unor dispoziții din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 22/2020
privind recensământul geenral agricol din România runda 2020 aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr.177/2020.

În Regulamentul (UE) 2018/1091 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile
integrate referitoare la ferme la art. 13 “Contribuţia Comunitară” sunt prevăzute finanţările din partea Uniunii
Europene care, pentru România, se ridică la suma de 4 milioane euro.
Același regulament prevede la art.5 că ”statele membre culeg și furnizează datele structurale de bază („date
de bază”) referitoare la exploatațiile agricole menționate la art. 3 alin. (2) și (3) pentru anii de referință 2020,
2023 și 2026, astfel cum sunt enumerate în anexa III. “Datele de bază pentru anul de referință 2020 se culeg
sub forma unui recensământ”.
Scopul fundamental al recensământului este acela de a oferi informații esențiale și de calitate pentru politicile
guvernamentale în domeniul agriculturii, inclusiv pentru evaluarea procesului de participare a României la
Politica Agricolă Comună şi fundamentarea viitoarelor reforme ale acesteia; fundamentarea măsurilor pentru
elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, precum și monitorizarea unor indicatori cheie ai
Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Recensamântul general agricol are ca obiectiv asigurarea de date statistice pentru fundamentarea şi punerea
în aplicare a politicilor naţionale şi europene în domeniul agricol, în concordanţă cu Sistemul Statistic
European, necesare procesului de participare a României, ca stat membru al Uniunii Europene, la Politica
Agricolă Comună.
Colectarea datelor în teren, pentru recensământul general agricol din România, runda 2020, se va efectua în
perioada 1 mai 2021 – 31 iulie 2021, de către recenzori, care sunt asimilați operatorilor statistici, prin interviu
faţă în faţă, cu capul/şeful exploataţiei agricole sau cu o altă persoană din cadrul acesteia, care poate furniza
informaţiile solicitate, prin intermediul unui chestionar electronic instalat pe un echipament informatic portabil.
La recensământ sunt colectate date şi informaţii statistice privind principalele caracteristici ale exploataţiilor
agricole, precum: identificarea în teritoriu, suprafeţele agricole utilizate, efectivele de animale pe specii,
adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, persoanele care au desfăşurat activităţi
agricole, dezvoltarea rurală etc.

3
În acelaşi timp, recensământul va asigura şi informaţiile necesare pentru elaborarea/actualizarea Registrului
Statistic al Exploataţiilor Agricole, bază de eşantionare pentru efectuarea cercetărilor statistice prin sondaj din
domeniul statisticii agricole.
Rezultatele finale ale recensământului general agricol runda 2020, vor fi publicate în 2 volume, unul cu date
la nivel naţional și unul cu date la nivelul fiecărei macroregiuni de dezvoltare.

2. CUVÂNT PENTRU PERSONALUL DE RECENSĂMÂNT

(RECENZOR, RECENZOR ȘEF, COORDONATOR)

Prezentul manual a fost elaborat în scopul realizării unui îndrumar metodologic, indispensabil în activitatea de
colectare a datelor şi informaţiilor statistice în teren. El conţine informaţii de bază, definiţii şi explicaţii utile,
pentru desfăşurarea corectă şi eficientă a activităţii personalului de recensǎmânt. Acest manual nu poate
rezolva toate cazurile ce pot apǎrea pe teren. Pentru rezolvarea cazurilor particulare şi a tuturor problemelor
de interpretare a acestor instrucţiuni, recenzorii se vor adresa recenzorilor şefi şi coordonatorilor, care, la rândul
lor, vor solicita sprijinul secretariatelor tehnice pentru recensământ, constituite la nivelul fiecǎrui judeţ şi al
municipiului Bucureşti.
Pentru colectarea datelor în teren la recensământ se va utiliza un chestionar electronic, instalat pe un
echipament informatic portabil –tableta.
Înregistrarea datelor se efectueazǎ pe baza liberei declaraţii a cetăţenilor, prin interviu direct (faţă în faţă), la
exploataţiile agricole cu și fără personalitate juridică, şi nu impune acestora obligativitatea prezentării unor
documente justificative.
Datele şi informaţiile individuale, colectate cu ocazia recensǎmântului, sunt confidenţiale şi vor fi utilizate numai
în scopuri statistice.
Personalul care îndrumă, coordonează şi efectuează lucrările recensământului general agricol are obligaţia să
respecte toate prevederile legale şi să asigure păstrarea caracterului confidenţial al datelor şi informaţiilor
înregistrate.

2.1. Confidenţialitatea datelor, protecţia datelor individuale, obligativitatea furnizării informaţiilor

Conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.22/2020 privind recensământul general agricol
din România runda 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.105 din 12 februarie 2020,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.177/2020, cap.VI, art. 18 alin. (1) si (2) se precizează că:
„Datele individuale înscrise în chestionarul de recensământ sunt confidenţiale şi sunt utilizate numai în scopuri
statistice.”, „Datele şi informaţiile statistice înregistrate la recensământ sunt destinate utilizării de către Institutul
Naţional de Statistică cu scopul realizării obligaţiei ce îi revine în calitate de principal producător de statistici
oficiale şi de coordonator al Sistemului Statistic Naţional, în baza Legii organizării şi funcţionării statisticii
oficiale în România, nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare şi a Regulamentului CE nr. 223/2009
al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009, privind statisticile europene şi de abrogare a
Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind transmiterea
de date statistice confidenţiale Biroului Statistic al Comunităţilor Europene, a prevederilor Regulamentului (CE)
nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare, a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de
constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităţilor Europene, cu modificările ulterioare.”
Conform art. 18 alin. (4) „Colectarea şi prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează în baza art.6
alin.(1) lit. c) şi e) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia
persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a
acestor date, precum şi în conformitate cu art. 4 alin. (4) din Regulamentul (CE) 2018/1091 al Parlamentului
European şi al Consiliului, privind statisticile integrate referitoare la ferme.....”
Art. 11 alin (1) prevede faptul că atât persoanele fizice cât și juridice, respectiv „capul/şeful exploataţiei agricole
are obligaţia să furnizeze recenzorilor date şi informaţii corecte şi complete”, iar la alin (2) se prevede că,
„capul/șeful exploataţiei agricole are obligația să respecte şi să nu obstrucţioneze activitatea personalului de
recensământ din teritoriu şi să prezinte, pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor,
un act de identitate valabil.”
• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.22/2020 la art. 19, alin. (1) aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr.177/2020, prevede că următoarele fapte constituie contravenţii:

4
„a) obstrucţionarea de către persoanele prevăzute la art.11, în orice mod, a persoanelor implicate în acţiunea
de recensământ în efectuarea înregistrărilor şi controlului datelor ce fac obiectul acestei cercetări statistice;
b) refuzul furnizării de către persoanele prevăzute la art.11, a informaţiilor prevăzute în chestionarul de
recensământ;
c) furnizarea de date şi informaţii eronate sau incomplete de către persoanele prevăzute la art.11;
d) necompletarea sau neactualizarea registrului agricol de către persoanele prevăzute la art.6 alin (3);
e) nerespectarea de către personalul de recensământ a dispoziţiilor legale şi a instrucţiunilor privind modul
de înregistrare şi prelucrare a datelor și de păstrare a caracterului confidenţial al datelor statistice şi personale
declarate şi înregistrate în chestionarul de recensământ;
f) refuzul personalului de recensământ de a preda materialele de recensământ, la sfârşitul perioadei de
recenzare;
g) utilizarea de către personalul de recensământ a datelor colectate în alte scopuri decât cele statistice;”
Acelaşi art. 19 la alin (2) si (3) prevede şi faptul că:
Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) se sancţionează cu amendă de la 1000 lei la 3000 lei, iar
contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) - g) se sancţionează cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, prevăzute la alin. (2), se realizează de către personalul
anume împuternicit pentru aceasta de către prefect sau primar.

2.2. Precizǎri privind tehnica intervievǎrii ce trebuie aplicată de către recenzor

Tehnica intervievării presupune ca recenzorul să aibă în vedere următoarele:

• Datoria de a-şi prezenta calitatea oficială de personal de recensământ, prin prezentarea legitimaţiei
la începutul vizitei în fiecare exploataţie agricolă cu și fără personalitate juridică.
• Intervievarea unei persoane competente din cadrul exploataţiei agricole, de preferinţă capul/șeful
exploataţiei agricole sau un alt membru adult al acesteia, care are capacitate deplinǎ de exerciţiu.
• Evitarea realizării interviului în faţa unor persoane ce nu aparţin exploataţiei agricole, cu explicarea
faptului că informaţiile sunt confidenţiale şi vor fi utilizate numai în scopuri statistice.
• Pentru a obţine răspunsuri exacte şi sincere, întrebările se vor formula clar şi vor fi adresate în mod
politicos.
• În cazul întrebărilor cu mai multe variante de răspuns, se va prezenta persoanei intervievate lista
completă a acestora, în scopul alegerii variantei corecte.
• Nu se întrerupe persoana intervievată înainte ca aceasta să termine formularea răspunsului, chiar
dacă ezită (această ezitare se poate datora faptului cǎ respondentul încearcă să-şi amintească diferite
aspecte legate de informaţiile solicitate).
• Dacă se observă că persoana intervievată oferă un răspuns nehotărât, se asigură că a înţeles
întrebarea; aceasta nu trebuie contrariată punându-se la îndoială răspunsul său.
• Înscrierea răspunsurilor aşa cum au fost furnizate de către persoana intervievată.
• Se mulţumeşte persoanei intervievate pentru timpul acordat şi informaţiile furnizate

2.3. Principii organizatorice şi metodologice

Cadrul organizatoric
La nivel naţional, pregătirea, organizarea şi efectuarea recensământului se realizează de către Institutul
Naţional de Statistică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne împreună cu
structurile din subordinea acestora, sub coordonarea şi controlul Comisiei Centrale pentru recensământ, cu
suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit prevederilor OUG nr. 22/2020 privind
recensământul general agricol din România runda 2020 aprobată cu modificări și completări de Legea nr.
177/2020.

Comisia Centrală pentru recensământul general agricol răspunde de pregătirea, coordonarea şi monitorizarea
lucrărilor necesare efectuării recensământului, având următoarele atribuţii principale:
• aprobă programul general de organizare şi efectuare, avizează bugetul şi propune, după caz,
revizuiri ale acestuia;
• adoptă hotărâri privind unele măsuri pentru îndeplinirea prevederilor OUG nr. 22/2020;
• monitorizează constituirea comisiilor teritoriale de recensământ şi a secretariatelor tehnice;

5
 • aprobă normele de funcţionare ale comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, ale comisiilor
comunale, orăşeneşti, municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale secretariatelor
tehnice judeţene;
• avizează conţinutul chestionarului de recensământ şi metodologia de înregistrare şi prelucrare a
datelor, precum şi programul de diseminare a rezultatelor;
• avizează clasificările şi nomenclatoarele necesare înregistrării şi prelucrării datelor de recensământ,
cu excepţia celor aprobate prin hotărâri ale Guvernului;
• aprobă instrucţiunile, modul de organizare şi îndrumă acţiunile şi operaţiunile de împărţire a teritoriului
unităţilor administrativ-teritoriale în sectoare şi secţii de recensământ;
• coordonează acţiunile de recrutare şi instruire a recenzorilor, recenzorilor şefi şi a coordonatorilor;
• aprobă atribuţiile personalului de recensământ din teritoriu;
• aprobă programul de popularizare a recensământului general agricol;
• aprobă rezultatele provizorii ale recensământului general agricol.

În vederea realizării lucrărilor de pregătire, organizare şi efectuare a recensământului în teritoriu, se

organizează comisii judeţene şi a municipiului Bucureşti, sub coordonarea prefectului, precum şi comisii
municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, sub coordonarea primarului.
Componenţa şi atribuţiile comisiilor judeţene, a municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, ale oraşelor şi comunelor, precum şi ale secretariatelor tehnice sunt stabilite prin OUG
nr. 22/2020 conform prevederilor anexelor nr. 5, 6, 8 și 9.
Pe lângă Comisia Centrală şi comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru recensământ, funcţionează
secretariatul tehnic central, respectiv, secretariatele tehnice teritoriale; componenta și atribuțiile acestora
sunt stabilite prin OUG nr. 22/2020 conform prevederilor anexelor 3, 4, 7 și 10.

3. OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE PERSONALULUI DE

RECENSĂMÂNT

Personalul de recensământ este format din:

▪ Recenzor – persoana care realizează interviul la fiecare exploataţie agricolă şi completează cu

date şi informaţii chestionarul electronic. Recenzorul va primi o tabletă pe care vor fi încărcate informațiile
cheie de idenificare a exploatatiilor din sectorul de recensământ atribuit, precum și o lista cu exploatațiile care
vor fi recenzate cu date de identificare cât mai complete.
▪ Recenzor şef – persoana care coordonează şi răspunde de activitatea recenzorilor dintr-o secţie
de recensământ.
▪ Coordonator – persoana care coordonează activitatea recenzorilor şefi şi acordă asistenţă tehnică
pentru completarea, colectarea şi verificarea chestionarelor. Coordonatorul va răspunde de recenzarea
exploatațiilor agricole dintr-un județ.

3.1. Obligaţii comune pentru recenzori, recenzori şefi şi coordonatori

• să respecte prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.22/2020 privind recensământul general

agricol din România runda 2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.177/2020, și
instrucțiunile specifice aprobate de către Comisia Centrală pentru recensământul general agricol;
• să presteze cu profesionalism activitatea de colectare a datelor, cu respectarea metodologiei statistice
aplicabile, a instrumentarului statistic și a instrucțiunilor;
• să utilizeze materialele, documentele, instrumentele puse la dispoziție conform instrucțiunilor primite și
să le restituie la sfârșitul perioadei de colectare;
• să nu utilizeze o altă persoană pentru realizarea activității/activităților de colectare, organizare și
monitorizare a colectării datelor;
• să participe la toate sesiunile de instruire pentru personalul de recensământ din teritoriu;
• să nu solicite alte informații decât cele de recensământ și să nu influențeze sau modifice răspunsurile
persoanelor intervievate la recenzarea exploatațiilor agricole;

6
• să îndeplinească obligațiile specifice corespunzătoare categoriei de personal de recensământ din teritoriu
din care face parte;
• să respecte confidențialitatea tuturor datelor înregistrate pe întregul circuit al prestării de servicii de
colectare date statistice, de la colectarea datelor și până la predarea/încărcarea lor şi, în acest sens, să
semneze Angajamentul privind păstrarea confidențialității datelor, odată cu încheierea contractului de
prestări servicii;
• să aibă o ținută decentă și un limbaj corespunzător, pe toată perioada de recenzare;
• să se identifice prin prezentarea legitimației care le atestă calitatea, pe toată perioada de recenzare;
• să aibă în permanență asupra sa un telefon, al cărui număr este indicat la încheierea contractului de
prestări servicii, pentru asigurarea comunicării locale și ierarhice în structura funcțională a
recensământului, pentru soluționarea tuturor problemelor de ordin metodologic sau organizatoric care
pot apărea;
• în cazul unor situații conflictuale sau a unor circumstanțe care prezintă un grad ridicat de periculozitate,
să nu reacționeze agresiv, ci să anunțe imediat ierarhic, în structura funcțională a recensământului, Poliția
sau apelând la numărul unic de urgență 112.
• să anunțe președintele comisiei locale intenția de a renunța la calitatea sa, cu minimum 2 zile înainte de
încetarea activității, iar acesta va anunța beneficiarul, respectiv secretariatul tehnic județean;
• să preia terminalul informatic pe bază de proces-verbal, respectiv tableta configurată pentru colectarea
datelor statistice, precum și materialele conexe, respectiv cartela SIM, încărcător, acumulator etc;
• să utilizeze tableta exclusiv în derularea activităților specifice recensământului general agricol, utilizarea
acesteia în interes personal fiind strict interzisă;
• să nu șteargă aplicațiile configurate pe tabletă și să nu instaleze alte aplicații pe aceasta;
• să se îngrijească de buna funcționare a tabletei, asigurând o maximă protecție a acesteia;
• să anunțe, de urgență, pierderea, furtul sau constatarea unei disfuncționalități ale tabletei;
• să restituie terminalul informatic și anume tableta și materialele conexe - cartela SIM, încărcător,
acumulator etc, în termen de maximum 5 zile de la încetarea activității, sub sancțiunea recuperării
contravalorii acesteia, în sumă totală de 2500 lei, sau, după caz, a reținerii sumei din cuantumul retribuției
cuvenite;
• să suporte toate costurile suplimentare, nejustificate, apărute în urma accesării altor servicii, în termen
de 30 de zile de la data emiterii facturii de către furnizorul de servicii.

3.2. Obligaţii specifice coordonatorilor

 să se asigure că toți recenzorii șefi au materialele de recensământ și știu să le utilizeze conform instruirii
primite;
 să monitorizeze modul de rezolvare a unor probleme majore legate de sectorizare semnalate de catre
recenzorii șefi;
 să asigure recenzorilor șefi informații pentru localizarea corectă a exploataţiilor agricole în cazul în care
acestea au suprafeţe divizate în mai multe județe, prin comunicarea cu ceilalţi coordonatori județeni;
 să verifice modul în care își desfășoară activitatea recenzorii șefi;
 să vizualizeze rapoartele privind colectarea datelor pe baza cărora monitorizează acțiunea de colectare;
să verifice ritmul de recenzare și să ia măsuri pentru îmbunătățirea activității;
 să ia măsuri pentru înlocuirea recenzorilor șefi care absentează în perioada de înregistrare din diverse
motive, cu recenzori șefi de rezervă pentru care să asigure materialele de recensământ corespunzătoare
și să verifice că aceștia cunosc obligațiile și activitățile pe care trebuie să le îndeplinească;
 să colaboreze cu recenzorii șefi pentru lămurirea și rezolvarea unitară a tuturor problemelor apărute în
perioada de recenzare;
 să predea personalului desemnat de secretariatul tehnic județean terminalul informatic tableta și
materialele conexe, pe bază de proces verbal de predare-primire;
 să raporteze periodic stadiul colectării datelor și să evalueze calitatea informațiilor raportate ;
 să întocmească rapoartele de activitate ce vor sta la baza plății conform structurii comunicare de
STJ/STMB;
 să se asigure că tot personalul de recensământ coordonat a returnat materialele de recensământ după
finalizarea activităților în teren;
 să realizeze alte activități la solicitarea secretariatului tehnic județean, a secretariatului tehnic al
municipiului București, a comisiei județene sau a comisiei municipiului București de recensământ, după
caz, pentru îndeplinirea integrală a scopului recensământului ;

7
 să păstreze confidențialitatea datelor și a informațiilor statistice, obținute pe parcursul efectuării
recensământului.

3.3. Obligaţii specifice recenzorilor șefi

 să se asigure că toți recenzorii au materialele de recensământ și știu să le utilizeze conform instruirii

primite;
 să programeze vizitele preliminare ale sectoarelor de recensământ și să coordoneze efectuarea acestora
prin deplasarea pe teren, împreună cu recenzorii din subordine, înainte de începerea operaţiunilor de
înregistrare, pentru delimitarea clară a sectoarelor de recensământ şi preîntâmpinarea astfel a omisiunilor
sau dublelor înregistrări;
 să ia legătura cu STJ/STMB pentru identificarea unor soluții în cazul în care recenzorii îi sesizează
existența în teren a unor probleme legate de sectorizare, dacă există exploatații agricole care nu sunt
incluse în niciun sector de recensământ sau dacă există exploatații agricole incluse în două/mai multe
sectoare distincte etc.; să comunice recenzorilor soluțiile identificate pentru situațiile semnalate;
 să gestioneze și să asigure recenzorului informații pentru localizarea/relocalizarea a exploataţiilor
agricole în cazul când acestea au suprafeţe divizate în mai multe județe, prin comunicarea
coordonatorului la nivel de județ;
 să coordoneze activitatea recenzorilor, prin control şi îndrumare permanentă; organizare de întâlniri sau
discuții pentru lămurirea unor probleme metodologice, tehnice, organizatorice înainte de vizitele
preliminare și pe tot parcursul perioadei de recenzare;
 să verifice modul în care își desfășoară activitatea recenzorii;
 să verifice faptul că recenzorii realizează completarea chestionarelor de recensământ la exploatațiile
agricole incluse în sectorul de recensământ, dând indicații metodologice unitare;
 zilnic, să monitorizeze activitatea din teren, să verifice completitudinea și corectitudinea datelor din
chestionarele electronice completate de către recenzorii din subordine, aprobând sau rejectând, după
caz chestionarele completate de către recenzorii din subordine; rejectarea chestionarelor va fi însoțită
obligatoriu de explicarea motivelor care a dus la rejectarea acestora;
 să ia măsuri pentru înlocuirea recenzorilor care absentează în perioada de înregistrare din diverse
motive, cu recenzori de rezervă la care să asigure materialele de recensământ corespunzătoare și să
verifice că aceștia cunosc obligațiile și activitățile pe care trebuie să le îndeplinească;
 să vizualizeze rapoartele privind colectarea datelor pe baza cărora monitorizează acțiunea de colectare;
să verifice ritmul de recenzare zilnic și să ia măsuri pentru îmbunătățirea activității;
 să se asigure că, la sfârșitul perioadei de recenzare în teren, recenzorii au vizitat toate exploatațiile
agricole din sectorul de recensământ alocat;
 să însoțească recenzorii în zonele unde aceștia întâmpină dificultăți în desfășurarea interviurilor și să
convingă capul/șeful exploatației agricole sau altă persoană din cadrul acesteia, care poate furniza
informaţiile solicitate la recensământul general agricol;
 să țină legătura cu comisia locală pentru recensământ și/sau cu secretariatul tehnic judetean și al
municipiului București , după caz, pentru lămurirea și rezolvarea tuturor problemelor apărute în perioada
de recenzare;
 să predea personalului desemnat de către secretariatul tehnic județean sau al municipiului București,
comunicat de către beneficiar, terminalul informatic tableta și materialele conexe, pe bază de proces
verbal de predare-primire;
 să întocmească rapoartele de activitate ce vor sta la baza plății conform structurii comunicate de
STJ/STMB;
 să se asigure că toți recenzorii au returnat materialele de recensământ după finalizarea activităților în
teren;
 să realizeze alte activități la solicitarea secretariatul tehnic judetean, al municipiului București, a comisiei
locale sau județene/a municipiului București de recensământ, după caz, pentru îndeplinirea integrală a
scopului recensământului;
 să păstreze confidențialitatea datelor și a informațiilor statistice, obținute pe parcursul efectuării
recensământului.

8
3.4. Obligaţii specifice recenzorilor

• să efectueze lucrările de colectare a datelor în conformitate cu instrucțiunile specifice recensământului;

• să realizeze vizita preliminară a sectorului de recensământ repartizat, pentru cunoașterea acestuia în
detaliu, a limitelor acestuia, precum și pentru identificarea eventualelor exploatații agricole care nu au
fost incluse în lista inițială; cu această ocazie, va recomanda declaranţilor să pregătească răspunsurile
care necesită timp de gândire sau de documentare prealabilă (îndeosebi cele referitoare la teren,
suprafeţe cultivate, efective de animale, timpul lucrat de către fiecare persoanǎ din exploataţia agricolǎ
etc.) şi le va explica acestora scopul recensământului, subliniind faptul că informaţiile sunt confidenţiale
şi că ele vor fi utilizate numai în scopuri statistice;
• să identifice și să sesizeze dacă există exploatații agricole care nu sunt incluse în niciun sector de
recensământ sau dacă există exploatații agricole incluse în două sectoare de recensământ distincte;
în cazul în care există astfel de situații, trebuie să le comunice recenzorului șef;
• să efectueze mai multe vizite la aceeași adresă în cazul în care nu poate efectua recenzarea completă
a unei exploatații agricole;
• să colecteze datele de recensământ pentru toate exploatațiile agricole din sectorul de recensământ
atribuit, strict în scopurile statistice ce fac obiectul contractului;
• să verifice zilnic calitatea datelor înregistrate și a modului de completare a tuturor variabilelor din
chestionare; să rezolve erorile și să realizeze transmiterea chestionarelor către baza de date centrală
a recensământului general agricol 2020;
• să verifice chestionarele rejectate de către recenzorul șef, să răspundă motivelor rejectării
chestionarelor prin corectarea acestora și să le retransmită către baza de date a recensământului;
• să se asigure că acțiunea de recenzare s-a finalizat prin aprobarea de către recenzor șef sau
responsabilul de la nivel județean/central a chestionarelor atribuite inițial;
• să își planifice, cât mai eficient, vizitele în sectorul de recensământ, astfel încât să efectueze
recenzarea completă la toate exploatațiile agricole din sector în timpul alocat și să poată realiza în
acest timp mai multe vizite succesive la acele exploatații agricole unde nu a putut realiza interviurile
față-în-față de la prima vizită;
• să sesizeze de îndată recenzorul șef asupra cazurilor în care întâmpină situații deosebite pe teren;
• să realizeze alte activități, la solicitarea recenzorului șef, pentru îndeplinirea integrală a scopului
recensământului.

3.5. Drepturile personalului de recensǎmânt

• În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin pe timpul efectuării recensământului, personalul de recensământ

din teritoriu se bucură de protecţia legii, fiind considerat ca îndeplinind o funcţie publică ce implică
exerciţiul autorităţii de stat;
• Plata recenzorilor, recenzorilor șefi și a coordonatorilor se realizează în anul 2021 din bugetul alocat
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale potrivit Hotărârii Guvernului nr.1056/2020, pe baza
documentelor care atestă activitatea, avizate de către directorii direcțiilor teritoriale de statistică, la
sfârșitul perioadei de colectare a datelor;

4. UNITATEA DE OBSERVARE
Unitatea de observare pentru care se colectează datele este unitatea care îndeplinește toate criteriile
de definire a unei exploataţii agricole (utilizează suprafețe agricole și/sau deține efective de animale),
aceasta putând fi cu sau fără personalitate juridică.
Exploataţia agricolă sau ferma este o unitate tehnico-economică de sine stătătoare, cu o gestiune unică şi
care desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/ sau creşterea animalelor sau activităţi
de menţinere a terenurilor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu, fie ca activitate principală, fie ca
activitate secundară, atât din mediul rural, cât si din mediul urban.
Unitatea de sine stătătoare, atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic, presupune utilizarea în comun a
tuturor mijloacelor de producţie (forţă de muncă, terenuri, maşini agricole etc.).

9
Gestiunea unică a exploataţiei agricole înseamnă existenţa unei persoane sau a unui grup de persoane care
are răspunderea juridică şi economică a acesteia.
Activităţile agricole la care se face referire sunt următoarele:
▪ Cultivarea plantelor nepermanente
▪ Cultivarea plantelor permanente
▪ Înmulţirea plantelor
▪ Cultivarea ciupercilor
▪ Creşterea animalelor
▪ Cultivarea plantelor combinată cu creşterea animalelor
▪ Menţinerea terenurilor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu
Cazuri speciale:
a) exploatațiile agricole care utilizează suprafețe agricole (sau dețin animale) în diferite locații; exploatația
este tratată ca o singură unitate atât timp cât rămâne o "unitate unică atât din punct de vedere tehnic,
cât și economic (utilizarea în comun a mijloacelor de producție) și operează sub o singură conducere“
b) exploatații agricole care, din motive fiscale sau alte situații, sunt împărțite între două sau mai multe
persoane, dar au, totuși, un singur management (un manager comun) și prin urmare, sunt considerate
a fi o singură unitate economică (exploatație unică)
c) două sau mai multe exploatații agricole separate, fiecare fiind anterior o exploatație independentă, care
au fost atribuite unui singur cap al exploatației, sunt considerate o singură exploatație dacă au acum un
singur șef al exploatației sau dacă folosesc aceeași forță de muncă și mijloace de producție
(management unic și unitate tehnică și economică)
d) exploatații agricole cu animale care nu au prezente animalele în ziua de referință, ca urmare a unor
întreruperi temporare în ciclul de producție (de exemplu, curățarea sanitară regulată a adăposturilor
pentru animale, focare de boală sau alte motive similare)
e) exploatații agricole care aparțin unor "Grupuri de producători ai unui singur produs", dacă acestea sunt
independente de exploatațiile "mamă" și folosesc, în principal, factori proprii de producție și nu pe cei ai
exploatațiilor "mamă"
f) următoarele unităţi sunt considerate ca fiind exploataţii agricole, numai dacă îndeplinesc toate
criteriile de definire a acesteia (utilizează suprafețe agricole și/sau dețin animale):
• crescătorii de tauri, vieri, berbeci, ţapi, incubatoare
• unităţi anexe ale institutelor de cercetare, sanatorii, comunităţi religioase şi şcoli
• sectoare agricole care sunt parte a unităţilor industriale
• teren comun constând în păşune, teren horticol sau altă suprafaţă agricolă utilizată, cu condiţia ca
acest teren să fie gestionat ca o exploataţie agricolă de către autoritatea locală autorizată (de
exemplu: primării)
• unităţi agricole care menţin terenul în bune condiţii agricole şi de mediu, ca unică activitate
g) următoarele categorii de unităţi nu sunt considerate exploataţii agricole decât dacă desfăşoară şi
activităţi agricole:
• ferme de viermi, moluște sau melci
• grajduri pentru cai de curse, de călărie, de galop
• târguri, abatoare (fără creşterea animalelor)
• vânătoare, silvicultură şi exploatare forestieră
• piscicultură
• exploatații care aparțin unor "Grupuri de producători ai unui singur produs" în cazul în care nu sunt
independente față de exploatația mama
• exploatațiile care au numai gradini familiale sub 0,15 ha sau suprafață agricolă utilizată sub 15 ari
și/sau mai puțin de 10 păsări și/sau efective de cabaline exploatații care desfășoară, în
exclusivitate, numai activități ajutătoare pentru agricultură și activități post-recoltare.

5. MOMENTUL ȘI PERIOADELE DE REFERINȚĂ

Colectarea datelor se desfășoară în perioada 1 mai 2021 – 31 iulie 2021.
Momentul de referinţă:
1. Ziua de 31 decembrie 2020 pentru:
• efectivele de animale
• agricultura ecologică – sectorul animalier
• adăposturile pentru animale
• distribuția efectivelor de animale (specii principale) pe județe

10
Perioadele de referinţă:

2. Anul agricol 2019 - 2020 (1 octombrie 2019 – 30 septembrie 2020), pentru:

•modul de utilizare a terenului
•agricultura ecologică – sector vegetal
•persoanele care au lucrat în agricultură
•alte activităţi aducătoare de venituri
• alte informații privind activitățile desfășurate în cadrul exploatației agricole
• suprafața agricolă utilizată, proprietate a cetățenilor străini
• distribuția SAU pe județe
3. Anul calendaristic 2020, pentru:
• gestionarea dejecțiilor animaliere
• număr mediu de animale
4. Ultimii 3 ani, pentru:
• dezvoltarea rurală

11
 CAPITOLUL 1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAŢIA
AGRICOLĂ
1.1a. Numărul mapei
Acest număr este format din 6 cifre, dintre care primele 2 cifre reprezintă codul judeţului (codul SIRUTA), iar
celelalte reprezintă numărul mapei. Acest număr nu poate fi zero. Datele se vor preîncarcă

1.1b. Cod identificare APIA

Codul din Registrul Unic de Identificare, gestionat de către APIA, care se alocă fermierului care a aplicat
pentru subvenții, o singură dată şi care apare pe fiecare cerere unică de plată. Acest cod este format din 11
caractere, din care primele 2 poziţii sunt pretipărite (RO) urmate de alte 9 poziţii care vor fi completate cu
cifre.

1.2a. Numărul chestionarului din cadrul mapei

Datele se vor preîncarcă și reprezintă numărul de ordine al exploataţiei agricole în cadrul mapei. Este format
din maxim 3 cifre incepând cu cifra 1.

1.2b. Cod GEO_LCT

Codul de localizare geografică a exploatației agricole. Codul celulei pentru caroiajul unităților statistice
INSPIRE de 1 km2 pentru utilizare paneuropeană (1) corespunzător localizării fermei.
Exploataţia agricolă este localizată în locul în care se desfăşoară toată producția agricolă sau cea mai mare
parte din aceasta.
Localizarea exploataţiei agricole se poate stabili după:
• Cea mai importantă construcţie agricolă, adică, cea mai mare construcţie utilizată pentru efectivele de
animale/ alte clădiri sau construcţii folosite pentru producţia agricolă, de exemplu: serele
• Cea mai mare parte a suprafeței agricole utilizate sau parcela cea mai importantă atât ca dimensiune
fizică (ha), cât și ca dimensiune economică
• Domiciliul capului exploataţiei agricole - poate fi considerat ca loc de referinţă pentru localizarea
exploatației agricole numai atunci când se află la o distanţă mai mică de 5 km, în linie dreaptă, de locul
în care se desfăşoară cea mai mare parte a activităţilor agricole.
• combinație a criteriilor menționate mai sus.

12
1.3. Județ

1.4. Comuna/ Orașul/ Municipiul

• 1.5a. Localitatea componentă (satul) (Cod SIRUTA)

se va alege din nomenclatorul SIRUTA
Adresa la care exploatația desfășoară cea mai mare parte a activitățile agricole (localizare); poate fi aceeași
cu sediul administrativ/ domiciliul capului exploatație

2a. Este posibil să începem interviul?

Persoana intervievată trebuie să își dea acceptul pentru începerea interviului

Recenzorul execută următorii pași :

1.completează câmpul Număr vizită cu cifra 1 la prima vizita la exploatația agricolă
2.înregistrează data vizitei prin atingerea ecranului în interiorul câmpului Data vizitei
3.activează localizarea exploatației agricole prin atingerea ecranului în interioriul câmpului GPS
4.solicită persoanei intervievate acceptul pentru începerea interviului și alege una din opțiunile din câmpul
2a.Este posibil să începem interviul ?

Atentie! Data vizitei trebuie selectată OBLIGATORIU deoarece în funcție de aceasta se

validează unii indicatori legați de forța de muncă.

2b. Motive pentru care exploatația nu poate fi recenzată

- Exploatație agricolă desființată - exploataţie agricolă existentă în listele exploatațiilor agricole de sectorizare
constituite pe baza Registrului Agricol la nivelului anului 2019, inexistentă în perioada de colectare a datelor
la RGA 2020

13
- Exploatație agricolă temporar fără activitate - exploataţie agricolă existentă în listele exploatațiilor agricole de
sectorizare constituite pe baza Registrului Agricol la nivelul lui 2019, care în anul agricol 2019 - 2020 nu a
desfășurat activitate agricolă (nu a utilizat suprafeţe agricole şi nu a deţinut efective de animale).
- Interviu refuzat
- Alte situații (exploatație agricolă neidentificată, neconectată etc.)
3a. STATUT JURIDIC AL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
O exploatație agricolă poate fi fără personalitate juridică sau cu personalitate juridică.
Exploatații agricole fără personalitate juridică:
• Exploataţie agricolă individuală
• Persoană fizică autorizată, întreprindere individuală
• Întreprindere familială

Exploatații agricole cu personalitate juridică:

• Regie autonomă
• Societate/ asociaţie agricolǎ (Legea nr. 36/1991)
• Societate comercială cu capital majoritar privat (Legea nr. 31/1990)
• Societate comercială cu capital majoritar de stat (Legea nr. 31/1990)
• Institut/ staţiune de cercetare, unitate şcolară cu profil agricol (liceu)
• Primărie
• Alte instituţii publice
• Unitate cooperatistă
• Alte tipuri (fundaţie, aşezământ religios, şcoală etc.)

3b. Exploatația agricolă cu personalitate juridică face parte dintr-un grup de întreprinderi, altul
decât cele menționate la punctul anterior

Grupul de întreprinderi reprezintă o asociație de întreprinderi unite prin legături juridice și/sau financiare și
controlate de către conducătorul grupului. O întreprindere este cea mai mică combinație de unități juridice,
respectiv o unitate organizatorică producătoare de bunuri sau servicii, care beneficiază de un anumit nivel de
autonomie în adoptarea deciziilor, în special în privința alocării resurselor sale curente. O întreprindere
desfășoară una sau mai multe activități, într-unul sau mai multe amplasamente. O întreprindere poate fi o
unitate juridică independentă.

4.1a. Numele capului exploatației agricole (utilizatorul)

Numai pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică.
Capul exploatației agricole individuale este o persoană fizică, în numele şi în contul căreia exploataţia
agricolǎ fără personalitate juridică îşi desfăşoară activitatea şi răspunde, din punct de vedere juridic şi
economic, de toate activităţile din cadrul exploataţiei agricole fără personalitate juridică, suportând toate
riscurile economice care decurg din activitatea desfǎşuratǎ.

14
4.1d. Cod numeric personal (CNP)

Completarea este obligatorie, pentru exploatațiile agricole fără personalitate juridică, strict în condițiile
respectării legii care se referă la protecția datelor cu caracter personal. Conform art.3 alin.(4) din OUG nr. 22/
2020 privind recensământul general agricol din România, runda 2020

Completarea este OBLIGATORIE!

4.1e. Cod unic de identificare CUI / Cod Fiscal

Pentru exploatațiile agricole fără personalitate juridică: persoană fizică autorizată, întreprindere individuală,
întreprindere familială. Este un cod generat pe baza declarației de înregistrare fiscală, depusă potrivit Art. 63
alin. (3) din Codul de Procedură Fiscală, care va fi furnizat de către persoana intervievată. Completarea
codului fiscal este OBLIGATORIE!

4.2a. Denumirea exploatației agricole

4.2b. Cod unic de identificare CUI / Cod Fiscal

Completarea codului fiscal este OBLIGATORIE! pentru toate exploatațiile agricole cu personalitate
juridică

4.3a. Localitatea componentă (satul) (Cod SIRUTA)

Se va inscrie localitatea în care are domiciliul capul exploatatiei agricole în cazul exploatațiilor fără
personalitate juridică sau a sediului exploatației agricole cu personalitate juridică
Localitatea componentă se va selecta din listă, la care se va atașa automat codul SIRUTA

5. Membrii exploatației agricole fără personalitate juridică consumă mai mult de 50% din producția
realizată?
Se completează numai pentru exploatațiile agricole fără personalitate juridică.

15
6. EVIDENȚA CONTABILĂ A ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE ÎN CADRUL EXPLOATAȚIEI AGRICOLE
Evidenţa contabilă presupune existenţa unor înregistrări, efectuate în mod sistematic şi regulat, atât ale
veniturilor, cât şi ale cheltuielilor curente. Nu vor fi considerate operațiuni contabile: notiţe ocazionale asupra
diferitelor operaţii, înscrise într-o agendă sau înregistrări asupra veniturilor şi cheltuielilor (pentru a afla
rentabilitatea) numai pentru o parte a activităţilor agricole ale exploataţiei agricole.

7.FERMIERUL BENEFICIAZĂ DE SPRIJIN U.E. PENTRU SUPRAFEȚE AGRICOLE ȘI/SAU EFECTIVE DE

ANIMALE DIN EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ ȘI ESTE INCLUSĂ ÎN IACS?
Fermierul este unul activ în sensul Art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/ 2013 al Parlamentului European și
al Consiliului, de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în
cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a
Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, care a avut o cerere de subvenție aprobată

8. FERMIERUL ESTE O PERSOANĂ TÂNĂRĂ SAU DEBUTANTĂ, CARE A PRIMIT SPRIJIN ÎN ACEST
SCOP ÎN CADRUL POLITICII AGRICOLE COMUNE, ÎN ULTIMII 3 ANI?
Sprijinul financiar se poate referi la plăți directe în temeiul articolelor 50 și 51 din Regulamentul (UE) nr. 1307/
2013 sau la sprijin acordat în cadrul programelor de dezvoltare rurală în conformitate cu Art. 19, alin.(1) litera
a) punct (i) – ajutor pentru începerea activității acordat tinerilor fermieri (limita de vârstă este de până în 40 de
ani).

MOD DE DEȚINERE A SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE INCLUSIV CEA ÎN SERE ȘI SOLARII

8.1.1. În proprietate (Hectare)
Suprafaţa agricolǎ totală care se aflǎ în proprietatea exploataţiei agricole şi care a fost utilizatǎ în cadrul
acesteia; nu cuprinde şi suprafaţa datǎ, sub orice formǎ (în concesiune, în arendă etc.) şi care nu a fost
utilizatǎ de către exploataţia agricolă, urmărindu-se, astfel, evitarea dublei înregistrǎri a suprafeţelor, pe total
ţarǎ.

8.1.2. În arendă (Hectare)

Suprafața agricolă utilizată totală primită în arendă de către exploatația agricolă în schimbul unei chirii stabilite
în prealabil (în lichidități, în natură sau altfel) și pentru care există un contract de închiriere (scris sau verbal).
Suprafața agricolă utilizată este atribuită unei singure exploatații agricole. Dacă suprafața agricolă utilizată
este arendată de la mai multe exploatații agricole pe durata anului de referință, ea este în mod normal alocată
exploatației agricole cu care este asociată la data de referință a cercetării statistice sau celei care a utilizat-o
pe perioada cea mai lungă în cursul anului de referință.

8.1.3. Teren comun (Hectare)

Terenul utilizat în temeiul unor drepturi comune de una sau mai multe exploatații agricole utilizează aceeași
suprafață agricolă.

16
8.1.4.În parte sau alte moduri de deţinere (schimb temporar, asociere, concesiune etc.) (Hectare)
Suprafața agricolă utilizată totală luată în parte sau sub alte moduri de deținere

8.2 TOTAL SUPRAFAȚĂ AGRICOLĂ UTILIZATĂ A EXPLOATAȚIE AGRICOLE INCLUSIV CEA ÎN SERE
ȘI SOLARII (anul agricol 2019 - 2020)
Suprafaţa agricolă utilizată totală care este utilizată în cadrul exploataţiei agricole este formată din:
teren arabil, grădini familiale, păşuni şi fâneţe permanente, suprafața agricolă utilizată în sere și solarii,
indiferent de modul de deţinere.

ATENȚIE! Suprafața agricolă utilizată totală, inclusiv aceea în sere sau solarii, în funcție de modul de
deținere a acesteia, trebuie să fie egală cu suprafața agricolă utilizată totală din Capitolul 2, ”Modul
de utilizare a terenului (anul agricol 2019-2020)” .

17
 CAPITOLUL 2. MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI
(anul agricol 2019 - 2020)

9.1. Ce fel de cereale pentru boabe cultivați?

Cereale pentru boabe – suprafeţele cultivate cu cereale, care se recoltează la maturitate, pentru boabe,
indiferent de utilizarea finală a acestora: în alimentaţia umană, pentru furaje, materie primă pentru industrie
etc. (inclusiv pentru producerea de biocombustibil). Pentru această grupă de culturi se înregistrează şi
suprafeţele utilizate pentru producţia de sămânţă.

• Grâu comun şi spelt – grâu de toamnă şi de primăvară (comun și spelt).

• Grâu dur – grâu dur de toamnă şi de primăvară.

• Secară și amestecuri de cereale de iarnă – secară şi secară în amestec cu alte cereale semănate
toamna şi primăvara.
• Orz şi orzoaicǎ – orz şi orzoaică de toamnă şi de primăvară.
• Porumb boabe și amestecuri de porumb știuleți – porumb recoltat pentru boabe, ca semințe sau ca
amestec de porumb boabe cu știuleți.
• Triticale – tip de cereale rezultat din încrucișarea grâului cu secara, având calitățile de panificație ale
grâului și rezistența la frig, umiditate și secetă ale secarei.
• Sorg – destinat numai pentru producţia de boabe pentru consum. Sorgul pentru mături se
înregistrează la alte plante industriale.
• Orez – se includ toate culturile de orez.
• Alte cereale pentru boabe - cereale, semănate în culturi pure, recoltate la maturitate, pentru boabe,
şi care nu se înregistrează în altă parte: mei, porumb de floricele, hrişcă etc.
Nu se includ: Porumb recoltat verde, Cerealele recoltate verzi sau galbene, ca plante întregi, care sunt
utilizate ca furaje sau pentru producerea de energie regenerabilă, Porumb dulce pentru consum uman.

9.2. Ce fel de Leguminoase uscate și culturi proteice pentru boabe cultivați?

Leguminoase uscate şi culturi proteice recoltate la maturitate pentru boabe, indiferent de utilizarea finală a
acestora: în alimentaţia umană, pentru furaje, ca materie primă pentru industrie (inclusiv pentru producerea
de energie regenerabilă). Pentru această grupă de culturi se înregistrează şi suprafeţele utilizate pentru
producţia de sămânţă.
Nu se includ: culturile proteice recoltate verzi (păstăi) dacă sunt utilizate pentru consum uman, precum fasole
proaspătă sau mazăre proaspătă; culturile proteice recoltate verzi (nu uscate) dacă întreaga plantă este

18
recoltată verde și folosită pentru nutrețuri, energie regenerabilă sau alte scopuri. Pentru această grupă de
culturi se înregistrează şi suprafeţele utilizate pentru producţia de sămânţă.

• Mazǎre boabe – mazăre de câmp recoltată în stare uscată, pentru boabe, indiferent de utilizare.

• Fasole boabe – fasole boabe recoltată în stare uscată, pentru boabe, indiferent de utilizare.
• Lupin dulce - lupin dulce recoltat în stare uscată pentru boabe, indiferent de utilizare.
• Alte leguminoase pentru boabe – leguminoase pentru boabe, recoltate în stare uscată, cum ar fi:
linte, bob, năut boabe, măzăriche etc.
9.3. Ce fel de Plante industriale cultivați?
Plante care necesitǎ prelucrare industrialǎ, înainte de utilizarea finalǎ.
Nu se includ: semințe și răsaduri pentru culturi de fibre, cu excepția inului pentru fibre; semințe și răsaduri
pentru hamei; semințe și răsaduri pentru tutun; semințe și răsaduri pentru alte plante industriale care nu sunt
oleaginoase; cicoare pentru prelucrare; cicoare pentru salată

Plante pentru fibre – pentru această subgrupă nu se înregistrează și suprafețele utilizate pentru producția de
sămânță.
• In pentru fibre – in cultivat, în principal, pentru producția de fibre. Nu se includ: in pentru ulei; diferite
soiuri de in pentru consum uman.

• Cânepǎ pentru fibre – cânepă cultivată, în principal, pentru producția de fibre. Nu se includ: cânepa
pentru ulei; cânepa pentru ceai.
• Alte plante pentru fibre – alte plante, în principal, pentru conținutul lor de fibră, care nu au fost
menționate mai sus, cum ar fi: iută, abaca, sisal, chenaf etc.

Plante oleaginoase - pentru această subgrupă se înregistrează și suprafețele utilizate pentru producția de
sămânță.
• Floarea soarelui – recoltată sub formă de boabe uscate, pentru producția de ulei.

19
 • Rapiţǎ – rapiță și rapiță navetă recoltate sub formă de boabe uscate, pentru producția de ulei.
• Soia boabe – soia recoltată sub formă de boabe uscate, atât pentru producția de ulei, cât și pentru
utilizare ca plantă proteică.
• In pentru ulei – culturi de in pentru semințe, în special pentru producția de ulei, recoltate sub formă de
boabe uscate. Nu se include inul pentru fibre.
• Alte plante oleaginoase. Se includ: șofran; ricin; migdale de pământ; cânepă pentru ulei din
semințe de cânepă; muștar; arahide; mac; dovleci pentru ulei; semințe de susan. Nu se include
cânepă utilizată în alte scopuri decât pentru ulei.
Plante medicinale, aromatice şi condimente – plante destinate utilizării în scop farmaceutic, parfumerie sau
pentru consumul uman.
Tutun – tutun pentru frunze. Nu se înregistrează și suprafețele cultivate pentru sămânță.
Hamei – hamei recoltat pentru conuri. Nu se înregistrează și suprafețele cultivate pentru sămânță
Culturi energetice în teren arabil, care nu au mai fost menționate (utilizate pentru producerea de
biocombustibil sau alte surse de energie regenerabilă) – culturi energetice specifice, care nu sunt utilizate în
alte scopuri decât producția de energie (culturi energetice nealimentare) și cultivate pe teren arabil și care nu
au mai fost menționate la culturile anterioare.
Alte plante industriale – culturi care nu au fost menționate mai sus, inclusiv suprafețele cultivate pentru
producția de sămânță, cum ar fi: ștevia, miscanthus etc. Nu se includ: cicoare pentru prelucrare; crânguri în
sistem de rotație pe termen scurt; cicoare pentru salată.
9.4. Ce fel de Rădăcinoase (tuberculifere) cultivați ?
Rădăcinoase (tuberculifere) – plantele cultivate pentru rădăcini, tuberculi sau tulpină modificată.

• Cartofi (timpurii, semitimpurii şi de toamnă) - cartofi timpurii, semitimpurii şi de toamnă, inclusiv

suprafețele cultivate pentru producţia de sǎmânţǎ.

• Sfecla de zahăr- sfeclǎ cultivată atât pentru producerea zahărului, cât şi a alcoolului și pentru
producerea de energie regenerabilă. Nu se înregistrează și suprafeţele cultivate pentru producţia de
sămânţă.

• Altele – sfeclă furajeră și alte plante recoltate, în principal, pentru hrana animalelor, indiferent de
rădăcini sau tulpini și alte plante cultivate, în principal, pentru furaj, care nu au fost menționate în altă
parte. Nu se înregistrează și suprafețele cultivate pentru producția de sămânță.
9.5. Ce cultivați din grupa legume, pepeni și căpșuni, în câmp, sau în grădini pentru comercializare?
Legume proaspete, pepeni și căpșuni - suprafețele cultivate cu legume din toate speciile de crucifere,
legume pentru frunze și tulpini, legume cultivate pentru fructe, rădăcini, tuberculi și bulbi, leguminoase
proaspete, alte legume recoltate proaspete (nu uscate). Nu se includ: culturi care nu sunt destinate

20
consumului uman; rădăcinoase cultivate pentru furaje; plante proteice recoltate uscate; ciuperci cultivate;
grădini familiale; legume proaspete, pepeni și căpșuni cultivate în sere și solarii.

- În câmp – suprafețele cultivate cu legume proaspete, pepeni și căpșuni pe teren arabil, în rotație cu alte
culturi agricole.

- În grădini, pentru comercializare – suprafețele cultivate cu legume proaspete, pepeni și căpșuni pe teren
arabil, în rotație cu alte culturi horticole.

9.7. Ce fel de Plante de nutreț recoltate verzi cultivați?

Plante de nutreț recoltate verzi - suprafețele cultivate cu culturi recoltate „verzi” și destinate, în principal,
pentru hrana animalelor, furaje sau producții de energie regenerabilă, respectiv cereale, ierburi, culturi
leguminoase sau industriale și alte culturi în teren arabil recoltate și/sau utilizate „verzi”. Nu se includ: alte
culturi energetice; plante destinate exclusiv îngrășământului verde; rădăcinoase și vărzoase; pășuni
permanente.

• Pășuni și fânețe temporare – plante erbacee pentru pășunat, fân sau însilozare incluse ca parte a
unei rotații normale a culturilor, cu durata de cel puțin 1 an și, în general, de mai puțin de 5 ani,
semănate cu ierburi sau amestecuri de ierburi.
Nu se includ: sorg peren; plantele pentru îngrășământ verde; pășuni permanente.

• Leguminoase pentru nutreț (lucernă, trifoi, măzăriche și alte perene) – plante leguminoase recoltate
verzi ca plante întregi, în special pentru furaje. Sunt incluse amestecurile în care predomină
leguminoase și plante erbacee, recoltate verzi sau ca fân. Nu se includ: plante pentru îngrășământ
verde; lucernă recoltată pentru boabe; leguminoase recoltate pentru boabe.

• Porumb verde – porumbul cultivat, în principal, pentru însilozare (știuleți întregi, părți din plantă sau
plantă întreagă) care nu este recoltat pentru boabe. Se referă la porumbul recoltat ca o plantă întreagă,
cu un conținut de 65% până la 70% umiditate și când boabele nu au ajuns la maturitate. Această gamă

21
 de conținut de umiditate funcționează bine pentru furaje sau energie regenerabilă și pentru păstrarea
sa în silozuri.Nu se includ: porumb recoltat pentru boabe; amestec de porumb cu știuleți.

• Alte cereale recoltate verzi (nu se include porumbul) – toate speciile de cereale recoltate verzi, ca
plante întregi, utilizate ca furaje. Nu se includ: porumb verde; cereale recoltate ca boabe uscate;
plantele pentru îngrășământ verde.

• Alte plante recoltate verzi din teren arabil - alte culturi anuale sau multianuale destinate, în principal,
utilizării ca furaje și recoltate verzi. Se includ și culturile care nu au fost menționate în altă parte, în
cazul în care recolta principală a fost distrusă, dar se pot folosi, totuși, reziduurile. Nu se includ
plantele destinate producerii de îngrășământ verde.

9. Cultivați sau aveți următoarele?

(9.6) Flori și plante ornamentale (nu se includ pepinierele) Nu se includ: pepinierele; alte plante și semințe
foarte tinere; semințe și seminceri pentru flori; semințe și seminceri pentru legume; flori și plante ornamentale
(fără pepiniere) în sere și solarii. - În câmp – toate speciile de flori și de plante ornamentale cultivate în câmp.
Nu se înregistrează și suprafețele cultivate pentru producția de sămânță.
(9.8) Plante pentru producerea de seminţe şi seminceri, pentru comercializare - suprafețele cultivate cu
material semincer pentru rădăcinoase (cu excepția cartofilor și a altor plante în care rădăcinile sunt la fel de
bine utilizate pentru înmulțire), culturi furajere, ierburi, plante industriale (cu excepția semințelor oleaginoase)
și semințe și răsaduri de legume și flori.
Nu se includ: semințe și răsaduri de la culturile la care, în general, randamentul lor poate fi utilizat pentru
însămânțare (aceste culturi sunt înregistrate la grupa lor, nu aici); semințe și răsaduri pentru utilizarea nevoilor
proprii ale exploatației agricole; cereale, orez, leguminoase, cartofi, anghinare, semințe oleaginoase, semințe
de in, arbuști fructiferi
(9.9) Alte culturi în teren arabil - suprafețe cultivate cu alte culturi în teren arabil care nu sunt menționate
mai sus. Aici se pot include doar culturi cu importanță economică scăzută și trebuie să conțină numai culturi
care nu se regăsesc anterior. Acestea pot fi de ex. benzi pe margini de câmp cu flori diferite etc., dacă nu sunt
aceleași culturi ca pe terenul principal.
(9.10.) Teren arabil în repaus (ogor şi teren rǎmas neînsǎmânţat mai puţin de 5 ani) –
ATENTIE! nu trebuie confundat cu suprafaţa destinată culturilor succesive şi/ sau cu suprafaţa agricolă
neutilizată. Caracteristicile esenţiale ale acestui teren sunt că acesta nu a mai fost utilizat, în mod normal pe
întreaga perioadă a anului agricol, fiind lăsat să se refacă şi menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu.
Acest teren poate fi:
- fǎrǎ nicio culturǎ, cu vegetaţie naturalǎ crescută spontan, care poate fi utilizatǎ ca hranǎ pentru
animale, însămânţat exclusiv pentru producţia de îngrăşământ verde
Se includ: teren arabil în repaus pe o perioadă mai mică de 5 ani; teren arabil în repaus pe o perioadă
de 5 ani și mai mult dacă este un teren considerat ca fiind zonă ecologică.
Nu se includ: culturile succesive; terenuri care au fost plantate cu culturi permanente (de exemplu,
podgorii), arate și lăsate inactive pentru o perioadă de creștere, așteptând să fie plantate din nou cu culturi
permanente; pășuni și fânețe neutilizate pentru producție, eligibile pentru subvenții ; terenuri scoase din
producție mai mult de 5 ani, menținute în bune condiții agricole și de mediu; terenuri scoase din producție (nu
numai pentru odihnă) chiar din anul în care fermierul a declarat acest lucru (suprafață agricolă neutilizată);
terenuri arabile scoase din producție de mai mult de 5 ani și care nu sunt păstrate în bune condiții agricole și
de mediu.

22
9.11. TOTAL TEREN ARABIL (Hectare)
Teren arabil - suprafeţele care se ară în fiecare an sau la intervale mai mari de timp, conform unui sistem de
rotaţie a culturilor, în scopul cultivării plantelor anuale sau perene.

10. GRĂDINI FAMILIALE

Suprafaţa destinatǎ obţinerii produselor agricole, în principal pentru consumul propriu al membrilor exploataţiei
agricole fără personalitate juridică. Toate suprafeţele de pe care se obţin produse destinate, în mod regulat
vânzǎrii, fac obiectul altor rubrici, chiar dacǎ o parte din produse sunt consumate de cǎtre membrii exploataţiei
agricole. Caracteristici:--poate fi alcǎtuitǎ atât din teren arabil, cât şi din culturi permanente--are o suprafaţǎ
mai micǎ sau egală cu 15 ari (1500 m 2/ 0,15 ha) --dacă suprafaţa depăşeşte 15 ari, diferenţa de suprafaţă se
înregistrează la culturile respective. Nu se admit suprafeţe cu grădini familiale la exploatațiile agricole cu
personalitate juridică.
Atenție! Gradina familială nu trebuie confundată cu grădina de agrement sau curtea.

11. Utilizați următoarele categorii de pășuni și fânețe permanente?

Păşuni şi fâneţe permanente - suprafețele destinate în mod permanent, 5 ani sau mai mult, culturii de plante
furajere erbacee, culturi furajere sau energetice, fie că acestea sunt cultivate (semănate) sau naturale
(autoînsămânțate), care nu intră în sistemul de rotație a culturilor folosit de exploatația agricolă. Terenul poate
fi utilizat ca pășune, cosit pentru însilozare și fân sau utilizat pentru producția de energie din surse
regenerabile.

• Păşuni şi fâneţe care nu sunt pe terenuri accidentate – suprafețele cu pășuni permanente, pe

soluri de calitate bună sau medie, care pot fi utilizate, în mod normal, pentru pășunatul intensiv. Mai
pot fi utilizate pentru pășune, cosit pentru însilozare și fân sau utilizate pentru producția de energie din
surse regenerabile.
• Păşuni şi fâneţe pe terenuri accidentate – suprafețele cu pășuni permanente cu randament slab,
pe soluri, în general, sărace, de exemplu cele situate în zone accidentate și la altitudine mare, de
obicei neameliorate cu îngrășăminte, prin cultură, însămânțări sau drenaj, utilizate numai pentru
pășunatul extensiv.
• Păşuni şi fâneţe neutilizate pentru producţie, eligibile pentru subvenţii - suprafețele cu pășuni și
fânețe permanente care nu mai sunt utilizate pentru producție și care, în conformitate cu Regulamentul
nr.1307/2013, sunt menținute într-o stare ce le face potrivite pentru pășunat sau pentru cultivare fără
acțiuni pregătitoare, pe care se aplică alte metode și pe care nu se folosesc utilajele agricole obișnuite
și care sunt eligibile pentru sprijin financiar.

11.4. TOTAL PĂȘUNI ȘI FÂNEȚE PERMANENTE

Suprafața totală a pășunilor și fânețelor (Păşuni şi fâneţe care nu sunt pe terenuri accidentate + Păşuni şi
fâneţe pe terenuri accidentate + Păşuni şi fâneţe neutilizate pentru producţie, eligibile pentru subvenţii)

23
12.1. Ce Plantații pomicole cultivați?
Plantaţii pomicole

Pomi cu fructe semințoase – suprafețele ocupate de livezi de pomi cu fructe sămânțoase: Meri, Peri, Gutui,
Alte specii semințoase decât cele menţionate mai sus (smochini etc).

Pomi cu fructe sâmburoase – suprafețele ocupate de livezi de pomi cu fructe sâmburoase: Pruni, Caiși și
zarzări, Piersici și nectarine, Cireși și vișini, Alte specii sâmburoase decât cele menţionate mai sus (corcoduşi
etc).

Nucifere comestibile - suprafețele cultivate cu: nuci, alune, migdale, castane și alte specii înrudite. Nu se
includ plantațiile de arahide.

Arbuști fructiferi (zmeur, coacăz, alți arbuști fructiferi) – suprafețele cultivate cu toate speciile de coacăze
negre, coacăze roșii, zmeură sau afine. Nu se includ plantațiile sălbatice din speciile menționate și căpșunile.
12.2. Ce suprafețe viticole cultivați?

Plantații viticole – plantații de viță de vie.

Struguri de vin – plantații de viță de vie cultivate cu soiuri de struguri, în mod normal, pentru producția de
suc, de must și/ sau de vin.
• Cu denumire de origine protejată (DOP) - plantații de viță de vie cultivate cu soiuri de struguri, în
mod normal, pentru producția de vinuri cu DOP, care respectă: cerințele Regulamentului (CE) nr. 491/
2009 al Consiliului și normele naționale corespunzătoare.

• Cu indicație geografică protejată (IGP) - plantații de viță de vie cultivate cu soiuri de struguri, în mod
normal, pentru producția de vinuri cu IGP, care respectă: cerințele Regulamentului (CE) nr. 491/ 2009
al Consiliului și normele naționale corespunzătoare.
• Alte tipuri de vinuri - plantații de viță de vie cultivate cu soiuri de struguri, în mod normal, pentru
producția de alte vinuri decât cele menționate mai sus.

24
Struguri de masă – plantații de viță de vie cultivate cu soiuri de struguri, în mod normal, pentru producția de
struguri de masă în stare proaspătă.
Struguri pentru stafide - plantații de viță de vie cultivate cu soiuri de struguri, în mod normal, pentru producția
de stafide.
12.3. Pepiniere
Pepiniere - suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber și destinate replantării.

Se includ:
• Pepiniere viticole şi plantaţii port-altoi, pentru producerea materialului de înmulţire a viţei de vie,
adică a materialului săditor viticol; plantaţiile port-altoi reprezintă terenurile ocupate cu plantaţii
pentru producerea butaşilor port-altoi
• Pepiniere pomicole (pomi fructiferi), pentru producerea materialului săditor pomicol, în vederea
înfiinţării plantaţiilor de pomi fructiferi, destinat comercializării
• Pepiniere forestiere, producerea materialului săditor necesar împăduririi unor suprafeţe şi înfiinţării
unor perdele de protecţie (de exemplu: salcâmi, stejari etc.)
• Alte suprafeţe utilizate pentru producerea materialului săditor, care nu au mai fost menționate
anterior, de exemplu: pepiniere de arbuşti fructiferi (zmeur, coacăz, acriş, mur, afin, trandafiri de
dulceaţă etc.) şi pepiniere pentru plante ornamentale
Nu se includ:
• Pepiniere care nu se află pe suprafața agricolă utilizată
• Pepiniere din zonele împădurite, pentru cerințele proprii ale exploatației agricole
• Pepiniere în sere sau solarii

12.4. Alte culturi permanente, inclusiv cele pentru consum uman

Culturi permanente destinate consumului uman, care nu au fost menționate anterior și cultivate cu pomi
plantați pe suprafața agricolă utilizată pentru a fi folosiți ca pomi de Crăciun. Se includ: pomi de Crăciun, cum
ar fi pini sau brazi, plantați pentru uz comercial, pe suprafață agricolă utilizată; alte plante care pot fi utilizate
pentru împletit sau țesut (ratan, răchită etc.); trufe cultivate.
Nu se includ: alte culturi permanente în sere sau solarii; pomi de Crăciun crescuți în zone împădurite; duzi;
crânguri în sistem de rotație pe termen scurt.
12.4.1. din care: Pomi de Crăciun
Suprafețele cultivate cu pomi de Crăciun pentru comercializare, situate numai pe suprafața agricolă utilizată,
în afara suprafețelor împădurite.
12.5. TOTAL CULTURI PERMANENTE
Culturile permanente sunt culturile care ocupă solul pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp şi de la
care se obţin producţii mai mulţi ani la rând, culturi pe care nu se practică un sistem de rotaţie şi sunt altele
decât păşunile permanente.
13.SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ ÎN SERE SAU SOLARII
Suprafața agricolă utilizată în sere sau solarii reprezintă suprafețele cultivate cu culturi în sere sau solarii fixe
sau mobile (sticlă sau plastic rigid sau flexibil) pe tot parcursul sau pe o mare parte a ciclului vegetativ al
acestora

25
13.6. TOTAL SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ ÎN SERE SAU SOLARII
Suprafețele din această grupă se includ în suprafața agricolă utilizată a exploatației agricole

Suprafața Agricolă Utilizată în sere sau solarii cuprinde:

• Legume proaspete, inclusiv pepeni verzi și galbeni și căpșun
• Flori și plante ornamentale
• Alte culturi în teren arabil, cultivate în sere sau solarii
• Culturi permanente cultivate în sere sau solarii
• Alte suprafețe agricole utilizate, cultivate în sere sau solarii, care nu au mai fost menționate
anterior
14. TOTAL SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ

Teren arabil + grădini familiale + pășuni și fânețe permanente + culturi permanente + suprafața agricolă
utilizată în sere sau solarii.

15. ALTE SUPRAFEȚE

Alte suprafețe
Teren agricol neutilizat (terenuri agricole care nu mai sunt exploatate din motive economice, sociale sau din
alte motive și care nu se mai folosesc în sistemul de rotație a culturilor), de zone împădurite și de alte terenuri
ocupate de clădiri, curți de ferme, drumuri, iazuri, cariere, terenuri aride, stânci etc.).

Suprafață agricolă neutilizată – suprafețele care au fost utilizate anterior în scopuri agricole, dar care, în
timpul anului de referință agricol pentru recensământ, nu mai sunt lucrate și nu mai participă la sistemul de
rotație a culturilor, adică terenuri care nu sunt destinate niciunei utilizări agricole. Aceste terenuri ar putea fi
redate culturii cu ajutorul mijloacelor disponibile în mod normal într- o exploatație agricolă. Diferența față de
terenul arabil aflat în repaus este că această suprafață neutilizată nu este considerată de către fermier ca
făcând parte din rotația culturilor.
Nu se includ:•Grădini de agrement, parcuri și peluze•Teren arabil în repaus•Teren arabil menținut în
bune condiții agricole și de mediu•Pășuni permanente care nu mai sunt utilizate pentru producție, dar sunt
eligibile pentru subvenții

Suprafață împădurită – suprafețele acoperite cu copaci sau arbuști, inclusiv plantații de plopi și alți pomi
similari, în interiorul sau în afara pădurii și pepinierele forestiere cultivate pe teren împădurit pentru necesitățile
proprii ale exploatației agricole, precum și infrastructuri forestiere (drumuri forestiere, depozite pentru
cherestea etc.).
Crânguri în sistem de rotație pe termen scurt - zone împădurite, gestionate în scopul cultivării plantelor de
pădure, în cazul în care perioada de rotație este de 20 de ani sau mai puțin. Perioada de rotație este timpul

26
dintre prima semănare/ plantare a copacilor și recoltarea produsului final, în cazul în care recoltarea nu include
acțiuni normale de gestionare, cum ar fi rărirea.
Suprafețe ocupate de clădiri, curți, drumuri, iazuri – parte din suprafața totală deținută de către exploatația
agricolă: terenuri ocupate de clădiri (cu excepția celor utilizate pentru cultivarea ciupercilor), curți de ferme,
drumuri, iazuri, cariere, terenuri aride sau stânci.
16. SUPRAFAȚA TOTALĂ A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE
Suprafața totală a exploatației agricole= Suprafața Agricolă Utilizată Total+Alte suprafețe

17. CIUPERCĂRII (metri pătrați)

Ciupercăriile (metri pătrați) reprezintă suprafețele cultivate cu ciuperci în clădiri care au fost construite special
sau adaptate, precum și în spații subterane, peșteri și pivnițe. Nu se includ suprafețele cu ciuperci sălbatice și
culturile de trufe.
18. SUPRAFAȚA AMENAJATĂ PENTRU IRIGAT
Suprafață amenajată pentru irigat – parte din suprafața agricolă utilizată totală, care putea fi irigată în anul
agricol de referință, folosind echipamentele și cantitatea de apă disponibile, în mod normal, în cadrul
exploatației agricole. Nu se includ suprafețele din sere sau solarii și grădinile familiale.

27
CAPITOLUL 3. EFECTIVE DE ANIMALE (la 31 decembrie 2020)
Exploatația agricolă deține efective de animale?
Se înregistrează efectivele de animale domestice pentru producţie, reproducere, îngrăşare/ vânzare, de
muncă, existente la momentul de referinţǎ (31 decembrie 2020) Se includ:
• Animale în proprietatea sau managementul exploatației agricole
• Animale care nu sunt în proprietatea exploatației agricole și care se află pe terenul acesteia, dar aparțin unei
întreprinderi neagricole (abatoare, fabrică de furaje, etc)
Efectivele de animale migratoare (care sunt în transhumanță) sunt considerate exploatații independente.
ATENȚIE! Nu se includ: Animale de companie care nu generează venituri, Animale în tranzit, Animale care
aparțin altei exploatații agricole, Animale din acvacultură

19. Aveți bovine?

Bovine (taurine şi bubaline) - speciile de taurine (Bos taurus) și bivolițe (Bubalus bubalus).
Bovine sub 1 an - bovine, masculi și femele, sub un an.

Bovine între 1 an şi mai puțin de 2 ani - bovine în vârstă de cel puțin un an, dar mai puțin de doi ani.
Masculi - tineretul bovin, destinat creşterii şi îngrăşării, în vederea sacrificării, după atingerea greutăţii de
sacrificare.

Juninci - destinate reproducerii, care se află în perioada de creştere şi dezvoltare, precum şi în perioada de
montă, până la stabilirea gestaţiei.
Bovine de 2 ani şi peste
Masculi - tineretul mascul care a depăşit vârsta de 2 ani şi este destinat creşterii şi îngrăşării, în vederea
sacrificării; de asemenea, sunt înregistraţi şi taurii şi bivolii reformaţi.
Femele
Juninci – bovine, femele care nu au avut nicio fătare și care au fost diagnosticate ca gestante.
Vaci - bovine (taurine si bubaline), femele, în vârstă de cel puțin doi ani, care au fătat.
- Pentru lapte - bovine (taurine si bubaline), femele, care au fătat (inclusiv cele sub doi ani)
și care, datorită rasei sau unor calități speciale, sunt crescute exclusiv sau în mod principal
pentru producția de lapte pentru consum uman sau pentru prelucrare în vederea obținerii
de produse lactate.
• Vaci (taurine)
• Bivolițe
- Altele decât cele pentru lapte – bovine, femele, care au fătat (inclusiv cele sub doi ani) și
care, datorită rasei sau unor calități speciale, sunt crescute exclusiv sau în mod principal
pentru reproducere și al căror lapte nu este destinat consumului uman, sau prelucrării în
vederea obținerii de produse lactate.
• Vaci (taurine)
• Bivolițe
19.4. TOTAL BOVINE

28
20. OVINE
20.1.Oi fătătoare și mioare montate (Capete)
Oi fătătoare și mioare montate - oi și mioare, pentru reproducere, indiferent dacă sunt destinate producției de
lapte sau de carne.

20.2. Alte ovine (Capete)

Alte ovine – ovine, altele decât cele pentru reproducere. Se includ: berbeci; miei masculi de sub 12 luni; mioare,
cu excepția celor pentru reproducere, de sub 12 luni; ovine femele care nu au fost împerecheate.

20.3. TOTAL OVINE

21.1. Capre și tineret femel montat (Capete)
Capre și tineret femel montat - femelele care au fătat cel puţin o dată, precum şi tineretul femel mai mare de
1 an destinat reproducerii și care a fost montat.

21.2. Alte caprine (Capete)

21.3. TOTAL CAPRINE
Alte caprine – caprine, altele decât cele pentru reproducere.Se includ: caprinele mascule de reproducție; iezii
masculi de sub 12 luni; iezii femele de sub 12 luni care nu au fost montate; caprine femele care nu au fost
montate.

22. Aveți porcine?

Porcine – toate animalele domestice din specia Sus scrofa domesticus .

• Purcei, cu greutatea animalului viu sub 20 kg - purceii fătaţi, masculi şi femele, aflaţi în maternitate,
precum şi tineretul aflat în creştere.

29
 • Scroafe și scrofițe pentru reproducere, cu greutatea animalului viu de 50 kg și peste – porcine
femele cu o greutate de 50 de kg și mai mult a animalului viu destinate reproducerii, indiferent dacă
sunt gestante sau nu.
• Alte porcine Se includ: porcine, masculi și femele, cu o greutate în viu între 20 de kg și 50 de kg;
porcine pentru îngrășat, inclusiv scroafe, cu o greutate în viu de 50 de kg și peste, chiar îngrășați
înainte de sacrificarea lor; porcine pentru reproducere cu o greutate în viu de 50 de kg și peste.
ATENȚIE! Nu se includ porcii sălbatici și hibrizi.
22.4. TOTAL PORCINE

23. Aveți păsări?

Păsări - se referă la păsările domestice, de exemplu găini și pui, rațe, gâște, struți și alte păsări de curte care
nu sunt menționate în altă parte, de exemplu prepelițe, fazani, bibilici și porumbei.
ATENȚIE! Nu se includ păsările crescute în captivitate în scopul vânătorii și nu pentru producția de carne și/
sau ouă.
• Pui, găini, cocoși pentru carne – păsări din specia Gallus gallus destinaţi producţiei de carne. Nu se
includ puii mici, găinile ouătoare şi reformate.

• Găini ouătoare – păsările din speciile Gallus gallus care au ajuns la maturitate și sunt crescute pentru
producerea de ouă.
• Alte păsări: Curcani – animalele din genul Meleagris
• Rațe – animalele domestice din genul Anas și speciile Cairina moschata,
• Gâște – animalele domestice din specia Anser anser domesticus,
• Struți – animalele domestice Struthio camelus,
• Altele care nu au mai fost menționate (prepelițe, bibilici, porumbei, fazani etc.)
23.4. TOTAL PĂSĂRI

24. IEPURI -femele pentru reproducere (capete)

Iepuri de casă – femele pentru reproducere - femele destinate pentru reproducerea de iepuri pentru carne,
care au fătat deja.
25. ANIMALE DE BLANĂ
Animale de blană - animale crescute în exploatația agricolă, pentru producția de blană, cum ar fi: nurcă, dihor,
vulpe, câine enot sau șinșila.
26. FAMILII DE ALBINE (Număr)
Familii de albine - numărul de familii de albine destinate producţiei de miere.
27. ALTE ANIMALE, care nu au mai fost menționate
Alte animale, care nu au fost menționate - hamsteri, cobai, iepuri pentru blană etc., crescute pentru
reproducere şi comercializare. Nu se includ iepurii care sunt utilizați pentru producția de carne.

30
 CAPITOLUL 4. ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE
(la 31 decembrie 2020)
Locurile din adăposturile pentru bovine, porcine și păsări. Termenul „locuri” se referă la numărul obișnuit de
animale prezente în adăposturi în cursul anului 2020. Aceasta înseamnă că numărul de animale trebuie
corectat la momentul de referință în cazul în care condițiile nu sunt normale (suprapopulare, subpopulare,
golire în scopuri sanitare, sisteme speciale de producție etc). Se înregistrează exclusiv locurile din adăposturile
aflate în uz în cursul perioadei de referință. Se înregistrează, de asemenea, numărul de locuri din adăposturile
de animale care au fost temporar libere în cursul perioadei de referință.
Adăposturi pentru animale - capacităţile standard utilizate (număr de locuri) a adăposturilor, la momentul
de referinţă.

28.1. Bovine (taurine și bubaline)

28.2. Vaci pentru lapte – numărul mediu de vaci pentru lapte din cursul anului 2020.

Stabulație în sistem legat (tulbureală) - staule cu restrângerea mișcării și sistem de gestionare a dejecțiilor
lichide.

Stabulație în sistem legat (dejecții solide) - staule cu restrângerea mișcării și sistem de gestionare a
dejecțiilor solide
Stabulație în sistem liber (tulbureală) - stabulație liberă/ adăposturi compartimentate cu sistem de
gestionare a dejecțiilor lichide.
Stabulație în sistem liber (dejecții solide) - stabulație liberă/ adăposturi compartimentate cu sistem de
gestionare a dejecțiilor solide.
Alt tip de stabulație (tulbureală) - alte tipuri de adăposturi, care nu au fost menționate în altă parte, cu sistem
de gestionare a dejecțiilor lichide.
Alt tip de stabulație (dejecții solide) - alte tipuri de adăposturi, care nu au fost menționate în altă parte, cu
sistem de gestionare a dejecțiilor solide.
Stabulație liberă permanentă – numai în aer liber.
Parțial în aer liber, la pășunat

31
Cu acces la spații pentru mișcare - prezența sau nu a spațiilor pentru mișcare destinate vacilor pentru lapte;

Alte bovine - numărul mediu de animale din specia bovine din cursul anului 2020.

Stabulație în sistem legat (tulbureală) - staule cu restrângerea mișcării și sistem de gestionare a dejecțiilor
lichide.

Stabulație în sistem legat (dejecții solide) - staule cu restrângerea mișcării și sistem de gestionare a
dejecțiilor solide.
Stabulație în sistem liber (tulbureală) - stabulație liberă/ adăposturi compartimentate cu sistem de
gestionare a dejecțiilor lichide.
Stabulație în sistem liber (dejecții solide) - stabulație liberă/ adăposturi compartimentate cu sistem de
gestionare a dejecțiilor solide.
Alt tip de stabulație (tulbureală) - alte tipuri de adăposturi, care nu au fost menționate în altă parte, cu sistem
de gestionare a dejecțiilor lichide.
Alt tip de stabulație (dejecții solide) - alte tipuri de adăposturi, care nu au fost menționate în altă parte, cu
sistem de gestionare a dejecțiilor solide.
Stabulație liberă permanentă - doar în aer liber.
Parțial în aer liber, la pășunat – se înscrie numărul de luni pe an petrecute în aer liber, la păscut.
Cu acces la spații pentru mișcare - prezența sau nu a spațiilor pentru mișcare destinate altor bovine; se
înscrie câmpul corespunzător răspunsului da sau nu.

28.2. Porcine

Scroafe și scrofițe pentru reproducere - numărul mediu de scroafe și scrofițe pentru reproducere din cursul
anului 2020.
Pentru câmpurile de mai jos (28.2.1.1. – 28.2.1.6.), se înscrie numărul de locuri existente pentru specia de
animale specificată.

32
Cu podele acoperite complet cu grătare - adăposturi cu podele acoperite integral cu grătare.

Cu podele acoperite parțial cu grătare - adăposturi cu podele acoperite parțial cu grătare.

Cu podele dure (nu se includ podelele adânci) - adăposturi cu podele solide, cu excepția celor cu litieră
profundă.
Podele cu toată suprafața adâncă - adăposturi cu litieră profundă.
Alte tipuri de adăposturi – care nu au fost menționate.
În spațiu liber - în aer liber.
În spațiu liber – se înscrie numărul de luni pe an petrecute de scroafele și scrofițele pentru reproducere în
aer liber, la păscut.
Alte porcine - numărul mediu de alte porcine din cursul anului 2020.
Pentru câmpurile de mai jos (28.2.2.1. – 28.2.2.6.), se înscrie numărul de locuri existente pentru specia
de animale specificată.

Cu podele acoperite complet cu grătare - adăposturi cu podele acoperite integral cu grătare.

Cu podele acoperite parțial cu grătare - adăposturi cu podele acoperite parțial cu grătare.

Cu podele dure (nu se includ podelele adânci) - adăposturi cu podele solide, cu excepția celor cu litieră
profundă.
Podele cu toată suprafața adâncă - adăposturi cu litieră profundă.
Alte tipuri de adăposturi – care nu au fost menționate.
În spațiu liber - în aer liber.
În spațiu liber – se înscrie numărul de luni pe an petrecute de alte porcine în aer liber, la păscut.

28.3. Păsări
Găini ouătoare - numărul mediu de găini ouătoare din cursul anului 2020.
Pentru câmpurile de mai jos (28.3.1.1. – 28.3.1.7.), se înscrie numărul de locuri existente pentru specia de
animale specificată.

33
Pe așternuturi (paie, rumeguș etc.) - adăposturi cu litieră profundă.

În baterii simple (fără gunoi) – voliere.

În baterii, cu centură pentru găinaț - baterii cu bandă rulantă pentru găinaț.
În baterii cu fose - baterii cu gropi adânci.
În baterii supraetajate - baterii înălțate.
Alte tipuri de adăposturi – care nu au fost menționate anterior.
Pe suprafețe deschise (în libertate) - în aer liber.

34
 CAPITOLUL 5. UTILIZAREA DE NUTRIENȚI ȘI GESTIONAREA
DEJECȚIILOR ANIMALIERE (anul calendaristic 2020)

29.1. Total suprafața agricolă utilizată fertilizată cu îngrășăminte chimice (Hectare)

Suprafața agricolă utilizată fertilizată cu îngrășăminte chimice - suprafețele care au fost fertilizate cu
îngrășăminte chimice. Se includ îngrășămintele minerale naturale utilizate în agricultura ecologică.

29.2. Total suprafața agricolă utilizată fertilizată cu gunoi de grajd (Hectare)

Suprafața agricolă utilizată fertilizată cu gunoi de grajd - suprafețele care au fost fertilizate cu gunoi de grajd
de la animale.
29.3.1.Tulbureală/dejecții animaliere lichide importate de către exploatația agricolă (metri cubi)
Tulbureală/ dejecții animaliere lichide - gunoiul de grajd lichid - Importate de către exploatația agricolă - gunoiul
de grajd lichid (volum) importat de către exploatația agricolă, pentru utilizarea ca îngrășământ sau destinat
prelucrării industriale, cumpărat sau schimbat gratuit. Se include și gunoiul de grajd destinat producerii de
energie care, ulterior, va fi reutilizată în agricultură.
29.3.2. Tulbureală/dejecții animaliere lichide exportate de către exploatația agricolă (Metri cubi)
Tulbureală/ dejecții animaliere lichide - gunoiul de grajd lichid- Exportate de către exploatația agricolă - gunoiul
de grajd lichid (volum) exportat de către exploatația agricolă, pentru utilizarea ca îngrășământ sau destinat
prelucrării industriale, care a fost vândut sau schimbat gratuit. Se include și gunoiul de grajd destinat producerii
de energie care, ulterior, va fi reutilizată în agricultură.
29.4.1.Dejecții animaliere solide importate de către exploatația agricolă (Tone)
Dejecții animaliere solide - gunoiul de grajd solid. Importate de către exploatația agricolă - gunoiul de grajd
solid (cantitate) importat de către exploatația agricolă, pentru utilizarea ca îngrășământ sau destinat prelucrării
industriale, care a fost cumpărat sau schimbat gratuit. Se include și gunoiul de grajd destinat producerii de
energie care, ulterior, va fi reutilizată în agricultură.
29.4.2. Dejecții animaliere solide exportate de către exploatația agricolă (Tone)
Dejecții animaliere solide - gunoiul de grajd solid- Exportate de către exploatația agricolă - gunoiul de grajd
solid (cantitate) exportat de către exploatația agricolă, pentru utilizarea ca îngrășământ sau destinat prelucrării
industriale, care a fost vândut sau schimbat gratuit. Se include și gunoiul de grajd destinat producerii de energie
care, ulterior, va fi reutilizată în agricultură.
29.5. Îngrășăminte organice, îngrășăminte pe bază de deșeuri și alte tipuri (Tone)
Îngrășăminte organice, îngrășăminte pe bază de deșeuri și alte tipuri - cantitatea, exprimată în tone, de
îngrășăminte organice și îngrășăminte bazate pe deșeuri, altele decât dejecțiile animaliere, utilizate în
exploatația agricolă în scopuri agricole.
30.1. Tehnici de aplicare fără încorporare
Tehnici de aplicare -fără încorporare - procent din îngrășământul total aplicat în cazul căruia nu s-a efectuat
nicio încorporare în sol sau a cărui încorporare nu s-a realizat în termen de 24 de ore de la împrăștiere.

35
30.2. Tehnici de aplicare cu încorporare în termen de 4 ore
Tehnici de aplicare - Încorporare în termen de 4 ore - procent din îngrășământul total aplicat care a fost
încorporat mecanic în sol în termen de 4 ore de la aplicare.

30.3. Tehnici de aplicare cu încorporare după 4 ore

Tehnici de aplicare - Încorporare după 4 ore - procent din îngrășământul total aplicat care a fost încorporat
mecanic în sol într-un termen cuprins între 4 și 24 de ore de la aplicare.
30.4. Tehnici de aplicare în fâșii, prin rampă orizontală cu furtunuri
Tehnici de aplicare - Încorporare după 4 ore - procent din îngrășământul total aplicat care a fost încorporat
mecanic în sol într-un termen cuprins între 4 și 24 de ore de la aplicare.
30.5. Tehnici de aplicare în fâșii, prin rampă orizontală cu duze de stropire la înâlțime mică
Tehnici de aplicare - În fâșii, prin rampă orizontală cu duze de stropire la înălțime mică – procent din dejecțiile
animaliere lichide aplicate cu ajutorul unei rampe orizontale cu duze de stropire la înălțime mică.
30.6. Tehnici de aplicare prin injectare de suprafață sau brazdă deschisă
Tehnici de aplicare -Prin injectare de suprafață sau brazdă deschisă - procent din dejecțiile lichide aplicate în
brazde de suprafață (în general, cu adâncime de aproximativ 50 mm), indiferent dacă brazdele sunt lăsate
deschise sau sunt închise după aplicare.
30.7. Tehnici de aplicare prin injectare de adâncime sau brazdă închisă
Tehnici de aplicare - Prin injectare de adâncime sau brazdă închisă - procent din dejecțiile lichide aplicate în
brazde de adâncime (în general, cu adâncime de aproximativ 150 mm), care sunt închise după aplicare.
Atenție! Tehnicile de aplicare se corelează cu suprafața agricolă utilizată fertilizată cu gunoi de grajd
STOCAREA DEJECȚIILOR ANIMALIERE
31.1. Dejecții solide în grămezi
Dejecții solide în grămezi - procent din dejecții animaliere stocate în grămezi sau stive în spații neizolate sau
în spații izolate în aer liber, în mod normal pe o durată de mai multe luni.

31.2. Dejecții în stive de compost

Dejecții în stive de compost - procent din dejecții animaliere stocate în stive de compost izolate, care sunt
aerate și/sau amestecate.

31.3. Dejecții în gropi, sub podeaua adăpostului animalelor

Dejecții în gropi, sub podeaua adăpostului animalelor - procent din dejecții animaliere stocate cu o cantitate
redusă de apă adăugată sau fără apă adăugată, în general dedesubtul podelei acoperite cu grătare dintr-un
adăpost pentru animale închis, de obicei pe perioade mai mici de un an.
31.4. Dejecții în sisteme de litieră profundă
Dejecții în sisteme de litieră profundă - procent din dejecții animaliere care se acumulează pe durata unui ciclu
de producție, acesta putând dura până la 6 sau 12 luni.
31.5. Dejecții lichide în rezervoare neacoperite
Dejecții lichide în rezervoare neacoperite - procent din dejecții animaliere stocate în tancuri sau iazuri
neacoperite, de obicei pe perioade mai mici de un an.
31.6. Dejecții lichide în rezervoare acoperite cu material permeabil
Dejecții lichide în rezervoare acoperite cu material permeabil - procent din dejecții animaliere stocate în tancuri
sau iazuri, de obicei pe perioade mai mici de un an, fiind acoperite cu un capac permeabil (de exemplu, din
lut, paie sau crustă naturală).

36
31.7. Dejecții lichide în rezervoare acoperite cu material impermeabil
Dejecții lichide în rezervoare acoperite cu material impermeabil - procent din dejecții animaliere stocate în
tancuri sau iazuri, de obicei pe perioade mai mici de un an, fiind acoperite cu un capac impermeabil (de
exemplu, polietilenă cu densitate ridicată sau capace cu presiune negativă)
31.9. Dejecții animaliere care se utilizează zilnic
Dejecții animaliere care se utilizează zilnic - procent din dejecții animaliere care este extras în mod curent
dintr-o instalație izolată și este aplicat pe terenuri cultivate sau pe pășuni în termen de 24 de ore de la excretare
31.10. Stocare dejecții solide în stive de compost (Număr de luni)
Stocare dejecții solide în stive de compost - numărul de luni pe durata cărora dejecțiile animaliere solide pot fi
stocate în stive de compost izolate.
31.11. Stocare dejecții în gropi, sub podeaua adăpostului animalelor (Număr de luni)
Stocare dejecții în gropi, sub podeaua adăpostului animalelor - numărul de luni pe durata cărora gropile pentru
dejecții animaliere de la fermă pot păstra dejecțiile animaliere.

31.12. Stocare dejecții în sisteme de litieră profundă (Număr de luni)

Stocare dejecții în sisteme de litieră profundă - numărul de luni pe durata cărora dejecțiile animaliere pot fi
stocate în sistemele de litieră profundă.
31.13. Stocare tulbureală/dejecții lichide în rezervoare
Stocare tulbureală/ dejecții lichide în rezervoare - numărul de luni pe durata cărora dejecțiile animaliere pot fi
stocate în depozite de dejecții animaliere lichide, indiferent de acoperitoare.
31.14. Alte moduri de stocare (Număr de luni)
Alte moduri de stocare - numărul de luni pe durata cărora dejecțiile animaliere (indiferent dacă sunt solide sau
lichide) pot fi stocate în alte instalații neclasificate în altă parte.

37
 CAPITOLUL 6. AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ
32.1. Suprafața agricolă utilizată certificată ecologic (Hectare)
Exploatația agricolă realizează o producție care corespunde unor practici agricole în conformitate cu anumite
standarde stabilite și norme specificate în Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al
Consiliului și în normele naționale corespunzătoare de punere în aplicare privind producția
ecologică.Suprafața agricolă utilizată certificată ecologic
- suprafețele pe care metoda de producție aplicată respectă pe deplin principiile producției ecologice la nivel
de exploatație agricolă, stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului
și în normele naționale corespunzătoare de punere în aplicare privind producția ecologică.

32.2. Suprafața agricolă utilizată aflată în conversie (Hectare)

Suprafața agricolă utilizată aflată în conversie - suprafețele pe care sunt aplicate metode de producție
ecologică în decursul tranziției la producția ecologică, într-o perioadă dată („perioada de conversie”), stabilite
prin Regulamentul (UE) 2018/848 și în normele naționale de punere în aplicare corespunzătoare privind
certificarea producției ecologice.

32.3.Teren arabil
Aceleași precizări metodologice în ceea ce privește indicatorul ”teren arabil”, cu amendamentul că aici este
vorba despre terenul arabil pe care se aplică metode de producție ecologică, aceasta fiind atât certificat
ecologic, cât și aflat în perioada de conversie.

38
Sector animalier
Sector animalier (la 31 decembrie 2020) - efectivele de animale crescute în conformitate cu metodele de
producție agricolă ecologică sau aflate în procesul de conversie, specificate în Regulamentul (UE) 2018/848
și în normele naționale corespunzătoare pentru producția ecologică.

Bovine (taurine și bubaline)

Vaci pentru lapte

Vaci, altele decât cele pentru lapte

Bivolițe - se marchează căsuţa corespunzătoare răspunsului da sau nu.

Ovine

Caprine
Porcine
Păsări
Pui pentru carne
Găini ouătoare
Familii de albine

34. EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ PARTICIPĂ LA ALTE SCHEME DE CERTIFICARE REFERITOARE LA

MEDIU, ALTELE DECÂT AGRICULTURA ECOLOGICĂ
Exploatația agricolă participă la alte scheme de certificare referitoare la mediu, altele decât agricultura
ecologică – participarea sau nu a exploatației agricole la scheme de certificare de mediu naționale sau
regionale, precum cele menționate la Art. 43

39
 CAPITOLUL 7. PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN AGRICULTURĂ
(anul agricol 2019 - 2020)
35.1. Înregistrați toți membrii exploatației agricole fără personalitate juridică
Se înregistrează fiecare membru al exploatației agricole fară personalitate juridică, cu vârsta de cel puțin 15
ani împliniți, care a desfășurat activități agricole în cadrul exploatației agricole, în anul agricol de referință.
Dacǎ o persoanǎ a îndeplinit roluri multiple în cadrul exploataţiei agricole individuale, fie cǎ este vorba de
soţul/ soţia capului exploataţiei agricole individuale sau alt membru al exploataţiei agricole individuale, care
poate fi, în acelaşi timp, şi şef al exploataţiei, se completează o singură dată

35.1. Șeful exploatației agricole face parte dintre membrii exploatației agricole fără personalitate
juridică?
Şeful exploataţiei agricole - persoană fizicǎ care are responsabilitatea de a conduce activitatea zilnicǎ
financiarǎ şi de producţie a exploataţiei agricole. Acesta este, în general, dar nu întotdeauna, aceeaşi
persoanǎ cu capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică. În cazurile în care capul exploataţiei agricole
fără personalitate juridică nu este şi şef al acesteia, înseamnă că a fost desemnată o altǎ persoanǎ pentru
administrarea exploataţiei agricole. Aceastǎ persoanǎ ar putea fi, de exemplu, un membru al familiei sale sau
poate fi şi o altǎ persoanǎ angajată
35.1.1. Șeful exploatației agricole

35.1.2. Care este gradul de rudenie față de capul exploatației agricole

40
35.1.3. Sex
35.1.4. Anul nașterii pentru capul exploatației agricole
Anul nașterii se completează obligatoriu pentru capul exploatației agricole fără personalitate juridică, indiferent
dacă este sau nu și șeful acesteia. În cazul în care, capul exploatației agricole individuale fără personalitate
juridică este și șeful acesteia, anul nașterii se va reînregistra la secțiunea corespunzătoare șefului exploatației
agricole.

35.1.5. Numărul de zile lucrate în cadrul exploatației agricole proprii (în echivalent 8 ore/zi)
O zi lucratǎ în cadrul exploataţiei agricole, în echivalent 8 ore/ zi, reprezintǎ munca prestatǎ pentru o perioadǎ
de minim 8 ore (numărul zilelor lucrate în agricultură reprezintă transformarea în echivalent minim 8 ore/ zi).
Dacǎ ziua de lucru, în exploataţia agricolă, este mai micǎ de 8 ore, se face transformarea în zi lucratǎ în
echivalent 8 ore/ zi. Dacǎ ziua lucratǎ este mai mare de 8 ore, nu se face nicio transformare.

ATENȚIE! În cazul în care persoana intervievatǎ nu poate furniza, în mod precis, aceastǎ informaţie,
recenzorul trebuie să formuleze întrebări ajutătoare:- se încearcǎ sǎ se obţinǎ perioada în care a lucrat în
exploataţia agricolă şi numărul mediu de ore lucrate pe zi.

35.1.6. Alte activități aducătoare de venituri

Alte activităţi aducătoare de venituri - activităţi care s-au desfăşurat în schimbul acordării unei remuneraţii
(salariu, câştig bănesc, profit sau alt tip de plată, inclusiv plata în bunuri, conform activităţii prestate), altele
decât activităţile agricole care au fost desfăşurate în cadrul exploataţiei agricole. Se includ şi activităţile
agricole care au fost desfăşurate de către o persoană a unei exploataţii agricole în beneficiul altei exploataţii
agricole.
Activităţile neagricole secundare şi neseparabile aducătoare de venituri sunt excluse, acestea fiind incluse în
activitatea agricolă (de exemplu: producerea untului).Toate activităţile aducătoare de venituri, altele decât cele
agricole, desfăşurate de către capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică şi membrii familiei acestuia,
ca ocupaţie principală sau secundară, sunt înregistrate aici

41
35.1.7. Alte activități aducătoare de venituri, legate direct de exploatația agricolă
Alte activităţi aducătoare de venituri/ legate direct de exploataţia agricolă - se marchează câmpul
corespunzător, pentru fiecare membru al exploataţiei agricole fără personalitate juridică. Activităţile aducătoare
de venituri direct legate de exploataţia agricolă sunt cele care au fost desfăşurate în cadrul exploataţiei agricole
sau pentru o altă exploataţie agricolă (inclusiv activităţi agricole), precum şi activităţile contractuale care au
fost desfăşurate pentru o unitate neagricolă.
Aceste activităţi sunt menţionate la Capitolul 8, punctul 39. Dacă există un câmp marcat la această variabilă,
atunci, în mod obligatoriu, la Capitolul 8 „Alte activităţi aducătoare de venituri”, trebuie să fie marcată cel puţin
o activitate

35.1.8. Alte activități aducătoare de venituri nelegate direct de exploatația agricolă

Alte activităţi aducătoare de venituri/ nelegate direct de exploataţia agricolă” se marchează câmpul
corespunzător, pentru fiecare membru al exploataţiei agricole fără personalitate juridică.
Activităţile aducătoare de venituri care nu sunt direct legate de exploataţia agricolă sunt activităţile care au fost
desfăşurate în cadrul exploataţiei agricole respective sau în afara acesteia, altele decât activităţile agricole şi
decât alte activităţi aducătoare de venituri direct legate de exploataţia agricolă menţionate în Capitolul 8.
Pentru aceeași persoană nu pot fi marcate ambele câmpuri ”ca ocupație principală” și ”ca ocupație secundară”;
la fel pentru câmpurile ”legate direct...” și ”nelegate direct”

35.2. TOTAL NUMĂR DE ZILE LUCRATE

Total numǎr de zile lucrate - suma numǎrului de zile lucrate de către toţi membrii exploataţiei agricole fără
personalitate juridică.

35.3. PLAN DE SIGURANȚĂ A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE

Plan de siguranță a exploatației agricole – existența sau nu a unui plan de siguranță a exploatației agricole,
dacă în cadrul exploatației agricole au fost efectuate o serie de evaluări a riscurilor la locul de muncă cu scopul
de a reduce pericole posibile și a fost încheiat un document scris în acest sens. Se marchează câmpul
corespunzător răspunsului da sau nu.

36. Care este numărul total de persoane angajate permanent?

Salariați și alte categorii de persoane care au lucrat în exploatația agricolă - persoanele care au lucrat şi au
fost retribuite, fie în exploataţia agricolǎ fără personalitate juridică, fie într-o exploatație agricolă cu
personalitate juridicǎ care a desfăşurat activităţi agricole. Exploatațiile agricole cu personalitate juridică, a căror
activitate principală nu este agricultura, înregistrează numai persoanele care au desfăşurat activităţi agricole:
şeful exploataţiei și salariaţii angajaţi permanent.

42
36.2. Înregistrați toate persoanele angajate permanent
Persoane angajate permanent - salariaţi şi alte categorii de persoane care au lucrat permanent în exploataţia
agricolă, adică sunt persoanele ocupate pe o perioadă nedeterminată, angajate cu contract de muncă. Acestea
primesc, în schimbul activităţii prestate, orice tip de remunerare, salariu, venituri, profituri sau alte plăţi, inclusiv
plată în natură:
ATENȚIE! Se înregistrează toate persoanele ocupate permanent, indiferent de funcţia lor în cadrul
exploataţiei agricole, cu excepţia şefului exploataţiei agricole (care se înregistrează separat), care au
desfăşurat activităţi în anul de referință

36.1. Șeful exploatației agricole

Șeful exploatației agricole - persoană fizicǎ care are responsabilitatea de a conduce activitatea zilnicǎ
financiarǎ şi de producţie a exploataţiei agricole, fiind desemnată în această funcție. Conform metodologiei,
toate exploatațiile agricole trebuie să aibă un șef, chiar dacă această persoană nu este remunerată.

36.2.2. Sex
36.2.4. Alte activități aducătoare de venituri direct legate de exploatația agricolă
ATENȚIE! Acestea se referă la persoanele angajate permenent de către exploatațiile agricole fără
personalitate juridică:
Alte activităţi aducătoare de venituri, legate direct de exploataţia agricolă - activităţi care s-au desfăşurat în
schimbul acordării unei remuneraţii (salariu, câştig bănesc, profit sau alt tip de plată, inclusiv plata în bunuri,
conform activităţii prestate), altele decât activităţile agricole care au fost desfăşurate în cadrul exploataţiei
agricole.
Se includ şi activităţile agricole care au fost desfăşurate de către o persoană a unei exploataţii agricole în
beneficiul altei exploataţii agricole. Activităţile neagricole secundare şi neseparabile aducătoare de venituri
sunt excluse, acestea fiind incluse în activitatea agricolă (de exemplu: producerea untului).
-Ca ocupaţie principală - pentru aceste alte activități se dedică un interval de timp mai mare decât cel
acordat activității agricole efective din cadrul exploataţiei agricole
-Ca ocupaţie secundară - pentru aceste alte activități se dedică un interval de timp mai mic decât cel
acordat activității agricole efective din cadrul exploataţiei agricole.
35.1.4. Anul nașterii

36.3. TOTAL număr de zile lucrate de către persoanele angajate permanent (în echivalent 8 ore / zi)
Total număr de zile lucrate de către persoanele angajate permanent – în echivalent 8 ore/ zi – numărul total
de zile lucrate, pentru toţi angajaţii permanent ai exploataţiei agricole.

43
36.4. Număr de zile lucrate de către persoanele angajate temporar (în echivalent 8 ore / zi)
Număr de zile lucrate de către persoanele angajate temporar – în echivalent 8 ore/ zi – se aplică același
principiu de calcul al zilei de lucru de mai sus. Lucrătorii care nu au muncit în cadrul exploatației agricole în
fiecare săptămână din cursul celor 12 luni care precedă data de referință a recensământului.

36.5. Număr de zile lucrate de către alte categorii de persoane (terți etc.) (în echivalent 8 ore / zi)
Număr de zile lucrate de către alte categorii de persoane – zile lucrate cu normă întreagă în exploatația agricolă
de către persoane care nu sunt angajate direct de către exploatația agricolă (de exemplu, subcontractanți
angajați de terți).
37.2. Anul numirii în funcția de șef al exploatației agricole
Anul în care o persoană a fost numită în funcția de șef al exploatației agricole.

38.1. Nivel de instruire pentru

38.2. Instruire profesională (perfecționare) în ultimele 12 luni

Instruire profesională (perfecționare) în ultimele 12 luni - dacă șeful exploatației a urmat un stagiu de formare
profesională, o măsură sau o activitate de formare furnizată de un formator sau de o instituție de formare care
are ca obiectiv dobândirea de noi competențe legate de activitățile agricole sau de activități direct legate de
exploatația agricolă ori dezvoltarea și perfecționarea celor existente.

44
 CAPITOLUL 8. ALTE ACTIVITĂŢI ADUCĂTOARE DE VENITURI
(anul agricol 2019 - 2020)
ALTE ACTIVITĂȚI ADUCĂTOARE DE VENITURI
În general, alte activităţi aducătoare de venituri ale exploataţiei agricole, direct legate de aceasta - activitățile
care utilizează fie resursele exploatației agricole (suprafața, clădirile, utilajele etc.), fie produsele acesteia.

39.1. Prelucrarea produselor agricole

Prelucrarea produselor agricole - prelucrarea, în cadrul exploatației agricole, a unui produs agricol primar într-
un produs secundar prelucrat, indiferent dacă materia primă este produsă în cadrul exploatației agricole sau
cumpărată din afara acesteia.

39.2. Prelucrarea lemnului (tăiere etc.)

Prelucrarea lemnului (tăiere etc.) - prelucrarea lemnului brut, în cadrul exploatației agricole, rezultatul fiind
destinat vânzării (tăierea de cherestea etc.).

39.3. Turism, cazare şi alte activităţi de agrement

Turism, cazare şi alte activităţi de agrement - prestarea oricărei activități legate de turism, servicii de cazare,
prezentarea exploatației agricole turiștilor sau altor grupuri, activități sportive și recreative etc. pentru care se
utilizează suprafața, clădirile sau alte resurse ale exploatației agricole.

39.4. Prestări servicii (cu mijloacele de producţie ale exploataţiei agricole) Servicii agricole (pentru alte
exploataţii agricole)
Prestări servicii (cu mijloacele de producţie ale exploataţiei agricole) - lucrările contractuale pentru care se
folosesc echipamentele exploatației agricole, cu defalcare între lucrările realizate în cadrul, respectiv în afara
sectorului agricol.Servicii agricole (pentru alte exploataţii agricole) - lucrările realizate în cadrul sectorului
agricol.
39.5.Prestări servicii - Servicii neagricole
Servicii neagricole - lucrările realizate în afara sectorului agricol (de exemplu, deszăpezire, remorcare,
întreținerea peisajului, servicii agricole și legate de mediu etc.).
39.6. Producerea de energie regenerabilă
Producerea de energie regenerabilă - producerea de energie din surse regenerabile destinată pieței, inclusiv
biogazul, biocombustibilii sau energia electrică obținute cu ajutorul turbinelor eoliene sau al altor echipamente
sau din materii prime agricole. Nu se include: •Energia din surse regenerabile produsă numai pentru nevoile
proprii ale exploatației agricole
39.7. Meşteşugărie (împletituri, artizanat etc.)
Meşteşugărie (împletituri, artizanat etc.) – realizarea unor obiecte artizanale fabricate în cadrul exploatației
agricole de către capul exploatației, de către membrii familiei acestuia sau de către forța de muncă nefamilială,
indiferent de modul de vânzare a produselor.

45
39.8. Acvacultură
Acvacultură – realizarea unei producții de pește, raci etc. în cadrul exploatației agricole.
ATENȚIE! Nu se includ: Activitățile care țin numai de pescuit
39.9. Silvicultură
Silvicultură – efectuarea lucrărilor de silvicultură care folosesc atât forța de muncă, cât și utilajele și
echipamentele exploatației agricole utilizate, în general, în scopuri agricole.
39.10. Furnizarea de servicii medicale, sociale sau educaţionale
Furnizarea de servicii medicale, sociale sau educaţionale – prestarea unor activități care sunt legate de
furnizarea de servicii medicale, sociale sau educaționale și/sau de activități economice sociale conexe, în care
sunt utilizate fie resursele exploatației agricole, fie produsele primare ale acesteia.
39.11. Alte activităţi aducătoare de venituri nemenționate anterior
Alte activităţi aducătoare de venituri care nu au mai fost menționate anterior - efectuarea altor activități
aducătoare de venituri legate direct de exploatația agricolă care nu au fost menționate anterior.
39.12. Importanţa activităţilor aducătoare de venituri, legate direct de exploataţia agricolă, menţionate
mai sus (procentul lor în venitul total al exploataţiei agricole) %
Importanța activităților aducătoare de venituri, direct legate de exploatația agricolă, menționate mai sus -
procentul de venit al altor activități aducătoare de venituri legate direct de exploatația agricolă din producția
finală a exploatației agricole.

46
 CAPITOLUL 9. DEZVOLTARE RURALĂ (ultimii 3 ani)
40. SPRIJIN PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ (ultimii 3 ani)
Sprijin pentru dezvoltare rurală - se consideră că exploatația agricolă a beneficiat, în ultimii trei ani, de măsurile
de dezvoltare rurală prevăzute la titlul III capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 17 decembrie 2013

Servicii de consultanță, de administrare a fermelor și de ajutorare a acestora – Art. 15

Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor – Art. 19

Sprijin la înființare, pentru tinerii fermieri – litera a) punct (i) - sprijinul se acordă fermierilor sau membrilor unei
gospodării agricole care își diversifică activitatea prin practicarea unor activități neagricole, precum și
microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și persoanelor fizice din zone rurale.
Sprijin la înființarea fermelor mici – litera a) punct (iii) - sprijinul se acordă fermelor mici, astfel cum sunt definite
de către statele membre.
Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare – Art. 16 - sprijinul în cadrul acestei măsuri poate
acoperi, de asemenea, costuri care decurg din activități de informare și promovare puse în aplicare de grupuri
de producători pe piața internă, privind produse care fac obiectul unei scheme de calitate care beneficiază de
sprijin. Sprijinul se acordă sub forma unui stimulent financiar anual al cărui nivel se stabilește în funcție de
nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la schemele pentru care se acordă sprijin, în decursul unei
perioade de maximum cinci ani.
Investiții în active fizice – Art. 17
Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și evenimente catastrofale
și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare – Art. 18 - sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri
constă în: (a) investiții în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor
climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile; (b) investiții pentru refacerea terenurilor
agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile și de
evenimente catastrofale.

Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și în ameliorarea viabilității pădurilor – Art. 21 –

Plăți pentru agromediu și climă

Agromediu și climă – Art. 28 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor – Art.
34 - sprijinul prevăzut se acordă pe hectar de pădure deținătorilor publici și privați de păduri, altor organisme
de drept privat și publice și asociațiilor acestora care se angajează în mod voluntar să desfășoare operațiuni
constând într-unul sau mai multe angajamente de silvomediu și climatice. În cazul pădurilor aflate în
proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dacă autoritatea care gestionează respectivele păduri este
un organism privat sau o municipalitate.
Agricultură ecologică – Art. 29 - sprijinul prevăzut se acordă pe hectar de suprafață agricolă fermierilor activi
sau grupurilor de fermieri active care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină practici și metode
specifice agriculturii ecologice.
Plăți legate de Natura 2000 și a Directivei-cadru privind apa – Art. 30
Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice – Art.31
Bunăstarea animalelor – Art. 33
Gestionarea riscurilor – Art. 36

47
 CAPITOLUL 10. SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ,
PROPRIETATE A CETĂȚENILOR STRĂINI
(anul agricol 2019 – 2020)
41. SUPRAFAȚĂ AGRICOLĂ UTILIZATĂ, proprietate a cetățenilor străini:
Acest capitol evidențiază suprafața agricolă utilizată, proprietate a cetățenilor străini atât din UE, cât și a celor
care sunt din afara acesteia.

41.1.1. Suprafața Agricolă Utilizată în hectare

Proprietate a cetățenilor străini din Uniunea Europeană:- Suprafață agricolă utilizată – suprafețele compuse
din teren arabil, grădini familiale, pășuni și fânețe permanente, culturi permanente și suprafața agricolă utilizată
în sere sau solarii.

Proprietate a cetățenilor străini din afara Uniunii Europene:- Suprafață agricolă utilizată - suprafețele compuse
din teren arabil, grădini familiale, pășuni și fânețe permanente și culturi permanente

41.1.2. Teren arabil în Hectare

Proprietate a cetățenilor străini din Uniunea Europeană: Teren arabil - suprafețele care sunt lucrate (arate sau
cultivate) cu regularitate și care fac, în general, parte dintr-un sistem de rotație a culturilor.

Proprietate a cetățenilor străini din afara Uniunii Europene: Teren arabil - suprafețele care sunt lucrate (arate
sau cultivate) cu regularitate și care fac, în general, parte dintr-un sistem de rotație a culturilor.

48
 CAPITOLUL 11. ALTE INFORMAȚII PRIVIND ACTIVITĂȚILE
DESFĂȘURATE ÎN CADRUL EXPLOATAȚIEI AGRICOLE
(anul agricol 2019 – 2020)
42.1.VÂNZĂRI DIN PRODUCŢIA PROPRIE – Produse vegetale
Se urmărește obținerea datelor referitoare la cantitatea totală de produse agricole vândută de către
exploatatiile agricole, din producția proprie, în perioada de referință, sau din stocul existent din anul agricol
precedent, pe unul sau mai multe canale de vânzare: piaţa agroalimentară, târg sau obor, comercianţi,
procesatori, alte exploataţii agricole.
Vânzări din producția proprie la produse vegetale – cantitatea totală de produs agricol vândută pe piața internă,
în perioada de referință, exprimată în unitatea de măsură specificată. Valoarea înregistrată va include
cantitatea vândută atât din producţia agricolă proprie, obținută în perioada de referință, cât și din stocul de
produse din producția proprie, existent din anul agricol anterior.

ATENȚIE! Datele care se vor înscrie trebuie să fie numere întregi (fără zecimale).

42.1.1. Cantitate vândută Cantităţile vândute din fiecare produs menționat, în unitățile de măsură
corespunzătoare (date întregi, fără zecimale).

42.1.2. % din cantitatea vândută la piață, târg sau obor

Cantitățile vândute, estimate procentual, la piață agro-alimentară, târg sau obor.
42.1.3. % din cantitatea vândută (Comercianți)
Cantitățile vândute, estimate procentual, la comercianți.
42.1.4. % din cantitatea vândută (Procesatori)
Cantitățile vândute, estimate procentual, la procesatori.
42.1.5. % din cantitatea vândută (Alte exploatații agricole)
Cantitățile vândute, estimate procentual, la alte exploatații agricole.
42.2. VÂNZĂRI DIN PRODUCŢIA PROPRIE – Produse animaliere
Vânzări din producția proprie la produse animaliere – cantitatea totală de produs agricol vândută pe piața
internă, în perioada de referință, exprimată în unitatea de măsură specificată. Valoarea înregistrată va include
cantitatea vândută atât din producţia agricolă proprie, obținută în perioada de referință, cât și din stocul de
produse din producția proprie, existent din anul agricol anterior. Datele care se vor înscrie trebuie să fie numere
întregi (fără zecimale).

49
42.2.1. Cantitatea vândută
Cantităţile vândute din fiecare produs menționat, în unitățile de măsură corespunzătoare (date întregi, fără
zecimale).

42.2.2. % din cantitatea vândută la piață, târg sau obor

Cantitățile vândute, estimate procentual, la piață agro-alimentară, târg sau obor.
42.2.3. % din cantitatea vândută (Comercianți)
Cantitățile vândute, estimate procentual, la comercianți.
42.2.4. % din cantitatea vândută (Procesatori)
Cantitățile vândute, estimate procentual, la procesatori.
42.2.5. % din cantitatea vândută (Alte exploatații agricole)
Cantitățile vândute, estimate procentual, la alte exploatații agricole.

CAPITOLUL 12. DISTRIBUȚIA SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE

A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE, PE JUDEȚE
(anul agricol 2019 - 2020)

43. DISTRIBUȚIA SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE TOTALE(anul agricol 2019 - 2020) ȘI A

EFECTIVELOR DE ANIMALE (la 31 decembrie 2020) ALE EXPLOATAȚIEI AGRICOLE, PE JUDEȚE

În acest capitol se evidenţiază distribuţia suprafeţei agricole utilizate totale a exploataţiei agricole în judeţele
unde aceasta este divizată.
În cazul în care exploataţia agricolă are suprafaţă agricolă utilizată este divizată în mai multe judeţe, se
înregistrează suprafețele la rândurile corespunzătoare judeţelor unde sunt divizate aceste suprafețe.
ATENȚIE! În cazul în care exploataţia agricolă nu utilizează suprafeţe agricole în alte judeţe, acestea se
înregistrează în totalitate la rândul corespunzător judeţului unde este localizată.

43.1. Suprafața Agricolă Utilizată în Hectare

În cazul în care exploataţia agricolă utilizează suprafaţă agricolă divizată în mai multe judeţe, se înregistrează
suprafețele la rândurile corespunzătoare judeţelor unde sunt divizate acestea. În cazul în care exploatația

50
agricolă utilizează suprafaţă agricolă într-un singur judeţ, se înregistrează suprafețele în totalitate la rândul
corespunzător judeţului respectiv

CAPITOLUL 13. ALTE INFORMAȚII

46.1a.INFORMAȚIILE FURNIZATE AU FOST OBȚINUTE PRIN INTERVIEVAREA

Persoana care a fost intervievată pentru a furniza datele și informațiile solicitate de către recenzor.
46.1b. INFORMAȚII OBȚINUTE PRIN INTERVIEVAREA UNUI MEMBRU DE FAMILIE AL EXPLOATAȚIEI
Persoana intervievată, din cadrul exploatației agricole, care a furnizat datele și informațiile recenzorului (este
un membru al familiei, în cazul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică, sau nu).

51