PIRAMIDELE

Piramidele egiptene sunt construcții vechi de piatră în formă piramidală situate în Egipt.

Numărul de obiecte identificate ca piramide egiptene variază de la 118 la 138 (conform datelor din
noiembrie 2008)[1][2]. Cele mai multe dintre piramide au fost construite ca morminte
pentru faraonii din regatele antice și mijlocii[3]. Cele mai vechi piramide cunoscute sunt în Saqqara.
Cea mai veche este piramida lui Djoser, construită de arhitectul Imhotep, în perioada 2667-2488
î.Hr.[4][5]
Cele mai cunoscute piramide sunt situate la Giza, la periferia orașului Cairo, trei dintre ele fiind încă
unele dintre cele mai mari construcții create vreodată de om[6]. Piramida lui Keops este cea mai mare
piramidă din Egipt și este una dintre Cele Șapte Minuni ale lumii antice. Alături
de faraoni și hieroglife, piramidele constituie un adevărat simbol al Egiptului antic.
În timpul primelor dinastii apar așa zisele construcții "case după viață" - clădiri funerare de tip
mastabas, constând dintr-o cameră de îngropare subterană și o structură de piatră deasupra
suprafeței pământului. Termenul însuși se referă la timpul arab și se datorează faptului că forma
acestora, asemănătoare cu mormintele trapezului, le-a reamintit arabilor băncile mari numite
"mastaba".
Mastabele au fost construite pentru ei înșiși primii faraoni. Cele mai vechi mastabe țariste, datând
din zilele primei dinastii, au fost construite din adoburi - cărămizi neclintite din argilă și / sau nămol
de râu. Acestea au fost construite în Nagada (Abydos), în Egiptul de Sus, precum și în Sakkara,
unde se afla principala necropolă din Memphis, capitala domnitorilor din primele dinastii. În partea
de jos a acestor clădiri au fost capele și camerele cu unelte funerare, iar la subteran - camerele
funerare propriu-zise.
Piramida Hubului este în Zawiet el Erian. Arhitectul se crede că este Hub. În partea centrală a
piramidei, structura zidăriei este vizibilă - straturile pietrei sunt ușor înclinate către centru și sprijinită
pe el (din acest motiv, uneori se numește și "strat"). Materialul de construcție este o piatră tăiată de
dimensiuni mici și soluție de argilă. Tehnologia de construcție a piramidei este similară celei folosite
în construcția piramidei Sekhemhet și a Piramidei Step din Saqqara.
Piramida lui Djoser este prima piramidă de tip trepte. Situată în Sakkara, la nord-est de Memphis, la
15 km de Giza. Înălțimea este de 62 m.Construcția datează din jurul anului 2670 î.e.n. Prin
aparență, seamănă cu mai multe mastabe așezate una pe alta, care scad ca suprafață pe măsură
ce înălțimea crește. Cel mai probabil, acesta era și ideea arhitectului acestei piramide, Imhotep.
Imhotep a dezvoltat o modalitate de zidărie de piatră cioplită. Ulterior, egiptenii au apreciat profund
arhitectul primei piramide și chiar l-au divinizat. El a fos considerat fiul zeului Ptah, ocrotitorul artelor
și meșteșugurilor.
Piramida Sekhemhet (cunoscută și sub numele de piramida îngropată) este o piramida incompletă
creată în formă de trepte. Construită aprox. 2645 î.e.n. Lângă Saqqara, la sud-vest de piramida lui
Djoser. A fost descoperită în 1951-1954.
Dimensiunile peretelui neterminat a fost de 550 x 200 de metri. Înălțimea ruinelor este de
aproximativ 10 metri, dar dimensiunea pătrunderii sale este de 120 de metri. Aparent, piramida a
fost construită pe un proiect planificat. Dacă construcția ar fi finalizată, înălțimea monumentului ar fi
de aproximativ 70 de metri, care este cu 10 metri mai mare decât Piramida Pasului.
În prezent, doar ruinele piramidei sunt păstrate, accesibile turiștilor, cu excepția subteranului.
Egiptenii antici au fost niște arhitecți deosebiți, având în vedere că în Egipt se află, astăzi, cel mai
mare monument de piatră de pe Terra, și singura minune a lumii antice păstrate până azi, Piramida
lui Keops. Studiile au relevat modul de construire: pe măsură ce piramida se înălța, în jurul ei,
muncitorii făceau o rampă, pe care ridicau blocurile de piatră pe niște sănii de lemn. În felul acesta,
ei puneau bloc după bloc, până ce piramida era terminată, apoi rampa era înlăturată, lăsând
piramida singură, în toată splendoarea ei.Vârful piramidei era acoperit cu aur. Azi, în Egipt, doar
câteva piramide mai sunt întregi, din păcate.
Donald Redford, profesor de studii clasice, sustine ca desi complicat, procesul construirii unor astfel
de monumente nu este imposibil, chiar si pentru vremurile în care acestea au fost ridicate. Conform
spuselor lui Redford, faraonii incepeau constructia unei piramide in momentul urcarii pe tron. Acesta
stabilea inca de la inceput membrii de baza ai echipei care aveau sa ii ridice mormantul, formata
dintr-un arhitect, un inginer si un sef-constructor. Felul în care muncitorii egipteni taiau pietrele
pentru a le folosi in constructii este inca subiect de studiu pentru cercetatori. Instrumentele folosite
pentru modelarea materialelor mai putin dure au fost identificate, dar inca se mai incearca
identificarea instrumentelor folosite pentru pietre dure, cum ar fi granitul sau dioritul. Forța oamenilor
era de ajuns pentru a misca pietrele foarte grele, in proces intervenind si inventivitatea inginerilor,
creatorii unor mini-sisteme menite sa usureze munca fizica a muncitorilor. Pe măsură ce piramida se
înălța, în jurul ei, muncitorii făceau o rampă, pe care ridicau blocurile de piatră pe niste sănii
de lemn. În felul acesta, ei puneau bloc după bloc, până ce piramida era terminată, apoi rampa era
înlăturată, lăsând piramida singură, în toată splendoarea ei.

Transport[modificare | modificare sursă]
Potrivit unor savanți olandezi blocurile de piatră (cele mai utilizate având 2,5 tone, dar și blocuri
megalitice de 40 de tone) erau transportate prin deșert tot cu ajutorul unor sănii de lemn, cărate de
robi.[7][8][9][10]
Pietrele din cariere erau transportate cu plutele pe Nil, apoi înălțate pe țărm cu ajutorul unor frânghii
și pârghii. De aici erau târâte pe o rampă de sute de muncitori. În fața blocurilor se
turna apă sau ulei, pentru a aluneca mai ușor. Un supraveghetor bătea din două plăci de lemn,
pentru a ritma efortul muncitorilor.
Egiptenii aveau puternice cunoștințe astronomice. S-a descoperit că toate piramidele de pe platoul
Gizeh sunt aranjate exact ca o oglindă pe Pământ a constelației Orion. Egiptenii credeau că acolo
este casa lui Osiris, zeul morților și al lumii de dincolo.
Egiptenii au creat standardele unei piramide clasice: un monument masiv cu o bază pătrată și patru
laturi care se unesc într-un punct
Motivele pentru care egiptenii au ales sa isi construiasca piramide cu vârful ascuțit sunt de natură
religioasa. Zeul egiptean al soarelui, Ra, era considerat tatăl tuturor faraonilor. Despre acesta se
spune ca s-a autocreat dintr-o movilă de pământ care avea forma unei piramide, dupa care i-a creat
și pe ceilalți zei.
Timp de secole, misterul care înconjoară piramidele a înfierbântat spiritele în rândul oamenilor de
știință, dând naștere unor puternice controverse.
Pentru că tehnica necesara construirii unor astfel de giganți este complexa, multi au susținut ca
piramidele au fost construite de extratereștri sau de catre egiptenii deținători ai unei tehnologii
avansate, care a fost pierduta cu vremea, dar aceasta ipoteză nu a fost confirmată.
Isaac Newton a studiat piramidele în anii 1680, în timpul unei perioade de exil auto-impus la conacul
Woolsthorpe din Lincolnshire. Acesta a încercat să dezvăluie unitatea de măsură folosită de cei care
au construit piramidele. Matematicianul credea că, cel mai probabil, egiptenii antici au reușit să
măsoare Pământul și că astfel ar reuși și el să măsoare circumferința Terrei
Scopul acestor piramide era de a îngropa faraonii, pentru a-i ajuta să treacă în lumea de dincolo.
Aceste piramide erau aranjate intr-un anumit mod astfel încât să se reflecte Luna în acestea. Dar
înainte de a fi ingropați în aceste morminte, faraonii erau împodobiți cu bunuri de preț, pentru că ei
credeau că vor învia în lumea de dincolo și trebuiau să aibă tot ce le trebuie.
Egiptenii munceau din greu pentru a putea construi aceste piramide.