Marile piramide egiptene sunt unice. Totusi, exista multe controverse legate de constructia, scopul si autorul lor.

Inceputul erei piramidelor piramida lui Djoser

Povestea incepe in anul 2630 BC., cand faraonul Djoser a ordonat construirea unei piramide in trepte, al carei architect era Imhotep. Piramida de la Saqqara masoara 60 metri, fiind construita din blocuri de calcar si argila de desert. In camera funerara si spatiile de depozitare erau destinate bunurilor de dupa moartea lui Djoser. Intentia era sa se copieze structura palatului lui Djoser. Camerele contineau artefacte funerare, mobile, bijuterii, comori etc. Piramida in treapta prezinta simbolul unei scari reale pe care sufletul unui defunct sa urce la cer, urmandu-i pe zei in nemurire.

Marea piramida
In anul 2540 BC, faraonul Khufu (20 ani) a ordonat construirea unei piramide mari care parea imposibil de realizat. Dar se pare ca imposibilul s-a realizat. Masura 230 metri patrati si 146 metri inaltime, construita din 2.300.000 de blocuri de piatra si calcar. Ea este cea din urma minune ramasa in picioare.

Etapele construirii Prima decizie a faraonului a fost locul unde sa construiasca piramida. Impreuna cu preotii, s-a orientat noaptea dupa stele. S-a ales sa se construiasca la Giseh, pe malul vestic al Nilului. Locurile funerare erau construite spre apus deoarece soarele (RA) murea la orizontul vestic in fiecare seara. Totodata, amplasarea locului in apropierea carierelor din care sa extraga 2.300.000 de blocuri de piatra necesare construrii piramidei reprezenat un avantaj. Ridicarea piramidei a necesitat 30 ani, de lucrari de constructii si cantitati uriase de forta de munca. Herodot a sustinut in anul 450 BC, ca numai putin de 100.000 de sclavi captivi au lucrat pe santier.

Egiptologii contemporani cred ca numarul de lucratori a fost mai mare de 30.000 si acestia nu erau deloc sclavi, ci muncitori chemati in timpul inundatilor Nilului. Primeau masa gratuita, tratament medical egalat nobililor si pe deasupra, primeau produse pentru a-si plati taxele. 1600 talanti s-au dat pe ridichi, ceapa, usturoi pentru lucratori asa a spus interpretul egiptean lui Herodot. Intr-un fel, ei lucrau ca voluntari, dar fortat pentru cei ce nu aveau cu ce plati taxele. Multi si-au petrecut toata viata construind piramida, dand dovada de mandrie. In aceea perioada lucarile agricole incetau, iar transportul blocurilor se facea mai usor. In transportul blocurilor s-a folosit probabil scripetul, roata sau sanii cu rulouri de lemn sub ele. Pe masura ce erau trase inainte, ruloul din spate era mutat inainte pana cand blocul era adus la destinatie. Multi lucratori au fost trimisi in cariere ca sa extraga blocurile de granit si calcar si sa le prelucreze mesterii pietrari. Blocurile erau apoi transportate pe Nil, pe un canal special construit. Blocurile erau trase de sanii, impinse pe rampe (facuta din caramizi de lut) cu rulouri de lemn sub ele. Rampa era ridicata in scopul de-a mentine constructia, pe masura ce inaltimea piramidei crestea. La final, rampa era demolata. Terminarea constrctiei Dupa 30 de ani varful era terminat, fiind infasurat cu o foita de aur (la lumina soarelui emitea o lumina orbitoare). La final, rampa a fost demolata. Partea exterioara a piramidei fusese acoperita cu calcar alb stralucitor. Un lucru mai era insa camerele interioare. Inainte de a ridica primele nivele de piatra, se ridica camera funerara, practic intreaga piramida a fost ridicata in jurul camerei funerare unde avea sa fie depus trupul faraounului. Deasupra camerei se gasesc alte cinci camere de despovarare, pentru a impiedica prabusirea constructiei. Camera funerara era facuta din camere de granit, cu greutate de 40 tone fiecare. Se spune ca intre 2 pietre nu poti baga nici macar un card. Cu uneltele primitive de atunci, aceasta camera ar fi cam imposibila de realizat. Avand in vedere ca muncitorii egipteni utilizau unelte din lemn sau bronz-ciocane, dalti cum ar fi reusit ei sa prelucreze pietrele fara sa li se rupa uneltele? Secretul era nisipul! Nisipul

facea lamele mai taioase, iar dupa ore in sir de prelucrat, cel putin cateva pietre pe saptamana erau de ajuns, in numai 30 ani. Inmormantarea regelui In jurul marii piramide s-au construit 3 mici piramide, cu aceeasi structura, destinate reginelor. In anul 2510 BC, faraonul Keops a murit. Dupa 70 zile dupa procesul mumificarii, trupul trebuia inmormantat. Dupa ce a fost bagat in sarcofag si depus intr-o barca solara, dupa bocet si un drum de mare fast, barca ajunge in piramida. Barca este desazamblata, iar sarcofagul trebuia dus in camera funerara. Drumul in piramida Drumurile din piramida erau foare stramte si defapt, erau niste tuneluri si coridoare ridicate printre nivelurile de blocuri de piatra. Preotii impreuna cu muncitorii iau sarcofagul si barca si intra intr-o trapa, la intrarea in Marea Piramida. Dupa ce trec de cele 3 dale de granit (care barau drumul pentru a opri hotii), ei intra in Marea Galerie de 46,7 metri lungime si 2 metri latime. Trec de camera reginei unde se afla o statuie a faronului si ajung in sfarsit in centrul piramidei camera funerara. In camera funerara era depus un urias sarcofac de granit rosu. Se afla acolo de 30 ani, inca dinainte sa fie ridicata piramida. Acolo este depus sarcofagul. Barca solara fusese si ea ingropata in tunel, unde avea sa fie descoperita in anul 1982. Era folosita pentru calatoriile din viata de apoi. Camera funerara era prevazuta cu tunele de aeraj, aliniate (una pe partea Nordica, cealalta pe cea Sudica) dupa steaua polara de nord si constelatia lui Orion. Prin ele, BA si KA ale faraonului Keops se ridicau prin acele tunele, unde se inatalneau la exteriorul piramidei si se uneau faraonul renastea astfel printr-un ritual simbolic asemeni pasarii Phoenix. Muncitorii si preotii, desi riscau sa ramana pe veci acolo datorita dalelor de granit, ei au iesit din mormant prin putul care ducea la camera si prin pasajul coborator, ieseau din Marea piramida, punand la iesire dale. Langa ei se aflau 5 gropi de de barci solare si un templu unde nu cu multa vreme, se afla trupul faraonului. Dupa Keops, succesorii sai, Kefren si Mikerinos au construit si ei alte 2 piramide, una mai mica ca cealalta, dar construirea lor a dus la completarea complexului de la Giseh.

Inainte de Marea piramida

Inainte de piramide, faraonii erau ingropati in mastaba. Djoser a realizat o piramida-mastaba supraetajata. In 2560 BC.,s-a incercat sa se construiasca o piramida neteda, cu laturile netede, insa unghiul a fost ales gresit si constructia a fost abandonata. Apoi s-a construit Piramida de nord de la Dahshur, prima piramida neteda construita cu precizie. Acolo a fost ingropat Sneferu, tatal lui Keops, cel care a pus la cale construirea a doua piramide in viata sa.

Dupa Marea piramida Sfinxul

Dupa Keops, Kefren fratele sau a construit si el o piramida, dar mai mica. La fel a facut si Mikerinos, nepotul, dar care a construit-o ceva mai mica ca al lui Kefren. Kefren a construit ceva mai deosebit Sfinxul, preluat dupa mitologia greaca si constelatia zodiacale leul. El a pus muncitorii sa sculpteze aceea mare stanca de langa Marea Piramida, ca sa ia forma unui sfinx. Sfinxul l-ar reprezenta pe faraonul insusi, sau pe RA, cu chip uman-antropomorf. Initial, fata sfinxului era vopsita in rosu, ochii albi, pupilele negre, practic ca sa para machiat asemeni egitenilor. Nemesul era galben cu dungi albastre. Astazi aceste culori s-au sters. Nasul i-a disparut deoarece in evul mediu, un arab a dorit sa distruga zambetul, deoarece reprezenta o provocare la adresa religiei islamice, insa a distrus din greseala nasul. Practic arabul s-a crezut invingatorul civilizatiei egiptene si ca i-ar fi invins pe zei. Nici barba nu mai exista,deoarece si ea a cazut si acum s-ar afla la un muzeu britanic. Sfinxul, desi continua sa se degradeze, de peste 4 milenii continua sa pazeasca piramidele asemeni leului ce-si apara prada.

Unde se afla comoara faraonului?

In camera funerara nu s-a gasit decat marele sarcofag de granit si o mica statueta a faraonului, incluzand si barca solara din groapa. Acestea par a fi singurele bunuri ale faraonului ramase pe Pamant. Ce s-a intamplat cu bunurile lui si cu comoara ce trebuia sase afle? In anul 860 e.n., arabii au intrat prin efractie in piramida, au riscat bineinteles sa fie ucisi de dale, si n-au gasit nicio comoara si nicio mumie. Sa le fi luat hotii din antichitate? Nici vorba, dalele pareau intacte de mii de ani si nici pasaje de inlaturarea sarcofagului sau a comorii nu prea pareau late. Sa fi ascuns in alta parte comoara, poate in adancul piramidei?

Controverse
Sfinxul ar fi fost construit de un faraon misterios care a domnit intre domnia lui Keops si Kefren.Cercetatorii sustin ca sfinxul nu-l infatiseaza pe Kefren, mai ales dupa aspectul barbii. Altii spun ca ar fi construit de Keops. Sub sfinx s-ar afla manuscrise din Atlantida. Intamplator, aparaturile moderne de ultima tehnologie au descoperit o groapa. Mai exista o teorie, cum ca Sfinxul ar avea mai mult de 10 000 de ani si ca initial, acesta ar fi avut cap de leu. Cercetatorii britanici sustin ca Sfinxul este mult mai varstnic decat pare, fapt sustinut de eroziunea produsa de ploaie, de stilul arhitectonic diferit de al celorlalte constructii

egiptene dar si de descoperirea unui palat scufundat in platoul Giza, a carui varsta se pare ca este aceeasi cu cea a Sfinxului. Un alt argument adus in discutie este cel al marimii disproportionate a trupului fata de cap, ceea ce a dus la ideea ca monumentul a fost resculptat pentru a-i da chipul unui faraon, existand inca multe dispute in privinta celui reprezentat. Unele datari, desi arata ca piramidele sunt construite de 4000 ani, unii spun ca acestea ar avea o varsta mai inaintata: 6000-8000 ani. In epoca moderna se credea ca piramidele erau folosite pentru astrologie, iar tunelurile de aeraj ca telescoape. In evul mediu se credea ca piramidele ar fi granarele gigantice ale lui Iosif. Crestinii cred ca piramidele ar fi fost construite de evrei, in timpul exodului lor. In prezent, piramidele si sfinxul se degradeaza datorita nisipului si a vremii. Inainte avea 147 de metri, iar astazi el masoara 143 metri inaltime. Multi cercetatori cred ca piramidele vor mai rezista cel putin 6000 -10000 ani, urmand apoi sa aiba aspect de munti de piatra. Din pacate sfinxul se degradeaza mai repede ca ele. Pentru univers, ele ar reprezenta simbolul civilizatiei umane. Autor: Alexandru Bogdan, www.descopera.org

Buda

Marele zid chinezesc

este o construcie strategic de mii de kilometri lungime, cu rol de aprare. Zidul a fost construit cu scopul de aprare a graniei imperiului chinez contra atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. Este o construcie gigantic considerat dup volum ca cea mai mare de pe glob, cu o lungime controversat, dup datele mai recente ar fi avut o lungime de 6 350 km, zidul principal avnd 2 400 km lungime. Zidul a fost construit dup un sistem care leag ntre ele mai multe fragmente de vrst diferit. Lungimea zidului declarat de China se consider exagerat, la 10 000 de uniti Li de lungime, se consider n calcul 1 Li = 575,5 m ceea ce ar corespunde cu cca. 5.755 km.

Prima poriune a zidului a fost construit probabil n a doua jumtate a secolului V .e.n. n timpul dezbinrii Imperiului chinez (475 - 221 .H ) cu scop de aprare mpotriva nomazilor din nord. n anul 214 .H, mpratul Qin Shi Huangdi permite s se construiasc prima parte a zidului de la fluviul Galben ca aprare fa de poporul nomad Xiongnu (numii n Europa huni). Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se ntinde i n vi, zidul acesta era construit numai pe crestele munilor. Din lips de argil s-a folosit la construcia zidului numai piatr aezat pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu recldit, atingnd n timpul dinastiei

Ming lungimea maxim. n anul 1493 a nceput mpratul Hongzhi construcia zidului dinastiei Ming care servea ca aprare contra mongolilor i pentru o supraveghere mai bun a drumurilor comerciale, ca poriunea central a drumului mtsii, pe crestele munilor ncepndu-se o construcie deosebit de costisitoare. Mortarul folosit era produs din piatr de calcar ars amestecat cu amidonul din orez. La construcia interioar a zidului se folosea un amestec de argil nisip i piatr cioplit. Grosimea zidului este foarte diferit, astfel de exemplu n regiunea Peking, zidul are o grosime ntre 4 i 8 m, la coama zidului 8, iar la baz 10 m grosime. La intervale de cteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m nlime cu rolul de observare, transmitere de semnale i depozit de arme. Se apreciaz ca ar fi existat cca. 25.000 de asemenea turnuri integrate n zid i 15.000 de turnuri pentru semnalizare care fceau legtura cu capitala situat lng Kashgar. Codul de semnale era simplu, dac se observa agresorul se fcea foc n turn. Construcie gigantic a lumii antice, Marele Zid Chinezesc msoar 10.000 de kilometri lungime, fiind i astzi cel mai lung zid de pe Terra. Nu se tie cu exactitate care din formaiunile statale chineze a hotrt nconjurarea teritoriului su cu valuri de pmnt i piatr. Pentru a-i proteja statul pe care l unificase, primul mprat al Chinei, Qin (221-210 .Hr.) poruncete s fie legate ntre ele fortificaii cldite de predecesorii si. Astfel va nainta att spre est ct i spre vest, pe o lungime total de circa 5.000 kilometri, realiznd cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru. n timpul urmtoarei dinastii, Han (206-220 i.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est i spre vest pn la o lungime de 10.000 kilometri lungime. Suferind stricciuni mari de-a lungul unui mileniu, Marele Zid Chinezesc a fost refcut pe circa 6.400 kilometri n timpul dinastiei Ming (1368-1644), dinastie ce a fixat i capitala statului la Beijing (forma n care s-a pstrat pn astzi). erpuind pe crestele munilor i ale dealurilor, dar i prin vile adnci, zidul, prevzut din loc n loc cu forturi cu aspect paralelipipedic i turnuri nalte de aprare, are o nlime de 8 metri i o lime de 6,5 metri. Pavat cu piatr, era folosit ca osea strategic dar i ca drum comercial. Lsat n paragin ncepnd cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecie guvernamental din 1952, fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mic poriune din zid a fost reabilitat i accesibil turitilor.

Babilon. Templul lui Babel

Gradinile Semiramidei

Cea de-a doua minune a lumii antince avea cu aproape doua sute de ani mai putin decat Piramida lui Keops. Gradinile suspendate ale Semiramidei erau compuse din sapte terase din dale de piatra asezate precum grinzile pe tavanul unei pivnite. Deoarece terasele se aflau la 5 m una deasupra alteia se crea impresia de scari uriase. Intrarea in gradina iti lasa impresia ca urci un deal, in timp ce partile structurii pareau ca ies una din cealalta. Existau fructe si flori din belsug, animale exotice, copaci de toate felurile care erau de o frumusete rara. Astfel, gradinile suspendate din Babilon erau unice pe plan arhitectonic, avand si un sistem unic de irigatii alcatuit din canale, mici lacuri, jocuri de apa, fantani adanci. Cele 7 etaje ale gradinii erau legate intre ele prin impletituri ornamentale. Gradinile din Babilon au reprezentat si prima colectie de plante din lume, fiind un fel de gradina botanica deoarece cuprindeau tot felul de plante aduse din toate colturile lumii de catre soldatii regelui Nabucodonosor, creatorul gradinii. Cel mai mare mister care se invarte in jurul acestei minuni a lumii antice este acela legat de numele sau, mister care probabil nu va fi rezolvat niciodata

Templul Hatshepsut din Luxor

Templul mortuar al reginei-faraon Hatshepsut constituie atractia principala din valea "Manastirii Nordice" - cunoscuta in zona sub denumirea de Deir el-Bahri - un complex de temple si morminte situate pe malul vestic al Nilului, in dreptul localitatii Luxor. Alaturi de Templul lui Hatshepsut (nume care se pronunta "hat-ceap-suit"), se situeaza si Djeser Djeseru (care inseamna "Splendoarea Splendorilor"), un al doilea loc de mare atractie turistica din "Manastirea Nordica".

Hatshepsut este una dintre foarte putinele femei care au ajuns sa conduca Egiptul, primind titlul de "faraon". Templul cunoscut sub denumirea de "Splendoarea Splendorilor", a fost proiectat de catre Senemut, apropiat al curtii regale, in scopul de a servi drept loc al savarsirii serviciilor religioase inchinate reginei, dupa moartea acesteia - se cunoaste conceptia egiptenilor conform careia, faraonul se identifica cu zeul suprem. Hatshepsut - istoria primei regine ajunsa faraon Maatkare Hatshepsut sau Hatchepsut (secolul al XVI-lea i Hr. - 1482 i Hr.) a ajung la conducerea Egiptului ocupand postul celui de-al cincilea paraon din cea de-a XVIII-a dinastie a Egiptului Antic. Hatshepsut este privita de catre egiptologii contemporani drept regina cu cel mai mare succes dintre faraonii-femeie - aceasta a condus tara mai mult decat oricare alta regina anterioara si posterioara ei.

Hatshepsut era fiica faraonului Tuthmosis I si sotia succesorului acestuia, faraonul Tuthmosis II, care a murit mai inainte ca aceasta sa ii fi nascut un fiu. In loc sa se retraga din Casa Regala, si sa predea locul fiului faraonului - nascut cu o a doua sotie - Hatshepsut a ramas in continuare langa acesta - Tuthmosis III - pe post de co-regenta. In scurt timp, regina a dobandit deplina putere. Pentru a-si legitima pozitia, Hatshepsut si-a luat insemnele faraonului - centura si coroana specifica.

Hatshepsut s-a dovedit a fi un spirit pragmatic, in vremea acesteia ridicandu-se o multime de constructii, atat in Egiptul de Jos, cat si in Egiptul de Sus. Sub domnia acesteia s-au restabilit si

legaturile comerciale ale Egiptului, care fusesera intrerupte de multa vreme, datorita luptelor care avusesera loc.

Specialistii cred ca aceasta ar fi domnit intre anii 1503 i Hr. si 1482 i Hr. Iosif scrie ca aceasta a domnit 21 de ani si 9 luni. Hatshepsut este cunoscuta si ca fiind prima regina cu putere absoluta din istoria Egiptului - prima femeia care si-a luat-primit titlul de faraon, alaturi de toate atributiunile acestuia. Sunt totusi voci care contesta acest lucru.

In momentul in care tanarul Tuthmosis III a ajuns faraon, dupa moartea reginei faraon Hatshepsut, acesta a distrus toate statuile acesteia, mutilandu-le. De asemenea, acesta a incercat sa distruga si toate semnele domniei acesteia, lucru pe care, din fericire pentru istorie, nu a reusit sa il faca in totalitate.

Templul reginei Hatshepsut - monument al Patrimoniului Mondial O scara lunga de piatra merge pana la intrarea in templu. Pana la templu, pelerinul trece prin trei curti inchise una intr-alta. Aceste trei curti-terase sunt inconjurate cu figurine sculptate - vulturi pazitori, faraoni, modele geometrice.

Majoritatea sculpturilor care o infatisau pe regina au fost distruse de fiul vitreg al acesteia si succesorul ei la tron. Aceasta este o urmare a urii izvorate din reaua lui tratare de catre regina.

Este greu de imaginat acum imaginea de la inceput a curtilor. Acestea erau pline de gradini si pomi - era o adevarata oaza artificiala in pustiul de piatra. In ultima curte, pe ultima terasa, se

afla Djeser-Djeseru, o cladire cu multe coloane construita prin saparea stancii brute din spatele ei. De la ceva distanta, templul arata ca litera hieroglifa egipteana NUN - o piramida in patru trepte. Nun era considerat pamantul primordial din care a fost nascut Amun.

Pe partea dreapta a lungii scari se afla Coloanele Nasterii, impodobite cu inscriptii in relief care arata originea divina a reginei Hatshepsut. In capatul acestor randuri de coloane, dupa urcarea catorva trepte, se afla Capela lui Anubis - coloanele sunt frumos impodobite, iar peretii sunt in intregime pictati. Deasupra nisei din peretele drept al incaperii, Thutmosis III este infatisat inchinand vin zeului soare Sokaris. Hathor este infatisat pe peretele din fata, ceilalti pereti infatisandu-i pe Hatshepsut (mutilata) si pe Tuthmosis inchinand ofrande lui Anubis.

In interiorul sanctuarului central, Capela lui Hathor pastreaza inca reliefuri infatisandu-o pe regina Hatshepsut care il cinsteste aducandu-i ofrande (pe partea stanga) si un portret al lui Senenmut (pe partea dreapta).

Senenmut era cel mai apropiat om de curte al reginei - acesta a cazut din gratia acesteia dupa 15 ani de devotament, motivele ramanand inca necunoscute. In momentul in care sanctuarul acestuia a fost excavat pentru prima data, locul era plin cu multe cosuri incarcate cu "obiecte" folosite aparent in ritualuri de fertilitate. Este posibil ca ruperea legaturii de prietenie sa fi avut loc in urma unei relatii intime.

In curtea superioara a templului se ajunge pe un drum flancat de capete de vultur. Aceasta ultima terasa a templului a fost deschisa publicului relativ recent, aici avand loc o multime de excavari si restaurari conduse de echipe de egiptologi polonezi si egipteni.

Sanctuarul reginei Hatshepsut se afla pe stanga - acesta pastreaza insemne ale preotilor si ofrandelor acestora. De cealalta parte se afla Sanctuarul zeului Soare - acesta este de fapt o curte interioara cu un altar central. In spatele acestuia se afla Sanctuarul lui Amun, sapat in stanca bruta.

Friza leilor

Ziguratul de la uruk
Arhitectura
Ca i egiptenii, asiro-babilonenii au construit palate i temple. Dar acestea n-au rezistat pn astzi, pentru c din lipsa pietrei de construcie ei au folosit ca material crmizile nearse i, ntr-o faz trzie, crmizile arse. Aa cum ne dovedesc ruinele dezgropate n vile Tigrului i Eufratului, construciile ridicate aveau ziduri groase, sli mari i spaioase, iar pereii erau ornamentai cu basoreliefuri lucrate artistic. Templele-turnuri, numite zigurate, aveau forma de piramid cu 7 caturi, cu zidurile acoperite cu crmizi smluite diferit colorate. Pentru a ajunge n vrful ziguratului, unde se gsea i sanctuarul zeului, se folosea fie un drum nclinat, fie scri. Ziguratele erau mai ales locuri de observare a bolii cereti i a astrelor. Primul ziggurat a fost construit n timpul celei de a III-a dinastii din Ur, de ctre

Ur-Nammu. Ziguratele sunt edificiile cele mai tipice ale arhitecturii religioase din Mesopotamia. Ele constau din suprapuneri succesive de paliere n retrageri, unul fa de cellalt. La Ur, Uruk au fost descoperite primele temple zigurate sanctuare cu temelie din piatr, peste care se ridic mai multe terase din ce n ce mai nguste, construite din crmizi. Pentru a mpiedica alunecarea straturilor de crmizi, ele erau legate ntre ele printr-o rogojin mbibat cu bitum. n vrful acestui sanctuar (ce avea, n faza clasic, 7 etaje din ce n ce mai nguste, ca nite triunghiuri de piramid suprapuse) se afla capela la care se ajungea pe nite trepte (cum ar fi de pild, n Babilon, turnul Babel). Palatele regale sunt edificii distincte fa de temple, importana lor crescnd odat cu impunerea instituiei monarhiei. Palatele aveau pereii construciilor din crmid nears, placai ulterior n exterior cu crmid ars, care ulterior a fost i smluit. Acoperiurile acestor cldiri erau executate tot din crmid nears ridicat pe console. Templele i palatele erau decorate cu basoreliefuri, frize i statui, care erau adevrate opere de art. Basoreliefurile erau sculpturi n lespezi de piatr, nfind scene mitologice, ca i aspecte din viaa regilor asirieni, cum dnd scenele de vntoare sau de rzboaie. Meterii asirieni se pricepeau mai ales la sculptura n piatr a animalelor, pe care le nfiau cu un deosebit realism. Astfel, unul din basoreliefuri nfieaz o leoaic rnit, un altul red, cu o deosebit iscusin, un leu grav rnit, care vars snge pe gur; altele reprezentau tauri naripai. Arhitectura laic a Mesopotamiei se caracterizeaz printr-o bogie a ornamentaiei: prin alternarea nielor cu pilatri sau utilizarea coloanelor angajate dispuse n mod regulat. Totodat a fost utilizat relieful, ca de altfel i tehnica ncrustaiei (n care trebuie inclus i mozaicul organizat n motive geometrice simple sau n zig-zag, acopereau corpul coloanelor i chiar perei ntregi).

Arta
Cu basoreliefuri se decorau intrrile palatelor i locuinele celor bogai. Frizele erau decoraii fcute din crmizi smluite, de diferite culori, care nfiau chipuri de animale. Friza leilor reprezint una din marile realizri artistice ale antichitii. n schimb statuile care ne-au rmas de la vechii locuitori din Mesopotamia, nfind diferite personaje i zeiti, erau lucrate grosolan, lipsite de expresivitate. Pictura mural apare n Mesopotamia n jurul anului 3000 .Hr. (la nceput fiind utilizate doar culorile: alb, negru i rou, ulterior n epoca sumerian a fost adugat galbenul, apoi albastrul, verdele i cafeniul ca, de pild, la palatul din Mari). Culorile erau dizolvate n ap amestecate cu cear i aplicate pe stratul de tencuial uscat sau chiar pe un strat fin de argil. Alturi de unele diviniti reprezentate sub forma unor reprezentri fantastice, apar uneori redate chipurile suveranilor, ori faptele lor de arme. Capodopere ale artei universale sunt: Sargon din Akkad, Gudea din Ur, Hammurapi din

Babilon pstrate n mai multe variante. Ceramica a cunoscut o mare dezvoltare n Mesopotamia. Meterii locali prelucrau lutul, din care confecionau oale de toat frumuseea, mpodobite cu diferite motive artistice.

Figura gardianului din sala tronului regelui Sargon II (721-705 .Hr.)

Tableta cuneiforma uruk

Ziguratul din ur

Vanatoare de lei asiriana

Pagoda


Chureito Pagoda