Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Economia post-decembristă
În decembrie 1989, pe cuprinsul comunei Şerbăneşti, existau doar câţiva agenţi economici de tip cooperatist sau de stat, aşa
cum permiteau legile regimului comunist de la acea vreme. Principalul agent economic era Cooperativa Agricolă de Producţie
(CAP-ul), care avea în administrare tot terenul agricol de pe teritoriul comunei, inclusiv păşunile, lacurile, viile şi livezile
comunale. Locuitorilor comunei le rămăsese, ca proprietate în folosinţă, doar locul de casă, însă şi acesta cu anumite restricţii.
Tot CAP-ul avea în patrimoniul său o fermă zootehnică destul de mare, o brutărie şi un chioşc de distribuire a pâinii. Spun de
distribuire pentru că pâinea făcută aici nu se vindea, ci se distribuia, pe baza unor bonuri de pâine, numai membrilor CAP care
lăsau grâu în acest scop la CAP, grâu la care aveau dreptul în baza muncii prestate în decursul fiecărui an (v. Fig. 1). Şi,
pentru că era un agent economic bogat, CAP-ul Şerbăneşti avea, la acea vreme, şi propriile mijloace de transport (autoturisme,
autocamioane, tractoare şi remorci etc.) dar şi atelaje cu cai, fără de care nu se putea...
Exista, de asemenea, în 1989, un SMA
(Secţie de Maşini Agricole), care
deţinea toate tractoarele şi maşinile
agricole necesare lucrării ogoarelor
CAP-ului şi nu numai. Aici era şi un mic
atelier de reparare şi întreţinere a
acestora. Contra cost, aceste tractoare
şi utilaje deserveau şi pe locuitorii
comunei pentru micile lor nevoi de la
acea vreme. Comerţul, pe raza
comunei, se făcea prin intermediul
Cooperativei de Consum, care avea,
ca obiective economice, un magazin
sătesc mixt cu bufet şi grădină de vară,
o librărie-papetărie (în satul Fig. 1. Bon de pâine emis de CAP Şerbăneşti în ultimul său an de existenţă
Şerbăneşti) şi un magazin mixt (în
satul Şerbăneştii de Sus). În administrarea Primăriei (Consiliul Popular, pe atunci) se afla, în principal, căminul cultural, miliţia,
şcolile şi grădiniţele, dispensarul, bisericile şi cimitirele, pădurea Benga, o parte din izlazurile comunale, Monumentul eroilor,
parcul (deja ruinat!), fântânile publice dar şi o Fabrică de cărămidă (sper să nu greşesc prea mult!). În localul căminului cultural
era şi sediul Consiliului Popular (Primăria) dar, tot aici, îşi avea sediul Poşta şi o filială CEC. Cam acesta era tot mediul
economico-administrativ la momentul Revoluţiei Române din 1989! În Fig. 2 este prezentată localizarea, pe harta comunei
Şerbăneşti 1), a principalilor agenţi economici şi instituţii ale statului în decembrie 1989.
Fig. 2. Amplasarea agenţilor economici şi a instituţiilor statului, în decembrie 1989, pe teritoriul comunei Şerbăneşti
Ce s-a întâmplat după momentul 1989? Ca peste tot în ţară, fostul CAP a fost desfiinţat după nişte reguli destul de
necunoscute şi de necontrolat, la fel şi fostul SMA, iar în locul lor au apărut o puzderie de mici afaceri, toate aflându-se la
început de drum. Locuitorii satelor primind pământul înapoi, s-au văzut nevoiţi să-şi lucreze singuri pământul dar fără
Înfiinţarea de societăţi comerciale cu sediul în comuna Şerbăneşti a înregistrat, începând cu anul 1990, o creştere continuă
până în 1996, aşa cum rezultă din Fig. 3. Din 1996 până în 2001, timp de 6 ani, numărul societăţilor comerciale s-a stabilizat
la 27, timp în care şerbăneştenii fie au avut un serviciu cât de cât stabil, fie au plecat la muncă în Spania, Italia sau alte ţări
Dar să vedem şi din punct de vedere bani, ce a însemnat privatizarea post-decembristă pentru şerbăneşteni! După cum arată
datele din Tabelul 1, capitalul social total al societăţilor comerciale având sediul în comuna Şerbăneşti însumează, la nivelul
anului 2010, 457860 RON, adică aproximativ 109000 Euro. Tot la nivel de comună, în 2010 s-a înregistrat o cifră de afaceri
de 18399666 RON, adică circa 4370570 Euro. Cea mai mare cifră de afaceri a înregistrat-o, în 2010, firma SC Longin SRL,
însemnând 15010183 RON, adică circa 80% din totalul cifrei de afaceri a comunei, firma identificându-se, ca obiect principal
de activitate, cu fostul CAP şi SMA luate la un loc, excepţie făcând, desigur, numărul de salariaţi! În ce priveşte numărul de
salariaţi, în 2010, cele 38 de societăţi comerciale şerbăneştene au asigurat 86 locuri de muncă, cei mai mulţi salariaţi (52)
având firma SC Neaga Impex SRL. Cu alte cuvinte, circa 60% din salariaţii comunei, alţii decât cei din sectorul public, lucrau
– în 2010 – la această firmă!
Dacă vom raporta toate cifrele de mai sus la cei 3650 de locuitori, cât avea în 2011 comuna Şerbăneşti 7), vom trage încă
câteva concluzii interesante, raportate la performanţele anului 2010:
- Capitalul social investit de şerbăneşteni a fost de circa 30 Euro/locuitor;
- Banii rulaţi de societăţile comerciale şerbăneştene au fost de 1197 Euro/locuitor;
- La fiecare 94 locuitori exista, în 2010, o societate comercială şi la fiecare 39 locuitori exista un agent economic autorizat
(societate comercială, asociaţii familiale, întreprinderi individuale sau persoane fizice autorizate).
Aceşti indicatori nu reflectă nici pe departe o stare de prosperitate a comunei dar reflectă, în mod cert, o formă nouă de
reînviere a comunei, după decembrie 1989 revenind în comuna natală mulţi dintre aceia care luaseră drumurile oraşelor
învecinate, îndeosebi Slatina. Mai mult decât atât, se simte o oarecare formă de întinerire a comunei şi o ambiţie a multora
de a încerca să câştige banul, la ei acasă, pe căi cinstite şi printr-o muncă susţinută în cadrul familiei. În Şerbăneşti, de
agricultură se ocupă aproape toată lumea, dar dacă, în afară de aceasta, mai ai şi un alt câştig, cât de mic ar fi el, contează...
Cam aşa ar părea să sune filozofia de viaţă a şerbăneştenilor de acum.
Cele 27 de persoane fizice autorizate, câte figurau în evidenţele Registrului Comerţului în 2015, dovedesc că şerbăneştenii
au preocupări meşteşugăreşti diverse, sunt prestatori de servicii, comercianţi, apicultori, muzicanţi ş.a.m.d. Deci o paletă
completă de ocupaţii menite să ofere şerbăneştenilor aproape tot ce îşi doresc, la ei acasă!
Tabelul 2. Topul agenţilor economici şerbăneşteni potrivit evidenţelor din Registrul Comerţului, începând cu anul 2010
Topul cifrei de afaceri
1 SC Longin SRL 2010 - Cifră de afaceri: 15010183 lei (3565449 €) Domeniul: agricultură
2 SC Neaga Impex SRL 2010 - Cifră de afaceri: 1736318 lei (412437 €) Domeniul: confecții
3 SC Agrospeed Production SRL 2010 - Cifră de afaceri: 481903 lei (114469 €) Domeniul: comerț
1 SC Longin SRL 2011 - Cifră de afaceri: 26057141 lei (6148597 €) Domeniul: agricultură
2 SC Neaga Impex SRL 2011 - Cifră de afaceri: 2553247 lei (602479 €) Domeniul: confecții
3 SC Agrospeed Production SRL 2011 - Cifră de afaceri: 790041 lei (186423 €) Domeniul: comerț
Referințe documentare: